Sunteți pe pagina 1din 6

ERGONOMIEConsideratii generale cu privire la ergonomiePsihologul englez Murrel propune denumirea de Ergonomie( etimologia de la grecescul:ergon = putere, munc, for i nomos

= tiint, teorie, lege, regul,descriere).- ERGONOMIA a aprut ca o necesitate a creterii eficienei activitii umane n condiiiledezvoltrii economice i sociale a omenirii.ERGONOMIA este o tiint interdisciplinar care studiaz relaiile dintre om, main imediul de munc n perspective identificarii cilor de mbuntaire a metodelor,mijloacelor i ambianei muncii n concordan cu posibilitile omului, cu trsturilemultidimensionale ale fiinei sale.ERGONOMIA are legi i principii proprii pe baza crora se stabilesc conditii de solicitareaa omului n procesul muncii n scopul valorificrii optime a potenialului uman. nergonomie, eficiena maxim a muncii se realizeaz prin adaptarea acesteia la om, prinarmonizarea solicitrilor la care este supus omul cu posibilitatile sale.Efectele ergonomiei:- creterea eficientei utilizrii mijloacelor de productie;- meninerea la un nivel ridicat a capacitii de munc a personalului;Relaia OM- Producien procesul de producie omul ocup un loc de munc.Din analiza sarcinilor sau operaiilor care se execut la locul de munc rezult:- cerine fa de om:a. starea de sntate;b. caracteristici psihofiziologice;c. dimensiunile antropometrice ale organismului uman;d. pregtirea profesional;e. aptitudini, cunotine, atitudini i experien.- omul, pentru utilizarea raional a capacitii de munc, solicit condiii ca:a. metode de munc corespunztoare;b. mijloace de producie;c. ambian- n care se desfoar munca;d. factori care influeneaz gradul de oboseal sau starea sa de sntate;e. durata schimbului;f. dimensionarea i locul perioadei de odihn.Satisfacerea acestor condiii implic creterea productivitii, n condiii de efort minim dinpartea omului.Concluzie: Este necesar nmnuncherea unitar a unor relaii optime OM- MIJLOC DEPRODUCTIE (MUNCA) OBIECTIVELE MUNCII (productivitate cu efort minim) i MEDIULFIZIC, PSIHIC i SOCIAL. Istoric : n 1949, la Oxford, profesorul englez K.F.H.. MURREL definete pentru prima dataaceast tiin multidisciplinar ca fiind ergonomia .-1950- se constituie ERGONOMICS RESEARCH SOCIETY (ERS)- Societatea de cercetriergonomice Anglia. Se oficializeaz denumirea de ERGONOMIE. Ea devine tiina munciii are ca obiect relaia OM-MUNC.ERGONOMIA sintetizeaz i coreleaz datele tuturor tiintelor ii disciplinelor preocupatede acest domeniu, formuleaza principii si reguli mai ales cu caracter aplicativ, asigurnd nacest fel

adaptarea reciproc dintre om i munca sa, n condiia unui consum raional deenergie umana.ERGONOMIA este o tiin multidisciplinar prin metode i unitar prin obiectul su.SUA si JAPONIA, dezvolt conceptul human factors n relaia MAN-MACHINE-ENGINEERING.1963, rile de limb francez se grupeaz n Societe d' Ergonomie de Langue Francaise(SELF -1957 prima revist de Ergonomie.-n Romnia:- Preocupri la Universitatea din Cluj Napoca prof. FL.STEFNESCU GOANG-Universitatea din Bucuresti prof.C. RDULESCU MOTRUa nfiinat laboratoare, apoi patru institute psihotehnice la Bucuresti, Cluj, Iai, Timioara.O alt directie de dezvoltare este PSIHOLOGIA SOCIAL A MUNCII din iniiativa lui ELTONMAYO la Universitatea HARVARD (SUA) n 1927.Cercetrile ntreprinse au condus la concluzia c rezultatul muncii nu depinde numai deinfluenele unor factori FIZICI i FIZIOLOGICI, ci i de influenele unor factori umani ca:-iniiativ n munc ;consultarea angajailor n vederea rezolvrii sarcinilor de munc;-coeziunea echipelor de munc , etc.ERGONOMIA DENTARUn mod de lucru ct mai confortabil, mai simplu i mai eficient a fost dintotdeauna odorin universal a omului. Ergonomia dentara s-a dezvoltat ca o ramur a ergonomieigenerale, impreun cu diversificarea instrumentelor i echipamentelor dentare, n acelaimod cu creterea gradului de complexitate al tehnicilor curente de lucru i a posibilitilorde evaluare a activitii. n aparent contradicie cu ideea de simplificare a muncii,ergonomia dentar stabilete reguli i standarde care trebuiesc asimilate, aplicate iindividualizate de fiecare medic dentist in parte; ele sunt valabile pentru toatespecialitile dentare (cu particulriti pentru fiecare). Concept de natur dual, cntrindiniial efortul depus fa de beneficiile ctigate (eficiena activitii), ergonomia dentar i modific propriul ineles in societatea actual prin imbuntirea calitii vieii iprevenirea factorilor ocupaionali, cu beneficii att pentru echipa dentar, ct i pentrupacient.n urm cu 50-60 de ani a fost introdus n activitatea cabinetelor de medicin dentarnoua poziie ergonomic,pacientul fiind aezat n decubit dorsal. Aceast poziie s-aimpus n ultima perioad,organismele internaionale F.D.I.(Federaia Dentar Internaional) ,I.S.O. (Organizaia Internaional Standard ) ,recomand i realizeaz standard de lucru.Noua poziie ergonomic impune o organizare de ansamblu a cabinetului nct cavitateaoral devine centrul de activitate a medicului dentist, iar instrumentele sunt aezate la ndemn.Cabinetul de medicin dentar este organizat n zone a cror raz este de 50cm.Zona I reprezint o zon circular,cu raza de 50cm,fiind liber

de orice instrument,n centrulacestei zone se plaseaz cmpul operator reprezentat de cavitatea oral . Zona esteaccesibil minilor practicianului i a asistentei ,aceast zon fiind controlat de medic cuprivirea fr a mica capul.Zona II circumscrie prima zon, aici aflndu-se scaunul operatorului i masa cu intrumenteimediat n dreapta practicianului,la o distan convenabil permis de alonja braului. naceeai zon se plaseaz i scaunul asistentei cu masa de instrumentar. Unitul dentar esteplasat n culoarul al doilea al acestei zone.Zona III n care se plaseaz dulapuri cu material utilizate n cazul unor interveniineprevzute la care se poate ajunge fr ca medicul sau asistenta s se ridice de pescaun.Zona IV reprezint zona periferic unde se plaseaz chiuveta pentru asistenta medical.naceast zon se plaseaz dulapul unde se stocheaz materialele i instrumentele necesareactivitii cabinetului.Poziia eznd a bolnavului este o poziie de sprijin parial n care organismul estecontractat, suferina i durerea fcndu-l pe bolnav crispat,nervos,fapt ce ngreuneazmanoperele medicului. Bolnavul este sprijinit parial pe extremitatea cefalic,omoplai,regiunea fesier,partea dorsal a coapselor i tlpi,rmnnd nesusinutceafa,regiunea lombar,regiunea sacrat,regiunea terminal i proximal a coapselor,minile,ceea ce determinun control permanent al segmentelor respective necesitnd contracia musculaturiischeletice. Din acest motiv s-a recomandat pentru bolnavi poziia culcat pe un fotoliu ceare n mare forma organismului uman n decubit. nclinarea fotoliului permite aezareacorpului bolnavului la 20 fa de orizontal,toat partea dorsal a corpului fiind n contactcu fotoliul deci susinut.Fotoliul nu este orizontal pe zona de sprijin, i realizeaz odenivelare,astfel c viscerele abdominal sunt ceva mai jos dect restul organismului,faptce nu favorizeaz reflexul de vom.Poziia medicului este poziia aezat, cnd bolnavul este culcat,medical standpe un scaun cu rotile i sptar plasat n regiunea lombar mbrind aceastzon.Picioarele medicului ating solul sprijinindu-se fr effort,unghiul dintre coapse igambe fiind de 90-130 .Medicul va avea o poziie de lucru comod,neobositoare,ca atuncicnd scrie la birou. Privirea medicului trebuie s cuprind cmpul protetic,care trebuieplasat ntr-un unghi de 38-40 .Raportat fa de bolnav medical se va aeza n dreapta , peculoarul orei nou (poziie angular ). Medicul poate merge spre ora 10-11,cnd lucreaz pecmpul mandibular sau spre culoarul orei 7-8 cnd se lucreaz pe cmpul maxilar.Poziia asistentei medicale va fi n partea stng a bolnavului i plasat ndiagonal fa de poziia medicului,astfel cnd medical se aeaz n poziia 9 asistentaocup poziia 3,medical ocup

poziia 10-11,asistenta 4-5,iar atunci cnd medical ocuppoziia 8-7,asistenta se aeaz n poziia 2-1. APARATE CE POT FI ADAPTATE UNITULUI DENTAR - Lampa

pentrufotopolimerizare, Bisturiul electric, Laserul, Detartorul cu ultrasunete,Aeropulsorul, Aparatul de fotografiat, Camerele video Echipametul uzual al unitului dentar este: Instrumentar dinamic: Turbina ;Piesa dreapta ;Piesa contraunghi.Sistemul de aspiraie de mic i mare putere;Spray-ul de aer i ap.Pe lng echipamentul uzual enumerat mai sus la unitul dentar mai pot fi adaptate i alteaparate, in funcie de necesitate, cum ar fi:lampa pentru fotopolimerizarebisturiul electriclaseruldetartrorul cu ultrasuneteaeropulsorulansamblul format din piesa de mana cu reductor de vitezaparatul de fotografiatcamerele video Lampa pentru fotopolimerizareLampa este folsita pentru polimerizarea tuturor tipurilor de materiale fotopolimerizabile,atat in laborator cat si in cabinet. Este destinata polimerizarii intraorale a materialelor,cimenturilor, adezivilor si bazelor fotopolimerizabile. Mai mult decat atat ea poate fiutilizata pentru polimerizarea extraorala a unor piese ce necesita reparare Lampa pentru fotopolimerizare este o lampa cu halogen care emite o lumina cu =400500nm.Prtile componente ale lmpii sunt:Unitate de control;Pistol;Fibra

optica;Suport;Filtruprotctor ;Sigurante fuzibile; Manual de utilizare.Design-ul ergonomic permite dirijarea precisa a luminii, canulele putand fi orientate cu360 pentru a avea acces in zonele proximale. Prezenta filtrului si a conductorului de fibraoptica asigura o polimerizare omogena. Un semnal sonor calibrat electronic indicperioadele de funcionare.Lampa poate cauza leziuni ale retinei dac se privete frecvent fluxul luminos. De aceea serecomand:nu expuneti vederea persoanelor cu sensibilitate crescut la lumin;nu privii direct in spotul luminos ce iese din fibra optic sau este reflectat de suprafaadintilor;pentru a evita disconfortul ochilor trebuie utilizai ochelari de protectie sau filtre ce vorbloca razele nocive.ex.-Lampa pentru fotopolimerizare Blue Dent 3Bisturiul electricAsigura realizarea delicata a inciziilor , cauterizarea partilor moi, etalarea sulcusuluigingival fr sngerare. Partea activa are forme variate, avand deci utilizari multiple.LaserulLaserul este un fascicul foarte puternic de lumin, adic de fotoni (un foton= o cuanta delumina), produs in interiorul unui cristal de rubin (in prezent si in interiorul altor substantesolide, lichide sau gazoase) asupra caruia se aplica

impulsuri luminoase date de o lampade xenon (bliul fotografiilor). In comparaie cu un fascicul de lumin din soare, laserul estede 1 mil. de ori mai puternic avand calitatea de a concentra o cantitate foarte mare deenergie intr-un punct precis de proiectie.Prin repetarea fasciculului laser la intervale foarte scurte (5 milisec) se obtine unbombardament de lumin care poate fi intreinut in intervalul de timp dorit.Datorita capacitii lui de a concentra o cantitate foarte mare de energie intr-un anumitpunct, laserul devine un instrument folosit tot mai larg in biologie si medicina. Utilizarealui pornete de la observaia c un fascicul laser proiectat pe un esut produce efectetermice a cror intensitate depinde de intensitatea fasciculului luminos i de durata actiuniilui. Aceste efecte merg de la fenomenele de coagulare a proteinelor pn la distruciatotal a celulelor.In medicina dentar se utilizeaz trei tipuri de laser:Laserul cu HeliuNeon;Neodyme YAG;Laser cu dioxid de carbon.Lumina lor este produs de o surs monocromatic asociat unui fascicul coerent, demare directivitate i cu o mare energie.Softlaserii au efect antialgic, reduc hemoragiile locale, accelereaza reconstructia tisualara,au efect antiinflamator, sterilizeaz dentina si cavitatile osoase, iar ultimele generatiirealizeaz preparri in smalt si dentin.Detartorul cu ultrasuneteEste un echipament auxiliar al unitului si trebuie obligaoriu folosit impreuna cu sistemul deaspiratie. Prile active au forme diferite pentru a facilita accesul in zone greu accesibile.AeropulsorulAerul si apa sub presiune antreneaz o pulbere abraziv (carbonat) aflat intr-un recipient,toate fiind emise de un spray in scopul netezirii suprafeelor corono-radiculare in urmadetartrajulu Ansamblul format din piese de mana cu reductori de vitez, la care se folosesc diferitelefreze corespunztoare etapelor din implantologie si rcirea continu cu ser fiziologic steril.Aparatul de fotografiat permite s ne inregistrm cazuistica proprie, s putem face studiicomparative pentru anumite entiti clinice. Necesitatea inregistrrilor fotografice in scopmedico-legal si de marketing este bine cunoscut. Medicul dentist va trebui sa aleag cudiscernamant dintre sistemele fotografice pe cel care corepunde mai bine necesitatilorpractice , cci comunicarea vizual este important in medicina dentar.Camerele video pentru preluarea imaginilor intraorale sunt aparate moderne care permitinregistrarea diverselor secvente operatorii, a etapelor de lucru, ofera pacientuluiposibilitatea de a privi la un monitor si a intelege continutul actelor terapeutice. Deasemenea imaginile video pot fi stocate pe si pot fi utilizate ca si imaginilefotografice in scop medico-legal, in realizarea unor studii comparative sau pentru creareaunei cazuistici proprii.Protecia echipei stomatologiceMedicul dentist n desfurarea

activitii sale este predispus n contractarea unor maladiicum ar fi : artroze ale minii drepte (a umrului i cotului ) datorit suprasolicitrii i avibraiilor,hernie de disc,maladii cardiovasculare,tulburri de vedere,infecii acute naso-faringiene ,hepatit,etc.Pentru a evita infeciile acute este obligatorie utilizarea mtii de protecie,amnuilor,ochelarilor de protecie,bonetei .Protecia personalului ajuttor se va face prinmanipularea cu grij a instrumentarului i prin sterilizarea periodic a ncperilor