Masurarea cantitatii si debitului de combustibil Lucrarea 4

1. Scopul lucrarii Prin realizarea acestei lucrari se asigura experimentarea metodelor de masurare a cantitatii de combustibil la bordul unei aeronave. Totodata, se asigura formarea deprinderilor practice privind manuirea instalatiilor precum si explicarea erorilor care apar in procedeul de masurare. 2. Partea teoretica a lucrarii Pentru determinarea volumului de combustibil existent la bord se folosesc metodele indirecte de masurare, bazate pe dependenta acestui parametru de un alt parametru usor de masurat. Astfel de parametrii pot fi: nivelul lichidului din rezervoare, caz in care aparatul de masurd se mai numestae nivelmetru. Cu ajutorul acestei metode la bordul aeronavelor se folosesc litrometrele electromecanice cu flotor si litrometrele electrice capacitive; presiunea exercitata de coloana de lichid numita - metoda hidrostatica, se bazeaza pe dependenta presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul rezervorului de nivel h al acestuia adica p=h 2.1. Litrometrele electrice capacitive Litrometrele electrice capacitive folosesc ca traductor de nivel un condensator special. Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armatura interioara si o armatura cilindrica exterioara.(Fig.l) Cilindrul interior poate fi prevazut cu un strat izolant protector. Introducand traductorul in rezervor, combustibilul va patrunde intre cele doud armaturi pana la o inaltime egala cu nivelul lichidului din rezervor. Deoarece constanta dielectrica a benzinei, petrolului, uleiului este de cateva ori mai mare decat permitivitatea aerului (sau vaporilor din aceste substante) care umple rezervorul, inseamna ca o data cu introducerea combustibilului capacitatea traductorului creste, devenind maxima cand rezervorul este plin. Avantajul principal al acestor tipuri de litometre este acela de a nu avea piese mobile. Astfel sunt eliminate, cel putin partial, erorile datorate inclinarii si acceleratiei prin montarea in acelasi rezervor a doua sau mai multe traductoare legate in paralel. Foarte important de specificat e ca aceste tipuri de litrometre pot functiona numai daca sunt alimentate in curent alternativ.

Figure 1 Traductorul capacitiv electric

Caracteristica C = f(h) se deduce consideand ca traductorul este un condensator cilindric cu doua tronsoane: unul de lungime x avand ca dielectric stratul izolant de pe electrodul interior (daca exista) gi combustibilul (cu permitivitatea relativa r ), celalalt de lungime H - x avand ca strat izolant aerul sau vaporii de combustibil, cu permitivitatea relativa aproximativa r =1. Astfel, capacitatea echivalenta se obline considerand traductorul format din doua condensatoare de capacitate C(x) si C(H-x) conectate in paralel. Tinand cont, de notatiile din fig.1, capacitatile sunt: Cx = 2 r 0 x = Kx 1int ln 1ext CH x = 2 0 K ( H x) = ( H x) r ln 2 int 1ext

si

(1)

2 int = 2 1 int = 1 Se observa din (l) ca functiile de variatie a capacitatilor sunt liniare cu nivelel de combustibil x. Capacitatea echivalenta a traductorului este: 2 0 C e ( x) = C x ( x) + C H x ( x) = [ r x + ( H x)] = Kx (2) 1int ln 1ext 2 0 C0 = unde - capacitatea specifica a condensatorului gol ln 1int 1ext Sensibilitatea acestui traductor in raport cu nivelul x al combustibilului se obtine derivand (2) in raport cu x: dC 0 ( x) 2 0 S ( x) = = ( 1) = ( r 1)C 0 2 int r dx (3) ln 1ext

Relatia (3) arata ca sensibilitatea traductorului scade cu cresterea raportului razei exterioare pe cea interioara 2 int / 1ext , motiv pentru care valoarea acestuia nu trebuie sa fie prea mare. De regula diferenta dintre cele doua raze, 2 int 2 ext este cuprinsa intre 1,5...6mm. Pentru a mari sensibilitatea traductorului capacitiv avem nevoie de adaugarea unor armaturi coaxiale (n) a.i. capacitatea echivalenta a celor n condensatoare cilindrice legate in paralel: n n 1 C e ( x) = C i ( x) = 2 0 [( r 1) x + H ] (4) i =1 i =1 ln i +1int iext Notand cu grosimea armaturiilor si considerand indeplinita conditia: p p i +1,ext = = m = const p pi ,ext + atunci relatia (4) devine: n 1 C e ( x) = 2 0 [( r 1) x + H ] (5) n 2.2. Erorile litrometrelor capacitive Capacitatea traductorului litrometrelor este o functie de mai multe variabile, putand fi exprimata in raport cu volumul v de combustibil sau cu masa M a acestuia, cu unghiurile de ruliu si de tangaj ( si) cu acceleratia a. C = Cv(v,,,a,1) = CM(Mv,,,a,1,) (6)

Variatia parametrilor ce intra in aceasta expresie provoaca erori metodice in indicatiile aparatului. Dintre toti acesti parametrii, ne vom ocupa de erorile introduse de variatia permitivitatii 1 cu sortimentul petrolului si cu temperatura acestuia. Exprimand variatia lui Cv functie de volum cu formula (2) , rezulta capacitatea traductorului litrometrului ca fiind: Ce=Co+Cv=Co+kv(1-2)=Co+kv[10 (l+T)-2]=Co+kv(10+1-2) Eroarea absoluta: C v = 1 iar eroarea relativa: C e = kv 1 1 (7)

(8).

C v 1 = (9) C v 0 10 2 unde Cvo si 10 sunt valorile lui C si 1 la T=20 C (T=0). Cum 10 = 2 2 si 1 depinde de temperatura, din (9) se obtine eroarea: C v 10T = = 2T (10) C v 0 10 2

Pentru sorturile uzuale de petrol folosite in aviatie = -0,00007grd-1 si variatii de temperaturi intre -60 ...60o C, eroarea traductorului este cuprinsa intre -5...11% Daca facem acelasi lucru pentru exprimarea masica a cantitatii de combustibil, capacitatea echivalenta a traductorului echivalent este: C e = Cv + C M = Cv k cu eroarea absoluta: C M C M 1 + M = k 1 kM ( 10 2 ) 2 1 0 si eroarea relativa: C M = 2 10 C M = Cv0 10 (12) M ( 1 2 ) (11)

(13) 1 = 0.7 10

Pentru petrolul de aviatie se poate considera 1 depinde numai de astfel incat relatia (13) devine: C M = 0.6 0 Cv0 10 (14)

Daca se compara (14) cu (9), se poate trage concluzia ca eroarea metodica la etalonarea masica a litrometrului este de peste 4 ori mai mica decat eroarea in unitati de volum ceea ce justifica existenta la bord a litrometrelor gradate in unitati masice. De asemenea, trebuie mentionat ca erorile instrumentale ale litromebelor capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice. 3. Aparatura necesara executarii lucrarii Se utilizeaza urmatoarele materiale: Instalatie de laborator pentru masurarea cantitatii de combustibil; Cabluri de legltura; Cilindru etalon pentru combustibil; Punte de masura (RLC - metru). 3.1. Descrierea instalatiei de laborator Instalatia permite verificarea metodei capacitive de masurare a cantitatii de combustibil de la bordul aeronavelor.

In componenta instalatiei intra urmatoarele parti mai importante: 1- cuva unde se introduce fluidul de aviatie 2- armatura traductorului capacitiv 3- cabluri de alimentare 4- RLC - metrul pentru determinarea capacitatii 5- cilindrul etalon 3.2 Modul de lucru Inaintea inceperii lucrului se cupleaza cablurile pentru realizarea montajului prezentat; cu ajutorul cilindrului etalon 5 se introduce fluidul de aviatie; se citeste valoarea capacitatii cu ajutorul aparatului de masura 4 3.3. Probleme de studiat: Pe timpul lucrarii se vor executa determinarile: i) Ridicarea caracteristicilor C=f(v); ii) Verificarea experimentala a ecuatiei de etalonare, care in acest caz particular b este data de C = [ 0 H + x( 0 )] , unde A=bH este aria armaturilor l condensatorului, iar l este distanta dintre armaturi, si de asemenea determinarea erorilor relative. 4. Date experimentale si rezultate: H= b= l= 0= 25.2 3.85 0.25 8.85E-12 [cm] [cm] [cm] [F/m]

motorina V x [ml] [m] 0 0.000 50 0.021 100 0.042 150 0.063 200 0.084 250 0.105 300 0.126 350 0.147 400 0.168 450 0.189 500 0.210 550 0.231 600 0.252

m= C masurat [F] 3.95E-10 4.23E-10 4.55E-10 4.834E-10 5.138E-10 5.448E-10 5.728E-10 6.042E-10 6.347E-10 6.647E-10 6.958E-10 7.247E-10 7.438E-10

1.91662E-10 C teoretic [F] 3.43451E-11 9.34663E-11 1.52588E-10 2.11709E-10 2.7083E-10 3.29951E-10 3.89073E-10 4.48194E-10 5.07315E-10 5.66436E-10 6.25558E-10 6.84679E-10 7.438E-10

[F/m] [%] 3.60655E-12 3.29534E-12 3.02412E-12 2.71691E-12 2.4297E-12 2.14849E-12 1.83727E-12 1.56006E-12 1.27385E-12 9.82637E-13 7.02425E-13 4.00212E-13 0

cherosen V x [ml] [m] 0 0.000 50 0.021 100 0.042 150 0.063 200 0.084 250 0.105 300 0.126 350 0.147 400 0.168 450 0.189 500 0.210 550 0.231 600 0.252

c= C masurat [F] 3.978E-10 4.228E-10 4.524E-10 4.819E-10 5.104E-10 5.387E-10 5.663E-10 5.954E-10 6.254E-10 6.558E-10 6.858E-10 7.128E-10 7.319E-10

1.88595E-10 C teoretic [F] 3.43451E-11 9.24747E-11 1.50604E-10 2.08734E-10 2.66863E-10 3.24993E-10 3.83123E-10 4.41252E-10 4.99382E-10 5.57511E-10 6.15641E-10 6.7377E-10 7.319E-10

[F/m] [%] 3.63455E-12 3.30325E-12 3.01796E-12 2.73166E-12 2.43537E-12 2.13707E-12 1.83177E-12 1.54148E-12 1.26018E-12 9.82887E-13 7.01592E-13 3.90296E-13 0

Variatia capacitatii cu volumul

750 700 650 C [F] 600 550 500 450 400 0 100 200 300 [ml] Motorina Cherosen 400 500 600

5. Concluzii Erorile metodice ale litrometrelor, care sunt: - provocate de inclinarile aeronavei - datorate zborului accelerat - provocate de variatia geometriei rezervoarelor nu au influentat rezultatele masuratorilor deoarece acestea au fost efecfuate in laborator Erorile aparute se datoreaza metodei de calcul. Lucrarea de laborator a fost efectuata luand in calcul volumele de combustibil Eroarea este mica la valorile mari ale cantitatii de combustibil deoarece acolo s-a efectuat determinarea parametrului e (caracteristica a combustibilului). Valoarea erorii la volumul maxim este 0. Erorile instrumentale ale litrometrelor capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice, in cazul in care acestea ar exista.