Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este sa castigi, ci sa participi, asa cum in viata nu conteaza triumful, ci lupta.

Esential nu e sa cuceresti, ci sa lupti bine. (Pierre de Coubertin) TEHNOLOGIA INFORMATIEI I SPORTUL

Tehnologia informaiei este tehnologia necesar pentru procesarea informaiilor, n particular folosina computerelor electronice pentru a converti, procesa i a transmite informaii. Pornind de la faptul ca dicionarul englez al Random House din New York definea tehnologia ca fiind suma modurilor prin care un grup social i procura si si asigura materialele necesare propriei civilizaii, se poate deduce ca n lipsa unei tehnologii adecvate, evoluia omenirii ar fi cu mult mbtrnita, daca nu chiar inexistenta. De asemenea, universul din care facem parte este invariabil unul informaional, care i pune amprenta asupra oricrei schimbri care survine la un moment dat, influenta ei asupra proceselor de cunoatere att la nivel cultural, sportiv ct si social sau politic fiind indiscutabila. Lanul determinrilor izvorte din optica informaionala se extinde asupra tuturor domeniilor de activitate, informaia nsi neputnd fi definita ca un concept, ci ca o realitate a interferentelor, att de complexa nct definirea ei este chiar si pn astzi imperfecta. Parerea unanim acceptata este ca nu exista o granita anume intre sport si tehnologie. In orice obiect de activitate technologia are un cuvant greu de spus. Sa ne aducem aminte cu ce scule faceau sport bunicii nostrii, de exemplu. Stiau ei de stepper cu calculator, lasere telemetrice, supercalculatoare pentru monitorizarea efortului depus si imbunatatirea performatelor, sonare, precum si utilizarea inaltei tehnologii in realizarea unor echipamente sportive de inalta performanta: pantofi sport, imbracaminte sportive ce contine fibre inteigente, s.a.m.d.?

Cu toate astea erau cel putin tot la fel de fericiti ca si noi cand practicau sportul. Perseverenta si ambitia au facut ca lucrurile sa sa schimbe. Aici insa intervine individul ca sportiv, sau nu. Avem nevoie de tehnologie dar in limitele sportivitatii!!! Iar granita dintre sport si tehnologie se afla undeva, poetic vorbind, in zona inimii la mijlocul distantei dintre creier si buzunar. n ceea ce privete impactul pe care tehnologia informaiei l are asupra cunoaterii, acesta vine din asimilarea informaiilor de catre oameni, din trecerea lor prin filtrul gndirii fiecarui individ, si transformarea ulterioara n cunoastere, care survine inevitabil ca urmare a personalizarii si nsusirii informatiei de catre indivizi. n dezvoltarea cunoasterii la nivel global, att perfectionarea tehnologiilor, ct si evolutia deontologica snt determinate informational. Conceptele de tehnologia informatiei si cunoastere se gasesc ntr-o relatie de relationare reciproca continua, ntruct evolutia tehnologica de astazi nu ar fi fost posibila n lipsa unui bagaj de cunoastere acumulat si mbogatit de-a lungul timpului din generatie n generatie, iar pe de alta parte, aceasta cunoastere indispensabila si are radacina tocmai n dezvoltarea tehnologica din care provine. De asemenea, tehnologia informatiei are un rol fundamental n transferul de informatie iar epoca moderna accelereaza exact acest proces. Transferul este considerat important deoarece informatiile snt realitati material-imateriale a caror combinare, organizare si ierarhizare sta la baza patrunderii omului n universul dinafara si dinauntru. Informatia nu este cunostinta, dar cunostintele nu se construiesc dect pe o temelie informationala. Conceptul de societate a informatiei a fost privit ca o inventie a informaticienilor megalomani sau ca o gaselnita a fabricantilor de calculatoare pentru a-si vinde produsele. Initiativa Guvernelor de a realiza licitatii electronice pe calculator in toate domeniile inclusiv in domeniul sportiv, ne arata ca societatea informationala este, o structura indispensabila, unica modalitate de a aduce valorile si cerintele globale ale umanitatii la nivelul fiecarui grup social si al fiecarui individ si calea catre solutii eficiente de rezolvare a unor probleme de resurse sau de productie.

Societatea informationala mai serveste si rezolvarii unor probleme de constiinta sociala, cum ar fi cazul diferitelor grupuri de discutii pe teme de sanatate, ecologie, nutritie, majoritatea reducandu-se la necesitatea unui trai sanatos si practicarea sportului de masa pentru rezolvarea unor probleme profesionale, sau de relatie umana - ca sa nu mai amintim de chat sau de grupurile electronice de discutii pe teme de relatii interumane de viata in general privita ca un FAIR PLAY al vietii cotidine. A lucra n domenil de avangarda al tehnologiei informatiei nseamna a lucra pentru fluidizarea transferului de informatii, caz n care omul reproiecteaza sistemele informationale. Mai multa informatie nseamna mai multa cunoastere, mai multa cunoastere nsemna mai multa putere si capacitate de a planifica viitorul. Viitorul are o dimensiune fundamental informationala si singurul mod n care putem patrunde n el este atunci cnd facem simbioza dintre ceea ce stim sau cunoastem si ceea ce speram sau dorim. Epoca moderna se caracterizeaza prin marea dezvoltare pe care o iau telecomunicatiile si apoi elecronica. Dupa telegraful optic, telegraful electric scurteaza imens distantele, legaturile informationale devenind tot mai rapide. Dupa ce Maxwell a descoperit in 1860 existenta undele electromagnetice in 1888 se inventeaza antena, combinarea acestor elemente cu bobina au condus la inventarea radioului in ultimii ani al sec. XIX. In epoca actuala, modestul siliciu s-a impus mai intai prin tranzistorul de siliciu pentru ca foarte repede sa se treaca la circuitele integrate. Noul sistem permite ca, pe o suprafata mica, sa se dispuna foarte multe elemente de circuit, cea ce este esential la vitezele mari ale calculatoarelor actuale. Cercetarile n domeniul sistemelo electrono-optice arata ca sunt sperante ca in curand sa se treaca de la timpi de comutare estimati in picosecunde la timpi de comutare situati in domeniul femtosecundelor. Daca ne referim la miniaturizare, conteaza dimensiunile unui tranzistor-asa cum este el realizat pe circuitul integrat, pe cipul de siliciu respectiv. Specialistii estimeaza ca numarul componentelor pe cip creste si va continua sa creasca in mod exponential, tocmai datorita micsorarii dimensiunilor tranzistorului.

Calculatoarele au aparut in jurul anului 1950 aduc nou elemente ca microprocesorul, placile integrate, cipurile. El este utilizat in general in tehnica de calcul dar a inceput sa intervina intr-un mod sau altul in stiinta tehnica, sport, economie, transporturi, arta, sau pur si simplu in viata de zi cu zi. A dat nastere unei noi discipline: informatica dar a influentat si o serie de alte discipline. Ne indreptam spre societatea complet informatizata prin introducerea tehnicii de calcul prcum si a tuturor mijloacelor de comunicare de care este nevoie: telefonul, radioul, televiziunea,informatica in general. Comunicatiile globale prin satelit sunt de acum o realitate, ocolul Pamantului int-un satelit artificial se face in 90 de minute, iar mesajele de telecomunicatii, transmise prin echipamentele existente, fac acest ocol in cateva secunde indiferent ca este vorba de mesaje scise, de imagini sau de alte forme de semnale reductibile la semnale electrice. Aceasta revolutie a telecomunicatiei este provocata de un complex de factori culturali, sociali, economici, stiintifici, tehnologici, printre care ultimii se impun cu o forta covarsitoare. Toate tehnologiile sunt implicate, dar una se impune si anume aceea legata de generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea si raspandirea informatiei. Pretutindeni unde este prezenta informatia, ea devine obiect de prelucrare prin mijloace tehnologice. Este posibil ca vreuna din tehnologii sa reprezinte o amenintare. Unele consolideaza puterea individului(fotocopiatoare, tv-ul, etc). O politica inteligenta ar putea limita un anumit tip de tehnologii si ar putea favoriza raspandirea altora cu consecinte asupra nivelului de democratie. Cu cat baza de cunoastere va fi mai vasta, mai democratica, cu posibilitatea de a corabora explozia tehnologica cu obiectivul eliberarii omului . Nevoia de informatie incepe sa fie resimtita cu tot mai mare acuitate, a unor interese culturale mai largi, de natura sa inglobeze orice forma de comunicare - de la opera moderna pana la cunoasterea faptelor de zi cu zi. Se poate afirma cu certitudine ca evolutia echipamentelor va tinde sa privilegieze utilizarile indreptate spre modul de petrecere a timpului liber spre sport si spre informatiile cu continut general.

Atata timp cat faci sport cu "sufletul" totul e OK, dar atata timp cat practici sportul doar pentru satisfacerea orgoliilor prin competitiile de profil, doar pentru castiguri financiare rezultate din premiile achizitionate, totul e anapoda. Parerea e ca individul care STIE sa pastreze un echilibru intre toate acestea iar sportul sa ocupe un loc destul de mare in sufletul sau, acesta se poate numi cu adevarat SPORTIV! Tehnologia trebuie sa completeze sportivitatea. Daca sportivii romani si numai nu vor intelege cat mai curand necesitatea FAIT PLAY-ului, generatiile viitoare vor apela doar la tehnologie(calculator) pt a obtine performante in sport, tehnologia nu trebuie sa primeze in raport cu sportivitatea. Dar trebuie recunoscut ca fara tehnologie nu am putea avea sculele performante pe care le avem, asa ca limita e pe la mijloc pe undeva cum bine zicea Boosterman. In concluzie, daca se momentele cele mai semnificative n evolutia mijloacelor de comunicare din epoci apuse si pn azi vedem ca ritmurile de schimbare s-au desfasurat la intervale de milenii pn n epoca renascentista. De la Renastere ncoace se modifica scara timpului si pulsatiile inventiilor capata o frecventa seculara. n secolul nostru asistam n continuare la o contractie a perioadelor de schimbare a mijloacelor de comunicare, s-a trecut de la secol de referinta la deceniu. Schimbarile care intervin n disponibilitatea si n structura mijloa celor de comunicare le corespund schimbari profunde n nsasi modul de a trai ca subiecte sociale. Reiese limpede ca ceea ce ne asteapta n anii urmatori nu lasa sa se ntrevada o diminuare a vitezei schimbarii. Aceste constatari cu privire la viitorul imediat ne determina sa apreciem ca ne aflam n pragul unei noi dimensiuni istorice, n care schimbarea nu mai este un semn de discontinuitate ntre perioade relativ stabile, ci devine o caracteristica dominanta n masura sa scoata n relief evenimente importante n domeniu. Ne ndreptam n directia unui vartej evolutiv, unde teama de viteza nu va trebui sa ne dea ameteli. Daca nu ar fi asa, locul nostru nu ar mai fi n centrul spiralei progresului ci s-ar deplasa treptat spre periferie, cu riscul de a ne proiecta ca ntr-o centrifuga, spre lumi ndepartate.

Efectul produs de aparitia si raspandirea noilor si mai putin noilor mijloace tehnologice este acela de a extinde raza capacitatii de actiune individuala si colectiva, printr-o ntrepatrundere de care dau nastere unor oportunitati de confruntare cu realitati si situatii. Capacitatea de a controla o situatie ntr-o continua schimbare presupune un salt calitativ cultural. Unul din obiectivele fundamentale ale acestei schimbari de optica trebuie cautat n noile tehnologii moderne pentru exploatarea la scara larga. Ansamblul inovatiilor tehnologice asteptate va permite nfaptuirea unor pasi naite decisivi n domeniul calitatii vietii. n epoca actuala, inovatia tehnologica n domeniul comunicarii devine tot mai rapida, tot mai dependenta de cererea societatii. La ce ne putem astepta n anii ce urmeaza ? produsele pe care le utilizam sunt pe cale de a deveni mai destepte, mai mici, mai ieftine, mai colorate, mai rapide. Tehnologiile inteligente vor transforma fiecare masina sau dispozitiv ntr-o resursa inteligenta si nu e un scenariu SF. Viitorul a nceput deja.