Constelatii Diamantine, Nr. 20 / 2012

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.
Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 4 (20)
Aprilie 2012
Piero della Francesca - nvierea
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.3
George Popa, Poezie i transpiratie ........pp.4,5
George Filip, Niagara......................................p.5
Al. Florin Tene, Metafora, ca ritm al gndirii
poetice.................................................................p.6
Doina Drgu(, Versuri ........................................p.7
Florin Mceyanu, Quattrocento-ul n Umbria
i Padova ............................................................p.8
Florentin Smarandache, Memorii de cltrie ..p.9
Iulian Chivu, Prefer existenta de tipul f(x)
........................................................................pp.10,11
Baki Ymeri, Un mesager care ne invit s-i
cunoatem sufletul ...........................................p.12
Dan Anghelescu, Poeticul ntre metafizic,
istorie i contemporaneitate ..................pp.13,14
Adrian Botez, Un romn propus pentru Nobel
.....................................................................pp.15-19
George Baciu, Vasile Conta - 130 de ani de la
trecerea n eternitate ..............................pp.20-22
Viorel Martin, La poale de Caraiman ........p.23
Constantin E. Ungureanu, Titu Maiorescu i
I.L. Caragiale ............................................pp.24,25
Felicia Jipescu, Era zi de nviere .................p.26
Dumitru Hurub, Cam singur printre
poeti... .........................................................pp.27,28
Ioana Stuparu, Sfinte firi vizionare ......pp.29,30
Ioan C. Hiru, Anul Caragiale ................pp.31,32
Titina Nica Tene, Poeme ...............................p.33
George Petrovai, Trinitatea cretin ....pp.34-36
Boris Marian, Borismarianisme ...................p.37
Elena Buic, Patele de foc de la Costeti ..p.38
Dan Lupescu, Romulus Cojocaru - Patriarhul
danubian...........................................................p.39
Mariana Zavati Gardner, Pomes ................p.40
Cornel Barboric, Legende apocrife ...........p.41
Vasile Larco, Zodia rsului ..........................p.42
Gheorghe A. Stroia, Ancenstralele doruri ale
omului modern... .......................................pp.43,44
Valentina Batca, Versuri .................................p.44
Dumitru Buhai, Inima credintei cretine ....p.45
Octavian Lupu, Omul, ca maestru care nu
respect regulie .......................................pp. 46,47
Viorel Roman, Ghinionul de a fi moldo-valah,
al treilea cardinal ...........................................p.47
Emil Bucureyteanu, n pragul srbtorilor ..p.48
Arjan Kallo, Versuri ......................................p.49
Virgil Stan, Secertorul .........................pp.50-53
Liviu Popescu, Constelatii epigramatice ...p. 54
Vasile Popovici, ntre ontic i temporalitate n
cutarea adevrului absolut ........................p.55
n premier pentru o revist romneasc:
textul bilingv al Imnului american tradus de
Cristian Petru Blan ......................................p.56
Mihai Haivas, Constelatii epigramatice ....p. 57
Vasile Mentzel, Triouri i duete celebre ..pp.58,59
Elisabeta Iosif, n jurul unui policandru uria,
Mnstirea Caraiman ....................................p.60
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2
Anul III, nr. 4(20)/2012 Constela\ii diamantine
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Sumar
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Consilier artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
Ilustra(ia revistei:
Quattrocento-ul n Umbria yi Padova
3
Janet NIC~
O PINIE,
DOU{ PINII
EXPERT _N EXCEP}II
Dup unii autori - Valery, Cohen, Barthes, Todorov,
Aragon, Spitzer, Peytard, Thiry, Bally - ,
ARTA ar fi: abuz, violare, scandal, anomalie,
nebunie, devia(ie, subversiune, infrac(iune, greyeal.
Alura moral-patologic a acestor defini(ii
central-europene nspimnt infantilismul nostru de plastilin.
Iar noi care ,crescu(i n bumbacul mioriticei naivit(i
la grdini(a clorofilei de partid, credeam c ARTA
e vecin de palier cu ambrozia cereasc!
De! Diferen( de fus orar yi de ln cultural!
Dar, s n-o lum la fug yi s ne pierdem papucii!
Florile, prin statutul lor hieratico-ngeresc,
sunt, ntr-un fel, nebunia pomului.
Poate c yi ARTA e nebunia omului.
Florile, prin fragilitatea lor volatil,
contrazic butucyenia copacului.
Cnd ele devin FRUCT, adic mas, materie, volum,
cat, cu abuzul lor de maturitate, pmntul.
E ART acea ndeletnicire care contrazice REALUL
din rdcina cruia a purces, dar pe care nu l-a prsit.
La fel, flacra contrazice carnea lumnrii,
dar, fr ea, n-ar fi. Cnd FLOAREA, pietrificat n FRUCT,
caut consensul cu (rna, se degradeaz, aya cum ARTA,
imitnd realul, se degradeaz n ideologie,
n scrynet de din(i, unealt yi arm.
n lumea obiynuit, totul ar trebui s fie N REGUL.
ARTA e lumea unde NIMIC NU E N REGUL !
Ea nu are treab cu gravita(ia sau cu gravitatea.
E posibilitatea de a-i construi trupului MANSARD.
a-i mpleti tichie de aur, sau a-i nchega, din nimic, smntn.
Dar, cum vorbesc eu att de clar despre lucruri neclare ?
Sunt eu, oare, savantul ce(ii sau expertul ntunericului?
Doamne fereyte! mi dau yi eu cu presupusul.
Spiritul meu e tavanul inferiorit(ii mele,
alte(a micimii care mijeyte n lstarii mei de veghe.
_NCREMENIRE _N FICTIV
De la o solidaritate fictiv la una real, e ceva cale,
de la o solidaritate verbal la una efectiv, e alt cale.
Se pare c noi, romnii, am ncremenit n vorbe, uitnd
c verba volant. Nu mai credem, fanatic, n Dumnezeu, dar
credem fanatic n politicieni! Credem, ca orbii, n vnt, n valuri,
n umbre, n etichete yi n lozinci, n scntei, licurici yi-n clipa
cea repede.
Conductorii noytri nu ne spun nimic, dar ne cer s-i n(elegem.
Cnd pap banii (rii, yi asum responsabilitatea, cnd se adun
gurile negre, ni se cere solidaritate. Duritatea lor col(uroas
cere de la noi o geometrie ylefuit, fin arcuit, concretizat
n curbe de sacrificiu. Ne cer s fim uni(i n MUGET yi-n
NESIMTIRI
cnd iau msuri urgente de antiprogres yi de dezvoltare a crizei.
Prin inteligen(a lor de catifea au fcut din (ara noastr o (ar de
top.
Pe primul loc, la cele rele, pe ultimul loc, la cele bune.
Auzi(i, voi, romni, yi v cruci(i cum progresm ndrt.
n economie se va continua programul JAFUL. n construc(ia de
mayini,
programul RABLA. n protec(ia animalelor, programul JAVRA.
n justi(ie, programul MITA, n ordinea public, programul
$PAGA,
n ascensiunea politic, programele PILA yi NEPOTUL. n
dezvoltarea
for(elor de munc se va continua programul $OMAJUL,
n dezvoltarea re(elei de drumuri, programul GROAPA,
n educa(ie, programul TMPITUL iar n construc(ia de
locuin(e,
programul PRIMA COCIOAB. Unde mai pui c toate acestea se
bazeaz
pe o prognoz optimist, anume de creytere zero
sau creytere... negativ. Curat constitu(ional yi matematic, coane
yefule!
S ne tri(i yi s ne jefui(i sntoyi!
44
George POPA
Raportul dintre poezie si
transpiratie poate fi de dou
feluri:
- ncercarea repetat de a
scrie poezii - neavnd vocatie;
- crearea unei poezii ermetice.
Nu te poti aseza la masa de
scris si s decretezi: acum am
s fac o poezie. Poezia autenti-
c nu o facem noi, se face sin-
gur. Poetul cu har doar o tran-
scrie. Cel mult nlocuieste pe ici
pe acolo - nu ideatica poetic - ci
unele cuvinte mai expresive.
Bertrand Lavier a spus cuvntul
decisiv: Inspiratia nu e transpi-
ratie.
nc presocraticii si exprimau
uimirea fat de mecanismul mi-
raculos al creatiei poetice. De-
mocrit vorbeste despre transa re-
velatoare n care intr poetul n
clipa dicteului: Tot ce un poet
scrie cu entuziasm si inspirat de
suflul divin este n mod superior
frumos (fr.18). Empedocle, care
a scris 5000 de versuri, din care
au ajuns pn la noi 450, vorbea
de interventia divin: cuvintele
mele sunt cele ale unei zeite.
Platon, n dialogul Ion, afirm c
poetul nu este un creator propriu
zis, ci un mijlocitor, transmittor
al soaptei divine, asemenea
Pythiei: Nu este vorba de o art,
ci de o putere divin... Poetul na-
ripat, sfnt, nu se afl n starea
de a crea nainte de a fi inspirat
de un zeu, din afara lui, dincolo
de propria sa ratiune... Este un
privilegiu dumnezeiesc... Poetii
nu sunt altceva dect interpretii
zeilor (Ion, 533c-534e). Pentru
Platon, inspiratia este delir di-
vin, o gndire naripat (Fe-
dru, 244), care vede esenta dum-
nezeiasc din lucruri. Ideea a
Poezie [i transpira]ie
fost reluat de diversi poeti si
gnditori de-a lungul timpului,
precum Pindar, Shakespeare,
Hlderlin, Goethe, Lamartine,
Victor Hugo, Nietzsche, s.a.
Noi suntem din cei cu-auzul
fin/ Si auzirm oapta misterului
divin... Sublimul adevr noi l-
avem din cer, scrie Eminescu.
ncercarea de a compune o
poezie autocomandat era mult
mai dificil, mai laborioas alt
dat cnd se respectau niste re-
guli prozodice: ritm, msur, rim
(Charles Baudelaire afirma chiar
c acel ce nu are stiinta rimelor,
nu este poet). Acum ns, cu pu-
tine exceptii, transpiratia pro-
zodic a fost scurtcircuitat,
poezia devenind o proz di-
vizat n fragmente nsiruite pe
vertical pentru a semna a ver-
sificatie. Mai mult, pentru a eli-
mina orice efort, orice transpi-
ratie, a fost recomandat celebrul
procedeu: decupezi cuvintele
dictionarului, le amesteci ntr-o
plrie, apoi scoti la ntmplare
cte unul: asta este poezia.
Revenind la regulile prozo-
dice, Grecii nu cunosteau rima,
dar aveau niste reguli rafinate de
metric, adaptate ideaticei din
poezia respectiv. Pe de alt par-
te, desigur, rima nu confer per
se valoare unei poezii, dar poate
s contribuie inapreciabil de mult
si subtil cantabilittii, armoniei si
logicii interne ale poemului. Ele-
giile duineze ale lui Rainer Maria
Rilke nu au nici msur nici rim,
dar ce idei poetice de mare fort
si ingeniozitate metaforic ne
fascineaz n ele! Pe de alt parte,
Iluminrile lui Arthur Rimbaud
nu sunt scrise n versuri, dar ce
tulburtor ritm interior de rezo-
nant cosmic dezvolt ideile lor
poetice! Ct de poetic sun ver-
setul: ,Si poate c adevrul ne
ateapt n jurul nostru cu n-
gerii si plngnd!
Ca atare, poezia nu e nici ritm,
nici, rim, nici metafor, - este
fluid inefabil, eter melodic, nari-
pare ideatic, zbor de ngeri. Si,
de fapt, poezia ncepe dincolo de
cuvinte.
*
Poezia ermetic nu este un
dicteu, n sensul discutat de
Platon n dialogul Ion. Doar
ideea poetic de plecare, aprut
mai mult sau mai putin spontan.
Dar constructia este supus u-
nui travaliu prin care are loc un
proces metaforic din ce n ce mai
decantat, mai sublimat, pentru ca
ntelesul urmrit al poeziei s de-
vin ct mai ascuns, mai greu de
descifrat.
Aceast constrictie labirin-
tic explic faptul c numrul
poemelor unui poet ermetic, pre-
cum Stphane Mallarm sau Ion
Barbu, sunt putine. Transpiratia
poetului n procesul de creatie
este urmat de transpiratia citi-
torului n a ncerca s dezlege re-
busul. Evident, acesta are o du-
bl satisfactie: pe de o parte, a
travaliului su de derebusare,
de nastere a doua oar a poeziei,
iar pe de alt parte, a bucuriei de
a se afla fat n fat cu secretul
poemului, dac nu cumva po-
emul este excesiv de abscons. n
acest caz, cititorul d interpre-
tarea sa, n idea c, oricum, orice
poem poate fi opera aperta, in-
terpretabil multisensic.
Se poate ntmpla si o alt
alternativ. Cuiva care i spunea
lui Paul Valry c i-a dezlegat n-
telesul unui poem, autorul Ci-
mitirului marin i rspundea c
se bucur, dat fiind c el, poetul,
nu-i stie nc bine sensul. Acest
lucru ar putea s aib loc cnd
poezia se refer la o ntrebare
fundamental a vietii, a existentei
n general, la care este dificil de
dat un rspuns ultim.
Revenind ns la ideea de
ermetism, de jocul ncifrrii, se
pune ntrebarea: nu este n lume
destul ceat, iar marile nente-
lesuri nu le vom rezolva poate
niciodat, asa cum a spus-o, ntre
altii, nc n urm cu un mileniu,
Omar Khayyam - nct mai este
nevoie ca s adugm noi o a
doua ceat?
Vorbim ns aici de poezia
ermetic autentic, adic avnd
o logic intern, si nu este vorba
de o zburdlnicie metaforic f-
cut doar ca s impresioneze si
s deruteze - biguit nrod,
spunea Eminescu - dar fr un
fir director care s le lege mpre-
un ntr-un sens unitar, sau fr
o intentie pasibil de a deschide,
de asemenea logic, mai multe in-
terpretri. n zona biguitului
refractar oricrui sens, oricrei
coerente interne - alturi de da-
daism, s-au plasat multe destruc-
tivisme - precum letrismul, ultra-
ismul, anarhismul, onirismul,
absurdul etc. - care au scurtcir-
cuitat, n adevr, orice transpi-
ratie, dar si poeticul.
O denumire generic pentru
novomania moderno-moder-
nist subintrant ar fi nu-nu-
ismul, sinonim al da-da-ismului...
n cartea recent a lui Constantin
Cublesan, Curente, micri, gru-
pri literare i artistice din sec.
5
XX (ed. Aeternitas, Alba Iulia,
2012), se poet citi, rezumativ,
mostre din aceast superproduc-
tie ismic.
Un poem este creatia omului,
el poate ncerca s arunce putin
lumin asupra misterului care ne
nconjoar sau misterul interiori-
ttii noastre. Confuzia regizat,
mistificarea nu poate fi neaprat
o calitate. Poeziile voit ncifrate
pot fi doar consecinta faptului
c poetului nu-i este foarte clar
ceea ce vrea s spun, scrie doar
atras de prestigiul poetic al u-
nor cuvinte sau al unor imagini.
*
Trebuie spus c, spre deose-
bire de arta cuvntului, unde,
cnd poezia este veritabil,
transpiratia nu poate fi evocat,
n celelalte arte, efortul, deseori
de lung durat, este sine qua
non intrinsec: n sculptur, are
loc o lupt de ordin fizic cu lutul,
cu marmura; n pictur cu culorile
si ntreaga manoper pe care o
implic crearea unui tablou; n
muzic, intervine exersarea luni
si ani la pian, vioar si orice alt
instrument pn la dobndirea
miestriei; evident idea poetic
este n toate artele intuitie, dicteu
Ir transpiratie. De stiut ns c
Beethoven, pentru a gsi formula
sol-sol-sol mi din Simfonia V,
semnificnd btaia destinului la
us (so klopft das Schicksal an
die Pforte), a acoperit pagini
ntregi de formule care nu-l satis-
Iceau, asa cum se poate vedea
n manuscrisele compozitorului
de la muzeul din Berlin.
n poezia scris - nici un efort
fizic. Dac n manuscrisele emi-
nesciene descoperim un mare nu-
mr de variante, la Luceafrul
nainte de toate, nu este vorba de
transpiratie, ci trepte suitoare
ctre un sens ultim cutat, fiecare
treapt, fiecare formul interme-
diar relevndu-ne o inestimabil
bogtie a unor deschideri vizio-
nare mereu mai uimitoare.
*
Poezia autentic nu este dis-
ponibil oricrui capriciu pseu-
doteoretic. Nu este o femeie de
strad. Poezia este frumoasa f-
r corp, care rmne fecioar si
dup ce ai fcut dragoste cu ea.
George FILIP
(Montreal)
a rmas n urm boarea de salcm
yi-atingeam cu dorul cellalt trm
ce-l zidea n minte raiul de candori
din mit mioritic - poate din fiori...
noi eram drume(ii ctre alte ere
la sania noastr trgeau Cai-putere
inima din stnga, dintr-un crin de fat
pulsa spre albastrul fr nici-o pat
yi-mi venea s cuget,
sau s strig hai-hui
dar m rstignise gndul cel dinti.
Soarele din cea( vslea s rsar.
Sngele se zbate ca o Niagar
ce zbura frenetic din nalt spre jos
ntr-un ochi de lume plsmuit frumos,
metafor blnd poleit-n vers,
dar pn la oaz mai aveam de mers;
dup-un pumn de clipe
dintr-a ce(ii rou
s-a ivit Cascada - o minune nou;
ne sorbea privirea celuilalt trm,
mult era n urm boarea de salcm...
mari - minunile lumeyti
Doamne, cum ni le ciopleyti,
De unde-ai avut putere
s topeyti erele-n ere
yi de unde ai obid
s supui tainele-n tihn?
...trupurile noastre mici
n imens devin furnici
yi vulcanul cel din cer
d-n pmnt cu pumn de ger
yi-ngenunche-n denie
pui de pioyenie;
cerul, apa yi pmntul:
mai nti a fost cuvntul
ce-a privit mun(ii grmad
yi-a zis: fac-se Cascad,
stavil, s nu te vnturi
pui de umbr trectoare
rsrit din patru vnturi
lng marea Lui minune
s stm smirn-n rugciune;
mari minunile cereyti
Doamne... cum le mplineyti?
*
lng acest spectacol infinit
ziua se retopeyte-n asfin(it
yi noi plecm - plecarea e yi ea
un strigt izvort din alt stea,
timpul inert rmne-n timp banal
iar noi vslim spre punctul cardinal
ce ne ayteapt peste dor yi mri
spre alte miriade de-ntrebri.
Minunea opta st-n clepsidra ei
pulsnd n infinitul pantha-rei
cu pescruyi ce-n aer se nfirip
yi oamenii spoi(i n sfnta clip
a semnului divin yi efemer
ce Dumnezeul ni l-a dat din cer
yi lng-acest trm - orbit de vis
am semnat idei pe-un manuscris
iar ntre elixir yi-ntre coymar
am ascultat de gndul cel barbar:
s mergem Doamna mea n Bethleem;
de-atunci mi strig-n suflet un poem
uitat nescris,
ce l-am scornit n vara
cnd am ngenunchiat - la NIAGARA...
Luca Signorelli - Biciuirea
6
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 4(20)/2012
Al. Florin }ENE
Poezia este timpul izvort
din spatiul unui impuls ritmic de
existent. n acelasi moment, este
un loc al metaforei. Fiindc, n
aceste conditii, metafora carac-
terizeaz gndirea poetic, fiind
fundamentul acesteia. Cmpul
magnetic creat de metafor are
proprietatea de a coordona sem-
nificatiile. Astfel, prin metafor
se realizeaz inspiratia poetic,
ca expresie a gndirii. Poetii de
mare anvergur au intuitia de a
organiza metaforele ntr-un sis-
tem, crend o profund gndire
poetic, cu un bogat fond meta-
foric. Cnd abordm universul
unei opere poetice, scriem de fapt
despre forta cu care poetul a
stiut s-si construiasc paleta sa
de ntelesuri, subntelesuri nglo-
bate ntr-un sistem de semnifi-
catii, de specificitatea sa, deci
despre metafora sa.
Esenta filozofic, la unii poeti
profunzi, se afl n cmpul me-
taforic. Cnd poetul este el n-
susi, adic n metafor, se re-
alizeaz o apartenent intim, de
profunzime la Idee, ntr-un uni-
vers al constientei si inconsti-
entei. Metafora este de sorginte
filozofic. Un tot filozofic si liric,
inseparabil, se realizeaz. O im-
presie de atemporalitate se reali-
zeaz prin metafor, cnd reali-
tatea imediat este aparent res-
pins de aceasta. Gndirea poe-
tizant este dat de metafora n-
tmpltoare, cnd nu se consti-
tuie ntr-un sistem metaforic. n
poezie, metafora este o necesi-
tate, dar si semnul constiintei
Metafora,
ca ritm al g@ndirii poetice
creatoare. Un ritm metaforic
exist la fiecare poet autentic,
specific fiecruia. Si Eminescu si
are ritmul su metaforic, ns, di-
ferit de cel al lui Alecsandri,
Blaga, Stnescu, Virgil Mazi-
lescu.
Universul poeziei este creat
de sistemul metaforic. Prin poezia
lui Eminescu, sau a lui Blaga, sau
a lui Nichita Stnescu, se creeaz
impresia c se evidentiaz o dis-
junctie metaforic, adic o mo-
bilitate a polilor n cmpul meta-
foric, o glisare de sensuri. Prin
metafore, Lucian Blaga a recom-
pus Spatiul si Timpul. Blaga
efectueaz ns o dubl lucrare:
el nu numai c pune n evident
metafora ca o celul poetic sen-
sibil, ci si ca o celul sensibili-
zatoare, prin incantatia de cu-
vinte. ns nu abundenta de me-
tafore imprim fort unei opere
poetice, ci organizarea metafore-
lor, attea cte sunt, ntr-un spa-
tiu de semnificatii.
Prin metafore se esentiali-
zeaz o realitate, se realizeaz o
glisare dintr-un spatiu si timp de-
terminat spre o zon a tangentei
imaginarului si realului. Am putea
spune c acest transport se duce
spre mit, cci acesta are n sine
rationalul ca domeniu filozofic si
imaginarul ca domeniu poetic.
Astfel, prin aceast structur a
metaforei, poemul se ncarc cu
semnificatii de memorie a exis-
tentei, asa cum orice mit este o
istorie (memorie) despre sine a
umanittii.
Stilul unui poet trebuie dedus
din consecventa sa la sistemul
de semnificatii care, n final, l de-
fineste. Acest fapt nseamn ps-
trarea ritmului su initial. Din p-
cate, rareori judectile de valoare
Icute de criticii de poezie se fac
din sistemul metaforic respectiv
asupra acelui sistem. Marea po-
ezie este factorul inestimabil al
viabilittii unei culturi, cum si al
maturittii sale, aceasta st sub
semnul ritmurilor distincte, de
existent initiate si fundamen-
tale. Poetul apartine poeziei sale
n virtutea faptului c el si-a con-
topit existenta sa cu opera poe-
tic. Chiar dac prin aceasta nu
descoperim ntocmai Omul, ns,
descoperim si ntelegem o esen-
tialitate uman rsfrnt n desti-
nul creatorului. Actul creatiei po-
etice este o angajare la Infinit,
iar poetul, constient de lucrarea
sa, nu va putea niciodat s fie
suspendat ntr-un punct imobil,
ori n zona confortului intelec-
tual, adic n spatiul tririlor do-
bndite pe calea ideilor receptio-
nate. Marea autenticitate emi-
nescian si are aici una dintre
rdcinile sale.
Opera poetic autentic este
o interventie n Absolut, o sim-
fonie ce vibreaz n spatiu si timp
definit la Spatiu si Timp infinite,
ea este, n fiecare Timp al su, o
structurare ce tangentiaz fi-
lozofia implicat, a notiunilor
fundamentale ale existentei. n
msura n care poetul rspunde
n existenta sa despre existent,
avem clar ritmul interior al operei
sale. Acesta, adic ritmul, nu este
cadentare, ci o esent, un ritm ce
exprim o intimitate spiritual cu
poetul, prin care cititorul este
sensibilizat, apropiindu-l de ceea
ce rmne inefabil, adic esent.
Poetului, poezia i devine o inte-
riorizare si o interioritate nece-
sare. Dac pentru Mazilescu, po-
ezia este un fel de expulzare a eu-
lui, pentru Stnescu ea este o
adncire a sinelui. Dar, pentru
amndoi sistemul gndirii poeti-
ce disimuleaz realitatea, ct
vreme gndirea poetizant a po-
etilor din secolul XIX numeste o
realitate. Dar nu se poate disimula
o realitate mai nainte de a-i fi n-
teles esentele, de a o fi trit printr-
o experient proprie. O profund
si puternic experient de viat
naste un sistem poetic. Nu n-
tmpltor Eminescu, O. Goga,
Nichita Stnescu, Virgil Mazi-
lescu, Radu Gyr etc., care au trit
mari experiente de viat, au c-
utat un nou limbaj poetic.
Sistemul de gndire poetic
se construieste din semnificatii
care rmn mult timp printre noi,
si apoi trec n ecou, ca un sistem
de citate. Ele sunt, si devin si ale
noastre, pentru c cuprind si ex-
prim esenta uman. Deoarece
este revelat eternul uman. O che-
mare lansat, o invitatie disimu-
lat, spre ntrebare, spre Neli-
niste este opera poetic. Aceasta
trezeste latente spirituale. Ea se
identific uneori cu speranta, de-
oarece este si ea o tensiune spi-
ritual spre viitor.
Poetul este locuitorul operei
sale si cel care ncearc o rease-
zare de lumi. El este propria sa
poezie. Iar Poezia este Poetul.
7
Anul III, nr. 4(20)/2012
Doina DR~GU}
Rotire yi nl(are
adncindu-m
n mine
m rotesc
si m nalt
umerii firavi
se zbat
n aripi
chipul meu
inund relieful
marginea
ce o credeam sfrsit
este nceputul
ce se termin
ntr-un singur
punct
Fug n adnc
m desprind
de trupul meu
prin fug
n adnc
drumurile
duse
pn-n margini
de tcere
nu se mai ntorc
Faim temporar
cerul despicat
de aripi
creste-n zori
tcerea
urmelor de rou
pe copite-n iarb
ntr-un aer de mirare
totul se petrece-n faim
nchis-n form
temporar
Gnduri ca valuri
urmele pasilor
desprtite
de nimic ori de tot
cresc si descresc
deopotriv
gnduri ca valuri
nfsurndu-m
se revars deplin
prin toate ncperile
trupului meu
si m lumineaz
Trecere evolutiv
rsuciri ramificate-n
infinit
ntr-o trecere evolutiv
m cuprind
n liniste si n miscare
pierdere
n dezvoltare
mplinire-n nempliniri
Amnarea ploii
plin de taine
gndul
se revars
rsucit
n jurul meu
amnarea ploii
greu apas
pe ogor
Risip spre adncuri
se sterg distantele
dintre tceri
absentele
alunec
nlntuite
ntr-o risip
spre adncuri
se irosesc
n margini
cresterile
duse
pn-n cer
Poarta vntului
rgazul cumpenei
m-nchide
valul spart
mi d ocol
gndurile fug
prin poarta
vntului
deschis
m mparte
noaptea
Ir s rmn
rest
Taina inimii
cercuri
circumscrise
mi limiteaz
locul
ca deschidere
de devieri
n existente
trepte destule
pn la taina inimii
cobor
Trup configurat
trupul meu
configurat
de suflet
umple golul
dimprejur
care poate fi
un strop
de rou
sau
o adncire
nesfrsit
Farmec yi lumin
drumul netezit
de mersul meu
nu m mai ncape
m revars
nafar
n multiplicri
la nesfrsit
prin scindarea mea
de mine
adnc si tragic
m ridic
din starea mea
si n farmec
de lumin
m ascund
n muguri
cnd ning pomii
primvara
Luca Signorelli - Crucificarea
8
Anul III, nr. 4(20)/2012
Florin M~CE{ANU
Secolul al XV-lea gseste
Italia n toiul unor pronuntate
prefaceri sociale, dar si
spirituale, care duc la
conturarea unor conceptii n
art, dar si la modificarea
statutului creatorului de art.
Odat cu Renasterea, artistul
nu mai este considerat
productor, ci creator. Arta este
ridicat de la nivelul de meserie
si arta mecanic la acela de art
liberal si teoretic.
Artistii au tinut seama de
progresele stiintifice si tehnice
din epoca lor, multi dintre ei
fiind renumiti savanti, literati,
filosofi si tehnicieni. Pentru c
omul devenise tema lor de
predictie, ei s-au aplecat spre
Q u a t t r o c e n t o - u l @ n U m b r i a ] i P a d o v a
studiul anatomiei ca baz a
desenului, au descoperit legile
redrii perspectivei, precum si
cele ale distribuirii luminii n
operele lor.
Astfel, Piero della
Francesca n-a fcut propriu-zis
scoal, dar, sub influenta sa,
arta umbrian, adesea
conventional si dulceag, s-a
deschis mai mult cutrilor
moderne ale formei si spatiului.
Melozzo da Forli, care devenise
specialistul racursiului
ilusionist n picturile de bolti
sau plafoane, era cel mai
apropiat de maestru, mcar prin
preocuprile sale tehnice dac
nu prin spirit, ca si Luca
Signorelli, discipol direct al lui
Piero.
Padova poseda o
Universitate faimoas prin
studiile juridice si medicale.
Vreme ndelungat a fost unul
din centrele astrologiei att de
ndrgite de Renastere, dar tot
aici s-a observat si gustul viu
si precoce pentru Antichitate si
acea curiozitate a amatorilor
care si-au pus pecetea pe arta
local.
Un colectionar pasionat si
fantast, pictor mediocru,
Squorcione, a organizat o
scoal infiltrnd discipolilor
tineri propria sa viziune
romantic asupra mretiei
romane. Doi dintre acesti
discipoli ies din comun: Nicolo
Pizzolo, care a murit tnr
(1421-1453), si Andrea
Mantegna.
n 1457, Mantegna i ddea
bisericii San Zeno din Verona
un altar uimitor. Era n capitala
goticului de curte, manifestul
unei arte noi care avea s vin.
Luca Signorelli - nvierea
9
Anul III, nr. 4(20)/2012
Odihnit n Romnia, trebuie
s plec acum s muncesc n SUA
ca... bursier al... aviatiei mili-
tare americane - iat aici un tri-
plu paradox: muncesc, dei sunt
n vacant; m pltete armata,
dei sunt civil; sunt bursier, dei
sunt profesor, nu student!
07.06.2009
Abia ntors din Romnia, pe
4 iunie, joi-seara, trebuie s plec
din nou la drum, duminic-dimi-
neata, spre orasul Syracuse (pro-
nuntie: srchiuus sau sir-
chiuus), statul New York, pentru
grantul (burs) militar - opt sp-
tmni de cercetri n fuziunea
informatiei la Air Force Research
Laboratory (prescurtat, AFRL,
Laboratorul de Cercetri al Avi-
atiei Militare a S.U.A.; americanii
si numesc aviatia lor militar prin
expresia Air Force, care se tra-
duce prin Forta Aerian), din ora-
sul Rome, statul New York (n
englez, Roma se scrie Rome,
deci americanii au si ei o... Rom
a lor, nu doar o Siracuz - Syra-
cuse, ambele n statul New
York!).
Mi-am lsat masina n parca-
rea aeroportului (Airport Park-
ing) pentru 55 de zile (7 iunie-31
iulie 2009). n mod normal, par-
carea cost 4 $ pe zi, dar am primit
o reducere de 1 $ pe zi, pentru c
am utilizat un cupon al companiei
de pe Internet care oferea acest
avantaj. Se putea face si abona-
ment, dar numai anual, la pretul
de 245 $ + 10 $, ceea ce nsemna
c m-ar fi avantajat numai dac
as fi lsat masina mai mult de 85
de zile (am considerat parcarea
la 3 $ pe zi).
Dou zile, vineri si smbt,
am muncit pe ruptelea ca s revin
la normal cu: achitarea notelor de
plat primite ntre timp (ca s nu
fiu penalizat), transferul banilor
dintr-un cont n altul, desfacerea
bagajelor aduse, mpachetarea
pentru noua cltorie, verificarea
mesajelor de e-mail primite, la
care nu rspunsesem, distribui-
rea prin post a celor trei crti
publicate: Frate cu meridianele
si paralelele, volumul 5; De-
zert-Smarandache Theory (Te-
oria Dezert-smarandache), volu-
mul 3; Statistical Interference
(Interferenta statistic).
M culcam, seara, aburit!
Am pltit 15 $ pentru primul
bagaj si 25 $ pentru cel de-al doi-
lea. Conditiile se nruttesc!...
Bebe Popescu, vrul meu din
Craiova mi spunea:
- Rmi n tar! Uite, poti s
predai la Universitatea din Cra-
iova. Un profesor primeste cam
o mie de euro, iar la preturile de
aici, e convenabil!
Numr anii pn la pensie,
asa cum n armat (1974-1975)
numram zilele pn la liberare.
Cel mai devreme as putea iesi la
pensie peste patru ani si jumtate
(suma dintre vrst si anii lucrati
la Universitatea New Mexico
s fie 75), adic la 59 de ani. Dar,
as putea lucra si pn la vrsta
de 62 de ani sau chiar mai mult.
M-am sturat de strinta-
te!... Sunt obosit... parc mereu
as dormi.
Am fost trei sptmni de-
parte de sotie, Lilia (eu n Ro-
mnia, la mama, ea n Transnis-
tria, la printi), pe timpul va-
cantei.
Iar acum, opt sptmni, ct
voi lucra pentru Air Force... Mi-
e greu fr sotie, m-am obisnuit
cu ea... Altfel, m simt singur,
prsit de lume...
La Aeroportul International
din Syracuse (foto), statul New
York, sunt ntmpinat de ctre dr.
Ervin Goldfain, cu care colabora-
sem la niste articole de fizic, si
sotia sa, Lily. Amndoi sunt ns-
cuti n Romnia si au emigrat le-
gal n Statele Unite, n anul 1985,
prin simpla depunere a actelor la
ambasad! Nu ca mine, care, n
1988, am fugit n Turcia, plecnd
cu vaporul din Bulgaria, din Var-
na, amestecat printre turisti fran-
cezi, pentru a nsela vigilenta gr-
nicerilor.
Am nnoptat n casa lor: o cl-
dire frumoas, printre pomi nalti
si cu mult verdeat, cu o teras
pe care era plcut s te odihnesti
si s meditezi, ceea ce am si
Icut.
Prima zi (8 iunie 2009) a fost
cea mai grea. Eram nedecis: s
merg cu taxiul (circa 160$) sau s
nchiriez o masin (cam 85 $, plus
16 $ benzina). Nu aveam ns nici
o hart, nu cunosteam drumul si
nu stiam cum s ajung din orasul
Syracuse (capitala Comitatul
Onondaga, din statul federal
New York) n orasul Utica (capi-
tala Comitatului Oneida, din
statul federal New York, n care
se afl si orasul Rome).
Cei de la agentia de nchiriat
masini Enterprise rent-a-car mi-
au fcut pe Internet o hart
MAPQUEST (serviciu american
gratuit de hrti online) si-am con-
dus cu foaia-n mn, la volan:
- ia-o la stnga, pe strada
Geddes Nord;
- continu pe autostrada I-
690 Est, etc.
Cnd conduc o masin nou,
sunt ntotdeauna timorat - pn
m nvt cu ea, stau crispat, n-
cordat la volan.
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
Memorii
de c#l#torie
Bursier la...
Air Force!
Roma [i Siracuza
din... America!
Syracuse Airport
{oferind dup#...
MAPQUEST
Atacat de...
oboseal# [i
melancolie
10
Iulian CHIVU
Psihologia nu cred c si-a identificat toate
legturile de temelie cu matematica, iar cu lo-
gica nu am stiint s fi ncheiat un armistitiu
de lung durat; cu filosofia, fiindc face din
Fiint un jalnic Individ, am nteles deja de
ce nu are contiguitate. Si m gndesc la c-
teva argumente pe care teoreticienii pato-
logiilor personalittii le mping excesiv spre
simptome ori spre criterii ale unor tipare pre-
stabilite.
Am n vedere, printre altele, Internatio-
nal Classification of Diseases, Tenth Revi-
sion (ICD-10). Provocarea ncepe de la no-
tiunea de pattern (comportamental), n sens
international de generator de modele; recu-
noasterea modelelor ntr-o serie de forme,
adic model specific, tipar reprezentnd sim-
plificat structura unui fenomen lingvistic,
psihologic, sociologic, sens rezumat adesea
n expresia trsturi pervazive, adic extinse
si persistente. n lumina prevalentei acestor
considerente, personalitatea nseamn suma
caracteristicilor stabile, respectiv patternurile
de rspuns comportamental (stabilitatea,
constanta).
Matematic, normalitatea este o medie n-
tre extreme. Spatial, ea se refer la extensie,
iar temporal se rezum la persistent. Iat
deci cum ICD-10 ne oblig, logic, la o definitie
de rspuns: Dac omul sntos este doar o
statistic, atunci un medic care s nu pun
un diagnostic si s nu dea o retet este doar
o ipotez. Omul obisnuit, n acest exces de
clasificri, este pacient desvrsit, ca n para-
doxul lui Russel
1
. Multimea tuturor devia-
tiilor de la norm este tocmai multimea tuturor
tulburrilor de personalitate, n timp ce nor-
ma, asa cum am mai spus, este media ntre
extreme. Dar de unde ncep extremele?
Egosintonia trsturilor se raporteaz la
egodistonia lor ca multimi care nu se inter-
secteaz; acceptarea de sine si refuzul asu-
mrii de sine. Ele definesc Eul tot asa cum o
face si aloplastia care nu se intersecteaz cu
Prefer existen]a
de tipul f(x)
autoplastia fiindc Eul vrea s schimbe lu-
mea cnd ar trebui s se schimbe pe el nsusi.
Psihologia, prin ICD-10, consider aceste
chestiuni patternuri cu semnificatie clinic,
desi raportarea se face la o functie: normali-
tatea ca medie ntre extreme.
Psihologia tulburrilor de personalitate
mi se pare c se ndeprteaz, contrar f(x) de
tip identitate, tocmai de relatie (media ntre
extreme) si ridic un argument fix la o putere
variabil, ca n functiile exponentiale. S
lum, de pild, n discutie mecanismele de
defens, definite ca procese psihologice mai
degrab subconstiente dect inconstiente,
reflexe care se opun unor pulsiuni s devin
constiente doar ca s nu produc anxietate.
Barier sau filtru, mecanismul de defens,
n clasificarea Kaplan (1994), se ntinde pe o
plaj larg ncepnd de la tipul narcisic, ori
tipul imatur (ca n cazul pacientilor border-
line, ca n introectie, ca n fantezia schizoid
etc), pn la asa-zisele defense mature (altru-
ismul, ascetismul, umorul, sublimarea etc),
de la limita normalittii. Nu iau n discutie
defensele nevrotice n care ne ntlnim cu
afecte detasate de reprezentarea unui fapt si
implicarea ntr-un alt lant de asocieri [unde
f(x)f(y)], dar am ndoieli serioase c printre
acestea putem socoti fr rezerve si inte-
lectualizarea (ca tendint a individului de a
ncerca s-si domine conflictele si emotiile
prin formulri elaborate, furnizate cu predi-
lectie de fondul cultural), apoi rationali-
zarea (aproape similar celei dinti, ns de
aceast dat psihologii sustin c subiectul
forteaz o explicatie logic ori moral accep-
tabil pentru o reactie ale crei motive reale
i scap ns) si nu n cele din urm represia
(prin care individul ncearc o defulare a unor
presiuni obsesive de constiint).
Russel avea dreptate, asadar! Intelectua-
lizarea, n orice situatie si pentru oricine, este
ea nssi consecinta sumei ncercrilor de
a te ridica deasupra conflictelor si ntrebrilor
prin elaborare (problema si solutia). Ratio-
nalizarea nu ajunge caz patologic prin for-
tarea unei explicatii att timp ct aceasta se
arat a fi logic. Iar represia este o modalitate
natural de autoaprare a Eului de agresiu-
nea a orice este real si n schimb scap perce-
perii ca atare.
Activitatea intelectiv, vzut ca functie,
presupune fr doar si poate injectivitatea
prin existenta unei legturi suplimentare n
cea de a doua multime fat de prima si, res-
pectiv, surjectivitatea, cnd cea de a doua
multime are un element mai putin dect cea
de la care s-a pornit. Tulburrile de persona-
litate nu exclud ntrutotul cunoasterea sti-
intific, ci numai o administreaz la una sau
alta dintre limitele ntre care individul nu poate
media. Si n acest caz, paradoxul lui Russel
se confirm fiindc toate multimile se afl
ntr-un paradox logic.
Ori si personalittile tulburate sunt f(x)
att timp ct asociaz elemente ale unei mul-
timi cu un element dintr-o alt multime sau
chiar din aceeasi multime, adic un domeniu
cu un codomeniu. Trsturile egosintonice
ori cele aloplastice, despre care aminteam mai
sus, nu schimb n realitate continutul f(x),
ci exprimareaacestei functii fr a-i modifica
graficul; ori lucrul acesta este o functie de
personalitate f(p).
Si dac fac precizarea c aici nu vorbesc
despre tulburrile personalittii care se li-
miteaz n principal la cele paranoide si schi-
zoide, adic la cele din Clusterul
2
B (predilect
imprevizibil, dramatic), cu pacientul perma-
nent n criz si n nevoia nestvilit de ex-
primare agresiv, sau din Clusterul C (de tip
anxios, temtor), ne rmn n atentie tulbu-
rrile de la limita normalittii (deoarece n-
dreptarea lor face obiectul educatiei, nu al
unei terapii clinice, iar individul este subiect
al unui predicat, nu pacient al unei subiec-
11
Anul III, nr. 4(20)/2012
tivitti).
Probabil c tocmai din aceast cauz ICD-
10 nu include si tulburarea de personalitate
pasiv-agresiv (DSM-IV), ale crei simptome
se refer la ncptnare, ineficient, trg-
nare, minciun etc. Pentru diagnoz, psiho-
logii iau n calcul minimum patru simptome
dintr-un total de sapte.
Probabilitatea este cu putin sub 50%
pentru c aceast functie are n vedere uni-
versul problemelor, cmpul de probabilitate,
functia de conditionare, evenimente indepen-
dente, variabile aleatoare i chiar operatii cu
evenimente, operatii cu variabile, dispersii
etc. De pild, universul probelor n minciun
3
este putin relevant mai ales cnd sunt de
luat n seam si incidente ale tulburrilor de
personalitate depresiv (DSM-IV) de genul
pesimistilor, cazuistic diferit de aceea a an-
hedonicilor, a criticilor fat de cea a intro-
vertitilor etc.
Probabilitatea este mai mic n cazul tul-
burrilor de pattern pervaziv al cognitilor si
comportamentelor negative (tip DSM-IV TR)
cnd pentru diagnoz se iau n calcul mini-
mum cinci simptome din sapte (dispozitie,
concept de sine centrat pe lips de valoare
si pe convingeri neadecvate, autoculpabili-
zatul, ngrijoratul, sententiosul, pesimistul,
acuzatorul dispretuitor fat de sine). Cazurile,
Ir nclinatie spre un sex sau altul, sunt att
de frecvente nct le putem pune sub semnul
ntrebrii prin raportarea la limite, ca f(x)f(p).
Cel mai adesea, recunosc psihologii, pacien-
tul prezint tulburri cu caracterisitici mixte
si, cu att mai mult, limita dintre normal si
anormal devine destul de permisiv.
M ntreb totusi dac modificrile de per-
sonalitate dup o experient catastrofic o-
fer suficiente aspecte clinice pentru a o ca-
lifica drept patologic. Dac urmrirea n timp
a unei atari situatii si datele etiologice sunt
minimalizate, nseamn s ne ntoarcem iarsi
la aproximri si calcule probabilistice, la cla-
sificri excesive, nu de putine ori nseltoare.
A ncepe s-mi pun ntrebri n legtur
cu posibile tulburri de personalitate nu de
fiecare dat cnd un individ se adapteaz cu
dificultate (aici iau mai repede n seam nive-
lul de cultur, credintele, datinile, moralitatea,
perceperea Binelui si a Rului etc.).
Ne ngrijoreaz ns de fiecare dat cnd
cineva declanseaz o dorint accentuat de
afirmare (n cauz poate fi oportunitatea su-
biectiv, calculul eficacittii proiectului).
Nici disparitia dorintei de afirmare nu
poate fi att de alarmant, mai ales n cazul
introvertitului. Nici ostilitatea evident nu
trebuie s ngrijoreze dect dac se genera-
lizeaz fr s diferentieze.
Si n aceste cazuri ICD-10 se grbeste cu
diagnosticul socotind ca suficiente atitu-
dinea ostil fat de ceilalti (nu stim dac fat
de toti sau numai fat de unii, ca n cazul
fixatiilor ostile), retragerea social (autoizo-
larea poate fi n egal msur protest, dar
si penitent), pierderea sperantei (dac nu o
msor n durat si intensitate). Nici detasarea,
precum nici retragerea social nu pot fi ho-
trtoare, ns impresia individului de a se
afla constant si irevocabil la limit ar ncepe
s ngrijoreze tot asa cum ar fi de retinut re-
actia opiomanilor la consilierea psihologic
dup detoxifierea medicamentoas.
Evolutia poate fi o functie identitar, ca-
pabil s transforme argumentul n el nsusi,
sau o functie constant, cu valoare fix, inde-
pendent de argument. Defensa, reversibil
prin reactii, intelectualizare, represie, umor
si chiar ascez, este fr ndoial un semnal
optimist.
Ar fi interesant de stiut cum rspunde
patologia personalittii situatiilor definite
prin conceptul das Insichruhen
4
sau prin das
Insichstehen
5
dincolo de profunzimile lor fi-
losofice.
Si totusi, dac nu exist om sntos, exist
sntate. Si dac exist sntate, exist viat,
iar dac exist viat, exist fericire. Restul
este modalitate, predicat nstrinat de su-
biect.
Iat de ce, revznd cele dousprezece
teme principale ale gndirii existentialiste, mi
se pare de prisos s ntreb psihologia unde
este Fiinta, tot asa cum mi se pare ilogic s
ntreb filosofia unde este Individul.
Rspunsul meu este ferm un protest: Re-
fuz s fiu pacientul desvrit al excesului
de clasificri!
Prefer, n schimb, o existent de tipul f(x).
Mai sigur, functia identitate care transform
Ir ndoial argumentul n el nsusi. Omul
care nceteaz s mai fie o functie e un de-
funct.
1
Paradoxul multimii tuturor multimilor
este un paradox logic.
2
Termenul nu este autoreferential din mo-
ment ce conceptul a suferit o modificare de
sens dac avem n vedere c dictionarele l
explic pentru limbajul muzical pentru care a
fost creat ca efect sonor prin suprapunerea
mai multor tonuri si semitonuri sau numai
semitonuri. (engl. Cluster)
3
A se vedea si studiul lui J. Piaget (1896-
1980) The Moral Judgment of the Child,
Trench, Trubner (1932), respectiv Le
Jugement morale chez lenfant, Paris, 1964.
4
Odihnirea n sine, germ.
5
Situarea n sine, germ.
C#r]i primite
la redac]ie
De pe coperta a IV-a
Cntec infinit
O mn-a-ngenunchiat pe torsul nins
O org a rspuns n necuprins
Si mii de alge albe se nteau
Si ritmic mii de alge se-aprindeau
Si clarele liane se-mpleteau
Si-alctuiau statui la infinit
Urcam cntnd prin foc, eter i mit
Sus - ntre inim i negrit
Si-un sens n miez de nufr s-a aprins
Statuie-exilnd n necuprins.
George Popa
George Popa e un fascinat al ideilor. Lirica
sa e o poezie de unde, de aripi si raze, are
complexitate si adncime, un fluid joc de
nuante, un joc filigranat ntre imanent si
transcendent. Ea aduce dovada unei fine
culturi si mrturia nzestrrii artistului care,
prin puritatea viziunii si intensitatea emotiei
strbtut de fior filozofic, se reflect pe sine.
Al. Husar
George Popa concepe poezia ca un act
de oficiere cu caracter sacru. Actul liric trans-
figureaz si nnobileaz emotiile si tririle
directe. Poezia sa, de rafinat muzicalitate,
generoas druire, nalt tensiune ideatic,
e poezia unui poet fascinat de corola de
minuni a lumii reale si a lumii nchipuite pe
care poetul o trieste cu toate fibrele sale.
Al. Clinescu
Parcurgnd catrenele din Tratatul de
uimire, permiteti-mi s-mi exprim infinite
multumiri si recunostint sincer pentru rara
Dvs. finete, noblete si incomensurabila cul-
tur. Deci ati fi (cum m taie capul pe mine):
ori un Print al Spiritului, ori un Zeu al magiei
creative, cam asa ceva, n tot cazul, un Mare
Prieten! Asa v simt si spun adevrul.
Svetlana Paleologu-Matta (Elve(ia)
12
Gheorghe Rmboiu-Bursu-
cani ne provoac la un experi-
ment liric (al haiku-ului) pentru
descifrarea sufletului pe ramuri
de smarald, ciorchini de mrgri-
tare si salcmi n floare. Poetul a
debutat editorial cu volumul de
epigrameRime Vesele (2004). Epi-
gramele sale sunt poeme scurte
de sase versuri, care surprind un
viciu omenesc. Iat c n volumul
Fulguratii, autorul apeleaz la
poezii si mai scurte, de trei ver-
suri, care surprind si ele ceva
esential din natur sau din sufle-
tul omenesc. De la epigram la
haiku, e un pas important, pentru
c poetul este constrns s cre-
eze o imagine care s sclipeasc
precum o piatr pretioas. Con-
form surselor de pe coperta a pa-
tra, depsind zona simplului exer-
citiu, cartea aceast vorbeste de
un poet frmntat de esente, ma-
tur si, n acelasi timp, avid de a
spune lumii cte ceva din frumu-
setile naturii si credintele sale, su-
punnd cuvntul unor procese
de decantare, prin care seman-
tica se distileaz pn la cote in-
finitezimale. (Victor Sterom).
Astfel, poezia domniei sale
capt dimensiuni universale si
devine apt pentru a produce
gnduri, uimiri, perceptii si noi
idei curajoase. Dup Artur Sil-
Baki YMERI
(Albania)
vestri, cinstirea memoriei unui om
este o datorie sacr care-ti atest
verticalitatea si tinuta moral si
te motiveaz ca fiint rational,
cu spirit si sentimente. Gheorghe
Rmboiu-Bursucani a ncercat
acest lucru n haiku-urile adunate
n cele sase capitole ale crtii, din
care primele patru sunt dedicate
anotimpurilor naturii. n al cinci-
lea capitol, Haiku-uri diverse, el
sintetizeaz primele patru capi-
tole, realiznd o nsiruire de po-
eme care pun n corelatie fiinta
rational si anotimpurile cu eta-
pele vietii. Ciclul ncepe cu Face-
rea lumii si se ncheie cu trecerea
ei n neant, un lucru care mi se
pare interesant: Lumin, cer,/
Pmnt, lumintori, viat-/ face-
rea lumii; Primvar-n miez,/
Gingsie si candoare-/ Copil-
rie.; Primvar-n toi,/ Aspiratii
n clocot-/ Adolescenta.; Vara
vietii,/ Cutri si mpliniri-/ Ti-
neretea.
Versul lui Bursucani nu este
efemer, dimpotriv, el exprim
revolta mpotriv artificialului, un
mod de revolt mpotriv trecerii
n neant: Ninge n plete/ Iarna
tumultoasei vieti-/ Btrnete-n
prag.; Iarna vietii/ Plat moho-
rt-/ Senectutea.; Se scutur
de ani/ Dulcele pom al vietii-/
Trecerea-n neant.
Un loc aparte n opusul cre-
ativ a lui Bursucani l ocup
versurile dedicate fiintei umane:
Omul spre sfrsit-/ Impotential
si nul/ Invoc moartea.
n ultimul capitol, Haiku-uri
aforistice, autorul reia un ciclu
de poeme dedicat aceleasi teme,
iubirii dintre brbat si femeie, dra-
goste mplinit prin bucuria a-
dus de copii. Cea mai mare parte
a capitolului este dedicat valo-
rilor morale: Valori morale?-/
Binele, omenia,/ Cinstea cura-
jul.; credintei: Adevrat/ Cre-
dincios este cel ce,/ Stie s ierte.
Aflat n toamna vietii, pur-
tnd pe umeri o viat fericit,
mplinit prin familie, copii si
versuri, Gheorghe Rmboiu-Bur-
sucani mediteaz, n finalul vo-
lumului, la sensul existentei: Oa-
menii-n lume-/ Adevrate stele./
dar cztoare. Sau: Plou. Po-
mii-si plng/ Cu lacrimi reci de
cristal/ Muribundul vesmnt.
Poetul este un dar divin, nfl-
crat de povara dragostei, care
iubeste viata cu darurile sale:
Fruct delicios,/ Smburele vietii/
Genul feminin.
Amintirile frumoase pe care
le-a acumulat l fac pe poet s fie
optimist: Triesc vesnic, doar/
Cei ce las-n urma lor-/ Amintiri
de aur., dup care urmeaz opti-
mismul zilelor care vor veni:
Toamna, pomii-si/ Leapd uza-
tu-i vesmnt/ Visnd primvara.
Aleas floare, culeas din
grdina magicei naturi, Haiku-ul,
inventat n Japonia, s-a rspndit
ncet, ncet n ntreaga lume.
Haijinii ascult de un cod poetic
care stipuleaz respectul absolut
fat de natur si fat de semeni.
Orgoliul si invidia sunt excluse.
Gheorghe Rmboiu-Bursu-
cani este un om n care se reg-
sesc toate aceste calitti. Pe co-
perta crtii este reprezentat o
poart deschis spre o plantatie
cu vit de vie. Este un mesaj prin
care autorul ne invit s intrm
si s-i cunoastem sufletul.
(Gheorghe Rmboiu-Bursucani,
Fulguratii, poeme haiku, Ed.
Karta-Graphic, Ploieti, 2007)
Un mesager care ne invit#
s#-i cunoa[tem sufletul
Andrea Mantegna - Samson yi Dalila Gheorghe Rmboiu-Bursucani
13
Anul III, nr. 4(20)/2012
Dan ANGHELESCU
Lirica albanezului Sali Bashota, unul
dintre notabilii condeieri ai contemporane-
ittii sud-est europene, este aceea a unui poet
extraordinar. Abordat fiind si din perspec-
tiva unui recent mpmntenit concept al bal-
canittii, creatia literar din aceast parte a
btrnului continent se singularizeaz, n n-
tregime, printr-un ethos sub ale crui orizon-
turi ea se vdeste (cum se exprimase, cndva,
Mircea Vulcnescu) si ca un precipitat spiri-
tual al istoriei n care spiritul retriete, n
form condensat, ceea ce datoreaz unei
epoci. Conceptul - prin prisma cruia ncer-
cm si o abordare a poemelor lui Sali Bashota
- enunt faptul c Europa este nu numai Oc-
cident, ci si Orient si, n plus, (asa cum afirm
specialistii) subliniaz si nevoia - devenit
stringent - de a aproxima existenta un profil
spiritual colectiv. Se ofer astfel o anume
turnur a sensurilor existentei unei dimen-
siuni fundamentale, aceea care - desi mai
reclam destule limpeziri si, mai ales, sinteze
recuperatoare - deschide totodat perspec-
tiva unei posibile fixri i ntr-o cheie estetic.
Proiectate pe fondul balcanittii, po-
emele lui Sali Bashota se regsesc - si ele -
purtnd toate nsemnele acelei amprente ire-
petabile de evenimente prin care e nteleas
istoria. Si, de fapt, n aceast parte a lumii,
Poeticul \ntre metafizic#,
istorie [i contemporaneitate
istoriile sunt izbitor de asemntoare, in-
clusiv prin tragismul lor aproape endemic.
n suprapunerea de orizonturi - pe care cul-
tura dintr-un asemenea spatiu o ngduie n
perceptia noastr - devine vizibil determi-
nanta ontologic a dinuirii umane. Asa se
face c deschiderile operate prin studiile de
literatur comparat pun n lumin un eleatism
al sensurilor ce configureaz existenta apar-
te, o forma mentis a spiritului sud-est euro-
pean, consolidnd astfel o incontestabil ca-
tegorie tipologic.
Considerate astfel, poemele lui Sali
Bashota se situeaz n punctul nodal a ceea
ce Mircea Vulcnescu numea ncheietura
metafizicii cu istoria, misterioasa unitate de
expresie din care si fac aparitia tonalitti,
dimensiuni si altitudini ce se situeaz n proxi-
mitatea acelui sublim despre care vorbea
Immanuel Kant n eseurile din perioada
precritic. Prezenta unor ritmuri, adesea
destul de stranii, a unei sensibilitti de o fac-
tur destul de singular, a unui mecanism
subtil si complex n care apare - sau este privit
- spectacolul lumii sfrsesc prin a configura
aerul att de special al vechilor - subteran
nc persistente - civilizatii ce au dinuit n
Levant. Probabil - pe asemenea, aparent vola-
tile, temeiuri - Maria Gimbutas afirma n 1971
existenta acelei The Old European Civili-
zation, sub-ntelegnd prin aceasta matca
auroral din care s-au nscut filosofia, stiin-
tele si arta.
Considerate pe un asemenea background,
poemele lui Sali Bashota mi readuc n me-
morie cteva din sintagmele des ntlnite n
studiile si eseurile de balcanologie pe care,
ncepnd din 2008 (mpreun cu Mihaela
Albu si Marius Chelaru) le-am publicat n
revista Carmina Balcanica: elegiacul om
al sud-estului european, perimetrul de cul-
tur elegiac, posteritatea imperiului ro-
meic, tragicul sentiment al istoriei etc.
Dar, n sublinierea prezentei lor citm un
fragment de poem: n piata Dardaniei/ Stau
de secole cu poetii cei mari/ Si nu spun nimic
despre ziua de mine.... ntr-adevr, ce s-ar
mai fi putut spune despre un mine cnd n 2
august 1998 poetului i fuseser incendiate
casa, biblioteca si manuscrisele: Si acum ard
crtile/ Mama plnge stingerea sufletului
meu//Au intrat barbarii trnd pe jos patria/
La revedere versuri mpuscate/ Litere arse,
manuscrise nsngerate// Iadul este mai
frumos/ Dect viata/ La revedere tristete/ Si
acum ard crtile
Si iat, surprins n poem, ntregul dra-
matism nu al unei istorii, ci al tuturor istori-
ilor sub care s-a trit, ori sub care nc se
mai trieste si pe aici. Toate sunt prezente n
poemul/ poemele de azi, precum si n ale celor
cu care (poetii cei mari!), iat, poetul simte
c st de secole ntr-un acelasi dureros dia-
log: Cititorul meu/ Se coc pomii durerii n
grdin/ Edenul antic plin de venin//
Soarele Negru si revars razele iad-raiului
fierbinte/ plin de strlucire fiinta de dincolo
de timp cu sufletul pe gt/ Cineva si atinge
fata cu un cutit ruginit/ Casa ia forma Ilionului
antic se odihnesc trupurile/ Curtea se umple
de snge vrsat/./ Cu cosciugul negru pe
umeri unde se mai rup manuscrisele/ Plin de
scrisori nsngerate dansatoare cititorul meu
viu// Numai pentru un cntec/ Este pasre
n colivie....
Aceste rostiri ce induc starea de funebru
peisaj interior - alturi de imaginile fragilittii
unui ntreg sistem de valori - respir dintr-o
ngndurare mereu rsfrnt si asupra pre-
zentului-acum. Aproape fiecare poem din
cartea lui Sali Bashota ascunde n sine si un
fel de ntoarcere si adstare n sonoritatea -
pe aici parc niciodat stins cu totul - apar-
tinnd de strvechea si tragica melismatic
a acelor trenod (lamentouri) de dup distru-
gerea imperiului Romeic. Distrugere de care
Occidentul n-a fost cu totul strin, recent
datorndu-i-se si frenezia utopic prin care
estul european a fost abandonat bolsevis-
mului! Levantul si literatura lui din toate
timpurile posed o experient spiritual, o
traditie a gndirii si o sensibilitate, mult
diferite de acelea ale Occidentului. Natura
D
r
.

S
a
l
i

B
a
s
h
o
t
a
14
Anul III, nr. 4(20)/2012
violent ce se ascunde n eruptia modern a
ratiunii - specific lumii occidentale - sau acea
suprematie absolut a gndirii calculatoare
(das rechnende Denken), cum o numise
Heidegger, au exacerbat afirmarea individului
n defavoarea integrrii, ratiunea n defa-
voarea intuitiei, stiinta n defavoarea religiei,
generalizarea expansiv a pragmatismului n
defavoarea gndirii meditative (das
bessinnliche Nachdenken).
Aceste dezvoltri unilaterale au atins un
stadiu puternic discrepant la nivel moral, so-
cial, ecologic si spiritual. Contrastul ce de-
osebeste cele dou prti ale lumii europene
enunt n fond existenta a dou tipuri - totusi
- diferite de civilizatie. Si, pornind de aici, se
pare c istoricul Tony Judt stie bine ce spune
atunci cnd afirm c ideea de civilizatie
european, n esent civilizatia occidental
a veacului XX n-a fost mai mult dect o fa-
lacioas iluzie. Cultura Faustic a mileniului
doi (d.Cr), marea izbnd a gndirii emi-
namente tehnice, cea mai mreat i plin
de pasiune dintre toate culturile cte au
fost pe pmnt s-a dovedit si cea mai tragic.
Vesticul Oswald Spengler a spus-o deslusind
aici una dintre problemele civilizatiei (!?)
perceput ca stadiu final, amurg, declin im-
placabil, sfrit, ncremenire a spiritului.
Semnele fatale? Pulverizarea ideilor de patrie,
traditie, cultur, ct si valori traditionale.
Consecinta direct: viitorul nu va mai ad-
posti un popor, ci doar o mas de semidocti,
n adunri radicale, marxiti ce se consi-
der gnditori i poeti, totul culminnd cu
o form complet nou si lipsit de viitor,
inexorabil pentru existenta uman. Si tot
Spengler formula o lapidar si dantesc ima-
gine: istoria omului este tragic n totalitatea
ei. ns pcatul si prbusirea omului faustic
sunt mai mari dect tot ce au putut vedea
vreodat Eschil si Shakespeare.
Iat, nc o posibil gril pe temeiurile
creia poate fi lecturat tragismul poemelor
lui Sali Bashota! Nu e ciudat si ngrijortor
c, la nceput de mileniu, Sali Bashota scrie:
Poezie/ Pasre trist n colivie/ Cine a zis c
acum mama plnge// vom nmormnta oare
cuvintele n mare/ Renaste din nou scrumul
viselor vai/ Dac durerea sufletului desco-
per uitarea cea desart/ Prin noaptea singu-
ratic paznicii numr stelele n ploaie/ Cu-
vintele si pierd ntelesul.... Dar iat si po-
emul intitulat nceputul singurttii, parc
nu mai mult dect o reluare n liric, evident
personal, a afirmatiilor spengleriene: Orice
secol are victima sa/ coloane vertebrale
sparte// Si flori peste morminte/ Si mor-
minte peste florietc. E totodat limpede
c tensiunile si ngrijorarea sublimat a
acestor poeme trimit implicit si ctre seismele
si criza spiritual n plin desfsurare a
contemporaneittii, dar - nu mai putin - ctre
tulburtorul si evident actualul adagiu for-
mulat de Arnold Toynbee: History is again
on the move- istoria este din nou n micare!
Pentru a spune tot ce mai trebuie spus
iat un alt poem - cu un titlu deosebit de
semnificativ pentru ntmplrile veacului
abia consumat - Stergerea memoriei: Arta
acum n-are rost vom tri numai cu cerul/
Peretii existentei mele jungl ars/ Bolile
trupului nu se vindec plmnii putrezesc/
Cnd ne transformm n umbre vii. Si aici,
ca si n alte texte, apare, n varii forme si
sonoritti, dramaticul laitmotiv al mortii:
Tu acum ai murit/ Ai devenit vis topit/
Departe de crtile arse de barbari/ Grmada
cenusii se ridic la cer/ Pulberea devine cobe/
Tu acum ai murit/ cosciugul manuscriselor
se izbeste de poart/ Psrile si plng
cntecul nsngerat/ Cutitul taie jumtatea
fetei/ Tisul care rupe cea din urm rug-
ciune// Mucegaiul cuvntului se ascunde
ntr-o fantasm
Evident, poemele redau imaginea unei
lumi aflate ntr-un indefinibil dezastru sau,
ntre dou lumi si dou destine. Dar pentru
c inevitabil ajungem la ideea unui anume
destin, care descrie n amnunte tulbur-
toare soarta tritorilor unde omul nu este
altceva dect: la poussicre humaine, pulbere
uman vnturat ntre Orient si Occident,
care nu apartine nici unuia, nici altuia, dar e
clcat n picioare si de unul si de cellalt.
Sunt oameni care stiu o sumedenie de limbi,
dar nici una nu-i a lor, care se nchin la dou
altare, dar n fata nici unuia nu ngenuncheaz
cu toat fiinta. Sunt victimele fatalei risipiri a
oamenilor desprtiti n crestini si pgni;
vesnic tlmcitori si vesnic mijlocitori, care
poart ns n ei o imens cantitate de echi-
voc si dubiu; buni cunosctori ai Orientului
si Occidentului, ai obiceiurilor si datinilor;
dar dispretuiti si suspectati deopotriv si aici
si dincolo. Lor li s-ar potrivi cuvintele pe care
le-a scris acum vreo sase veacuri marele Djalal
al-Din Rumy: Cci pe mine nsumi nu m
pot cunoate. Nici cretin nu sunt, nici
evreu, nici part, nici musulman. Nici din
Rsrit nu sunt, nici din Asfintit, nici de pe
uscat, nici de pe mare.
Situat n teritoriile evanescente ale po-
eticului - Sali Bashota ne spune c structura
esential a valorilor lumii suport astzi de-
vastatoare disolutii. Imaginea lumii apare cu
un chip necunoscut, strin, de-ne-cuprins
n acea normalitate a ntelegerii care, parc
pn nu demult, apartinuse Omenescului. n
prim-plan si face aparitia acel Ceva nluntrul
cruia Hannah Arendt - la nceputul celei de
a doua jumtti a veacului XX - identifica
incompatibilitatea iritant dintre puterea
real a omului modern (mai mare dect ori-
cnd nainte, att de mare, nct omul ar putea
pune sub semnul ntrebrii nssi existenta
propriului su univers) si neputinta oame-
nilor moderni de a tri ntr-o lume pe care
propria lor putere a stabilit-o si de a ntelege
semnificatia acestei lumi. Suntem tentati s
apunem c sfsietoarele interogatii ce rzbat
din poemele lui Sali Bashota s-ar prea c
vorbesc despre unul si acelasi lucru: Eu
si poetii ne jucm cu arta sngelui/ Doar
rolurile toponimelor le schimbm/ Ce mult
am ncruntit peste versuri/ Nici fiarele nu
vor mirosi / Leacul sufletului lor care demult
rabd/ n Piata Revolutiei nchidem durerea
/ Cu pietre aruncm dup secole fr somn/
/ deschidem morminte/ Si toate cuvintele
se rostesc ca un sacrificiu/ Despre fiarele
care ncet nghit lumea printr-o privire.
Luca Signorelli - Rstignirea
15
Anul III, nr. 4(20)/2012
Adrian BOTEZ
...Avem n fat dou crti, trimise nou,
ntr-un plic, de ctre un romn stabilit n SUA
- cu o personalitate puternic si cu o viat
care, n sine, este, cum ar zice Edmund Hillary,
nalta aventur - o odisee a nltimilor (n
primul rnd, spiritual-existentiale!):
1- Frate cu meridianele yi paralelele -
vol. 6, Ed. Silviana, Rm.-Vlcea, 2010 - si
2 - Drag domnule Rotaru - antiscrisori,
Ed. Dacoromn TDC, Buc., 2011.
Dou crti ciudate, precum autorul lor -
Florentin Smarandache, o adevrat fort a
Duhului logico-stiintific si informatic. n
plus, este propus la Premiul Nobel pentru
Literatur. Curios este, ns, faptul c, pn
acum, cel putin, nu i s-a acordat, lui Florentin
Smarandache, Premiul Nobel pentru Mate-
matic, Fizic, Informatic... n aceste ultime
domenii, cu adevrat (din cte am aflat si din
cte ne putem da noi seama singuri, cu re-
strnsa noastr cultur ...realistic), nu
exist, n plan mondial, vreun cercettor care
s-l merite, la ora aceasta, cu mai mare de-
plintate.
Dar, pentru c am afirmat, din start, c
avem de-a face cu o personalitate extrem de
interesant, att prin oper, ct si prin crn-
cena aventur a unei vieti, de o ritmicitate
unic a motorului vointei de nfruntare si
umilire a destinului vitreg - considerm c,
unui romn - cititor onest, i va strni, n su-
flet (sau asa credem noi c s-ar cuveni...!),
furtuni de mndrie si admiratie, de emulatie
spiritual - aflnd cte ceva despre existenta,
la limitele fantasticului, a acestui om... nainte
de a afla despre cele dou crti, pe care avem
de gnd s vi le prezintm, spre probarea ca-
tegoriei straniului - care domin, n primul
rnd, fiinta si opera literar, ale lui Florentin
Smarandache - cercettor ytiinjific, scri-
itor, profesor universitar, de origine ro-
mn, de laUniversity of New Mexico, Gallup
Campus, New Mexico, Statele Unite ale
Americii.
Un rom@n propus pentru Nobel.
C#r]ile paradoxale ale lui
Florentin Smarandache
1
...ncepem, deci (folosindu-ne de datele
din C.V.-ul domniei sale):
S-a nscut la 10 decembrie 1954, n Bl-
cesti (Vlcea). Studii: A absolvit Scoala Gene-
ral n Blcesti (1961-1969), apoi Liceul Pe-
dagogic (1969-1972), n Craiova, continund
la Rm. Vlcea, 1972-1974); diploma de nv-
ttor; stagiul militar, cu termen redus, la Med-
gidia (1974-1975); a absolvit Facultatea de
Stiinte, sectia informatic, a Universittii din
Craiova (1975-1979), ca sef de promotie;
obtine doctoratul n matematic (Teoria Nu-
merelor), la Universitatea de Stat din Chi-
sinu (1995-1997).
n Statele Unite, urmeaz studii de per-
fectionare n matematic, informatic si edu-
catie, la Arizona State University (Tempe)
(1991), Pima Community College (Tucson)
(1995), University of Phoenix (Tucson)
(1996); obtine si un Masterat n Informatic;
studii postdoctorale la New Mexico State
University (Las Cruces) (1998), University
of New Mexico (1998, 1999), National Science
Foundation (Chautauqua Program, Univer-
sity of Texas, Austin) (1999), si Los Alamos
National Laboratory (Educational Network-
ing Support Program) (Gallup) (1999). n
iunie-iulie 2009, lucreaz ca profesor cerce-
ttor vizitator la Air Force Research Labora-
tory in Rome, NY, SUA.
Iar ntre 15 mai - 22 iulie 2010, ca profesor
cercettor la ENSIETA (Brest, Franta).
Activitate: A participat, ca elev si stu-
dent, la olimpiade scolare de matematic,
obtinnd premii si mentiuni locale si nationale
(1967-1974) si a condus cercuri de matema-
tic, n liceu si la universitate; a participat la
Olimpiada studenteasc Traian Lalescu,
Cluj-Napoca (1977); a participat la diverse
sesiuni stiintifice, pentru studenti, n Craiova
si Iasi (1978-1979); a pregtit si selectionat
echipa elevilor marocani (Rabat), pentru
Olimpiada International de Matematic din
Paris (1983).
Profesii: n perioada 1982-1984, este pro-
fesor cooperant n Maroc, prednd matema-
ticile n limba francez (Lyce Sidi El Hassan
Lyoussi din Sefrou). Revine n tar, continu-
nd activitatea didactic; profesor la Liceul
Nicolae Blcescu, din Craiova (1984-1985).
n anul 1986, nu poate obtine viza de iesire
din tar, pentru a participa la Congresul In-
ternational al Matematicienilor, de la Univer-
sitatea din Berkeley (California) si face greva
foamei; public o scrisoare de protest n No-
tices of the American Mathematical Society
(Providence, RI), n care solicita libertatea
de circulatie a oamenilor de stiint; se inte-
reseaz de soarta sa Dr. Olof G. Tandberg,
secretar la Academia de Stiinte din Stockh-
olm, care i telefoneaz din Bucuresti. n pe-
rioada anilor 1986-1988, Inspectoratul Scolar
Judetean Dolj nu-i mai acord post, din moti-
ve politice, fiind obligat s supravietuiasc
din meditatii. n toamna anului 1988, obtine,
cu greutate, un pasaport de turist pentru Bul-
garia. De aici, trece n Turcia, unde cere azil
politic. Este detinut n lagrele de refugiati
politici din Istambul si Ankara (1988-1990).
Emigreaz n Statele Unite ale Americii n
1990, unde lucreaz ca inginer de software,
la corporatia Honeywell, din Phoenix (Ari-
zona), specializat n calculatoare (1990-
1995); profesor adjunct de matematic la Pima
Community College, din Tucson (1995-
1997); din 1997, este asistent universitar de
matematic, la University of New Mexico
(Gallup), n 2003 devine conferentiar
universitar, iar n 2008 - profesor universitar.
ntre 2007-2009 este Sef de Departament.
n matematic, a introdus gradul de ne-
gare al unei axiome ori teoreme (vezi geo-
metriile smarandache care pot fi partial
euclidiene i partial neeuclidiene, 1969,
www.gallup.unm. edu/~smarandache/
geometries.htm), multi-structurile (vezi
structurile smarandache unde o structur
16
Anul III, nr. 4(20)/2012
mai slab contine insule de structuri mai
puternice), si multi-spatiile (combinatii de
spatii heterogene) [www.gallup.unm.edu/
~smarandache/algebra.htm].
Lucrrile sale n Teoria Numerelor s-au
bucurat de o anumit popularitate interna-
tional, deoarece matematicieni romni, ct
si strini (din SUA, Canada, Japonia, Brazilia,
Franta, China, Banglades, Italia, Bulgaria,
Spania, Suedia, Australia, Rusia, Cehia, Olan-
da, Chile, India, Ungaria) au scris 29 crti si
cteva sute de articole, note si probleme pro-
puse, despre aceste notiuni. n 1997, la Uni-
versitatea din Craiova, s-a organizat Prima
Conferin( Interna(ional asupra No(iu-
nilor de tip Smarandache, n Teoria Numere-
lor, cu participarea unor cercettori din tar,
dar si din Suedia, Franta, Rusia si Spania.
Publicatii: Din 1970, a nceput colabora-
rea la revista scolii, Nzuinte, apoi la alte
periodice romnesti si strine (vreo 50 sti-
intifice si peste 100 - literare). Si-a tradus o
parte din lucrri n francez si englez, altele
i-au fost traduse n spaniol, portughez, ita-
lian, esperanto, rus, srb, japonez si ara-
b. Colaborri cu poeme si piese de teatru, la
42 de antologii romnesti, franceze, italiene,
americane, indiene si coreene.
Prolific autor, co-autor, editor si co-editor
a 150 de crti publicate de circa patruzeci de
edituri (printre care edituri universitare si teh-
nice, edituri profesionale stiintifice si artis-
tice, precum Springer Verlag, Pima College
Press, Moorhead State University, Univer-
sitatea din Chisinu, ZayuPress, Haiku, etc.)
- din zece tri si n mai multe limbi, si peste
200 de articole si note (unele se pot ncrca
din site-urile de la LANL / Cornell University
http://arXiv.org/find si CERN), n matematic
(teoria numerelor, geometrie neeuclidian,
logic), fizic, filozofie, literatur (poeme,
nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru,
eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri,
enigmistic) si art (experimente n desene,
picturi, colaje, fotografii, art pe computer) -
n romn, francez si englez, dintre care:
Formule pentru spirit (debut editorial, 1981
- sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens
du non-sens, Problemes avec et sans... pro-
blemes!, Fes, Maroc (1983); Antichambres/
Antiposies/Bizarreries, Can, Franta
(1989); NonPoems (poeme de avangard),
Phoenix (1990); Only Problems, Not Solu-
tions!, Chicago (1991); LE PARADOXISME:
un Nouveau Mouvement Littraire, Ber-
gerac, Franta (1992); Dark Snow, Phoenix
(1992); NonRoman, Craiova (1993); Meta-
Istorie (trilogie teatral), Bucuresti (1993),
pe care-a tradus-o n englez, sub titlul A
Trilogy in pARadOXisM: avant-garde poli-
tical dramas (ZayuPress 2004); ntmplri
cu Pcal (piese de teatru pentru copii),
Fugit.../ jurnal de lagr, Bucuresti (1994);
Collected Papers, Vol. I, II, III, Bucuresti,
Chisinu, Oradea (1996, 1997, 2000); Scrieri
De-fecte (proz scurt), Craiova (1997);
Distihuri Paradoxiste, Afinit(i (traduceri),
Norresundby, Danemarca (1998); ntreab-
m, s te-ntreb! (interviuri), Trgoviste
(1999); Outer-Art (album de art), Cntece
de Mahala, In seven languages (poeme),
Oradea, 2000; A Unifying Field In Logics. /
Neutrosophy. Neutrosophic Probability,
Neutrosophic Set, and Neutrosophic Logic,
Rehoboth, SUA (2000). A editat, printre alte-
le: Second International Anthology on Para-
doxism(cuprinznd 100 scriitori de pe glob),
si Third International Anthology on Para-
doxism (distihuri paradoxiste de la 40 poe(i
de pe glob), Oradea (2000).
A propus extinderea probabilittilor cla-
sice si imprecise la probabilitate neutro-
sofic - un vector tridimensional, ale crui
componente sunt submultimi ale intervalului
ne-standard ]-0, 1+[.
Din anul 2002, mpreun cu Dr. Jean
Dezert, de la Office National de Recherches
Aeronautiques din Paris, se ocup de fuziu-
nea informatiei, extinznd Teoria Dempster-
Shafer la o nou teorie de fuzionare a infor-
matiei plauzibile si paradoxiste (numitaTeoria
Dezert-Smarandache:
[www.gallup.unm.edu/ ~smarandache/
DSmT.htm]).
n 2004 creeaz un algoritm de Unificare
a Teoriilor si regulilor de Fuziune.
n fizic, a introdus paradoxuri cuantice
si notiunea de nematerie, format din com-
binatii de materie si antimaterie, ca o a treia
form posibil de materie - prezentat la Cal-
tech (Conferinta Anual din cadrul Societtii
Americane de Fizic, 2010) si Institutul de
Fizic Atomic (Magurele, 2011).
Pe baza unui manuscris din 1972, cnd
era elev la Rm. Vlcea, publicat n 1982, a
emis ipoteza c nu exist o barier a vitezei
n univers yi se pot construi orice viteze
(http://scienceworld.wolfram.com/physics/
SmarandacheHypothesis.html).
Aceast ipotez a fost confirmat, partial,
pe 22 septembrie 2011, la CERN, cnd s-a
demonstrat, experimental, c neutrinii muoni
circul cu o vitez mai mare dect viteza lu-
minii.
Pe baza ipotezei sale, a propus o Teorie
Absolut a Relativit(ii - care s nu produc
dilatarea timpului sau contractarea spatiului,
sau alte paradoxuri relativitice, care sunt, mai
degrab, fictiune, dect realitate. Apoi si-a
extins cercetarea la o diversificare a Para-
metrizrii Teoriei Speciale a Relativittii
( 1982) : h t t p: / / f s . ga l l up. un m. e du/
ParameterizedSTR.pdf .
n filozofie, a introdus conceptul de neu-
trosofie, ca o generalizare a dialecticii lui
Hegel, care st la baza cercetrilor sale n
matematic si economie, precum logica ne-
utrosofic, mul(ime neutrosofic, proba-
bilitate neutrosofic, statistic neutro-
sofic.
A generalizat logicile fuzzy, intuitiv, pa-
raconsistent, multi-valent si logica dialet-
heist la logica neutrosofic (in Dictionary
of Computing de Denis Howe); n mod si-
milar, a generalizat multimea fuzzy la mul-
(ime neutrosofic: [www.gallup.unm.edu/
Andrea Mantegna - Suita cardinalului Francesco
(Palatul Spoi)
17
Anul III, nr. 4(20)/2012
~smarandache/neutrosophy.htm]
n literatur si art a fondat, n 1980, cu-
rentul de avangard numit paradoxism, ca
un protest mpotriva totalitarismului - curent
care are multi adepti n lume. Const n fo-
losirea excesiv, n creatii, a contradictiilor,
antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, para-
doxurilor. A introdus distihul paradoxist,
distihul tautologic, distihul dual. Expe-
rimente literare a realizat si n drama sa Patria
de Animale, unde nu exist niciun dialog, iar
n O lume ntoars pe Dos, scenele sunt per-
mutate, dnd nastere la un miliard de miliarde
de piese de teatru distincte! Piesele lui s-au
jucat n Romnia (Teatrul I. D. Srbu din Pe-
trosani, Teatrul Thespis din Timisoara), Ger-
mania (la Karlsruhe), si Maroc (la Casablanca,
unde Patria de Animale a obtinut Premiul
Special al Juriului International):
[www.gallup.unm.edu/~smarandache/a/
Paradoxism.htm].
n 1993, a efectuat un turneu n Brazilia
(Universitatea din Blumenau etc.).
La bibliotecile de la Arizona State Uni-
versity (Tempe) si University of Texas (Aus-
tin) sunt depozitate manuscrise, reviste, crti,
fotografii, casete, videocasete, privind acti-
vitatea sa creativ, n dou colectii speciale,
numiteThe Florentin Smarandache Papers.
Invitat s conferentieze la U. Berkeley
(2003), NASA Langley Research Center-
SUA (2004), NATO Advance Study Institute-
Bulgaria (2005), Jadavpur University-India
(2004), Institute of Theoretical and Experi-
mental Biophysics-Rusia (2005), Blooms-
burg University-USA (1995), University
Sekolah Tinggi Informatika & Komputer
Indonezia-Malang si University Kristen
Satya Wacana Salatiga-Indonezia (2006),
Universitatea Minufiya (Shebin Elkom)-Egipt
(2007), Air Force Institute of Technology
Wright-Patterson AFB in Dayton [Ohio,
USA] (2009), Universitatea din Craiova -
Facultatea de Mecanica (2009), Air Force
Research Lab si Griffiss Institute [Rome, NY,
USA] (2009), COGIS 2009 (Paris, France),
ENSIETA (Brest, Franta) - 2010, Academia
Romn - Institutul de Mecanic a Solidelor
si Comisia de Acustic (Bucuresti - 2011) etc.
A prezentat lucrri la multe Conferinte
Internationale de Fuziune a Informatiei ori a
Senzorilor {Australia - 2003, Suedia - 2004,
SUA (Philadelphia - 2005, Seattle - 2009,
Chicago - 2011), Spania - 2005, Italia - 2006,
Belgia - 2007, Canada - 2007, Germania - 2008,
Scotia - 2010}.
A prezentat lucrri si la Conferintele Inter-
nationale IEEE GrComp (Georgia State Uni-
versity at Atlanta - 2006, Kaohsiung National
University in Taiwan - 2011).
n anul 2011 a primit Premiul Traian
Vuia, al Academiei Romne pentru Stiinte
Tehnice, apoi Doctor Honoris Causa, de la
Academia DacoRomn din Bucuresti - 2011,
si de la Universitatea Beijing Jiaotong (BJTU)
din China - 2011, iar n 2010 - Medalia de Aur
pentru $tiin(, de la Academia Telesio-Galilei
din Anglia, acordat la Universitatea Pecs,
din Ungaria.
AFILIERI: membru al Societtii de Stiinte
Matematice din Romnia (1980-); Mathema-
tical Association of America (1983-1990);
American Mathematical Society (1992-);
Academia Oamenilor de Stiint Romni
(1993-); ARA (1999-); Poetry Society of Ame-
rica; Uniunea Scriitorilor Romni; Interna-
tional Poets Academy (India); La Socit Les
Amis de la Posie (Franta); Association La
Licorne (Franta); Acadmie Francophone
(Franta); Societatea Romn de Haiku;
Academy of American Poets; Modern
Languages Association (SUA); Centre
dtudes et de Recherches Potiques
Aquitaines (Franta); International Writers
and Artist Association (USA); World Union
of Free Romanians (Anglia); Free Romanian
Writer Association (Franta); World Academy
of Arts and Culture (SUA); Liga Cultural
Oltenia; East and West Literary Foundation
(SUA); World Poetry Society (India); World
Poetry Research Institute (Corea); Societatea
Mihai Eminescu (Australia); referent la
Zentralblatt fr Mathematik (Germania)
(1985-).
Premii: A obtinut 16 premii literare, dintre
care: Premiul special la proz, Concursul
National Marin Preda, Alexandria (1982);
International Eminent Poet, Madras, India
(1991); Diplme dHonneur en posie fan-
taisiste, LAcadmie des Lettres et des Arts
du Prigord, Franta (1992); La Mdaille
dArgent pour lensemble de son oeuvre,
Bergerac, Franta (1992); Grand Prix, 4~
Edizione del Premio Internazionale di Poe-
sia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastre-
moli, Italia (1993); Premiul de Excelen( al
Revistei Haiku, Bucuresti (1997); Best Poet
Award of Rio Grande Press, Amarillo, Texas,
USA (1998); Premiul revistei Lumina,
pentru eseu si contributii personale, Novi
Sad, Iugoslavia (1998); Diploma de Onoare
a Societ(ii Anton Pann, Rm. Vlcea (2000);
Premiul Podul lui Traian, la Festivalul
International Drumuri de spice, Uzdin,
Iugoslavia (2000).
A fost nominalizat pentru Premiul Nobel
n Literatur, pentru anul 2011, pentru cele
75 de crti literare publicate (vezi http://
fs.gallup. unm.edu// 2011NobelPrizeIn
Literature-nomination.pdf ).
A vizitat 40 de tri, despre care a scris n
memoriile sale (vezi Galeria Foto: http://fs.
gallup.unm.edu/photo/GlobeTrekker.html ).
BIBLIOGRAFIE:
Sute de articole, crti si recenzii s-au scris
despre activitatea sa international.
Crtile pot fi ncrcate din:
Biblioteca Digital de Stiinte: http://
www.gallup.unm. edu/~smarandache/
eBooks-otherformats.htm si din Biblioteca
Digital de Literatur: www.gallup.unm.edu/
~smarandache/eBooksLiterature.htm.
***
...Acestea sunt vestile de pe Internet.
Acum, trebuie s mrturisim c, atunci
cnd am vzut, pe copert, titlul: Frate cu
meridianele yi paralelele, vol. 6 - gndul
ne-a zburat la un Josef Conrad (cuProscrisul
din Arhipelag...), la Karel Capek, cuImpre-
siile sale de cltorie (din Spania, Italia,
Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia...) -
...ori la Jean Bart al nostru, cu Europolis-ul
lui... sau, chiar, la cltorul nautic Radu
Tudoran!
...Nu. Nu e nimic din toate astea.
Cartea are XI capitole: 1 - Pe aripile...
zborului, n Dayton-Ohio!; 2 - Paradoxuri
n Noul Mexic; 3 - n Blceytiul natal,
Romnia; 4 - Bursier la... Air Force; 5 -
Fortul Stanwix; 6 - n orayul lui Bill Gates;
7 - Cascada Niagara; 8 - Alaska; 9 - Yellow-
stone; 10 - Un oltean la Paris; 11 - n Marea
Caraibilor.
...La prima vedere, nu avem de-a face cu
cltorii spre niste spatii noi, fascinante, ob-
sesive etc. - pare c ni se dau doar stricte si
seci informatii, extrase dintr-un ghid turistic
(mediocru), ori internetistico-mecanice (deci,
la ndemna oricui... si total neutrale, de
parc autorul nu ar cltori ntr-o geografie
real si ntr-o istorie vie, ci ntr-o geografie
televizat si ntr-o istorie extrem de vag,
complet virtualizat!): Long Island Sound
(estuar n Oceanul Atlantic, ntre statele
New York i Connecticut), lng oraul
Bridgport (p. 36); Orville (1871-1948),
Wilbour Wright (1867-1912), SUA: la 17
decembrie 1903, la Kill Devil Hills, n
statul Carolina de Nord, cei doi frati din
Dayton, Ohio, au efectuat, pe rnd, fiecare,
cte dou zboruri n linie dreapt (p. 40);
Cutremurul din 1964 a provocat 100 de
morti, iar strzile 4 i 5 din Anchorage au
fost distruse. A avut magnitudinea de 9,1
pe scara Richter i a durat 4,5 minute (p.
141); n hotelul Cpitanul Cook, un
tablou despre moartea exploratorului bri-
tanic, cunoscut sub numele de Cpitanul
Cook, n Golful Kealakeua, din Hawaii, la
14 februarie 1779. El a explorat Noua
Zeeland (ntre 1768-1771), a descoperit
insulele Hawaii (denumite de el Sandwich,
n cinstea sponsorului expeditiei sale), n
1778 - i a navigat n Oceanul Antarctic
18
ntre 1772-1775 (p. 136); Portul Anchor-
age are cea mai mare mare din lume (p.
149); n religia cretin, vinul reprezint
sngele lui Hristos, proclamat ca atare la
consiliul din Lateran, n 1215 (p. 181);
Insula Jamaica e descoperit de Columb,
n anul 1494, dar colonizat slab de spa-
nioli (p. 192) etc.
Desi aceste informatii - de ghid turis-
tic/agentie turistic (contactat direct
sau pe/prin Internet)! - ori de dictionar de
buzunar! - supra-abund (dnd impresia pu-
ternic a unei realitti artificiale, pur livresti:
s-ar insinua, printre rnduri, sugestia c, n
zilele noastre, nici nu merit s te misti din
patul tu comod, putnd urmri, pufos si
Ir niciun risc aventuroso-existential
asumat - spectacolul lumii la TV, ori na-
vignd pe Internet!) - cei care ar afirma c
omul lipseste din carte - s-ar nsela amarnic!
Gresit! Omul exist, si nc din plin, cu
nenumrate ofuri, si amrciuni, si nostalgii
de... ne-neutralizat (pe lng contactele, pro-
fund nviortoare, cu oameni majori, din
breasla cercetrii stiintifice... precum prof.
univ. dr. Zhang Wenpeng, David Schmidley,
presedintele UNM/Univ. New Mexico, prof.
univ. emerit dr. Paul Wang etc.)! Dar, cnd si
cnd, omul si presar, n text, chiar si im-
presii organice, provocate de clim (Am
un frig n mineeee ...de parc mi l-a bgat
cineva cu o pomp!, p. 155), sau convingeri
viscerale, de mate mpestritate (S nu-i
vd i s nu-i aud pe niciun coleg de la
Universitate... nu le deschid e-mail-urile...
sunt n vacant. Mi-s dragi ca sarea-n ochi
[mai ales cei de la administratie]!, p.
137)... - ns (prea rar, din pcate!) si cu
poezie discret, n flux scurt, telegrafic
(precum este si existenta uman, n acest
univers demential de grbit!)... - ...firav, ade-
vrat, delicat: n mprtia apelor, me-
duzele amintesc de nite balerine (p. 154).
...Pe oriunde peregrineaz, cu conferin-
tele sale (despre propriile revolutii, n mate-
matic ori n fizic si-n logic-informatic) -
din Ohio pn n Alaska, ori de la Paris si
pn n Caraibe -, romnul Florentin Sma-
randache duce cu el necazul si sentimentul
de revolt, contra nedrepttii (real-imediate
sau potentiale), trind n cadrul unei socie-
tti umane grav si teribil de penibil deraiate
spiritual (Acum tiu de ce oamenii beau i-
i nteleg: s uite de viata asta mizerabil i
fr sens, manipulat de cei bogati i cu
pu-tere. Merg pe la conferintele astea ca
s-mi pun creierul la contributie, s nu lene-
veasc. S fiu permanent n situatii de n-
vtare, asimilare i creatie - p. 177; Sunt
prea btrn pentru lumea asta, pe care n-o
mai nteleg - p. 190) - si amintirea strmto-
rrii sau chiar strmtorarea endemic - tra-
duse, toate, n obsesia costurilor - de la
onorarii de conferint si pn la produse ori
servicii: Am primit, ca onorariu, un cec de
250 $ (p. 16); Cu autobuzul 24 (biletul 2
$), ajung din centru la Space Needle (Acul
Spatial); 16 $ intrarea (p. 114); E smbt
i am fost n Utica, la Walmart, ca s-mi
cumpr o pturic subtire (10 $), o lingur
i un cutit (dar n-am avut ncotro, a trebuit
s iau un pachet de patru bucti, din fiecare
- 1 $ + 1 $ ) - p. 91; Lilia voia i ea s vn-
d cciuli i ciorapi mpletiti de ea, ns i
trebuia aprobare de la primrie, iar taxa
era scump (100$) (p. 138); Un film
despre mirabila auror boreal. 8, 75$ in-
trarea (p. 145); Plecat cu trenul din or-
elul Seward. 119 $ (p. 152); Pltesc 17
euro pentru numai dou beri (p. 176); Mi-
e foame i cumpr un sandwich de 3,80 euro
(cu salam, brnz i putine vegetale) (p.
183); Te-agat vnztorii peste tot. Si nite
preturi mai mari ca-n America (n.n.: n Ja-
maica/Montego Bay)! Fostele colonii en-
gleze sunt scumpe. 4 $ intrarea pe plaj
(p. 189); Pe plaja Groovy, din Montego
Bay, o gustare la restaurant - pret ridicat
(p. 189) - si (desi nerecunoscut!) expresia
nostalgiei originilor: Am fost pe destule lito-
raluri, pe 3-4 continente, dar cel mai mult
mi-a plcut (fr nicio chestie de patrio-
tism) la Marea Neagr; Eforie Nord a fost
plaja mea preferat. Parc mai ngrijit, mai
animat i plin de viat. Mi-amintesc de go-
goaa nfuriat cu ciocolat (dulce ca mie-
rea, cald), de petiorii mrunti, prjiti,
ce-i rontiam i-i nghiteam ca pe seminte,
de porumbul copt, ori bnd bere i mncnd
mici la teras (p. 189); nchiriem un taxi
pentru o zi: 120 $ i mergem la Ocho Rios
(Opt Ruri - n spaniol) (p. 191); 20 $
intrarea, de persoan, pentru un tur de 45
de minute la Grota Verde (p. 195) - totul,
dublat de amintiri matriceale: mi aminteam
de Petera Muierii, din Polovragi, judetul
Gorj, unde am fost n tabr cnd eram n
clasa a aptea. Aici se ascundeau n special
femeile i copiii, cnd nvleau turcii;
brbatii erau plecati la oaste, s lupte (p.
197) ; Cumprm (2,5 $/100 g) rom jamai-
can (p. 200); Taximetritii ti spun un pret
cnd te urci n main i-ti cer alt pret (mai
mare!) cnd cobori! (p. 210) etc. etc.
...Nimic, nici mcar Parcul Yellowstone,
nu-l trezeste pe autor dintr-o stare de apatie
(de fapt, o atitudine profund resentimen-
tar!) si abulie anti-social si anti-cos-
mic, n care nssi natura se prezint
...ne-conform cu standardele de cost (...de
energie a atentiei!) si imagine servit -
normale (cel putin asa ne creeaz impresia
autorul volumului, un adevrat grognard
napoleonian, n lumea pigmeilor escroci ca-
pitaliti ...cam trogloditi, n mentalitatea lor,
exclusiv profitard) - de pe un mal si de
pe cellalt, al Atlanticului: Maluri de piatr
la gheizere (s-au format) i o balt ca un
abis care duce n fundul pmntului. Cnd
erupe, se-aude vuuu, vuuu... parc-i infer-
nal. Mai degrab interesant, dect frumos,
la Yellowstone - s.n. (p. 163); La 6,20
dimineata, am ajuns la Paris. Am schimbat
n aeroport 300 $ i am primit 169 $ (aproa-
pe jumtate!) - s.n. (p. 173)...
A
n
d
r
e
a

M
a
n
t
e
g
n
a

-
A
g
o
n
i
a

n

g
r
d
i
n
19
Anul III, nr. 4(20)/2012
...Si si ncheie cartea, aparent triumfalist,
n realitate chinuitor - cu, mereu, aceeasi ob-
sesie (ct reactiv-constient, ct subliminal)
a costului capitalismului: Am ajuns a
doua zi n Dallas, la Motel 6 (58,89$, iar
taxiul de la aeroport 28 $). Veni, vidi, vici!
Am ctigat experient de viat, noi infor-
matii i impresii (p. 220).
...Am ctigat experient i impresii....
Poate... Mai curnd, si-a completat co-
lectia de nemultumiri si frustrri socio-finan-
ciare si... cosmice!
...Pentru c nu exist, nicieri n carte,
semnele cltoriei initiatice. Cel putin,
nu n ce priveste spatiile - de dincolo de
Atlantic, sau... vest-europene (...ceea ce
nu-i major diferit, ca mentalitate a profitului
si a batjocoririi valorii autentice, ntr-o lume
dominat, tot mai nspimnttor, de igno-
rant si de impostur! - ...la Paris, i povestes-
te, pe ervetele, unui amic de breasl -
dr. Athanasis Chantis, cercettor n materie
condensat, grec dup tat, rus dup ma-
m, s-a nscut n Uzbekistan, dar a trit n
Grecia: I-am spus cum e ridiculizat Ipo-
teza Smarandache - c nu exist vitez li-
mit n Univers) - s.n., p. 173)! n schimb,
cltoria spre inima (neaflat!) a satului su
natal, Blcesti (pentru a se auto-recupera
spiritual-existential!) tenteaz o actiune de
regressus ad uterum. Nereusit - si reve-
latoare de total nereuyit adaptare la lume,
din pricini de dezrdcinare: Nu-mi mai
place n Romnia, nu m pot adapta n
America(p. 84).
...Acest volum 6 al crtii cltoriilor
bombnitoare, ale celui care-si ascunde frus-
trrile identitare, n cercetri furibunde, scn-
teietoare (mai curnd ...explozive!) - ascunde,
n fapt, un Ahasverus al spatiilor pe care nu
le poate umple cu sine - si al mintii pe care n-
o poate goli (ntru descoperiri pur-ideatice!),
ndestul de febril, pentru a nu-si mai aminti
problemele identittii umane... ale Patriei
(uneori negat, dar mereu evocat!).
***
La fel stau lucrurile si n cazul crtii de
antiscrisori - Drag domnule Rotaru.
Titlu: Un mare crturar si om de suflet, ION
ROTARU - apoi: Omul Rotaru s-a dovedit
modest, popular, deschis i de-o cultur en-
ciclopedic. () M-a cuprins i pe mine n
aceast capodoper (p. 4) - n.n.: Istoria
literaturii ...hmmm.
Cnd am citit aceste prime rnduri, mai
mult dect apologetice, parc extatic-reli-
gioase (se simtea febra celui ce-si caut, n
viat, eul modelar obiectivat!) - ne-am zis:
Ce Dumnezeu, doar am fost coleg de filial
USR cu Ion Rotaru, la Bacu! Mi-a mncat
un ceas ntreg, apoi, la Focani, ntr-un res-
taurant de ntlnire a scriitorilor, poves-
tindu-mi, cu o vulgaritate de gndire de-a
dreptul gretoas, cum i-a tiat el scroafa,
de Crciun...! Ce-mi vine dl Smarandache
cu tmierile astea... contra firii?! Proba-
bil, pltete cu vorbe frumoase, faptul c
Ion Rotaru l-a prins n grotesca i att de
fetid-meschina lui Istorie....
...Nu. Nici de data asta, prima impresie
nu era valabil. Ciudat si surprinztor (ca
totdeauna!), Florentin Smarandache, de la
nceputul anului 1988, cnd purta o co-
respondent nverunat cu Ion Rotaru,
sau, mai degrab, cu umbra ne-scriitoare/
ncptnat si ndelung tcut a criticului
bcuano-bucurestean (care a asasinat pro-
motii ntregi de liceeni romni, cu Analizele
si sintezele lui att de insipide, c-ti venea
s-i strngi de gt pe examinatorii adminis-
trativi de la bacalaureat, care-ti cereau s le
stii... pe de rost!) - devine, pe parcursul
crtii, o entitate de Duh independent! Se
demonstreaz, astfel, de ctre un paradoxist
2
(Florentin Smarandache se situeaz n pozitia
de ctitor-printe al acestui curent avangar-
dist, zice-se... - ...snob, zicem noi! - pentru
care Romnia si Terra, mai ales n momentele
acestea de degringolad axiologic si spi-
ritual TOTAL, de impostur intelectual
din ce n ce mai agresiv, eclipsnd grav ori-
ce valoare de Duh autentic, rstlmcind
ameninttor, brutal, semantica tuturor mesa-
jelor de Duh! - nu este pregtit si, deci, de
care, deocamdat, cel putin, NU ARE NE-
VOIE! - ... poate doar n mediile celor invertiti
cu Duhul... - ...academicii smiorciti!), pa-
radoxul de a-yi forma personalitatea PRIN
NEGAREA MODELULUI: cnd Florentin
Smarandache ajunge la acrostihul NU MAI
AM RGAZ PENTRU NIMIC - apare si
independenta sa fiintial si expresiv; prin
negarea modelului, se afirm noua fiint
spiritual, explodat (cvasi-tragic! - mnjit/
pngrito-sfintit de toate umorile uterine ale
sovielilor slbatice si ale ndoielilor sinu-
cigase!) din crisalida propriilor adulri para-
doxale: Vreau s vin n Piata Aviatorilor
s v epatez, sunt cinic. Am fugit n America
s m ratez cu succes! (...) M-am gndit
paradoxist de multe ori paradoxist la cores-
pondenta noastr paradixist. Cte scrisori
paradoxist v-am trimis? Paradixist! De
aceea, paradoxist, ndrznesc s para-
doxist cu Dvs. (...) de cte ori nu l-ati citat
n (n)a(s)mintita d-voastr D-voastr d-
Voastr istorioar literar (istoriuc, adic
poveste)? (...)
P.S.: Aveti o poz la ndemna i nde-
piciorul d-voastr (p. 107).
...Si si sfrseste procesul de... de-pla-
centizare rotarian si de auto-idetificare
(amar-ratat, ntru...anti-literatur, precum
elvetianul romno-evreu Tristan Tzara!)
astfel: V rspund ntr-o doar... (n-am
zis: ntr-o doag!). (...) Ati nteles, dar, c-
am primit romanul dvs. Scrieti foarte plastic,
cu vocabular bogat, atrgtor, iar ca semne
de punctuatie folositi... virgula (unora?)
- s.n. (p. 117).
Noroc c dl Ion Rotaru, Dumnezeu s-i
ierte grelele de pagini pcate, avea o sensibi-
litate de... pachiderm! Altfel, iritantul prin-
te de curent avangardist l-ar fi tras n friga-
rea... moral, cu acea... parantez otrvit!
...Deocamdat, aspectul ludic domin (cu
excesiv autoritate), asupra dimensiunii es-
tetice a textului. Nu stim, nc, dac Florentin
Smarandache va putea s ias (curnd), din
starea infertil de frond permanent, si s
devin un CREATOR AUTENTIC $I, MAI
ALES, CONSTANT. Sanse ar avea. Destule!
Tocmai am vorbit despre modul cum s-a
autocreat un om, Florentin Smarandache,
prin... Florentin Smarandache si umbrele sale
damnate. Con-damnate (om si umbr) la co-
existent si la etern cutare, etern pere-
grinare... Neutrosoful
3
Florentin Smaran-
dache, frate cu meridianele yi paralelele
eului su, att de brutal si, totodat, att de
timid sondat si... niciodat aflat-fixat,
definitiv...!
...dect n FORMULE (...pline de geniu,
e drept!).
Paradoxal...???!!!
1
- Florentin Smarandache, Frate cu me-
ridianele yi paralelele - vol. 6, Ed. Silviana,
Rm.-Vlcea, 2010 - si Drag domnule Rotaru
- antiscrisori, Ed. Dacoromn TDC, Buc.,
2011.
2
- Paradoxismul a pornit ca un protest
antitotalitar mpotriva unei societti n-
chise, Romnia anilor 1980, unde ntreaga
cultur era manipulat de un singur grup.
Numai ideile lor contau. Noi, ceilalti, nu
puteam publica aproape nimic. Si-atunci
am zis: hai s facem literatur... fr a face
literatur! S scriem... fr s scriem nimic.
Cum? Simplu: literatura-obiect. Zborul
unei psri, de pild, reprezenta un poem
natural, care nu mai era nevoie s-l scrii,
fiind mai palpabil i perceptibil dect nite
semne aternute pe hrtie, care, n fond, ar
fi constituit un poem artificial: deformat,
rezultat printr-o traducere de ctre obser-
vant a observatului, iar orice traducere
falsific, ntr-o anumit masur.
3
-Neutrosofia este o nou stiint din do-
meniul filozofiei care studiaz originea, natura
si scopul neutralittilor, precum si interac-
tiunea acestora cu diferite spectre de idei.
Neutrosofia a fost introdus de Florentin
Smarandache n 1995.
20
S-a nscut n satul Ghind-
oani [1], comuna Blttesti, judetul Neamt la
15 noiembrie 1845, descendent al unei fami-
lii de preoti. Urmeaz cursurile Scolii primare
de la Tg. Neamt, unde l are coleg pe Ion Crean-
g, iar mai apoi Academia Mihilean [2],
unde va lua bacalaureatul abia n 1868 pentru
c, n 1862, ntrerupe studiile si nsoteste o
trup de actori prin ntreaga Moldov, timp
n care scrie o pies de teatru jucat la Boto-
sani, iar n 1875 traduce piesa Miss Multon
de Ad. Belot. n 1864, reia studiile liceale,
petrecndu-si vacantele la Cahul, unde tatl
su, preotul Grigore Conta, era protoiereu [3].
La finele acestor vacante, se simtea att de
bine nct credea c a scpat definitiv de
boala crud ce-l chinuia (T.B.C.). Conta n-a
folosit aceste vacante numai n scopul ntre-
mrii sale fizice, ci a cules poezii populare
din mprejurimi, pe care le-a strns ntr-o
colectie intitulat Cntece basarabene.
Dup absolvire, functioneaz ca profesor
suplinitor la Catedra de filosofie. n acelasi
an, 168, se nscrie la Facultatea de Drept din
Iasi. n octombrie 1869 obtine o burs din
partea Societtii pentru ncurajarea ju-
nimii romne la nvttur(Pogor-Ftu)
si este trimis pentru studii comerciale n Bel-
gia, unde urmeaz cursurile Institutului de
Comert din Anvers, pe care le ncheie n 1871,
iar dup obtinerea diplomei studiaz si drep-
tul, dobndind, dup numai un an, titlul de
doctor n drept al Universittii din Bruxelles.
Revenit n tar, Vasile Conta va practica avo-
catura si va obtine, prin concurs, Catedra de
Drept Civil a Universittii din Iasi.
Si pentru c Mihai Eminescu era la studii
n Belgia (1870-1872), Vasile Conta i trimite
Cntecele basarabane. Eminescu i rs-
punde: Mi-ai trimis, domnule Conta, un
prieten sincer ca s m iau n ceasuri lungi
i plictisitoare. A fost o revelatie pentru
mine Cntecele basarabene. Multe din
ele samn cu cele din Moldova de sus. Ah!,
cum a dori s vd aceast parte nstr-
inat. [4].
Dragostea lui Conta pentru Basarabia va
fi afirmat public imediat dup 1877, cnd
rusii si-au manifestat intentia de a rpi din
nou cele trei judete din sudul Basarabiei.
Conta, acum profesor universitar si filozof
de renume european, si foloseste condeiul
n aprarea Basarabiei si scrie n acest scop
trei articole: Basarabia, Chestia Orientu-
lui si Viitorul Romniei pregtit de domnul
Brtianu si Koglniceanu. Toate trei, dar
mai ales ultimul, a avut un mare ecou, fiind
reprodus n toate ziarele. Degeaba ns. Nu
s-a mai putut face nimic. Dreptatea era din
nou ngenuncheat de forta oarb a celui
mai tare. Basarabia a rmas n continuare si
este si astzi, o ran vie n trupul trii noastre.
ncepnd din 1875, traduce si adnoteaz
legi, practic avocatura, public n Convor-
biri literare prima sa lucrare filosofic, Te-
oria fatalismului, studiu ce apare n 1877 si
n limba francez, la Bruxelles, apoi Teoria
ondulatiei universale (1877), ncercri de
metafizic (1878). Ultima lucrare a fost tra-
dus n 1880 n limba francez la Bruxelles,
cu titlul definitiv Introducere n metafizic.
Filozof de talie international, fost mi-
nistru [5], profesor universitar la Iasi, Vasile
Conta este una dintre figurile proeminente
ale culturii noastre progresiste. n 1873 ocu-
p postul de profesor de drept civil la Facul-
tatea de Drept a Universittii din Iasi. Din
1873 frecventeaz sedinteleJunimii [6], unde
sustine prelectiuni populare, apreciate de
mari oameni de cultur, printre care si Mihai
Eminescu, pe atunci redactor al Curierului
de Iai.
Bolnav de ftizie, efectueaz o ultim cl-
torie n Italia, nainte de a muri, la 22 aprilie
1882. Corpul su a fost transportat la Iasi si
nmormntat la cimitirul Eternitatea. I s-au
Icut funeralii nationale.
n ziua aceea, bunul su prieten Mihai
Eminescu scria n ziarul Timpul un necrolog
misctor. Convorbiri Literare, revista n care
si publicase pentru prima data operele filo-
sofice, l-a omagiat prin pana lui Iacob Ne-
gruzzi, iar revista Contemporanul si ncheia
astfel necrologul sau: ]ara romneasca a
pierdut, pe unul din cei mai nsemnati oa-
meni ai si.
Gnditor patriot, statornic ancorat n pro-
blematica timpului su, Vasile Conta s-a ma-
nifestat ca un militant pentru progresul mul-
tilateral al tnrului stat national, pentru ap-
rarea si consolidarea independentei, pentru
dezvoltarea industriei, a comertului autoh-
ton, a nvtmntului si a culturii.
Opera sa filosofic s-a format, n con-
ditiile orientrii materialiste a stiintelor naturii
n tara noastr, sub influenta materialismului
francez, a materialismului vulgar si a cuce-
ririlor stiintelor naturii, n special a darwi-
nismului. Ideile lui ateiste au avut un ecou n
tar, n cercurile progresiste ale vremii, gsind
adepti printre oamenii de stiint, ca si n rn-
durile tinerilor.
n perioada studiilor n strintate luase
contact cu operele unor gnditori ca Spencer,
Darwin, Tylor, Buckle, J. St. Mill, Macaulay,
A. Comte si cu ideile lui L. Bchner, K. Vogt
George BACIU
VASILE CONTA
- 130 de ani de la
trecerea \n eternitate -
V
a
s
i
l
e

C
o
n
t
a
21
Anul III, nr. 4(20)/2012
si J. Moleschott, mbrtisnd evolutionismul
si materialismul. La acea vreme, Titu Maio-
rescu manifesta serioase rezerve fat de posi-
bilitatea creatiei filosofice romnesti origi-
nale, ndemnnd mai degrab la acumulri si
asimilri temeinice din filosofia european.
Lucrrile sale filosofice s-au tiprit si n
limba francez la Paris, Bruxelles si Iasi, bu-
curndu-se de apreciere dincolo de granitele
trii. Filosofia materialist a lui Vasile Conta,
ideile lui ateiste au avut un ecou n tar, n
cercurile progresiste ale vremii, gsind adepti
printre oamenii de stiint, ca si n rndurile
tinerilor; pentru unii dintre acestia ea a cons-
tituit o punte de trecere spre conceptia marx-
ist. Operele sale filosofice principale, publi-
cate n timpul vietii sau postum, au aprut
att n romneste ct si n francez, mai toate
bucurndu-se de prefete sau recenzii elo-
gioase ale unor mari gnditori romni si str-
ini. Astfel, Teoria fatalismului, aprut n
romneste n anii 1875-1876, va fi tradus n
limba francez de D. Rosetti-Tescanu, cu o
prefat de L. Bchner, va aprea la Paris n
1895; Originea speciilor, aprut n Con-
vorbiri literare n anul 1877, va fi tiprit n
limba francez n 1888, la Iasi; ncercri de
metafizic (1879) va aprea si n francez, la
Bruxelles, n 1880 cu titlul Introduction a la
Mtaphysique. Postum vor aprea: Bazele
metafizicii (n limba francez, n traducerea
lui D. Rosetti-Tescanu cu titlul Les fonda-
ments de la mtaphysique, Paris, 1890);
ntiele principii care alctuiesc lumea (n
limba francez cu titlul Premiers principes
composant le monde, 1888, Iasi) s.a. Prima
editie a operelor complete ale lui Vasile Conta
apare n 1914, coordonat de Octav Minar,
la Editura C. Sfetea, Bucuresti, si cuprinde,
pe lng operele mentionate, scrisori, acte si
manuscrise inedite (poezii, cugetri, discur-
suri parlamentare, articole politice, studii
juridice, proiecte de lege si regulamente,
nsemnri, note explicative). Sunt publicate,
n aceast editie, scrisorile primite de Vasile
Conta de la L. Bchner. Ch. Darwin, E.
Haeckel, O. Liebmann, E. Tylor, E. Zeller, H.
Ulvici, E. Reich, J. Lubbock, B. Mller, N.
Morisson, H. Delboeuf, Eltlruh. ntre editiile
operelor filosofice ale lui Vasile Conta se
numr: Opere filosofice (Editura Cartea Ro-
mneasc, Bucuresti, 1922, editie ngrijit de
Nicolae Petrescu); Opere filosofice (editie n-
grijit de N. Gogoneat, Editura Academiei,
1967); Scrieri filosofice alese (editie ngrijit
de Nicolae Gogoneat, Editura Minerva, Bu-
curesti, 1975) s.a. Lucrrile lui V. Conta au
fost recenzate de numeroase reviste strine
de prestigiu printre care: Revue Philoso-
phique, La Critique Philosophique, La Revue
de Belgique, Athaeneum, Menschentum,
Journal dHygiene s.a. De o mare atentie se
vor bucura n tar operele filosofului romn
din partea lui Mihai Eminescu, Iacob Ne-
gruzzi, I. Ndejde etc. care vor puncta elogios
realizrile lui V. Conta nu numai n filosofie,
dar si n conferinte publice, articole si dis-
cursuri parlamentare.
Vasile Conta a ncercat s realizeze o sin-
tez materialist a marilor descoperiri fcute
de stiintele naturii n secolul al XIX-lea, ela-
bornd o teorie general a evolutiei pe care
a intitulat-o Teoria ondulatiunii universale.
Evolutionismul lui Vasile Conta are, n an-
samblu, un caracter mecanicist, dar cu toate
acestea, conceptia lui contine si unele elemen-
te dialectice. n domeniul sociologiei, Vasile
Conta a suferit influenta lui Herbert Spencer,
adoptnd necritic teoria organicist.
A fost cel dinti filosof romn care a pus
bazele unui sistem filosofic propriu, original.
n conceptia sa, exist un determinism
universal, care se manifest n toate dome-
niile: natur, constiint, economie si viata
social. Determinismul social este explicat
prin apelul la datele istoriei, economiei si ale
statisticii. Istoria este o stiint care ne arat
legtura de cauz i efect sau legtura de
evolutiune ori metamorfozare ce exist ntre
faptele sociale ce se succed n curgerea
vremii. Ea a ncetat de a mai fi o poveste a
faptelor eroice ale unor oameni de seam,
care actionau dup bunul lor plac, istoria
cutnd acum legi, legturile dintre faptele
sociale. Dezvoltarea, progresul sunt re-
zultat al miscrii ondulatorii, care se nfp-
tuieste prin aparitia si disparitia formelor ma-
teriale deosebite calitativ unele de altele; pe
calea nlturrii vechilor forme materiale si a
aparitiei unor forme noi, perfecte, pe calea
luptei noului cu vechiul, n succesiunea per-
manent din procesul evolutiei formelor ma-
teriale, fiecare fenomen dispare odat cu apa-
ritia altui fenomen perfect, exemple fiind luate
din dezvoltarea ideilor sau procesul adev-
rului. Izvorul dezvoltrii se afl n interiorul
fenomenelor, n fiecare fiint vie, evoluti-
unea complexiv rezult mai cu seam din
echilibrul i lupta fortelor interne, adic a
acelor forte care se nasc din interiorul for-
telor ce evolueaz.
Militnd cu fermitate n favoarea deter-
minismului materialist, gnditorul romn a
fost un adversar intransigent, al teoriilor in-
deterministe, n special al teoriei liberului
arbitru, care puneau la baza lumii vointa, in-
diferent cum era conceput, ca o fort oarb,
inconstient, ori ca o forta constient natu-
ral sau supranatural. n conceptia sa asu-
pra determinismului se manifest clar dou
tendinte: pe de o parte combate volunta-
A
n
d
r
e
a

M
a
n
t
e
g
n
a

-
C
a
m
e
r
a

d
e
g
l
i

s
p
o
s
i
22
rismul indeterminist, iar pe de alt parte re-
pudiaz fatalismul religios, predetermi-
narea. mpotriva teoriei liberului arbitru,
Conta afirm c toate fenomenele sunt con-
duse de legi imuabile fatale care exclud
ntmplarea si libertatea vointei; fatalismului
religios i opune o conceptie ce admite ntr-o
oarecare msur libertatea de actiune a omu-
lui, bazat pe cunoasterea cauzalittii pro-
blemelor.
Fiind mpotriva indeterminismului, Conta
relev de la nceput legitatea fenomenelor
lumii, afirmnd c toate fenomenele de care
se ocup stiintele pozitive sunt regulate de
ctre legi inflexibile. Respingnd liberul-
arbitru el exclude deplina libertate a vointei:
Prin urmare nu exist nimic din ceea ce s-
a numit voint liber, lumeasc sau dumne-
zeiasc.
Desi Conta si ndreapt eforturile spre a
demonstra legitatea fenomenelor psihice si
a celor sociale, el urmreste n primul rnd s
argumenteze ideea c determinismul recu-
noscut n domeniul fenomenelor fizice exist
si n celelalte domenii. Este evident c fcnd
clasificarea legilor, el recunoaste specificul
legittii fenomenelor psihice si sociale, dar
nu asupra acestui specific si concentreaz
atentia. n ultim instant el se limiteaz la
extinderea ideii determinismului asupra altor
domenii, asa nct, trsturile determinismu-
lui sustinut de el sunt similare trsturilor
acelei conceptii care a aprut mai devreme,
fiind conditionat de dezvoltarea mecanicii
si fizicii. El are meritul de a fi adus argumente
convingtoare n sprijinul determinismului
social. Deoarece nu s-a preocupat de speci-
ficul legii societtii si a conceput necesitatea
ca un lant nentrerupt de cauze si efecte,
Conta a ajuns inevitabil la un determinism
metafizic, denumit de el, fatalism. n conceptia
sa, fatalism nseamn o necesitate absolut
n fata creia vointa omului este neputincioa-
s, fiindu-i subordonat complet.
Filozofia materialist dialectic a folosit
termenii obiectiv, obiectivitate, care exprim
mult mai precis nsusirile legilor de a fi proprii
lucrurilor, de a nu putea fi desfiintate sau
modificate de oameni.
Termenul de fatalism utilizat de Conta se
apropie foarte mult de obiectivitate, obiec-
tivism; el pstreaz ns o anumit nuant
metafizic imprimat de caracterul filozofiei
materialiste, care l-a consacrat. Notiunea de
legi fatale se opune, n conceptia lui liberului
arbitru. Categoria de lege fatal este incom-
patibil n filozofia sa cu notiunea de voint
liber sau dumnezeiasc, dar n acelasi timp
si cu ntmplarea.
Pentru a dovedi determinismul fenome-
nelor psihice Conta le-a mprtit n dou mari
grupe: a) procesele psihice care conditio-
neaz cunoasterea; b) procesele psihice care
determin comportarea omului.
Meritul lui n analiza acestor probleme
const n aceea c a vzut determinismul pro-
ceselor psihice n activitatea de reflectare ce
se realizeaz cu ajutorul reflexelor, c a do-
vedit cu date stiintifice caracterul legic al
fenomenelor psihice. Orice actiune reflex,
fiind un fenomen curat fiziologic, atrn cu
totul de cauze materiale adic de fortele
naturale ale materiei. Si fiindc aceste legi
sunt stpnite de legi fatale, urmeaz c i
actiunile reflexe iau natere i se execu-
teaz n chip real.
Conta admite existenta unor reflexe des-
pre care avem cunostint si consider actiu-
nile omului ca fiind mijlocite de constiint,
deosebite deci de miscrile corpurilor ne-
nsufletite. Referindu-se la o piatr mpins
de un uragan ce se va rostogoli de pe dealuri
pn ce se va aseza ntr-o vale sau la un loc
adpostit si la un om surprins de un aseme-
nea uragan, care va fugi si se va ascunde,
dup ce va chibzui poate n deplin cu-
nostint, Conta insist doar asupra identi-
ttii miscrii corpurilor nensufletite si a celor
dotate cu constiint, din punctul de vedere
al actiunii cauzale, fr a releva specificul
determinismului la fiintele vii, la cele nzes-
trate cu constiint n special (desi recunoaste
acest specific).
Filozoful romn vede unilateral legtura
organismului cu mediul, ca o legtur uni-
voc: conditiile externe determin toate acti-
unile omului, chiar dac aceste actiuni sunt
rezultatul uneia sau al mai multor cauze, chiar
dac aceste cauze sunt cunoscute de om.
Din natura fatalismului rezult c, dac
noi am cunoate cu preciziune toate cau-
zele care au s influenteze asupra cutrei
persoane la cutare moment din viitor, am
putea prezice asemenea cu preciziune, tot
ce acea persoan are s simt, s gn-
deasc i s fac in acel moment, ntocmai
cum putem prezice apropierea unei comete
sau momentul fazelor lunii ori al eclipselor
de soare i lun.
___________________
NOTE:
[1]. Strveche asezare de rzesi, comuna Ghin-
doani este atestat documentar odat cu lupta
de la Hindu din 1395, cnd voievodul Stefan I
Musat a biruit ostile ungare conduse de Sigismund
de Luxemburg, care se retrgea din fata Cettii
Neamt pe care nu reusise s-o cucereasc. Poate fi
considerat o Posad a Moldovei, lupta de aici
fiind atestat de frescele de pe mormntul lui
Stefan I Musat, de la biserica din Rduti.
[2]. Academia Mihilean a fost prima
institutie de nvtmnt superior din Moldova. A
fost nfiintat la Iasi de domnitorul Mihail Sturdza,
cu ajutorul lui Gheorghe Asachi si a mai multor
oameni de cultur ai vremii. Inaugurarea sa a avut
loc la 16 iunie 1835.
La nceput cursurile erau de 4 clase (2 infe-
rioare si 2 superioare), dar cu timpul au ajuns la 7
clase. n cursul superior se predau la nceput filo-
sofia si dreptul, iar mai apoi s-au nfiintat catedre
pentru toate ramurile stiintifice (chimie, mate-
matic, arhitectur, etc.). Printre profesorii care
au predat aici s-au aflat personalitti de prim-
rang ale culturii romnesti: Mihail Koglniceanu,
Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Eftimie Murgu,
Damaschin Bojinca, Cristian Flechtenmacher, etc.
n 1847, Mihail Koglniceanu deschidea
cursul su de istorie national si, cu toate c fcea
multe menajamente rusilor, datorit abordrii sale
nationaliste, a fost oprit s mai continue. Protec-
toratul rusesc ncerca s opreasc dezvoltarea
constiintei nationale romnesti prin intermediul
unui institut superior de nvtmnt, de aceea Aca-
demia a fost transformat ntr-o scoal inferioar
de limba francez. Cu toate acestea, din Academia
Mihilean s-a dezvoltat mai trziu, cu mari gre-
utti, viitoarea Universitate din Iasi.
[3]. La vremea respectiv, sud-vestul Basara-
biei a apartinut Romniei (Cahul, Ismail si Bol-
grad). Printele Grigore si ncepuse cariera preo-
teasc n satul Ghindoani (com. Balttesti) din
judetul Neamt. Dar pentru c i ndemnase pe t-
rani s-l dea n judecat pe arendasul mosiei la
Divanul din Iasi, acesta, uznd de prevederile Re-
gulamentului organic, pe atunci n vigoare n Trile
Romne, l-a surghiunit din sat. Stabilit la Trgu-
Neamt, ajunge protoiereu al acestui tinut, apoi, n
1965 a fost numit protoiereu la Cahul. n urma
rzboiului Crimeei, n 1856 s-a ncheiat la Paris
pacea prin care, printre alte prevederi favorabile,
Romniei i s-au restituit trei judete din sudul Ba-
sarabiei.
[4].http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Conta.
[5]. Activitatea politic a lui Vasile Conta va
nregistra putine, dar semnificative episoade, ce
vor strni si destule controverse. n anii petrecuti
n Belgia, el condusese o organizatie studenteasc
ce si manifesta sprijinul pentru Comuna din Paris
(1871) si aderase la Internationala I. n tar, m-
preun cu Xenopol, va trece n rndurile Partidului
Liberal, condus de Ion Brtianu (1879). n acelasi
an va fi ales deputat, iar la 20 iulie 1880 devine
ministru al Instructiunii Publice si Cultelor,
calitate n care va propune un proiect de reform
privind instructia si educatia. Prevznd msuri
ndrznete pentru contextul economic, social,
politic si cultural al Romniei acelei epoci, printre
care: accentul pus pe nvtmntul profesional,
agricol, industrial, economic; scoaterea religiei din
liceele de bieti; nfiintarea de licee pentru fete si
dreptul acestora de a urma studii universitare,
taxe scolare pentru nvtmntul secundar; mrirea
normei de predare si un examen de capacitate mai
sever pentru profesori, un sistem de sanctiuni as-
pre pentru cei care nclcau respectivele prevederi
etc. Proiectul de lege nu va fi sprijinit de primul-
ministru Ion Brtianu si de liberali, fiind respins
n Parlament. La 10 aprilie 1881 demisioneaz
din guvern si activeaz ca membru al Curtii de
Casatie.
[6]. Care avea ca presedinte pe V. Pogor, cel
care i facilitase bursa de studii n Belgia.
23
Anul III, nr. 4(20)/2012
Viorel MARTIN
Pcat
Cad ploi de stele. Noaptea pe alei
ndrgostitii se mai srut nc;
Mai murmur izvoarele pe stnc...
Pdurea mai pstreaz pasul ei.
Pe ia ei subtire de romnc,
Pe ochii-i nsetati, de patimi grei,
Melancolia florilor de tei
Brzdeaz o neliniste adnc.
Te-ncercneaz dorul cnd l suferi;
Cuvintele nvalnic se perind
n desfrunzite cioburi de oglind;
Pe lacuri nasc mereu aceiasi nuferi...
E-atta noapte-n noi si-n poezie,
Pcat c Eminescu nu nvie!
Mintea
Abrupt catedral de stnci ntretesute
Cu fire de iubire subtiri ca de mtase,
Cu-ncrengturi de gheare si licriri sticloase,
De ageri ochi slbatici la pnd pe redute.
Sub fruntea ta nalt ideile mitoase,
Arid-mpletitur de reguli nestiute,
De patimi ancestrale, nvolbureaz-n cute
O mare de nelinisti cu valuri furioase.
Lumin ce ptrunde prin tainice unghere,
S scoat praf de aur n tomuri drmuit,
Care gseste drumuri si leac pentru durere,
Arip avntat n zbor spre infinit.
Fptur-nnobilat ca apa de izvor,
Gndirea te nalt deasupra tuturor.
Freamt
Frunza freamt-n pdure ca arcusul pe vioar.
Pe o miriste, descult, spre o pajiste de vise,
Mi-am vzut copilria umplnd snul de caise;
Nu m mai ncape haina ce-o purtam odinioar.
Cred c m-a uitat si dealul si ciresii m uitar,
Doar prul care-n und si n doruri m-mpletise,
Printre pietrele btrne mi sopteste, pare-mi-se,
O poveste cu o zn - fat simpl de la tar.
Bucuros azi m-as ntoarce ca s intru-n haina veche,
Dac marea de secunde si de ore m-ar lsa
Si nu mi-ar lega la tmple ghiocei si flori de nea...
Numai dorul mai colind cu cirese la ureche,
Neputnd singurtatea si tristetea s ndure,
Cnd de-o vesnicie-ntreag frunza freamt-n pdure.
Lacrim de floare
E viata repetare de-nceputuri
Si nu stiu dac merit trit,
Cnd fiecare clip chinuit
E ca o sinucidere de fluturi.
Te perpelesti ca pestele pe plit
Si scoti nmol din veninoase ciuturi,
Cnd florile iubirii ti le scuturi
ntr-un amurg de toamn ruginit.
ncremenit pe ciobul tu de stea,
Tu ai doar libertatea de-a rbda
Si-a te preface-n pulbere si vnt,
Plmad-a lui nimic si niciodat,
Tu, izvort din dragoste curat
Esti lacrim de floare si cuvnt.
Cheia
nchide-m n cerul mintii tale,
ngenuncheat de patim, discret;
Romant dltuit din petale
Si mrcini ornduiti buchet.
nchide-m-n fptura ta de gean
A timpului trecut si viitor,
Sau n secunda trupului, viclean,
Ce rscoleste lutul din ulcior.
nchide-m n cutele fpturii,
Visnd la preanelinistea din prunci,
nchide-m-n srut, n coltul gurii,
ncuie-m si cheia s-o arunci!
Scriu pe lun nou ca la-ntemeierea
Firului de iarb din pmnt si nor,
Lacrima de rou parc-mi d puterea
S-mi anin la tmpl veacul trector.
Inima-mi viseaz stlpi nalti de poart,
Viile pe dealuri vesnicesc fclii;
Din icoan, mam, vino de m iart,
Pentru toate cte nu-ti mai pot gresi.
Trit de greier taie noaptea-n dou
Sub nemrginirea stelelor ce pier;
A fosnit porumbul din mtase nou,
Scuturndu-si spicul rvsit pe cer.
Scriu pe lun nou, fir de iarb scriu,
Mi-a-ncoltit zpada veacului trziu.
Veac trziu
A
n
d
r
e
a

M
a
n
t
e
g
n
a

-
S
t
.

S
e
b
a
s
t
i
a
n
24
Despre aparitia lui Caragiale la Junimea
si participarea scriitorului la sedintele renu-
mitei societti, o adunare privat de iubitori
ai literaturii si ai stiintei, de iubitori sinceri,
aflm din jurnalul lui Titu Maiorescu, n-
semnri zilnice, publicat de I. Rdulescu-
Pogoneanu, fost elev al acestuia. Din aceste
nsemnri zilnice, reiese c scriitorul I.L.
Caragiale particip pentru prima dat la sera-
tele Junimii, acas la Titu Maiorescu, n
ziua de vineri, 26 mai 1878, alturi de Emi-
nescu, Slavici, Ronetti-Roman si de srb-
toritul Vasile Alecsandri, premiat pentru po-
ezia Ginta latin, la Concursul de la Mont-
pellier. Splendid sear! - exclam Titu Ma-
iorescu. Dup momentele poetice prezentate,
nelipsind Frumoase poezii ale lui Eminescu,
urmeaz interesanta cozerie (causerie) a lui
Vasile Alecsandri. Cnd i nsir pe toti par-
ticipantii de la acea serat, Titu Maiorescu
nu scap s mentioneze despre Caragiale c
este un bun traductor al Romei nvinse
de Parodi. Mai precis, cu cinci zile nainte,
avusese loc prima reprezentatie, pe scena
Teatrului National din Bucuresti, a tragediei
Roma nvins de scriitorul francez Alexan-
dru Parodi, ntr-o foarte bun traducere efec-
tuat de Caragiale, fapt pentru care a primit
sarcina, din partea directiei Teatrului Natio-
nal, de a face si alte traduceri precum si revi-
zuirea unei traduceri apartinnd altcuiva. Cu
toate acestea, Caragiale mrturisise c ar fi
fost introdus, la Junimea, de Mihai Emi-
nescu nc din toamna anului 1877, de cnd
ncepuse s colaboreze la Timpul. Men-
torul Junimii i invit pe redactorii de la
Timpul, M. Eminescu, I.L. Caragiale si Ioan
Slavici, la familia cumnatului su, doctor
Wilhelm Kremnitz, la mas. Cina capt as-
pectul unei serate literare la care mai particip
amicul lui Caragiale, Ronetti-Roman si Chi-
bici-Rvneanu.
Smbt, 11 noiembrie 1878, Titu Maio-
rescu pleac la Iasi, nsotit de Eminescu, Ca-
ragiale, Slavici, Nica si Olnescu, pentru ban-
chetul Junimii, la mplinirea celor cinci-
Constantin E. UNGUREANU
Titu Maiorescu [i
I. L. Caragiale
sprezece ani de la nfiintare (1863). Primii trei
merg pe cheltuiala lui Titu Maiorescu (cei
dinti 3, pe socoteala mea). Aniversarea are
loc duminic, 12 noiembrie, prilej pentru Sla-
vici de a citi Gura satului, iar pentru Cara-
giale, O noapte furtunoas. n casa mea,
nota Iacob Negruzzi, el citi nti si-nti O
noapte furtunoas, faimoasa comedie care
a fcut o revolutie ntreag n teatrul rom-
nesc. Nu-si poate nimeni nchipui ce efect
a produs aceast pies citit de nsusi Cara-
giale, n cercul Junimii. ...si spre marea
noastr petrecere, afirm acelasi, ne-a citit
asa de bine piesa sa, O noapte furtunoas,
c ne-am tvlit cu totii de rs. Pe 18 ianuarie
1879, are loc premiera comediei O noapte
furtunoas la Teatrul National din Bucu-
resti, pe 21 ianuarie, se reprezint din nou cu
unele modificri fcute de Ion Ghica, direc-
torul teatrului, pentru care autorul protes-
teaz vehement, iar piesa este scoas de pe
afis. ntmpinat de Ion Ghica, aflat n ca-
binetul su, cu vorbele Iesi afar!, Cara-
giale i-a rspuns cu expresii insulttoare. Cu
alte cuvinte, la injurie rspunde tot cu injurie.
Dup prima reprezentatie, Titu Maiorescu
ofer o mas n cinstea autorului al crui trac
atinsese stadiul cel mai nalt n timpul spec-
tacolului, fiind fluierat si huiduit.
Cu prilejul turneului lui Ernesto Rossi la
Bucuresti, Caragiale este invitat de Titu Ma-
iorescu la masa oferit n cinstea naltului
oaspe. Eminescu n-a venit, fiindc i se prea
c nu e bine mbrcat.
De Pasti, aprilie 1879, tot pe cheltuiala lui
Maiorescu, plecnd cu familia, l ia si pe Ca-
ragiale la Viena, ntia privire asupra civili-
zatiei pentru el, unde viziteaz biserici, mu-
zee si asist la spectacolul feeriei... Visul
unei nopti de var, la Burgtheater, spre ma-
rea sa bucurie.
Comedia O noapte furtunoas este ti-
prit, cu unele modificri, n Convorbiri
literare, octombrie-noiembrie 1879, cu urm-
toarea dedicatie: D. Titu Maiorescu este cu
adnc respect rugat s primeasc dedicarea
acestei ncercri literare, ca un semn de re-
cunostint si devotamentul ce-i poart au-
torul ei. n acelasi an, Caragiale citeste, la
Titu Maiorescu, acas, Conul Leonida fat
cu reactiunea, prilej pentru Iacob Negruzzi
de a face unele observatii: Farsa lui Cara-
giale a plcut foarte mult ieri la Junimea,
dar autorul n-ar trebui s bat n aceeasi
strun. Apare n Convorbiri literare, fe-
bruarie, 1880.
Asa cum reiese din nsemnri zilnice,
comedia O scrisoare pierdut a fcut obi-
ectul lecturii autorului n mai multe ntruniri
ale Junimii, 23 septembrie, 1884: Seara, la
noi (Titu Maiorescu), Vasile Alecsandri, Z.
Cantacuzino, Philippide alde Th. Rosetti,
Burghele, Chibici. Caragiale ne-a citit exce-
lenta lui nou comedie n patru acte; Mier-
curi, 3 octombrie 1884: Asear, domnul si
doamna Sturdza la mine, alde Th. Rosetti,
Hasdeu, Alecsandri. Caragiale a citit din nou
O scrisoare pierdut; Miercuri 24 octom-
brie 1884: ...plecat din Bucuresti cu Th. Ros-
seti, B, Stefnescu-Delavrancea, Chibici si
Caragiale la Iasi; Joi seara banchetul
Junimii: Mare efect lectura lui Caragiale,
Scrisoarea pierdut!. Pn la 1 noaptea.
n preziua premierei, prin mijlocirea lui T.
Maiorescu, O scrisoare pierdut a fost citi-
t la Palatul regal n prezenta reginei Carmen
Sylva. ncntat de frumusetea piesei, si
exprim dorinta de a participa la premiera
acesteia. Marti, 13 noiembrie 1884, are loc
prima reprezentatie a comediei O scrisoare
pierdut de I.L. Caragiale, la Teatrul National
din Bucuresti. Particip regina si Titu Ma-
iorescu. Succes mare, autorul de dou ori
chemat... Lume, de nu mai ncpea. Dup re-
prezentatie, supeu la noi, cu Caragiale, Sla-
vici, Bals, Bianu, Th. Rosetti si Mandrea cu
damele, Olnescu, Chibici, Nica. Au loc
unsprezece reprezentatii la rnd. O scrisoare
pierdut este dedicat prietenului su, Petre
Th. Missir, cu prilejul publicrii n Convor-
biri literare, februarie-martie 1885.
25
Anul III, nr. 4(20)/2012
Vineri, 15 februarie 1885, n a 45-a zi ani-
versar a nasterii lui Titu Maiorescu, Cara-
giale a citit noua si hazlia sa fars de concurs
D-ale carnavalului, Un juriu din care fceau
parte, ntre altii, Vasile Alecsandri. B. P. Has-
deu, Titu Maiorescu, premiaz comedia D-
ale carnavalului. Miercuri, 27 februarie 1885:
Asear M-e Callimachi, Negruzzestii, Zizina
si Fl. Marian din Bucovina, la mine, la mas.
Si Caragiale cruia alalt-sear i-am dat la
Comitetul teatral premiul de 1200 franci pen-
tru farsa n trei acte, D-ale carnavalului.
n lunea Rusaliilor, 13 mai 1885, noteaz
Titu Maiorescu, de dimineat pn ctre ora
2 noaptea, terminat de scris critica asupra
comediilor lui Caragiale. Apare studiul lui
Titu Maiorescu, Comediile d-lui I.L. Cara-
giale, publicat n Convorbiri literare lu-
crare n care autorul si dezvolt unele prin-
cipii estetice, valorificnd idei din Aristotel,
Kant, Hegel si Schopenhauer. Acest studiu
s-a nscut din necesitatea de a-l apra pe
marele dramaturg de atacurile din presa vre-
mii, acuzat de imoralitate. Maiorescu dezbate
dou idei importante: raportul dintre art si
realitate si conditia moralittii n art. Studiul
lui Titu Maiorescu apare ca prefat la volu-
mul Teatru, de Caragiale, n Editura Libr-
riei Socec.
Lectura dramei Npasta, la Junimea,
se petrece n ziua de duminic, 17 decembrie,
1889: ...desear la noi mare societate pentru
lectura noii drame n dou acte a lui Caragiale,
Npasta. Am stat sara pn dup 1 din
noapte cu Caragiale. Citirea dramei N-
pasta este reluat dup o sptmn, 24
decembrie 1889: Npasta de Caragiale ce-
tit nc o dat, tot mare efect. Pn la 12
noaptea. Anicuta a suportat foarte bine, vie.
Pe 3 februarie 1890, are loc premiera dramei
Npasta: Sara, prima reprezentatie a dramei
lui Caragiale, Npasta, la Teatrul National.
Eu singur. Anicuta n pat. Petit succes
dstime. Jucat nu se poate mai ru, afar
de ocnasul Ion (Nottara). Aristizza Mano-
lescu absolut stupid, el, Manolescu, revol-
ttor de fals. n Npasta, va spune Aris-
tizza Romanescu, m-am ntlnit cu cel mai
mare nesucces din cariera mea.
Este o mare satisfactie pentru junimisti
si ndeosebi pentru Titu Maiorescu de a des-
coperi, n persoana lui Caragiale, un adevrat
talent, un autor dramatic original. Din n-
semnrile zilnice, constatm c Titu Maio-
rescu i-a admirat scrierile lui Caragiale, im-
presiile lui sunt constante si niciodat nu
revine asupra lor, dramaturgul se bucur de
o atentie binemeritat, binevoitoare si ge-
neroas, dar nu acelasi lucru n cazul omului
Caragiale: Asear cetit actul I din opera
Hatmanul Baltag, de Caragiale si Negruzzi.
Foarte amuzanti Caragiale cam nerusinat cu
ceilalti (Smbt, 27 noiembrie/9 decembrie
1882); Ceart ntre Negruzzi si Caragiale, pen-
tru modificri necesare (la opera lor). Cara-
giale violent, grosolan si inutilizabil (Martie,
1884); Seara, Junimea, Caragiale lipsit de
tact, ca la mahala, n discutia cu Alecsandri
... (Smbt, 17/29 martie 1884). Si Duiliu
Zamfirescu, ntr-o scrisoare ctre Titu Maio-
rescu, Roma 11 octombrie 1889, noteaz:
...grosolnia lui Caragiale si naivitatea mea
m fceau s sufr groaznic. La fel, Iacob
Negruzzi, n Amintiri din Junimea: ...si
cnd Caragiale cu cuvntul su tios si ca-
racterul su necruttor pocnea pe vreun t-
nr ce cetea o compunere asa cu vreo ob-
servatie atingtoare si putin politicoas n
form, ltea deodat un sentiment penibil n
toat adunarea.
Conferinta cu titlul Gste si gste lite-
rare tinut la Ateneu, 9 mai 1892, articolele
Dou note (1892) si Ironie (1890) duc la
ruptura lui Caragiale de Titu Maiorescu si
ncetarea colaborrii la Convorbiri literare.
Ironie se refer la srcia material a lui
Eminescu si la nepsarea acelora care l-au
lsat totdeauna n lips, desi-l puteau ajuta
cu toat dignitatea, desi apropierea lui le-a
Icut cinste si profit - si nc le face. Este o
replic n termeni cam violenti la unele afir-
matii ale lui Titu Maiorescu pe marginea bio-
grafiei eminesciene. Dou note sugereaz
indignarea scriitorului privind modificrile
Icute n versurile lui Eminescu dup cere-
rea ctorva persoane; pe cnd artistul era
cu mintea bolnav, s-au fcut n opera lui
publicat n volum ndreptri, purgri si omi-
siuni cu desvrsire arbitrare. De asemenea,
si conferinta Prostie si inteligent, tinut
la Clubul muncitoresc, este o iesire mpotriva
lui Titu Maiorescu.
Scrisoarea lui Caragiale expediat din
Berlin, 18.XII.1906, este un rspuns la scri-
soarea lui Mihail Dragomirescu prin care
acesta i anunt divortul de Maiorescu.
Iat ce-i comunic I.L. Caragiale: Te mai fe-
licit apoi c n fine ai divortat. Eu eram sigur
c asa o s se isprveasc dragostea. Trebuia
odat onestul june ageamiu s-si deschid
ochii si s vaz ct e de fals btrna proxe-
net sulemenit cnit si magiunit s se ho-
trasc odat a-i da un categoric adio-orien-
tal, precum merit o asa paciaur lipsit de
cea mai elementar omenie, si precum i s-a
ntmplat de attea ori. Dup cum observm,
limbajul este destul de dur.
Aceste manifestri necontrolate, violente
(prin vorbe) ale lui Caragiale fat de Titu Ma-
iorescu sunt considerate de Vladimir Streinu
atacuri foarte josnice, iar de Serban Ciocu-
lescu, deplasate si fr efect. Titu Maio-
rescu a procedat ca si n cazul polemicii cu
C. Dobrogeanu-Gherea, n-a rspuns n vreun
fel acestor iesiri din partea lui Caragiale, dim-
potriv si-a pstrat o constant admiratie fat
de opera dramaturgului.
Una din cauzele nstrinrii lui Caragiale
si a altor scriitori de societatea Junimea
este prsirea literaturii de ctre aceasta, iar
conductorii junimisti erau factorii politici
influenti. Iacob Negruzzi explic, n Amintiri
din Junimea, acest aspect: Aceste ntruniri
mi-e team c vor ajunge n curnd sporadice,
mai ales din cauza politicii n care multi din
noi sunt vrti cu si fr voie. A face si poli-
tic si literatur cu egal pasiune, a urmri,
adic dou scopuri paralele cu acelasi interes
nu este cu putint si se poate prevedea cu
sigurant c politica are s nving, n pa-
guba literaturii.
Mihail Dragomirescu, plecat de la Con-
vorbiri literare, a ntemeiat revista Con-
vorbiri critice si intentiona, s dedice un
numr al revistei lui Caragiale tocmai n luna
n care Maiorescu si serba ziua de nastere.
n scrisoarea din 7 februarie 1908, ctre Mi-
hail Dragomirescu, Caragiale recunoaste ca-
litatea sa de junimist, sunt elev al Juni-
mii, regret iesirile lui fat de Titu Maio-
rescu, deplnge momente de-njosire sufle-
teasc si scoate n evident marile calitti
ale criticului, situndu-l n prim planul culturii
noastre, alturi de B.P. Hasdeu. Caragiale
refuz a i se dedica un numr omagial n Con-
vorbiri critice din 15 februarie 1908, n
schimb i trimite urmtoarea telegram: Din
toat inima ca pe frumoasele vremi ale
tineretii, un btrn scolar ureaz ilustrului
nvttor la multi ani cu sntate si veselie.
Triasc Maiorescu!
Ce-i uneste totusi pe cei doi scriitori? Att
Maiorescu ct si I.L. Caragiale, crora li se
altur M. Eminescu, au fost dusmani nem-
pcati ai formelor fr fond, ai superficia-
littii si demagogiei politice, ai betiei de cu-
vinte.
Cu toate acestea, Caragiale a lsat poste-
rittii, n Cteva preri anonime, Epoca
(1897) poate cel mai impresionant si autentic
portret al lui Titu Maiorescu: D-l Titu Maio-
rescu, n afar de strlucitul lui talent de ora-
tor de catedr si de tribun parlamentar, este
un mare literat, om cu nzestrare intelectual
n afar de orice concurs (fr egal).
Referindu-se la Caragiale, Mihail Drago-
mirescu conchide: Arta lui dramatic si nu-
velistic poate servi de model pentru toate
timpurile; si cine-si d seama de bogtia de
forme, cele mai multe din ele desvrsite, ale
povestirilor sale... nu poate sovi un moment
s vad ntr-nsul pe unul dintre cei mai mari
artisti literari ai tuturor vremurilor.
26
Un glas rostogolit n noap-
tea-zi anunta n cntecul ce se
apropia de casa noastr, cu vi-
bratii din ce n ce mai puternice:
CRISTOS A NVIAT!.
Asa si ncepe povestea fe-
meia de 88 de ani, Tudor Floarea,
nscut n Constanta, ntr-o fami-
lie care avea s numere 10 copii.
Mama cedase bucuria slujbei
de nviere tatlui pentru c ns-
cutii ei, splati n albia din lemn
si primeniti n hinute curate,
aveau nevoie de prezenta ei ocro-
titoare.
Cei mai mari dintre frati stiau
c tata trebuia s vin de la bise-
ric si s le aduc lumin si se
prefceau c dorm, dar stteau
cu urechile ciulite s aud cum
se apropie de ei, din deprtare,
vestirea nvierii. Repetau n gnd
cuvintele care stiau c se vor au-
zi curnd n cntarea celui care,
parc, aducea din lumea sfintilor
marea veste. Asteptau cu nerb-
dare ca s-l aduc n cas pe Cel
nviat. Nu reuseau s se prefac
n somnie mult timp si ncordrile
lor se eliberau n miscri agitate
n patul n care, mici si mai mari,
si odihneau trupsoarele.
Era momentul n care, n
soapt, nevasta si dojenea br-
batul care i-ar fi trezit copiii cul-
cati. Ca un apostol cuminte, dup
ce si mplinise misiunea, br-
batul cu ochii albastri lsa urma
glasului su s cnte singur n
linistea camerei. Apoi aseza pe
mas, lng bucatele pregtite
din timp, sfnta pasc. Dou
ou se ciocneau parc n tain si
consfinteau marele rspuns:
Adevrat a nviat!.
Mai mestecau cei vestiti c-
teva vorbe, odat cu aromele pu-
foase ale cozonacului si apoi se
culcau: mama, pe marginea pa-
tului copiilor, ca s le fie aproape
micutilor, iar tatl, n alt pat.
Dup ce se sculau, urma ri-
tualul splrii cu apa n care fu-
sese pus un ou rosu pentru ca
s fie mereu rosii n obraz, mn-
cau peste, pentru ca s fie tot
anul iuti ca pestele, ciocneau
ou, transmitndu-si nencetat:
CRISTOS A NVIAT! - ADE-
VRAT A NVIAT!.
Din capul mesei, tata le ncu-
raja bucuria. Era o ntrecere n
strngerea oulor, cu care s pl-
teasc la roat, leagnul care-i
bucura pe copii. Grij mare acor-
dau si pentru mbrcmintea
copilasului din lut, caloianului,
care urma ritualul ngroprii si
cruia i se cnta: Caloit, It /
Trup de coconit / Te caut m-
ta / Prin pdurea deas / Cu inima
ars. Ceremonialul se ncheia
ntr-o atmosfer de sfintenie, n
care micutii si asumau rosturile
maturilor, mprtind pentru su-
fletul celui trecut n nefiint po-
mana cuvenit.
*
Dnd la o parte cortina tim-
pului, pe scena vietii, revd un
drum de tain, pe care porniser
dou vrste: un cunosctor - o
btrnic ager, cu tenul alb si
prul nins, avnd ceva din chipul
sfintelor - si un neinitiat - o fetit
zglobie, cu ochii cprui, larg des-
chisi spre tot ceea ce vedea.
Bunica povestea nepoatei un
fel de legend, pe care multi o
stiau, dar fiecare o tria n mod
special.
Erau zilele premergtoare sr-
btorilor de Paste, zile de post si
smerenie. Primvara trebuia s-
si reverse re-nvierea peste sufle-
tele oamenilor. Linistea si cump-
tarea slsluiau n casele lor.
ntr-o zi luminoas, copila a
fost anuntat c se va merge la
sfnta mprtsanie. Trupul ei mi-
cut a fost pregtit minutios: sp-
lat n albia de lemn, cu ap care
parc mirosea a busuioc, prul i-
a fost mpletit n codite si fiecare
lucrusor cu care a fost mbrcat
era nou si respira aerul de roz de
mugur.
Si au pornit pe drumul cel ma-
re, mergnd alene, pe jos, n t-
cere, spre casa Domnului. Ochii
mari priveau mirati la tot ceea ce
se perinda prin fata lor - case
proaspt vruite, garduri vopsite
de curnd, grdini pline de flori,
oameni curati si fericiti. ntr-un
cartier marginal al Constantei,
Palas, biserica, ascuns dup c-
sute, strlucea de frumusete. n
marea cas, se svrsea o slujb
de tain, se primea sfnta mpr-
tsanie si toti oamenii se mp-
cau ntre ei si si urau srbtori
fericite.
Pe o cale a acestui drum initi-
atic, ncepea zborul ngerilor.
ntorsi de la biseric, toti copiii
alergau desculti pe pmntul pri-
mverii, mimnd, cu bratele lor
micute, miscrile aripilor nge-
resti. Fuseser purificati prin
splarea matinal si apoi nge-
rati prin sfnta mprtsanie. Su-
fletele lor curate pluteau ntr-un
univers mirific, cernd trupurilor
micute s se nalte spre marea
lumin.
Peste cteva ore, spre sear,
drumul pornea iar, din Brtianu
spre cimitirul Palas. Un cos mare
pregtea bunica. Lumnri, chi-
brituri, tmierul, tmia, uleiul
pentru candel, fitil nou, flori
multe (mai ales albe - liliac, co-
prine sau narcise albe, zambile,
lalele si chiar crengute nflorite)
si nelipsitele ou vopsite.
Se deschidea o poart mare
spre un alt trm. Nu mai era sea-
r, nu se apropia noaptea, ci era
o lumin de nedescris, care unea
spirite ntrupate si nu numai. n
ochii fetitei, se vedeau, ca ntr-o
oglind, miile de flcrui de la
lumnri si candele. Dup apus
de soare, n ntuneric, era lumin.
Era zi de mare srbtoare... Era zi
de NVIERE !
Plecati din timp si rostuiti n
strane, oameni de diferite vrste
vibrau pe aceeasi lungime de
und, orchestrat de blndul si
iubitul printe. Toti veniser s
ia lumin din lumin si adevr din
adevr.
Apoi urma drumul n sens in-
vers, de la biseric spre case,
drum care se transforma, pe
aproximativ 4 kilometri, ntr-o
adevrat procesiune. Nu mai era
timp comensurabil n ore, sau era
un singur timp al nvierii, cnd,
cu mic cu mare, purtau cu sfinte-
nie spre casele lor, marea lumin.
Si lumina n suflet si simtire
intra n casele lor si le aducea
beatitudinea sfnt.
Obiceiurile sunt ontologice.
Mi le-au transmis strbunii mei,
iar, astzi, eu le transmit tinerilor,
neuitnd nicio clip de cei care
au fost.
EI si NOI, rdcini si coroan,
ieri si azi, cer si pmnt - l avem
pe Iisus ca model.
Felicia JIPESCU
Era zi de _NVIERE
27
Anul III, nr. 4(20)/2012
Dumitru HURUB~
Dac nu e singurul (n-ar fi mare minune...),
Ion Pachia-Tatomirescu se afl n tot mai
minuscula tabr a veteranilor care se lupt
s pstreze insula poeziei simtitor-romnesti
cu plcute reminiscente antonpannesti, n
pacificul lirico-halucinant actual. Iar n ceea
ce priveste nrudirea poemelor sale cu poezia
marinsorescian, nu exist ndoial.
Dac proza, n general, si mai pstreaz
tinuta si statutul ntre limitele respectului fat
de sine, de traditie si fat de cititorii contem-
porani, poezia, aproape cu agresivitate, se
adreseaz (si) unei categorii de cititori care,
oricum, se deprteaz cu nepsare, ca s nu-
i spun... spaim, de lectura ei. Majoritatea
covrsitoare a poetilor de azi, fie din porniri
teribiliste, fie din dorinta aprig-dureroas de
a evada din iadul (sau, caz ceva mai fericit,
purgatoriul) anonimatului, se sclmbie pa-
ralitic prin ghiveciul postmodernismului con-
dimentat prosteste cu doze de suprarealism
exacerbat. Multi autori fr s constientizeze
ce li se ntmpl. Rezultatul? Tomuri-tomulete
si plachete-plachetute ntregi de ineptii lirice
- bine mcar c sunt tiprite n tiraje intime! -
aruncate pe piata crtii ntr-un vlmsag de
autori mai familiarizati cu spiritul si litera
google-ui dect cu gramatica limbii romne.
Ei s-au constituit, iar procesul e n plin si
viguroas desfsurare, ntr-un soi de cruci-
ad doritor-devastatoare a preceptelor, ca-
noanelor si traditiei literaturii nationale, l-
snd la o parte reconsiderrile si demolrile...
Aceasta avnd n vedere si c, tatomirescian
vorbind (si scriind), ...totul nainteaz/
dup legea cohortei de omizi/pe frunze de
dud (Ba are rost..., pag. 10)... Cohort
de omizi?!? Interesant sintagm-metafor,
dar si genial, nu?
Din fericire, as zice, la Tatomirescu, situ-
atia difer. Din multe puncte de vedere. n
primul rnd, pentru c el a trecut de etapa
cutrii cu disperare a propriei identitti li-
rice, sau/si personalitti artistice, fiind su-
ficient de priceput ntr-ale creatiei, nct s
ne fac siret cu ochiul scriind: Dincoace de
ferestre, Verbul calc/tanto,/pn ajunge/
la marginea nins,/de unde-nainteaz pru-
Cam singur printre poe]i...
dent, pe/partea de-argint-viu, carosabil,/
logosabil,/i verbos-abil/a hrtiei,/f-
cndu-se apoi nevzut printre/hematiile/
din auriculul drept/ al Poemului// (Ver-
bul calc (an(oy, p. 7). Dup acest citat, mi
permit s afirm, un pic aprioric poate, c n
cea mai mare parte, cel putin poemele din
acest volum, sunt dirijate deliberat pe un
carosabil-logosabil i verbos-abil cu sco-
pul nemrturisit, dar ferm, pentru ca autorul
s-si sedimenteze/ consolideze personalita-
tea si autonomia fat de infuzia asa-zisei po-
ezii moderne si moderniste. n acest context,
dar si ca o prelungire a zicerii cine are urechi
si ochi, poetul se revolt pe bun dreptate
dup ce constat c stelele nu citesc po-
ezie, oceanele n-o citesc, ngerii nu ci-
tesc, brusturii nu citesc, abisurile paci-
fice nu citesc, galaxiile nu citesc ()
Si ce/rost are/s mai scrii Poezie,/dac Ea,
nsi,/nu se mai citete? (Ce rost are
dac stelele nu citesc, pag. 9). Asadar, lu-
crurile sunt puse la punct: din moment ce nu
se mai citeste poezia, la ce s mai fie scris?
Nu e deloc un joc de cuvinte, sau o enumerare
simpatic-nelinistitoare, ci un semnal de alarm
grav, iar autorul aplic pe loc strategia salvrii
ei printr-o atitudine liric eliberat de tarele
care au fcut-o tot mai putin accesibil. n
acest context, recurge chiar la un sprijin-ar-
gument indubitabil: Eminescu i-a vzut
adeseori pe-acei/oameni-fant, alctuiti
din/antimaterie, heiniznd voios la/ lu-
n, dar cu non-cuvinte,/cu necuvinte-baio-
nete-atrnnd n/bru... (Rosteyte-te,
vrcolac!, pag. 12). Oameni-fant, anti-
materie? - oho!, situatia nu e deloc linis-
titoare, ba, dup toate astea, mai vine si...
heinizarea... Aferim!, nu?, c doar suntem
n Balcani nu n Anglia...
Trecnd la un alt registru ideatic, ns f-
r a se desprinde n totalitate de un modus
vivendi ,tinnd aproape de personalitatea
poetului, Ion Pachia-Tatomirescu dezvolt
dezinvolt o evadare n astral, o proiectie in-
teresant a eului circumscris n celest si ntr-
un fel dequod erat demonstrandum: C-
ltor n/ munti, omul,/cltor nencetat, din
munti, rul ./Poetu-i naripat de vulturi-
triftongi i se/ bucur cu temeinicit rost, n
plaiul rului/ de munte ./Poetu-i nsetat de
privighetori i se/ bucura cu temeinicit
rost, n seara/ rului ./ Poetu-i imitat de
ciocrlii i se bucur/ n dimineata rului,
printre grnele oarzante. (naripat de
vulturi-triftongi..., pag. 20), ca si n cazul
urmtor: ...poemul meu pornete/pe vile
Genunii i le albete/n toate punctele car-
dinale-ale/fiintei, mai mult, ori mai putin/
pudrat,/sau fardat cosmic,/n armoniile
gamei celeste a/izvoarelor, n sinesteziile/
deltelor fundamentale,.../(n somnul real,
nu-n somnul din imn..., pag. 14) .a.m.d. De
altfel, se poate afirma c lirica poetului este
o permanent imixtiune/atac la natur, la
univers, mai corect spus, fiindc exist n
mai toate poemele cel putin inductia uman-
terestrului n celest, n fapt o osmoz foarte
interesant realizat expresiv-epic: Plng n
pntecul-peter:/petera rsun ca bi-
serica din/Voronet,/ca zidurile celui mai pur
albastru-de-cer,... (Raiul meu ct o sprn-
cean, ct o pleoap..., pag. 81); ca si n acest
frumos poem cu... vestigii lirice din lumea
duo-ului Lucian Blaga - Emil Botta: M
bucur c am prins primvara/asta, extraor-
dinar, a pdurii de/ brad, de stejar i de
aluminiu,/primvara asta de aur,/n care
defecta pedal/de acceleratie a timpului/
este reparat/de Atoatefabricant...! Bu-
curia de a (i se repara pedala de accelera(ie
a timpului, indiferent de lemnul putred...,
(pag. 64), nsemnnd, ntre altele, ntoarcerea
la conditia de Om a poetului, la bucurie, la
nltrile sale sufletesti. Si nu doar att: poetul
aproape-aproape devine prozaic scriind: Si
toate cele bune trebuie s-nceap/o dat
cu primvara,/o dat cu 8 Martie,/srb-
toarea obosit, dei nare/somn...! (8 Mar-
tie, pag. 83), poem care - nu singurul, e ade-
vrat - face... trecerea la palierul erotic: ntr-
una din existentele anterioare,/ fost-am leu/
de jungl mai periculoas/dect oricare
alta,/() Aadar, fost-am leu/i tu fost-ai
gazel pentru mine -/i alergai exemplar
Ion Pachia-Tatomirescu, Elegii din Era Arheopterix,
Editura Dacia XXI, (Col. Poe]i contemporani, 2011)
28
Anul III, nr. 4(20)/2012
prin iarba-/nspicat, ntrecnd calul cu
vntor/ cu tot,/pn cnd te-am prins/cu
caninii mei de-un alb/preasfietor/chiar
de coapsa-ti ca o harp() (Somn cu m-
rturii canine..., pag. 84), ns un erotism
cruia i-asi spune specific lirico-tatomiresci-
an, n care poetul nu iese, pentru c nu-i con-
vine?, din contextul relatiei om-natur-uni-
vers. El ntelege, astfel, o existent interferen-
tiat si interferentiabil n care constiinta de
sine nu mai este o paralel, ci un dat: n ur-
m cu cteva secunde/s-a nscut verbul a
(se) peyteriza,/pentru c, la nceputul mile-
niului al/treilea, vreau s locuiesc nu ntr-
un/ fulger/ci, aidoma strmoului,/ntr-o
peter amenajat/pentru electrizante sim-
pozioane(A (se) peyteriza, pag. 90). Dac
mai exista vreo urm de ndoial, acum lucrul
devine cert: poetul este parte indisolubil-te-
restr de unde se poate lansa n oricare dintre
lumile Universului si reveni la matrice fr
s-si piard valoarea de fiint uman.
Si s nu uit: Elegii din Era Arheopterix
este, sper s nu gresesc prea mult, una dintre
crtile de poezie, cel putin dintre cele aprute
n ultimii ani, nu numai doldora de metafore
si de simboluri frumoase si elegante, ci si de
inovatii si inventii lingvistice - de care autorul
se foloseste fie pentru a da anumite semni-
ficatii textului, fie, cel putin aparent, pentru a
se amuza. Iat si doar cteva mostre: verbos-
abil, logosabil, heiniznd, tren de haos, a
peteriza (apropo de titlul primului poem din
volum: Verbul calc (an(oy), invidare,
Ahayunuenunu, paradoxiste, gordian (a-
cest feminin nu l-am gsit n DEX), mere-
urit, mbumbit, ghion, Comet glonjitoa-
re, horeztor, lamurstea, orcile (insomniei),
veluroasele palatale, tuturor fiinttoarelor
etc., etc. etc. Chestiunea n sine nu se cons-
tituie, neaprat, n gselnite de efect, ci este
o extrapolare a reprezentativittii poeziei ta-
tomiresciene, care-i asigur acesteia un plus
de sarm, de luminozitate, de facilitare - de ce
nu? - a receptrii. La urma urmei e un joc sim-
patic, dar si un ce care o personalizeaz: Sr-
btorile arat calitatea/ neamurilor: mpo-
dobesc nou/pmnturi,/mplour nou
ceruri,/ pun ciocrlii n vocale, agat ciree
la urechi,/rstignesc pe inimi cocorite...(8
Martie..., pag. 83). mplour! Superb fili-
granare a ideii din poem...
Nu stiu de ce anume, si recunosc cu re-
gret sincer c nu am citit alte volume de ver-
suri ale lui Ion Pachia-Tatomirescu, dar a-mi
face mea culpa ar fi un non sens. E suficient
sau nu, citesc pagin dup pagin si, aproape
n fiecare poem, gsesc-regsesc giumblus-
ucria (iat c m-am molipsit lingvistic)
poetului care injecteaz ici-acolo, adeseori
n punctele esentiale, fie o doz de malitio-
zitate discret-camuflat cu o broderie mucalit-
surprinztoare, fie cu un epitet inocent, dar
cu ramificatii ideatice musctoare. Redau aici
(Floare de salcm..., pag. 94), un exemplu de
subtilitate lirico-social-patriotic n care se
circumscriu afirmatiile mele de mai nainte::
Salcmii-nfloriti, coafati cu/fierstrul, cu
gaterul performant,/de mn,/aliniati n
marginea trotuarului/bituminos, mi-au re-
clamat azi/-Dimineat/ existenta unei vicle-
nii/gravitationale, neloial, colabornd/
cu o anumit concavitate a norilor/albi -
caiere imense/din brbile sfintilor valahi...
Am/uitat s v spun/c v aflati pe pmn-
tul Daciei de Aur... Si nc, iat cum indisolu-
bilitatea om-spatiu-timp este rezolvat de
poet: A (se) peyteriza mai vreau s/nsemne
i miraculoas muf-/Prezent/pentru asam-
blarea armonic,/spatial, a marii conduc-
te ce se/cheam Timp - cu partea numit/
Trecut,/nb stnga cibervocalei rupestre,
cu/partea ce i se zice Viitor,() (A (se) pey-
teriza, pag. 90). Nu e noutate n acest volum
de versuri, Tatomirescu fiind clar obsedat
de aceast tematic nsemnnd, n prim, dar
SI n ultim instant, existent - material sau
spiritual, sau/si o prelungire a ei. E o dorint
a fiecruia dintre noi, mrturisit sau nu,
chiar dac, sau, mai ales c: Densitatea ci-
nilor pe kilomterul/ ptrat a crescut enorm,/
decibelii ltratului la semeni - /pe centime-
tru ptrat de timpan/(Jumtate-n flcri
yi Eul ntreg..., pag. 91), lupta devenind astfel
tot mai aprig, dar si victoriile mai frumoase
si mai binefctoare.
Dar, ia s vedem ce ne mai spune poetul
ntr-un poem care nu anunt cine stie ce eve-
niment, chiar dac ncepe cu o seminjurtur,
iar umorul si malitiozitatea sunt, cel putin aici,
perfect complementare: / de ce Muma-Aeru-
lui,/te-ai apucat tocmai astzi,/ s-mi strici
srbtoarea de stil/vechi, clonnd pasrea
Arheopterix,/ reptilo-zburtoarea aceea,/
frumoas ca Nina Cassian/ce zbura prolet-
cultist,/din Casa Scnteii, n Pdurea/B-
neasa,/ (...) (Clon, pag. 99) Ehe, aici nu
mai vorbim despre ironie, ci, desi poate gre-
sesc, despre o anumit duritate (si rfuial?)
si un moment de imoralitate de care Nina Cas-
sian a mai fost acuzat cu ceva timp n urm...
ns, trebuie s recunoastem c nimeni - cel
putin din ct cunosc eu -, nici un poet nu a
considerat ca un anume comportament al po-
etei s fie materie prim pentru un poem...
M rog... Din... soc, ns, poetul si revine si
ne linisteste cu versuri precum: Ce-ai zice
dac-n somnul din/ aceast dimineat cu
privighetoare,/te-a mbrca/ntr-un fa-
gure de aur,/plin de polenul Edenului nostru
cel/de toate zilele, de toate cmpiile,/de
toate cntrile,/apoi/vioara-trup ti-a mn-
gia-o cu/ arcusul unui fulger ct Dunrea/
mea limpede/cu moruni fosforescenti...?.
(n fiecare hexagon al fagurelui-trup..., pag.
86). Frumos, nu? De fapt, cred c, n cel mai
mare procent, acesta este poetul Ion Pachia-
Tatomirescu, liricul, sentimentalul, ndrgos-
titul - asa cum si sade bine unui creator de
frumos, statut pe care el, din nu-stiu-ce mo-
tive, nu-l prea agreeaz.
Si pn aici, ns exemplele-argument pot
continua n ceea ce priveste multilateralitatea
liric tatomirescian. Din acest punct de ve-
dere Elegii din Era Arheopterix, este un
summum de domenii atacate, implicit cu...
ramificatiile acestora, unele subtile, altele cla-
re si acide. La acest capitol intr, asa cum s-
a putut sesiza si pn aici, zona social-politic
si chiar... administrativ, unde, la fel, poetul
pare deplin familiarizat cu un fenomen post-
decembrist care se manifest asemenea unei
pecingini incurabile: Vino, la mine, lebd-
vocal/s te mint - sunt parlamentar,/lucrez
i cuci ct pot n Casa/ Poporului, ntre
minciunile/supreme...! (La chemarea lebe-
dei galactice..., pag. 101); sau: De ce se-
ncearc/democratul tril-Arheopterix/ct
toat Revolutia - prea iute/tears din me-
morie, efect de tax/pe valoare adugat -
fttoare de mancurti prin ogrzi...?/ Azi
ne doare-n cot/(...)(Era Arheopterix... III,
pag. 106)... Desi sun oarecum depsit si ba-
nal, ntelegem repede si corect c Ion Pachia-
Tatomirescu, vrem-nu vrem, ne convine sau
nu, este un poet al cettii - important si activ
n treburile colectivittii/societtii, lucid si
responsabil, constient si informat, el, nu rare-
ori se erijeaz ntr-un fel de... portdrapel n
lupta pentru obtinerea si pstrarea identittii
nationale. Nu trebuie dect s fim ceva-ceva
mai atenti si vom descoperi perpetuu exterio-
rizarea unui tip de patriotism mai degrab
agresiv dect patetic, atitudine care l si prin-
de foarte bine pe poet: Stergeti urmele im-
periilor/de pe Noi/de pe marele,/de pe bln-
dul meu/Popor Pelasg,/ adic Valah - dac
nu v-a lsat/memoria istoriei,/epigoni-
lor...! (Ordin de toamn, pag. 113). De-aici
si apropierea lirico-atitudinal de Adrian P-
unescu, de-aici si, cum spuneam, individuali-
tatea si personalitatea inconfundabil a po-
etului. Pachia-Tatomirescu este un poet im-
portant, un poet de a crui maturitate artistic
nu putem avea dubii, ci doar certitudini.
Acest nou volum de versuri - Elegii din
Era Arheopterix, ce titlu sudat de continutul
crtii!, desi la prima vedere nu ar prea -
constituie, cel putin pentru mine, o iesire n
decorul semnificativ al literaturii romne care
nu trebuie s treac neobservat de critica
literar...
29
Anul III, nr. 4(20)/2012
Cunoscut pentru modestie,
dar, mai ales, ca om de omenie,
Geo Clugru, poet, prozator,
critic literar, membru n USR, con-
ductor timp de cteva decenii
al Cenaclului Literar Ioan Teca,
n cadrul Centrului Cultural al
M.I.R.A., iar de ctiva ani coor-
donator al Cenaclului literar Oc-
tavian Goga, n cunoscutul se-
diu Calderon, a mbogtit piata
crtii, n 2011, cu volumul de pro-
z Sfinte firi vizionare, Editura
Perpessicius. Cartea este o mo-
nografie istorico-literar, dedi-
cat poetilor eroi Cezar, Cons-
tantin, Titus si Nicolae T. Stoika
si a aprut sub egida Fundatiei
literar-istorice STOIKA, al c-
rei presedinte este economistul
Stoica Florian Laurentiu.
Lansarea crtii a strnit un
deosebit interes, astfel c, pe 20
ianuarie 2012, rotonda Muzeului
National al Literaturii Romne a
devenit nencptoare. Conform
prezentrilor fcute de domnul
Florian Laurentiu Stoica, n sal
s-au aflat reprezentanti din di-
ferite ramuri ale culturii, printre
care: scriitorii Ion Lazu, Lidia
Lazu, Gheorghe Grosu, Elis R-
peanu, Florica Gh. Ceapoiu,
Constantin Blet, Ion Gabriel
Pusc, Ioana Stuparu, Doina Br-
c, Gheorghe Marin, Daniel Mi-
hu, Vali Horisc; actorii Ion Di-
chiseanu, Gheorghe Arcudeanu,
etnologul Ioan T. Alexandru, re-
alizatoarea de programe Radio
Romnia Cultural Lidia Laic,
preotul Moise, mpreun cu cinci
membri ai corului Patriarhiei Ro-
mne; jurnalisti etc.
De asemenea, conform pre-
zentrilor lui Geo Clugru, au
fost invitati s vorbeasc despre
cartea Sfinte firi vizionare:
Foarea Necsoiu, scriitoare, pro-
fesoar la Liceul Matei Basarab,
Ion C. Stefan, scriitor, director al
Editurii Arefeana, George Stanca,
jurnalist, realizator programe tv.,
Emil Lungeanu, scriitor, secretar
general la revista Literatorul, Vic-
tor Gh. Stan, scriitor, director Edi-
tura Destine, coordonator al Ce-
naclului Literar Destine, Marian
Dumitru, scriitor, director al re-
vistei Cronica Fundatiilor, Doina
Ghitescu, actrit.
Domnul Florian Laurentiu
Stoica a fcut un mic expozeu
despre poetii eroi din familia sa,
apoi despre Fundatia literar-isto-
ric STOIKA, ce are ca sigl
Stema Heraldic STEFAN STOI-
KA de Venetia de Jos, dat de
Principele Gheorghe Rakoczy n
anul 1649 februarie 13 Alba Iulia.
Din micul expozeu a reiesit c lu-
crarea scriitorului Geo Clugru,
referitoare la familia Stoika, nu
este singular, dovad fiind alte
volume aflate pe mas. Cnte-
cele religioase Sfinte Dumne-
zeule i Cuvine-se, interpre-
tate cu druire divin de mem-
brii corului Patriarhiei Romne,
ne-au introdus cu brio n ceea
ce ne-am propus s prezentm
astzi, au fost cuvintele de
apreciere si multumire pe care le-
a adresat domnul Florian Lauren-
tiu Stoica, att corului ct si pre-
otului Moise.
Pornind de la dezvluiri refe-
ritoare la titlul crtii, Geo Clu-
gru a fcut urmtoarea afirmatie:
Fie c este vorba de artiti sau
de oameni simpli, fiecare se n-
treab, la un moment dat, de un-
de vine, care-i sunt rdcinile?
Si, pe bun dreptate, aceast
carte stnd mrturie. Studiind
materialul documentar despre
eroii ce au luptat pn la jertfa
suprem, eroi care aveau vizi-
uni, care credeau n ceva, mi-a
venit inspiratia pentru titlul
Sfinte firi vizionare. Au ntru-
chipat, prin modul n care i-au
trit viata acele sfinte firi vi-
zionare, despre care Emines-
cu, punnd fat n fat prezen-
tul deczut i trecutul luminat
de glorie, spunea n poezia Epi-
gonii: ... Voi credeati n visul
vostru / Noi nu credem n ni-
mic (pag. 316).
Scriitoarea Floarea Necsoiu
a fost prima care si-a spus impre-
siile. Spicuiri: Aceast mono-
grafie istoric-literar, ce mbo-
gtete creatia lui Geo Clug-
ru este un pios omagiu adus ero-
ilor poeti Stoika, aducnd n
carte nume de domnitori, actori,
scriitori, eroi. Am gsit n carte
numele: Densuianu, Vlahut,
Perpessicius, Macedonski etc.
Prin continutul su este un vo-
lum impecabil. Am aflat, astfel,
ce simte o mam cnd are un
erou n familie, cnd i pleac
un fiu pe front, cnd i moare un
fiu erou; cartea devine un fas-
cinant document al mai multor
decenii, mai multor veacuri.
nchei cu versul: Carte fru-
moas, cinste cui te-a scris!.
S-a observat c aceast carte
a fost privit, n special, cu su-
fletul. Demonstreaz cu priso-
sint Ion C. Stefan, prin exem-
plele sale referitoare la arborele
genealogic al familiei Stoika, la:
pomul vietii, adic, exemple
luate din comuna mea natal
Arefu - Vlcea, unde n casele
oamenilor mai n vrst, i nu
numai, peretii camerelor sunt
mpodobiti cu testuri nationa-
le, covoare de pe care pomul
vietii este nelipsit. La poalele
pomului se afl copiii jucndu-
se, iar la vrful pomului este te-
sut chipul lui Dumnezeu.
George Stanca: Am obser-
vat un lucru extraordinar n ul-
timul timp, nevoia de a ne afia
identitatea. Este apreciabil
faptul c se fac monografii ale
satelor, ale familiilor, ceea ce
arat valoarea unui popor. De
exemplu aceast carte n care
este vorba despre o familie de
romni, carier militar, nume
de oameni de seam. nc o po-
veste cu care ne putem mndri
noi romnii, de a scoate la ivea-
l ceva din neamul nostru. Mul-
tumim n numele ntregului po-
por, att ct pot eu multumi n
numele lui.
Emil Lungeanu: Am rmas
foarte impresionat de corul Pa-
triarhiei, parc a fi asistat la
o adevrat slujb de pomenire
Ioana STUPARU
Sfinte firi vizionare
30
a fratilor Stoika - iar asta dup
ce, n urm cu cteva zile, la M-
nstirea Sf. Ana din Orova, mi-
a fost dat s particip la o slujb
de pomenire a lui Eminescu n-
sui. Dup cum exist sfinti mi-
litari, tot aa avem i poeti sol-
dati. Zicea Nichita Poetul ca
i soldatul / nu are viat perso-
nal. / Viata lui personal / este
praf i pulbere. Unii puriti
cred de aici c poetul nu mai
poate fi i altcineva n acelai
timp. Dar aceast carte te con-
vinge c pentru a fi poet nu con-
teaz ct scrii. Nu tiu pn un-
de ar fi ajuns cu opera Cons-
tantin Stoika dac nu ar fi pierit
aa de tnr, dar atta ct a
scris a fost deja destul pentru a-
l valida definitiv ca poet n is-
toria literaturii. A fost o plcut
surpriz cnd am primit cartea
i l admir pe domnul Geo Clu-
gru pentru nobilul dumisale
demers monografic. Asemenea
oameni de o modestie august
risc adesea s fie subestimati;
or, cartea aceasta este un mare
travaliu, din care ceea ce se ve-
de aici e doar vrful aisbergu-
lui. Ea face genealogia unei
familii care s-a umplut de glo-
rie; a zice c aceast strveche
spit aproape c este o replic
romneasc a familiei de Vere,
despre care scriam n romanul
Fantoma Shakespeare. Ceea
ce citeti aici este o istorie vie,
cu ncruciri i ramificatii de
umbre ilustre, bunoar Mace-
donski i multi altii. Am nvtat
multe lucruri noi citind aceast
carte. Ea are i marele merit s
apar ntr-o epoc n care nu
se mai pune pret pe rdcini.
Or, dac nu ai rdcini, te ia
vntul. Faptul c Geo Clugru
cultiv rdcinile celor patru
frati Stoika i face cinste. Felici-
tri pentru aceast nou reuit
editorial Perpessicius! Urez
acestui volum un destin la fel de
glorios ca al familiei Stoika!.
Laurentiu Stoica: Am sem-
nale c sunt documente cu fa-
milia Stoika de pe la o mie o
sut sau nou sute i ceva. Se
cerceteaz spre a se afla ct mai
multe date.
Geo Clugru: Prin prefata
scris de Sorina Dasclu, a-
ceast carte este un gest pios
pentru familia Stoika. Concor-
danta dintre vorbe i fapte o
exemplific printr-un fragment de
la pag. 310: Pentru paza aces-
tor porti sacre, si-a jertfit viata si
sublocotenentul Constantin T.
Stoika, n ziua de 23 Octombrie
1916. Cu numai trei zile nainte,
n ultima nsemnare fcut n jur-
nalul su, el oferea o elogioas
evocare a cultului eroilor neamu-
lui, cult ce trebuia pstrat cu sfin-
tenie, tinnd vii, sacre amintiri ale
celor czuti n mod eroic. ]ara
n aceste clipe istorice, are tre-
buint de aceste amintiri sacre.
Dac toti ne-am gndi cu iubire
la mortii scumpi, vom putea s
ne mprosptm puterile sufle-
telor ncercate ndestul acum.
Ultimele cuvinte adresate cama-
razilor, cu cele din urm puteri,
fiind grav rnit au fost: nainte
la creast! Aprati-o cu viata,
iubitii mei camarazi! (nsem-
nri din zilele de lupt, de Cons-
tantin Stoika).
Victor Gh. Stan: Avem aici
un arbore genealogic i un fn-
tnar cu numele Geo Clugru.
A muncit, a intrat prin rdcina
arborelui i a scos lumin docu-
mentat. A scos date cu ciutura,
cum s-ar zice. Continutul crtii
este presrat cu nume de oameni
care s-au devotat culturii nea-
mului romnesc. Avem aici pe
fntnarul Geo Clugru i pe
asistentul de lumin Laurentiu
Stoica, prin al crui aport pecu-
niar a aprut aceast carte.
La invitatia lui Geo Clugru,
actrita si poeta Lidia Lazu, cu d-
ruirea care o caracterizeaz, sus-
tine un scurt recital poetic.
Cu aceeasi sensibilitate si d-
ruire, actrita Doina Ghitescu pre-
zint din cartea Sfinte firi vizio-
nare (pag. 221), poemul Imn
Pcei. Acest poem a fost publi-
cat de Const. T. Stoika n volu-
mul Poezii, Chisinu, 1928,
pag. 85.
Marian Dumitru lanseaz un
ndemn publicului s-si cerceteze
originea familiei, s caute ct mai
mult, si vor descoperi fapte im-
portante din viata naintasilor lor.
Iat ce ntmplare nobil i fe-
ricit a declanat aceast carte.
Faptul c am ajuns n anul
2012, spune c personalittile
care vin n aceast tar sunt din
nite familii sntoase, cu cre-
dint n Dumnezeu. Aceast
important carte de memoria-
listic, face o mare cinste lui
Geo Clugru, starostele Cena-
clului Octavian Goga. Este o
carte de istorie, am aflat multe
lucruri despre aceast nobil
familie, cel putin n spirit, care
se ntlnete cu familii de sea-
m. Grnicerii, aa cum erau
membrii familiei Stoika, deti-
neau pe atunci functii conside-
rate de elit.
Ion Dichiseanu: Aveam
apte ani cnd eram cu printii
n lagr. n acea perioad l-am
cunoscut pe Pamfil Seicaru. N-
am s uit niciodat, c atunci
cnd am venit n tar, tata ne-a
pus s srutm pmntul ro-
mnesc, la Curtici, la granit.
Domnilor, am constatat c sun-
tem mai buni dup ce citim vie-
tile oamenilor de seam.
Doina Blc: Sunt onorat
s particip la aceast frumoas
manifestatie. l felicit pe dl Stoi-
ca, fiindc a pus la dispozitie
dlui Geo Clugru materialele
Sftuitori n tain ai lui Dum-
nezeu. Si l felicit pe autor, re-
feritor la numele despre care se
vorbete n carte.
Apoi, Doina Blc a citit o
poezie din creatia proprie. Si tot
din creatia proprie a citit poetul
Daniel Mihu, o poezie dedicat
eroinei din Gorj, Ecaterina Teo-
doroiu.
Din partea Academiei Daco-
Romne, Marian Dumitru a oferit
Fundatiei Stoika, volumele:
Revista nr.1 Studii si Cercetri
de Dacoromnistic, Editura
Dacoromn, 2011 si Octavian
Goga, Editura Dacoromn,
2011 - monografie de Ion Dodu
Blan, iar din partea Fundatiei
Eminescu a oferit revista Cro-
nica Fundatiilor.
Evenimentul s-a ncheiat cu
multumirile si urrile de bine adre-
sate publicului, de domnul Flo-
rian Laurentiu Stoica.
C#r]i primite
la redac]ie
de la
Ed. VREMEA
31
Anul III, nr. 4(20)/2012
Cnd Ion Luca Caragiale mplinea, n
ianuarie 1912, vrsta de 60 de ani, ntreaga
pres romneasc a nchinat numere festive
Jubileului autorului memorabilelor piese de
teatru O scrisoare pierdut si O noapte
furtunoas. Teatrul National din Bucuresti
si cel din Craiova, teatrul Comedia si multe
altele, au prezentat piesa O scrisoare pier-
dut. Sub presedintia domnului Gheorghe
Diamandy, a avut loc, pe 30 ianuarie, un Fes-
tival dedicat lui Caragiale, festival onorat de
prezenta A.S.R. Principesa Maria si copii
acesteia, Principele Carol si Principesa Eli-
sabeta, precum si de ministrul Instructiunii
Publice. S-au organizat, de asemenea, serbri
grandioase, timp de trei zile.
Si, pentru c, n acea duminic a sfr-
sitului de ianuarie 1912, maestrul urma s
soseasc de la Berlin, n gar se pregteau
s-l ntmpine, cu mare pomp, scriitori,
actori, elevi si studenti scosi de la cursuri,
printr-un ordin al ministrului, care spunea:
Srbtorindu-se un scriitor aa de mare,
aprob ca elevii cursului superior, ai liceelor,
s-i ias n ntmpinare. n aceeasi zi, urma
s aib loc un alt festival, unde, pe lng alte
manifestri, avea s se citeasc si s se vor-
beasc despre opera acestui adevrat Eve-
rest al literaturii romne. Luni seara, toate
teatrele aveau s joace piesele maestrului.
Marti, urma marele banchet oferit de Socie-
tatea Scriitorilor. Regina organizase la Palat
o serat literar, dedicat lui Caragiale.
Dar maestrul Caragiale nu a vrut toate
aceste onoruri. A refuzat s participe la aceste
manifestri omagiale si a interzis chiar si prie-
tenilor si apropiati s contribuie n vreun
fel la organizarea tuturor actiunilor. Direc-
torul revistei Flacra din acel an 1912,
Constantin Banu, i adresase maestrului, la
Berlin, urmtoarea telegram: V felicit i
v urez ani multi i noroc, cu prilejul jubi-
leului. Flacra apare n numr festiv. Rog
colaborare sau mputerniciti pe Vlahut s
ne dea concursul pentru ruit bun.
Rspunsul telegrafic al lui Caragiale a fost:
Regret. Imposibil amndou. Multumesc
atentie.
Alexandru Vlahut, cel mai apropiat ma-
estrului, si opreste colaborarea la orice mani-
festare, refuznd s mai acorde sprijinul pro-
mis la organizarea Jubileului. Bun prieten al
lui Caragiale, Vlahut si-a dat seama de ce
era nemultumit genialul artist, mare drama-
turg, nentrecut orator si ziarist, i-a nteles
mhnirea. Fiindc am pomenit de talentul de
orator al lui Caragiale, se stie c acesta vor-
bea pe ntelesul tuturor, dar, n acelasi timp,
folosea o limb romn impecabil, era ob-
sedat de corectitudinea frazelor si avea un
mare succes, datorit puterii zdrobitoare a
rationamentelor si a ironiei lui fine.
Refuzul maestrului de a participa la pro-
priul Jubileu i-a socat pe toti. Dar, cum s nu
refuze Caragiale aceast srbtorire, orga-
nizat cu atta fast? Cine erau cei ce l oma-
giau acum, oare nu aceiasi care, cu ani n
urm, i refuzaser primirea n Academia Ro-
mn? (Marele Caragiale a fost primit ca
membru al Academiei post-mortem!) Nu-si
putea clca n picioare orgoliul, mndria r-
nit, dar adevrul este c maestrul era retinut
la Berlin si de boala care-l chinuia si care i
va aduce sfrsitul, n luna iunie a aceluiasi
an, 1912. Emil Grleanu, la festivalul de la
Teatrul Comedia, spunea aceste cuvinte pre-
monitorii: Suntem fericiti, totui, c noi n-
cepem irul acestor srbtori pe care ro-
mnii le vor rennoi, din zecimi n zecimi de
ani, ntru cinstirea scriitorului care va tri
totdeauna. ntr-adevr, iat c a trecut un
veac de la trecerea n nefiint a lui Caragiale,
departe de tara drag, departe de poporul pe
care l-a iubit. Au trecut o sut de ani de la
disparitia Colosului, aprut n literatura ro-
mn, dup cum spune Petre Locusteanu,
fr ca niciun herald s-l anunte; va dis-
prea, din nefericire, fr s lase conti-
nuatori. Si, as completa eu, nici imitatori.
Cci, dac marele nostru Eminescu a fost imi-
tat, chiar si cu mult stngcie, maestrul Ca-
ragiale nu a putut fi imitat, nu poate fi imitat
si nici nu cred c va putea cineva s-l imite
vreodat, pentru c numai el a reusit s scoa-
t n evident esenta, caracterul oamenilor,
nravurile politice, sociale ale vremii. Toate
personajele lui, toti Miticii, Popestii, Cata-
vencii, Bibicii, Cettenii Turmentati i-au ne-
murit numele.
Atunci, n ianuarie 1912, maestrul n-a
vrut, a refuzat s fie srbtorit de Tiptestii,
Trahanachii, Brnzovenestii, Zoiticile si Zi-
tele pe care el, cu un talent iesit din comun, i-
a ridiculizat si i-a dispretuit. Iertat s-mi fie
ndrzneala, dar dac azi, la un secol de ne-
murire, ce a urmat mortii lui biologice, l-am
ntreba pe maestru dac ar dori s fie sr-
btorit, aniversat, preamrit, ludat, precis
ar rspunde, cu aceeasi indignare de atunci:
Stimabililor, nu m treziti, lsati-m s m
bucur de lunga mea odihn. Nu mai vreau
s-mi revd personajele cum se plimb prin
Parlament, pe strzi, prin parcuri, la spec-
tacole, n localuri, prin televiziuni, mai
mult, hlduind prin unghere exotice ale
lumii, vorbind cu patos de trioara mea,
Romnia pe care au dezbrcat-o de agri-
cultur, industrie, institutii de nvtmnt
i de sntate, vorbind de poporul suve-
ran, dar tratndu-l ca i cnd n-ar exista,
despre numratul steagurilor, ca n Par-
lament, unde o Zoitic, precum Pristanda
Ion C. HIRU
Credeai c-am murit, neic#?!
Anul Caragiale
I
.

L
.

C
a
r
a
g
i
a
l
e
32
Anul III, nr. 4(20)/2012
al meu, pune semnul egal ntre 80 i 160 de
participanti la edint. Nu mai vreau s
vd c sunt i acum folosite, de diveri
onorabili, cuvintele lui Ric Venturiano,
Angel radios, de cnd te-am vzut ntiai
dat pentru prima oar, mi-am pierdut uzul
ratiunii!, pe motivul c, deh, oameni sun-
tem... Nu mai vreau s vd Pristandalele de
la Jandarmi, politicienii corupti din vremea
de astzi, cum spioneaz revulutia, pentru
ca apoi s aud c iar pupat toti Piata En-
dependenti. Lsati-m n pace!
n fiecare cuvnt al lui Caragiale, n fiecare
replic, se poate observa o lacrim, de rs
sau de durere, fericirea si nefericirea, pentru
c ele alctuiesc viaja si aceasta a fost ilus-
trat prin diamantul inegalabilului su talent.
Cnd spunem Caragiale, spunem Ceahlul,
strjerul Moldovei, spunem urias care str-
juieste granitele literaturii romne. Maestrul
s-a cununat cu Nemurirea. S-l srbtorim,
popor romn! Lsati-i pe Tiptesti, Traha-
nachi, Farfurizi, Catavenci, pe Zoiticile, Mi-
tele, Zitele, pe Leonizi si Efimite, lsati atmo-
sfera viciat, aerul mbcsit de minciuni pe
care ei le proclam adevruri, crora ei i spun
inteligent; de imoralitate despre care ei spun
c-i cinste. Nu ei i srbtoresc veacul de ne-
murire.
Legat de aceasta, n amintirile sale, Octa-
vian Goga, arat sfaturile ce i le ddea nenea
Iancu: ,]i-am spus de-attea ori, nu te mai
bate cu protii, c te rpun... Ce crezi tu, pe
urma cui am suferit eu n viat? Pe urma
deteptilor? Prostia, suverana prostie, e
totdeauna mai tare. n zadar lupti frumos
cu tieturi fine de floret, el lovete greu cu
lstarul n moalele capului. Si n zadar
risipeti spirit i verv, el e tare ca piatra.
Cum s-ti spun, prostul are o conceptie te-
luric a vietii. Uite aa i nfund spatele
i trec pe deasupra lui toate curentele (...)
Nimic mai greu dect s crmuieti protii.
Ei au un instinct de mpotrivire organic.
Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale,
spune, amintindu-si de tatl su, de felul cum
lucra, cum si gsea inspiratia: Avea o mare
curiozitate pentru oameni, i de la ei i g-
sea sursa de inspiratie pe viu. Un tic, o vor-
b izbitoare, le nota n memoria lui per-
fect, cu intentia de a le utiliza cndva. To-
tui, multe din acestea le ntrebuinta doar
n povestirile lui orale. Predilectia lui era
pentru oamenii simpli i le cuta compania
cu o curiozitate neobosit. Putea s stea
ore ntregi cu o bab ramolit, cu zarzava-
gioaica din piat, cu trani sftoi, cu me-
seriai muncitori de tot felul. Cci, spunea
el, oamenii ytia au darul s nu spun
niciodat prostii, nveji multe de la ei. i
urmrea cu atentia binevoitoare pe care
nu o avea totdeauna cu cei din preajma lui,
adic cu intelectualii. Oamenilor simpli le
studia accentul, le descoperea hazul, le di-
buia filozofia, obiceiurile rmase din str-
buni, i, mai cu seam, le pretuia natura-
letea i sinceritatea.
Politica si moravurile din zilele noastre l-
ar indigna la maxim pe maestru, asa c i-ar
denunta si i-ar ridiculiza din nou, fie ei brbati
ori femei, fie pe cei din Opozitie sau pe cei
care lingusesc Puterea, i-ar nfiera pentru c,
sub cortina demnittilor, posturilor ce le ocu-
p, pclesc si umilesc Poporul Suveran. Cu-
coni si cuconite de prin Parlament si guvern,
niste santajisti ce actioneaz ca Agamit
Dandanache, Zoitici ce n-au alt treab dect
s fac politic, Tiptesti sclifositi si imo-
rali, ce-i numesc cu scrb pe nemultumitii
din Piata Universittii, trani, viermi,
ciumpali, toti ar fi biciuiti de ironia lui
Caragiale.
Credeai c-am murit, neic?!
Ct asemnare, Doamne, parc opera lui
ar fi fost scris ieri, personajele de atunci
seamn cu cele de acum, aceleasi apucturi,
aceiasi ipocrizie, acelasi fond sufletesc. Toti
si toate oglindesc o realitate mizerabil. Si,
cel care sufer din cauza asta, este poporul
romn. Cred c ar trebui s ne imaginm cum
marele Caragiale i amenint pe toti, zicnd:
Fie-v team de condeiul meu! si cum
apoi, cu sursul su ironic, ne ntreab: Ce
credeai, c am murit, neic?! V-am auzit
intelectualul vocabular presrat cu suc-
cesuri, almanahe, branconieri, impetuos ne-
cesari, arbori argumentali si mai ales vorbind
despre acea ras productuv de vaci
Einstein.
N-am murit, neic! V supervizez de aici,
din vesnicia rece a tintirimului, luminat de
luceafrul Eminescu.
nc n-am murit, neic!
I
.

L
.

C
a
r
a
g
i
a
l
e
C#r]i primite
la redac]ie
33
Anul III, nr. 4(20)/2012
Titina Nica }ENE
Cheia Btrnei
St btrna grbovit
pe o banc sub un tei,
toate tristetile lumii
stau ascunse-n ochii ei.
Se gndeste nencetat
la csuta ei umil
ce i-au vndut-o copiii
ca s-si construiasc vil.
Dar n vil n-are loc,
i-au fcut lng grdin
cmrut cu un geam
s priveasc spre lumin.
Fii, micut multumit
s ne-ajuti pe fiecare!
Cine astzi ti-ar mai da
farfuria cu mncare?
C dac ai mbtrnit
nu este a noastr vina,
vila se-ntretine greu
si vrem s schimbm masina.!
n clipele de rgaz
ascunznd o cheie-n mn,
se ndreapt ctre casa
unde a fost, cndva, stpn.
Numai cheia i-a rmas
c n rest toate sunt duse,
cas, tinerete, sot,
sunt durerile-i nespuse.
Lung priveste printre gard
si si vede viata toat,
simtind cum din ce n ce
de puteri este lsat.
ns, ntr-o dimineat,
au gsit lng grdin,
moart, pe btrna mam,
tot strngnd o cheie-n mn.
Copil de corcoduye
E iarn, Doamne si e frig
Un vnt tios m biciuie pe fat,
Nu pot s cred si nici s nteleg
C acuma sunt la margine de viat.
Nepoata m tot trage napoi
Cu chipu-i blnd si fin ca de ppuse
Si lng ea mi pare foarte ru
C nu mai sunt copil de corcoduse.
S prind iar fluturii pe deal
Si mama s m strige mbufnat,
S ascult acelasi cntec din caval
Redevenind copilul de altdat
Gnduri de primvar
Este dis-de-dimineat
cerul cu lumina-i clar
m face s m gndesc,
n ianuar, la primvar.
n pdure, printre frunze,
au rsrit ghiocei
ce m lumineaz-n suflet
c tare mi-e drag de ei.
Cnd ciresii si vor deschide
florile n primvar
eu m rog la Tine, Doamne,
ca nimeni s nu mai moar!
P
o
e
m
e
Comisia de acordare a premiilor Ligii Scriitorilor a luat
n considerare toate crtile sosite de la autori, editate n anul
2011, indiferent din ce organizatie profesional fac parte. n
acest context, comisia a hotrt s acorde urmtoarele premii:
Poezie
S vii i mine, de Iulian Patca
Semnele Timpulu, de Elisabeta Iosif
Rnit, umbra mea, de George Ionit
Soapte cu aripi de nger, de Catinca si Costel Neacsu
Armuri de vis, de Emilia Tudose
mpliniri, de George Echim
Volum de debut n proz
Ochi de copil, de Maria Lucia Rebrean (Belgia)
Proz
mi amintesc i mi imaginez, de Mariana Brescu Silvestri
8 proze scurte, de Zeno Ghitulescu
De vorb cu inima ta, de Vasile Dorin Ghilencea
Taumaturgul i Mir, de Florin Oprea Avram
Proprietatea e sfnt, de Emil Bucuresteanu
Interviuri
De vorb cu stelele, de George Roca (Australia)
Eseu
1001 cugetri, de Ilie Bucur
Critic literar
Trandafirii deertului, de Mariana Cristescu
ntre Thalia i Minerva, de Al.Florin Tene
Pomul cu litere, de Menut Maximinian
Neliniti prin timp, de Doina Drgut
Istorie literar
Marin Sorescu - n scrisori i documente inedite, vol. III, de
George Sorescu si Emil Istocescu
Poezii pentru copii
Anotimpul jocului, de Titina Nica Tene
Parfumul diminetilor, de Gheorghe Vicol
Monografie, jurnal literar, enciclopedie, dic(ionar, studii
Anotimpul tririlor albastre, de Viorica Popescu
Pagini din istoria fanfarelor din Valea Jiului, de Ioan Velica
Mnstirea Brsana, de Nutu Rosca
In honorem profesorului Ioan Hentea, de Onufrie Vinteler
Personalitti Romne i faptele lor - 1945-2000, de
Constantin Toni Drtu
Anuarul Filialei Timioara - Banat a Ligi Scriitorilor, de
Doina Drgan si Elena Anucuta.
Vechi soiuri romneti de vit de vie, de dr. Ion Pusc
Luminiuri, de Elena Buic (Canada)
Antologii
Poeti clujeni la cumpna de milenii, de Dan Brudascu
ANTOLOGIA scriitorilor romni contemporani din ntreaga
lume, de Ligya Diaconescu
Lumina cuvintelor, de Claudiu Simonati
Traduceri
Mariana Zavati Gardner pentru traducerile n limba englez a vo-
lumelor semnate Titina Nica Tene, Gavril Moisa si Iulian Patca.
Comisia de jurizare
Premiile acordate
de Liga Scriitorilor Rom@ni
pentru c#r]ile ap#rute \n 2011
34
Anul III, nr. 4(20)/2012
Dou sunt scopurile pe care le urmreste
orice religie, c-i politeist, henoteist sau
monoteist:
1) S-i fac pe oameni tot mai buni cu
ajutorul moralei articulat pe dogme, acele
adevruri imuabile si indiscutabile, avnd
rang de postulate pentru credinciosi;
2) S-i fac fericiti pe toti aceia care cred
cu trie ntr-o binemeritat rsplat pentru
exemplaritatea ascultrii poruncilor divine
de-a lungul vietii.
Desigur, n calitate de religie a religiilor
(Petre Tutea), crestinismul si are numeroa-
sele sale dogme statornicite mai degrab de
Traditie dect de Scripturi (ebraice si gre-
cesti), iar Trinitatea sau Sfnta Treime este
una din dogmele crestine fundamentale, ex-
trem de incitant prin genez si evolutie, dar
mai ales prin ndrtnicia translogic cu care
refuz imixtiunea rationalului si explicabilului
n structura sa intim.
Din capul locului trebuie spus c terme-
nul Trinitate nu figureaz n Biblie, fapt de
care ne asigur lucrri dintre cele mai pres-
tigioase ale crestinttii:
a) New Catholic Encyclopedia (Noua
Enciclopedie catolic) subliniaz c Trini-
tatea nu este precizat n mod direct si ne-
mijlocit n Cuvntul lui Dumnezeu;
b) The Illustrated Bible Dictionary (Dic-
tionarul biblic ilustrat) la rndul lui sustine:
Cuvntul Trinitate nu figureaz n Biblie.
El nu a fost introdus n mod oficial n voca-
bularul teologic al bisericii dect n secolul
al IV-lea).
Totusi, s fie continut n mod clar aceas-
t notiune n Vechiul Testament (Scripturile
ebraice)? Nu, cci The Encyclopedia of Reli-
gion (Enciclopedia religiei) recunoaste c
Biblia ebraic nu contine doctrina referitoare
la Trinitate, iar n lucrarea The Triune God
(Dumnezeul triunic), iezuitul Edmund Fort-
man clarific lucrurile ntr-o manier catego-
ric: Nu exist nici o dovad c vreunul
dintre scriitorii sacri ar fi presupus mcar
existenta unei Trinitti n Dumnezeu.
Ct priveste Noul Testament, iat ce afir-
m acelasi Edmund Fortman: Scriitorii Nou-
lui Testament (...) nu formuleaz nici o doc-
trin oficial a Trinittii si nu prezint nici o
nvttur explicit potrivit creia ntr-un sin-
gur Dumnezeu ar exista trei persoane divine
egale...
Acest punct de vedere este sustinut att
de The New Encyclopedia Britannica (Cu-
vntul Trinitate nu figureaz n Noul Testa-
ment), ct si de istoricul Arthur Weigall n
lucrarea The Paganism in Our Cristianity
(Pgnismul n crestinismul nostru): Nu tre-
buie s uitm faptul c Isus nu a mentionat
nicieri vreun fenomen asemntor, c ter-
menul Trinitate nu apare nicieri n Noul Tes-
tament si c aceast idee de origine complet
pgn (subl. mea, G.P.) n-a fost adoptat
dect dup 300 de ani de la moartea Domnului
nostru.
Afirmatia de mai sus a lui Arthur Weigall
ne oblig s ne ndreptm atentia nspre pro-
blematica deosebit de complex si subtil a
influentelor generale exercitate asupra cres-
tinismului, din care vor iesi la lumin acei
factori speciali care au contribuit nemijlocit
la afirmarea conceptului de Trinitate n noua
religie universalist.
Prima parte a crtii meleConfesiuni esen-
tiale, carte aprut n anul 2007 la Editura
Echim, trateaz tocmai vasta problematic a
izvoarelor crestinismului. n scopul unei ct
mai lesnicioase ntelegeri de ctre cititori a
acestei chestiuni de-o important major pen-
tru configurarea istoriei umane, enormul apa-
rat informativ avut la dispozitie l-am struc-
turat pe trei mari capitole:
1. Elementele pregtitoare ale crestinis-
mului;
2. Influentele exercitate asupra crestinis-
mului primitiv;
3. Factorii care au contribuit nemijlocit la
rspndirea crestinismului.
Pentru alctuirea primului mare capitol al
acestei investigatii, am avut n vedere preti-
oasa afirmatie a lui Clement din Alexandria
(dasclul lui Origene) si a altor scriitori cres-
tini, care cu totii sunt de prere c crestinismul
a fost pregtit de trei elemente principale: n-
telepciunea Egiptului faraonic, filosofia grea-
c si crtile sacre ale iudeilor.
n subcapitolul ntelepciunea Egiptului
antic, am insistat pe influentele unidirectio-
nale (acele raporturi, de pild cu vechii evrei,
n care Egiptul d, fr a primi ceva notabil n
schimb) si pe influentele bidirectionale (ace-
le raporturi cultural-artistice n cadrul crora
Egiptul nu este doar emittor, ci si receptor -
raporturile statornicite cu cultura egeeo-cre-
tan, cu cultura clasic greac si cu cultura
elenistic), iar n subcapitolul Filosofia
greac, n mod firesc preocuparea mea s-a
ndreptat spre cele trei faze ale stoicismului
(vechi, mediu, neostoicismul roman), att
datorit existentei n aceast filosofie a
logosului - principiu activ preluat din filo-
sofia lui Heraclit din Efes, ct mai ales dato-
rit impresionantelor sale principii morale
privind obstea, solidaritatea uman, frater-
nitatea si iubirea, ntr-att de asemntoare
cu cele din morala crestin.
Cel de-al doilea capitol - Influentele exer-
citate asupra cretinismului primitiv, se cen-
treaz pe misterele orientale (eleusine, isiace,
cultul lui Mithra) si pe secte si partide. La
subcapitolul Secte i partide, se acord aten-
tia cuvenit Gnosticismului si Esenismului.
Din urmtoarele motive:
a) n ceea ce priveste relatia dintre Tat
si Fiu, gnosticii avanseaz dou conceptii:
a1) Tatl si Fiul ntruchipeaz una si
Trinitatea cre[tin# o
dogm# imposibil de explicat
George PETROVAI
I. Figureaz# termenul
Trinitate \n Biblie?
II. Originile Trinit#]ii
cre[tine
35 Anul III, nr. 4(20)/2012
aceeasi persoan, Dumnezeu cu dou nume
diferite. Conform acestei conceptii, care a
alimentat erezia monarhian, Tatl s-a ntru-
pat om si a suferit sub numele Fiului;
a2) Cealalt conceptie, care - asa cum
se va vedea n continuare - reprezint primul
pas pe directia constituirii Trinittii, sustine
c Tatl si Fiul sunt persoane diferite, dar c
si unul si cellalt l reprezint pe Dumnezeul
unic si infinit. Prin urmare, sustineau gnosti-
cii, Fiul nu poate dect s fie consubstantial
Tatlui.
b) Cu toate c scrierile esenienilor (Ma-
nuscrisele de la Marea Moart, descoperite
n anul 1947 n pesterile de la Qumran), con-
tinu s fie dezavuate de oficialii crestinis-
mului, iat opinia lui Ion M. Stoian n al su
Dictionar religios: Esenienii erau membrii
unei secte iudaice aprute la mijlocul seco-
lului al II-lea .Hr., caracterizat prin comu-
nitatea bunurilor i cu oarecare influent
asupra cretinismului primar (subl. mea,
G.P.).
Cu precizarea c nu-i vorba doar de oa-
recare influent asupra crestinismului pri-
mar, de ndat ce principiile esenismului se
regsesc intacte n nssi fundamentele
crestinismului: esenienii erau organizati pe
principiul comunittii de avere, propovdu-
iau dragostea fat de semeni, triau n s-
rcie, mprteau pomeni, se ngrijeau de bol-
navi, se botezau si-si alegeau un sfat format
din doispezece membri, ceea ce de ndat ne
duce cu gndul la cei doisprezece apostoli
ai lui Iisus.
Mai mult de-att, fapt care - dup marea
descoperire de la Qumran - pe multi bibliti
i-a fcut s vad n cretinism un esenism
adaptat:
b1) Esenienii reprezentau ptura de
jos si fceau o opozitie nversunat n Sine-
driu (Sanhedrin), tribunalul suprem al vechi-
lor evrei. Prin urmare, esenienii si-au pus din
plin amprenta asupra cretinismului popular
(Iisus nu se adresa sracilor si nu le recoman-
da bogatilor smerenia si renuntarea la bunu-
rile pmntesti?), singura form de crestinism
la acea vreme, cci cretinismul cult a aprut
de ndat ce s-a format elita bisericeasc;
b2) Zecile de suluri si sutele de frag-
mente descoperite la Qumran, ilustreaz nu
doar frapante asemnri ntre Epistolele lui
Pavel si Apocalipsa lui Ioan, pe de o parte,
si textele eseniene (scrise n limbile ebraic,
aramaic si greac), pe de alt parte, ci si
marile asemnri dintre pildele din Predica
de pe munte si maximele eseniene;
b3) Se stie c Ioan si deschide Evan-
ghelia cu Cuvntul, mai exact cu ntruparea
Cuvntului. Dac ne situm analiza n afara
unei inspiratii miraculoase, atunci e greu de
admis c un fost pescar neinstruit putea avea
cunostinte despre concepte heraclitiene sau
despre elemente din filosofia lui Filon alexan-
drinul.
Dar lucrurile se schimb radical atunci
cnd cineva se integreaz ntr-un mediu pro-
pice, asa cum se pare c s-a ntmplat cu a-
postolul Ioan: Ajuns la Efes, este de presu-
pus c el a stabilit contacte fecunde cu secta
esenienilor, plecat din Ierusalim dup cuce-
rirea orasului de ctre romani. De asemenea,
este de presupus c Ioan n-ar fi fcut pasul
decisiv, adic identificarea lui Iisus cu logo-
sul, dac direct ori tot prin intermediul eseni-
enilor, el n-ar fi fost influentat de filonism,
acea subtil conceptie a lui Filon din Alexan-
dria, care l-a marcat si pe apostolul Pavel.
Nu insist asupra factorilor care au con-
tribuit la rspndirea crestinismului (dispa-
ritia cettilor-state si aparitia comunittilor
crestine), ntruct nu au relevant pentru
aparitia si consolidarea Trinittii.
Totusi, merit amintit c - dup modelul
esenienilor - viata n interiorul comunittii
crestine a nregistrat n acel timp de nceput
pilduitoare realizri: punerea n comun a bu-
nurilor si repartizarea lor dup nevoi, iubirea
semenilor, ngrijirea bolnavilor, ntrajutorarea
comunittilor, precum si deplina egalitate
ntre membrii comunittii, indiferent de sex
si rang social, astfel - pentru prima dat n
istorie! - femeia devenind egala brbatului si
sora lui moral-spiritual.
Not: n mod eronat s-a pus semnul egalittii
ntre comunism si primele comunitti crestine.
Cci, dup cum prea bine stim, comunismul s-a
dovedit sterilizant si criminal n comparatie cu
acele celule initiale ale iubirii faptice...
*
Asadar, Trinitatea crestin si-a tras seva
nu doar din religiile pgne (triada Isis-Osi-
ris-Horus la egiptenii antici, respectiv Isis-
Serapis-Harpocrates dup elenizarea triadei
si ptrunderea ei impetuoas n lumea ro-
man, Istar-Sin-Samas la babilonieni, Anu-
Bel-Ea la mesopotamieni, Brahma-Siva-Visnu
la indieni), ci si din filosofia platonician.
Dar iat punctul de vedere al ctorva
specialisti cu privire la aceast chestiune:
1) Istoricul Will Durant: Crestinismul nu
a distrus pgnismul; el l-a adoptat (...). Ideea
de Trinitate divin a provenit din Egipt;
2) Siegfried Morenz n cartea Egyptian
Religion: Pentru teologii egipteni, Trini-
tatea era cea mai important disciplin (...).
Ei considerau o asemenea reunire de dumne-
zei drept o singur fiint, despre care se poa-
te vorbi la singular. n felul acesta se constat
c forta spiritual a religiei egiptene dezvluie
legtura direct cu teologia crestin;
3) n Prefatacrtii History of Christianity
(Istoria crestinismului) de Edward Gibbon,
se poate citi: Dac este adevrat c cresti-
nismul a triumfat asupra pgnismului, nu
este mai putin adevrat c pgnismul a re-
usit s corup crestinismul. Biserica din Roma
a nlocuit deismul pur al primilor crestini (...)
prin incomprehensibila dogm a Trinittii;
4) Maurice Lachtre n Dictionnaire Uni-
versel despre influenta exercitat de Platon:
Trinitatea platonician care nu a fost, de
fapt, ea nssi dect un fel de aranjare, de
nou dispunere a triadelor mai vechi ale po-
poarelor care existaser nainte, pare s fie
n realitate Trinitatea filosofic, rational,
adic Trinitatea de atribute care a dat nastere
triplicittii de ipostaze sau de persoane
divine ale bisericilor crestine (...). Aceast
conceptie a Trinittii divine a filosofului grec
(...) se gseste pretutindeni n religiile
pgne;
5) Andrews Norton afirm n a sa A
Statement of Reasons (Expunere de motive):
Noi putem s reconstituim istoria funestei
doctrine si s descoperim originea sa nu n
revelatia crestin, ci n filosofia lui Platon
(...). Trinitatea nu este o doctrin predat de
Cristos si apostolii si, ci o nscocire datorat
platonicienilor trzii.
Iezuitul Edmund Fortman, pe care l-am
citat mai sus, are ntru totul dreptate atunci
cnd afirm c nu exist dovezi biblice si
istorice din care s rezulte c vreunul din
scriitorii sacri sau anteniceeni (Justin, Ireneu,
Clement din Alexandria, Tertulian, Hipolyt,
Origene) ar fi presupus mcar existenta unei
Trinitti n Dumnezeu.
Iat, spre exemplificare, convingerile
ctorva dintre ei n aceast chestiune:
1) Justin (decedat n jurul anului 165 e.n.)
era de prere c, nainte de-a veni pe pmnt,
Iisus a fost un nger ce fusese creat si care
era diferit de Dumnezeul care a creat toate
lucrurile. De unde concluzia lui Justin: Iisus
i este inferior lui Dumnezeu, cci el n-a fcut
niciodat dect ceea ce Creatorul (...) voia
ca el s spun sau s fac;
2) n chip asemntor, Clement din
Alexandria (mort n jurul anului 215 e.n.)
vorbea despre Iisus n existenta sa preuman
ca despre o creatur, convins fiind c Fiul
urmeaz imediat dup Tatl - singurul care
este omnipotent, dar c nu este egal cu Tatl;
3) La rndul lui, Tertulian (mort n jurul
anului 230 e.n.) promova adevrul despre
suprematia lui Dumnezeu: A fost un timp
cnd Fiul nu a existat (...). nainte de orice
III. Dezvoltarea \n timp
a doctrinei Trinit#]ii
36
lucru, Dumnezeu era singur.
Primul mare pas nspre formularea si
constituirea Trinittii se face de-abia n anul
325 e.n., an n care mpratul Constantin i-a
convocat pe toti episcopii la Niceea. Fireste,
n-au participat toti, ci doar o parte (circa 300)...
Sinodul (Conciliul) de la Niceea a fost
convocat si prezidat de acest mprat pgn
(s-a convertit la crestinism de-abia n amurgul
vietii) n exclusivitate dintr-un calcul politic:
Vedea cum ideea potrivit creia Iisus este
Dumnezeu, idee combtut cu argumente
biblice de adversarii tot mai nversunati, tinde
ca prin divizare religioas s devin o ame-
nintare pentru unitatea imperiului su.
nssi convertirea sa, ne nstiinteaz
Henry Chadwick n lucrarea The Early
Church (Biserica timpurie), n-a fost un efect
al favorii divine, ci un calcul al unui con-
ductor militar, care dup ce - la fel ca tatl
su - o viat ntreag s-a nchinat soarelui
invincibil, ajunge ca nainte de moarte s
cread c victoria n lupt a fost un dar de
la Dumnezeul crestinilor.
Din Encyclopedia Britannica aflm c
mpratul Constantin a condus n mod activ
discutiile si a propus (...) formula esential
care avea s exprime relatia lui Cristos cu
Dumnezeu n crezul adoptat de conciliu, si
anume: de aceeasi substant cu Tatl.
Ce mai conta c, intimidati de mprat,
cei mai multi dintre episcopi au semnat crezul
mpotriva vointei lor, din moment ce scopul
urmrit de Constantin a fost atins?!
Dar cum episcopii reuniti la Niceea s-au
pronuntat oficial doar asupra naturii lui Iisus
si cum discutiile pe aceast tem au continuat
zeci de ani, mpratul Theodosiu a convocat
n anul 381 e.n. Conciliul de la Constantino-
pol, n vederea stabilirii formulei de baz a
Trinittii.
ntr-adevr, acest conciliu a plasat Spi-
ritul Sfnt pe aceeasi treapt cu Dumnezeu
si Fiul, dnd astfel Trinittii posibilitatea s-
si fac aparitia n lumea crestin.
Cum nu toat suflarea crestin a acceptat
Trinitatea dup Conciliul (Sinodul) de la
Constantinopol (multi dintre oponenti au
constituit obiectul unor violente persecutii!),
a trebuit - ne informeaz The Encyclopedia
Americana - s treac secole pentru ca Tri-
nitatea s dobndeasc o formulare precis
prin simboluri sau crez: Ideea de Trinitate a
ajuns la deplina sa dezvoltare n Evul Mediu,
n Occident, cnd scolastica a nceput s-o
explice prin intermediul filosofiei si psiho-
logiei.
Nota 1: nvttura trinitar a primit o formu-
lare precis n Crezul atanasian, Atanasie fiind
acel preot care l-a sustinut pe Constantin cu ocazia
Sinodului de la Niceea. Respectivul crez spune:
Noi venerm un singur Dumnezeu n Trinitate
(...): Tatl este Dumnezeu; Fiul este Dumnezeu;
Spiritul Sfnt este Dumnezeu, dar nu exist trei
dumnezei, ci un singur Dumnezeu.
*
ntruct aproape n unanimitate spe-
cialistii sunt de prere c acest crez n-a fost
conceput de Atanasie, n The New Encyclo-
pedia Britannica (Noua enciclopedie bri-
tanic) se poate citi: Biserica din Orient n-a
avut cunostint despre acest crez nainte de
secolul al XII-lea. ncepnd din secolul al
XVII-lea, biblistii recunosc c acest simbol
nu se datoreaz lui Atanasie (mort n anul
373), ci el a fost redactat probabil n secolul
al V-lea n sudul Frantei (...). Se pare c
influenta acestui crez s-a fcut simtit n se-
colele al VI-lea si al VII-lea n sudul Frantei si
n Spania. Biserica din Germania l-a integrat
n liturghia sa n secolul al IX-lea, iar cea din
Roma putin mai trziu.
Iar n lucrarea Origin and Evolution of
Religion (Originea si evolutia religiei), E.W.
Hopkins ne spune pe sleau cror conside-
rente se datoreaz faptul c a fost nevoie de
secole pentru ca Trinitatea s fie acceptat
de ntreaga crestintate: Definitia ortodox
a Trinittii, care sfrseste prin a se impune, a
fost prin esent rezultatul preocuprilor
politice ale bisericii (subl. mea, G.P.).
Nota 2: Marea schism din anul 1054 a separat
nu doar Apusul catolic de Rsritul ortodox, ci si
Trinittile adaptate la necesittile celor dou Bi-
serici ntrtate de orgolii: n Trinitatea catolic
Spiritul Sfnt purcede de la Tatl si de la Fiul, pe
cnd Duhul Sfnt din Trinitatea ortodox purcede
numai de la Tatl!
Dac Biserica catolic si cea ortodox au
puncte de vedere aproape identice asupra
Trinittii (doctrin fundamental a crestinis-
mului; Dumnezeu triunic dup formula cre-
zului atanasian, cu persoane eterne, egale,
necreate si omnipotente), nu acelasi lucru
se poate spune despre cei mai renumiti ebra-
isti, elenisti si latinisti, ei cu totii declarndu-
si neputinta de-a o explica n mod clar.
Aceasta fiind starea de lucruri, The Ency-
clopedia Americana declar Trinitatea o noti-
une care depseste ntelegerea omeneasc.
Neputinciosi n fata acestei notiuni sunt
nu doar laicii, ci si clericii. Astfel, deruta cle-
ricului Eugene Clark fiind total, el se d btut
n plan rational si sfrseste prin acceptarea
conceptului: Dumnezeu este unul si Dum-
nezeu este trei. Dat fiind c n cadrul creatiei
nu exist ceva asemntor, nu putem ntelege
acest concept; nu putem dect s-l acceptm.
Cardinalul John OConnor pune imposi-
bilitatea ntelegerii noastre pe seama unui
mister profund, iar papa Ioan Paul al II-lea,
la rndul su, aminteste de inexprimabilul
mister al Dumnezeului unic n Preasfnta
Trinitate.
Pozitia teologului catolic Hans Kng la
acest capitol este att de transant, nct n
lucrarea Christianity and the World Reli-
gions (Crestinismul si religiile lumii), el pur
si simplu face rspunztoare (n parte) dogma
Trinittii de slabele rezultate ale bisericilor
printre popoarele necrestine. Cci, dup p-
rerea lui, musulmanii, mai precis cei putin
informati, nu nteleg, pur si simplu, cum n-au
nteles nici evreii pn n ziua de astzi, care
este esenta Trinittii. Si mai departe se n-
treab si ntreab: De ce s se adauge ceva
la singularitatea si la unicitatea lui Dumnezeu,
numai pentru a dilua sau infirma conceptul
de singularitate si de unicitate?
N.B. Poate c din una din cauzele reale care a
contribuit decisiv la generarea conceptului de Tri-
nitate este aceea c n Scripturile ebraice cuvntul
elohah (dumnezeu) are la plural dou forme:
elohim (dumnezei) si eloheh (dumnezei ai...).
Dar aceste forme, cu o foarte posibil influent
egiptean, nu indic nicidecum o Trinitate. Din
urmtoarele dou motive:
1) Se refer la Dumnezeu si se traduc prin
acest singular;
2) Aceast ntrebuintare corespunde unui plu-
ral numit de gramaticieni plural al maiesttii, prin
care se reflect suma puterilor manifestate de
Dumnezeu.
IV. Trinitatea - o no]iune
derutant# pentru
mintea omului
A
n
d
r
e
a

M
a
n
t
e
g
n
a

-
S
a
i
n
t
-
J
e
r
o
m
e

n

d
e
y
e
r
t
37
Anul III, nr. 4(20)/2012
Boris MARIAN
BorisAnti-sentimente
Sentimentul c eyti iubit nu ntrece nici o alt fericire.
Banal, dar adevrat.
Culturism, naturism, prostii.
O poezie bun, o iubire, da, prelungesc via(a.
Triasc viciile! Ele te fac s trieyti, altfel eyti o plant.
O poezie, un vers pot fecunda ca albinele.
Dect voce mare, o bun voca(ie.
ntr-un cerc nu intr dect prizonierii egolatriei.
Ce nseamn a fi universal?
Nici pe Dumnezeu nu-L recunosc to(i.
Frunzele acoper cerul, dar tot frunze rmn,
deci ridic-te yi priveyte.
ntr-un miez de noapte crncen, m-ntlnii cu Edgar Allan Poe,
versul lui, cum s nu plngem? Corbul su, domn peste hu.
Roua nu cade din cer. Este un dar pmntesc.
Din cer cad psri moarte, bombe yi deyeuri din avioane.
Curen(i cristalini ai Mediteranei n ochii omului nordic.
Pe valurile calme cum lunecam la vale, Arthur Rimbaud cu mine
ne ntreceam n plns, copil pervers, Poetul,
avea grijile sale, eu pe
Corabia beat, t(nnd catargul strns.
Nesomnul ca procuror, mi-a spus cineva.
Pielea fin a mesteacnului, obraz de copil, devine brusc aspr,
se destram, frunzele tremur.
Mormintele, monumentele eroilor yi martirilor ar trebui s fie
modeste pentru a se deosebi de cele dedicate nulit(ilor.
Ce-i po(i spune unei fiin(e de care te-ai ndrgostit pe loc?
Nimic.
Eyti mut ca o carte nchis.
L-a(i ntrebat pe Kafka de ce nu este vesel? Dar pe Rimbaud,
dar pe Lautreamont? Veselia nu este dect aspectul de suprafa(.
Pot s rd de mine, de fanfaroni, dar niciodat de infirmi,
bolnavi, idio(i din naytere.
Profunzimea nu se caut, ea este sau nu este,
ca un crater de vulcan ascuns.
Puterea cuvintelor
Preferm de multe ori cuvintele, unei dragoste adevrate.
Dezvirginarea este un proces mecanic, dar cte crime
yi dezbinri nu s-au produs din cauza unui amnunt anatomic?
Cum s te uit? Ui(i pe cine vrei s ui(i yi chiar reuyeyti.
Este imposibil s nu te gndeyti la ceva, la cineva.
Dar cuvintele nu ajung.
Miezul nop(ii, ncepe dansul vrjitoarelor,
cine nu le cunoayte s doarm liniytit.
Cine nu ytie c iubirea este o boal? Prea pu(in cercetat, fr
antidot. Nici scrisul nu o vindec, o agraveaz.
ncerc s scurtez timpul, pedalez mai repede,
timpul se ndeprteaz la linia orizontului, chipul tu
o s apar n vis, cu o lacrim pe obraz, sorb aceast lacrim.
Diminea(a vom fi pe o ramur din Pomul Vie(ii,
Pomul Pcatului. Murim n zorii fiecrei zile spre a renvia
la miezul nop(ii.
(i plac florile, mie mi place parfumul tu, ne potrivim
ca un pumnal de argint ntr-o teac de aur.
Vnm poemul, iar el alearg noaptea de nebun, apoi , brusc,
dau de tine, te scalzi n lacul luminat de lun, complicea lun,
un cprior ne pzeyte iubirea.
Miezul nop(ii place liliecilor, bufni(elor yi poe(ilor.
Atunci scriu pe pielea ta fin, cu buzele scriu,
cu vrful degetelor, m ncordez ca o vioar,
cuvintele devin acorduri yi tremoluri tnguioase,
sub un arcuy vrjit, exist un demon al iubirii fr sfryit.
Apocalipsa va fi o victorie a dragostei fr opreliyti,
ne vom ntoarce n Rai, fr veyminte,
dar mult mai deprava(i dect Adam yi Eva.
De ce este trupul femeii plin de mister?
Este o revolt fa( de castul Dumnezeu.
naintea cuvintelor a fost iubirea, iar dup moartea cuvintelor,
tot iubirea ne va lega pe veci.
Cum o fi fost dragostea Venerei?
Depyeyte imagina(ia mea.
n Pantheon au ptruns fiin(e vii,
marii mor(ii ayteapt un srut s fie trezi(i la via(.
Inima ta a nceput s bat n mine.
Nu-mi este somn, cu tine ay fi mereu treaz
pn la ultima suflare.
38
Anul III, nr. 4(20)/2012
Elena BUIC~
(Canada)
Srbtorile de Pasti vin ntotdeauna cu
bucurie pentru oameni, dar o ntmplare ne-
maiauzit a fcut s fie un Paste de foc. Mi-
a amintit-o un prieten din adolescent, care
zilele trecute m-a sunat la telefon. Refugiat
cu printii din Basarabia n comuna mea na-
tal, mi-a povestit cte ceva din primele im-
presii despre oamenii Tignestiului de Tele-
orman n mijlocul crora poposiser n preaj-
ma sfintelor Pasti. A fost impresionat de felul
cum oamenii triau adnc o ntmplare cutre-
murtoare, chiar dac trecuse mai mult de
zece ani si nici nu se ntmplase n satul nos-
tru, ci la ceva distant, n comuna Costesti
din judetul vecin, Arges. Imediat mi-am amin-
tit, c n vara trecut si eu auzisem un ecou
al acestei ntmplri dinuind peste dou ge-
neratii. Era un blestem al unei btrne aruncat
cu nduf vecinului de dup gard cu care se
afla n vrsmsie: Dea Domnu s triesti ca
popa din Costesti. Astfel au renviat poves-
tirile auzite n copilrie despre acea terifiant
ntmplare.
n 1930, ziarele vuiau anuntnd o stire
care avea s ngrozeasc nu numai Romnia,
ci ntreaga omenire. n ziua de 18 aprilie a ars
biserica din comuna Costesti mpreun cu
118 suflete, dintre care 100 erau copii.
n acea zi, Vinerea Mare, peste sat se l-
sase amurgul calm, fr s prevesteasc ni-
mic ru. Viata pulsa n linistea acestui senin
al nserrii de primvar. Suflarea satului, cu
mic cu mare, dup obiceiul strbun, cu haine
noi, se pregtea s mearg la biseric, n-
aveau cum s-si nchipuie c n curnd vor fi
zguduiti din temelii. Copiii, n mn cu o lu-
mnare mbrcat n flori, pseau cuviincios
spre biseric, fr s-si nchipuie c acesti
pasi i duc spre o moarte cumplit. Pseau
cu sufletul plin de bucurie c vor cnta Pro-
hodul Domnului.
Biserica era mic si veche, de peste 200
de ani, construit din lemn, cu o intrare joas,
pentru care trebuia s te apleci ca s ptrunzi
nuntru si cu us deschizndu-se spre inte-
rior. n biseric, neputnd ncpea toti oame-
nii, au intrat numai copiii, nghesuindu-se
cum au putut, iar cei mari au stat afar, ct
mai aproape de biseric pentru a asculta Pro-
hodul. Lumina nu putea ptrunde prin mi-
cutele ochiuri de geam zbrelite si singura
surs de lumin era cea venit de la lumnri.
O lumnare si-a ntins flacra pn la o co-
roan de celuloid. Dasclul a stins-o cu pal-
mele, dar o scnteie a urcat n pod si, n scurt
timp, limbi de foc se nltau uriase deasupra
bisericii vzute si de la 10 kilometri distant.
A nceput un vacarm greu de nchipuit n
care tipetele disperrii erau nfiortoare. La
us s-a creat busculad, copiii n-au mai putut
iesi, iar printii de afar, n marea lor disperare,
bulucindu-se unii peste altii, au blocat iesirea.
Au urmat scene apocaliptice. Prea c Iadul
a cobort pe pmnt. Vzduhul s-a umplut
de tipetele de groaz ale printilor nnebuniti
de spaim si ale copiilor, chemndu-si printii
s-i salveze. Au rmas acolo necndu-se de
fum, zbtndu-se si rcnind de durerea crnii
care sfria arznd. Vacarmul parc a durat o
vesnicie, dar n curnd tipetele copiilor au
ncetat, doar trupurile nc mai continuau s
se zvrcoleasc n spasme. Mirosul de carne
de om ars a nceput s se rspndeasc pe
mai multi kilometri. ntr-o jumtate de or
focul mistuise totul. Cnd au venit, peste
dou ore, pompierii din Pitesti au gsit un
morman de corpuri ncolcite unele peste
altele, care nc mai fierbeau n mistuirea ja-
rului. Un singur tnr a putut ptrunde n-
untru si a povestit apoi grozvia pe care a
vzut-o, dar dup dou luni a murit si el din
cauza arsurilor. A descris imagini terifiante,
copiii n chinurile flcrilor, preotul nc viu,
n picioare cuprins de flcri strignd: Doam-
ne, Tu ai murit pe cruce, eu mor pe altarul
Tau. n dimineata urmtoare, la cteva ore
dup foc, preotul Dumitru Visinescu, a fost
gsit carbonizat. Sub bratele lui se afla unul
dintre fiii si, de 11 ani, pe care ncercase s-
l salveze din flcri. Ca printr-o minune, Sfn-
ta Evanghelie a fost descoperit ntreag,
sub preot, fiind afumat doar pe margini. Pre-
otul acesta L-a slujit pe Dumnezeu pn n
ultima clip. Acum, Evanghelia se afl la Mu-
zeul National.
Copiii carbonizati, scosi din cenus, au
fost ntinsi n curtea bisericii pe dou rnduri
la cpti cu printii lor, adevrate monu-
mente ale durerii.
Din presa vremii care ne-a lsat mai multe
mrturii, redau un scurt citat: O femeie si
pierduse toti cei cinci copii ai si. Aliniase
cadavrele pe iarb, n ordinea vrstei. Iaca pe
Ancuta, spunea ea, asta e Mrioara, el e Ni-
colae. Ancuta nu avea cap, o bucat din sira
spinrii iesea din gulerul bluzei. Marioara avea
numai craniul. Nicolae avea teasta capului
spart, fr creier. Si femeia se silea, n halu-
cinatia ei, s dovedeasc cu fotografiile aduse
de acas c aceia si nu altii sunt copiii ei.
nmormntarea a avut loc n a doua zi de
Pasti si a fost sustinut financiar de autoritti
Multe zile au rsunat strigatele de jale
ale ntregului sat rmas fr copii, pn cnd
treptat oamenii s-au istovit plngnd. S-a as-
ternut apoi o tcere grea, apstoare si orice
activitate a ncetat. Timp de multi ani, la Cos-
testi, horele satului sau cele traditionale n
duminica Pastelui, nuntile sau alte petreceri
s-au tinut n satele vecine.
E lesne de nteles c aceast tragedie din
Costesti a fcut nconjurul pmntului. Au
venit ajutoare din toat tara si din ntreaga
lume. Regina Maria si principele Mihai au
venit la nmormntarea celor dispruti.
Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mne a hotrt ca n fiecare luni dup Pasti
s se fac pomenirea celor arsi n biserica
din Costesti.
Pe locul tragediei s-a ridicat imediat o
capel, iar n 2003 s-a construit o biseric
mic din piatr, iar locul unde a fost biserica
de lemn este mprejmuit cu un grdulet. Dup
cinci ani, oamenii aveau o biseric nou si
ncptoare.
Astzi sunt din ce n ce mai putini oamenii
care-si mai amintesc aceast tragedie. Ar fi
un mare pcat s lsm s cad sub pecetile
uitrii aceast ntmplare, care a atins fibra
cea mai sensibil din strfundul inimilor ome-
nesti, motiv pentru care am asternut cu emo-
tie aceste rnduri.
nchinndu-le si lor un gnd, ne vom pe-
trece Sfintele Srbtori ca n toti anii n pace
si liniste, rugndu-ne ca Cel de Sus s ne fe-
reasc de urgii care pot veni si din senin si
trimitnd o urare crestineasc tuturor se-
menilor nostri: HRISTOS A NVIAT!
Patele de foc de la Costeti
Pa[tele de foc
de la Coste[ti
39
Anul III, nr. 4(20)/2012
Dan LUPESCU
Mare e moartea, peste msur,/ Suntem
ai ei cu sursul pe gur - acest distih
memorabil al marelui poet de limb german
Rainer Maria Rilke mi revine n minte ori de
cte ori mi reamintesc incredibil de luminoasa
zi n care l-am condus pe cel din urm drum
teluric pe Marele Maestru Romulus Cojocaru.
S-au dus, iat, deja cinci ani. Nu-mi vine
s cred nici acum c a plecat dintre noi.
Oltean nepereche. Mic la stat, mare la
sfat. De fapt, de talia lui Constantin BRN-
CUSI, Titanul din Hobita, nscut a doua oar
la Craiova, rsdit o jumtate de secol la Paris.
Dac BRNCUSI a ntors sculptura mon-
dial la obrsii, la izvoarele primordiale, cio-
plind himeric lumina, dezghiocnd, revelnd
omenimii esenta conditiei umane, lamura fp-
turii divine a strii de zbor ntru care ne de-
svrsim trecerea/petrecerea pe Pmnt -,
Romulus Cojocaru a dat romnilor, romnis-
mului si panromnittii impulsul extrem de
viguros, traco-geto-dacic, de a nu-si uita r-
dcinile, de a se ntoarce mereu si mereu la
valorile traditionale ale satului oltenesc,
veghindu-i vesnicia, pentru a nu ni se pierde
urma n istorie, ca neam, ca popor de-o vrst
cu lumina.
Cunoscut mai nti ca poet, dar si ca autor
de romane politiste, Romulus Cojocaru s-a
impus, n deceniile de la cumpna mileniilor
al doilea si al treilea, printr-un ciclu romanesc
ce a atras atentia criticii literare prin origi-
nalitatea scenariului epic si prin duhul olte-
nesc al scriiturii.
Este vorba de Ristea mprat (Editura
Scrisul romnesc, distins cu premiul Uniunii
Scriitorilor, n 1984), mprat (Cartea Rom-
neasc, 1985) si Nunta (volum publicat la
Romulus Cojocaru
Patriarhul danubian
sfrsitul anului 1986), urmat de altele dou,
reunite cu toate n ciclul de o cuceritoare
prospetime Gura satului.
n finalul primului su capitol, Nunta
cuprinde una dintre cheile fundamentale ale
viziunii epice a scriitorului: Satu e sat i e
fcut din lume i, dac e fcut din lume,
lumea e ca lumea, vorbete, c de!, de aia e
lume. Cum ar fi aia s fie satu mut, s nu se
mai aud nimic prin el? Ar fi ca i cum ar
intra lumea n pmnt i asta nu se poate....
Cuvintele apartin unuia dintre personaje, dar
ele exprim, evident, si crezul naratorului -
pe care, surprinztor, Romulus Cojocaru l
exclude din paginile romanului su, exclu-
znd, totodat, comentariul epic.
Este una dintre izbnzile semnificative ale
scriitorului, cu att mai mult, cu ct cititorul -
furat de galopul actiunii epice, orchestrat
polifonic, fiecare episod fiind narat n mai
multe variante, din mai multe unghiuri de ve-
dere, prin voci diferite, fie ale unor martori
oculari, fie ale unor ...colportori de mna a
doua sau a treia, care filtreaz prin gril proprie
cele vzute ori numai auzite - nu rmne nici
un moment cu senzatia c autorul nu s-ar
afla printre personaje.
Inspirat, asadar, din lumea satului olte-
nesc, romanul Nunta - ca si ntregul ciclu
romanesc Gura satului - se constituie ntr-o
derulare antrenant de ntmplri si vorbe,
ntr-o succesiune accelerat de ziceri si
roluri (un personaj = un rol!), dup o tehnic
aidoma celei cinematografice.
Totodat, structura prozei lui Romulus
Cojocaru aminteste de aceea a Decamero-
nului (minus solemnitatea specific lumii
investigate de scriitorul italian) si a Hanului
Ancujei (dar fr ceremonialul patronat de
comisul Ionit, cel ce amn mereu povestea
sa fr pereche) - adaptat ritmului, de viat,
de spirit, specific unui tinut prin excelent
meridional! Oltenia.
Fraza este scurt, iute ca un sfichi de bici,
deseori sincopat, cu treceri neasteptate
spre detalii ce par s nu aib legtur imediat
cu cele povestite. Este o lume bine nrd-
cinat n traditiile sale, dar care adulmec
necontenit ntmplrile prezentului, eveni-
mentele ce vor veni.
Fiecare personaj trieste cu convingerea
c se afl permanent n centrul acestei lumi,
captivat de sentimentul spectacolului, pre-
gtindu-l, asteptndu-l, trindu-l cu ardoare,
Ir a se sfii s-l anticipeze, s-l comenteze
cu detasare ori s ia atitudine demn, franc,
fat de cele ce se ntmpl sau urmeaz s se
ntmple.
Nerbdarea de a spune tot (desi: O vor-
b spus nu mai e o tain), de a povesti
cele vzute sau auzite (S v spun i eu o
poveste - formul ce revine adesea), de a-si
da cu presupusul, dublat de situarea pe
pozitia asteptrii (Om tri i om vedea)
ori de cte o reactie onomatopeic (H-h-
h!, ascunznd ntelesuri multiple: detasare
bonom, ironie ntelegtoare, causticitate ne-
ierttoare si, nu rareori, team deghizat), de-
fineste personajele romanului. Personaje ca-
re, sub presiunea evenimentelor, a timpului,
vor s spun totul dintr-o rsuflare, naratorul
asezndu-le sub pecetea zicerii nentrerupte,
nfrigurate, a unui inspirat carnaval al vor-
belor de duh.
Plasticitatea, suculenta, savoarea limba-
jului oltenesc - indiferent dac ritualul co-
municrii are loc peste gard, pe ulit, ori n
cluburile, deloc englezesti, ale lui Vian,
Percitoru sau Cafadaru, spatii de contempla-
re, de reverie si, dup caz, chiar de nfruntare
- sunt valorificate inteligent de Romulus Co-
jocaru, cruia i reuseste, astfel, si o dificil
operatie de arheologie lingvistic, n genul
celor ntreprinse de Ion Marin Iovescu, n
prozele sale, sau mai ales de Marin Sorescu,
n ciclul poematic, de o frapant originalitate,
La Lilieci.
xxx
Prin trecerea intempestiv la cele ve-
nice, scriitorul Romulus Cojocaru ne-a v-
duvit de scprrile tainice ale mintii sale
sclipitoare, de noi i eclatante crti pe care
le tria, care-l locuiau i pe care le-a luat
cu sine, n dar pentru confratii ce trecuser
Styxul i-l ateptau cu veti fragede i vorbe
de duh oltenesc: Nichita Stnescu, Marin
Preda, Marin Sorescu
Cald mbrtiare stelar, Maestre! R
o
m
u
l
u
s

C
o
j
o
c
a
r
u
40
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
Mi-t
Calme, est la chaleur huile
Qui sillonne la surface de la mer
Southwold, le point le plus Est de lAngleterre
Des collines de chaises-longues
Brisent la vue des cabanes au long du littoral
Qui sondulent dans les couleurs de la mer
A travers les rayons du soleil
La dentelle rose motifs cherche la sagesse
Des mouettes qui dcoupent lair en boucles fortes.
Sur le quai, le compte rebours en forme de baignoire
Sonne lheure et la demi-heure Pendant que ses roues tournent
avec la chansonnette de leau propulse
Pas de retour pour les mamans habilles
Aux couleurs de lazur
Tandis que leurs prognitures gorgent leau gazeuse rfrigre
puiss sur les chaises-longues ouvertes
Hommes, femmes et enfants svadent la sieste
Pendant que le ciel rougit encore plus espigle
Pour les ombres mouvantes et les vagues caches
Tout est comme dhabitude; au long de la jete
Des pcheurs amateurs scrutent lhorizon
Le ciel blanchit son bleu
Sur le labyrinthe dhommes, femmes et enfants
Assis sur des chaises-longues motifs animaliers
Ils nont rien faire, sauf de se reposer et acheter
Des seaux, des pelles et des barquettes de frittes
Contre les cuirasss des mouettes
La photographie
Lautomne dernier, une dcision a t prise:
la silhouette en culotte et bottes en peau de vache
dont la maison se trouvait la fin de la route
en descendant la colline mouille en riz
Dgringol la distance, bruit de poids lourds
creuseurs qui taient sur le point dcraser
la confusion de lhorizon naturel
o les fosss rauques marquaient leau dure
dans la chaleur de midi le flou mtallique de son fusil
sest arrt la mi- air sous les mangeoires balances,
les nuages endormis et les corbeaux silencieux
dans la photographie oublie de lan dernier
Jcris
quand il pleut, des bluets crass,
entourent les murs tapisss de mon bureau
dans mes rves dhommes nus
o les yeux des chevaux descendent
dun tableau au-dessus de mon bureau pidestal
achet lExposition dArt Equestre Holt
la fin de lautomne dernier
observs par des secrets verrouills, serrs
dans lun des tiroirs o
le jeu de bagatelle repose abandonn.
Une autre faon de passer sa journe
Jattends que la lagune se sche
et que la pluie dchire les canaux
Jattends que larc-en-ciel plonge dans les eaux
embrassant lcorce des arbres
Jattends que les racines explorent les troncs darbres flottant
et les empreintes de la mare
Jattends que les roussettes tirent
travers la fort dimages mourantes.
Jattends que les mouettes tirent
les nuages de pluie sur les rochers de couleur ocre.
Vanit
Haut les rames, bas les rames
La Reine des marais
ne peut pas dormir
Elle flotte rveille
travers le labyrinthe des canaux
Haut les rames, bas les rames
La Reine des eaux la couleur verte ardoise
explore la beaut des maisons en tuile
La Reine des btes ges
glisse, rde et senvole
travers les places, les palais et les mares
La monte des mares, la descente des mares
La Reine de la Mer dArgent
guide les arches et les colonnes
la Reine des tnbres
se rfugie sous la vote les ponts
travers des rves dans le vent
Pomes
41
Anul III, nr. 4(20)/2012
1. Prolog
- Fiu bun, om nebun, unde mergi?
- Sus.
- Sus? Ce-i acolo?
- Speranta.
- Departe
- La un pas de moarte.
- Moartea tu cauti?
- Viata.
- Si de cine fugi?
- De-nghet, mam Dochia, de lup si de rele,
de zilele grele, de ce-ai fugit si tu, de ce n-
ai scpat: de cptat, de urgii.
- Si n-am s te mai vd?
- N-ai s mai vii ndrt?
- Am s stau ascuns n palat de omt.
- Ct?
- Pn-o iesi soarele. De-o iesi. Att.
2. Povestea Babei Dochia yi a flcului
curajos
- Bab Dochia, mam Dochia, urc oile sus,
mioarele, s pasc ponoarele.
Urc, dar cojoacele n-am s dezbrac,
ce-ai fcut tu, n-am s fac,
n-am s dezbrac cojoacele,
am s-mi leg mai bine mijloacele.
Tu te-ai bucurat prea devreme.
Eu stiu c tu n-ai stiut.
Pe mine m-asteapt cale lung
pn la colib si strung,
cale btut cu grindin,
cale btut cu zloat,
cale btut de ger.
cale but de crivt,
cale btut de cer.
Mnia m-asteapt,
m-asteapt pronia nedreapt,
zilele lungi ale facerii, ale prefacerii.
Pn voi psi n ziua a saptea!
- Ndjduiesti? Si singur cum ai s triesti?
- Nu singur. Cu zne, cu Feti Frumosi,
cu cai nzdrvani, cu zmei,
cu pitici si lei paralei,
cu Statu-palm-barb-cot
cu Pcal cel ce-ncurc tot,
cu Sfnta Vineri la fel
pzit de ctele cu dinti de otel
si, mai ales, cu vrjitoarele,
descnttoarele,
cu ursitoarele,
ruvoitoarele-binevoitoarele,
am s m hrnesc cu rou
Cornel BARBORIC~
si mere de aur.
- Om blestemat, te-ai nscut din pcat!
- Din dragoste.
- Din suferint, zu.
- Nu sufr eu umblu mereu.
- Si-n umblet gsesti alinare?
- Umbletul meu e asteptare.
- Ai s astepti mult?
- Un veac ori sapte, cine stie?
Ziua a saptea cnd va s vie.
3. Povestea meyterului zidar
- Stpne, stpne, am venit la tine...
- Ce doresti, strine? ti e foame, pine?
- Pine nu, stpne! Am obrazul supt
si sumanul rupt...
- Atunci aur, poate, bogtii, de toate?
- Aur nu, stpne, aurul e-acelor ce triesc
cu pine.
- Nu-nteleg. De vrei vrerea s-ti dezleg,
clar grieste! Nu vrei nici pine, nici alte
bucate, nici aur, nici nestemate. N-am timp
s te-ascult, m grbesc.
- Vreau s triesc.
- Ce vorb!? Se trieste cu aur si pine. Ce
poftesti mai mult?
- Viat.
- Ti-a dat nsctoarea
- Ea mi-a dat brate, picioare, ochi si urechi.
Si suflet. Nu mi-e foame, nici frig. Sufletul
m doare de-mi vine s strig. El piere de
foame.
- Sufletul? De foame? N-am auzit, zu.
Du-te cu Dumnezu!
- Nu m alunga, stpne! Am n priviri
cerul si lun si soare, nalte stnci,
prpstii adnci, ntinderi domoale,
albastri brazi si holde sclipitoare,
n urechi mi rsun tcerile eterne,
biruitoare revrsri solemne...
Bratele mele le vezi? Noduroase,
Din pduri neguroase.
- Bun. Si ce vrei de la mine?
- Vreau un palat s-ti fac.
- Am mesteri mari, o ceat.
- Un palat ti-oi zidi, cum n-ai vzut
vreodat.
- Ai mai zidit palate?
- E-ntiul.
- Nu se poate! Ai lips o doag.
Dar ai si haz, ce-i drept. Si eu. Ne potrivim.
Treaba-i usoar, hai s cdem la nvoial.
Bani nu-ti dau, mestere-stric.
Pdurea-i colea, piatr si pmnt ct
poftesti. La treab!
Oi veni s te vd cnd zidesti.
Si au trecut ani dup ani,
veac dup veac, cra mesterul bolovani,
lespezi mari tia din munte
si le urca pe un alt munte.
Asa, a mai trecut un veac si nc unul.
Dar noaptea zidul se surpa de ziua nlta,
vreunul. N-avea noroc
la aste cazne fr de soroc.
Cu nebunii e bine s te ai bine si s rzi.
Craiul venea uneori s priveasc si s rd.
Si mesterul bolovani urca,
bolovani pierdea,
bolovani strngea si-mpingea.
ntr-o bun zi a fost gata.
S-a dus vestea cale de sapte poste.
S-a strns multimea, gloat s-a adunat.
Au cscat ochii, s-au minunat.
Atunci a strigat craiul de jos:
- Hei, mestere mare, ziditor fr de-
asemnare! Ce-ai fcut, nu-i lucru curat.
- Ba-i, stpne, prea curat, zidirea stropit-
am cu sngele meu nevinovat.
Ca s se lege.
- Ce s se lege!? Tu esti bun de legat!
E nebun. Ridicati schelele, s rmn
acolo, s-l mnnce psrile cerului!
Si a nceput o nou noapte.
Mesterul a rmas singur.
Iar singur? A rmas cu cerul, cu luna, cu
stelele. Psrile cerului n-au ucis.
Au adus ap-n cioc, merinde-ntr-un ghioc:
boab de gru, boab de mac.
Albinele-au golit fagurii din stupi,
vulturii si-au desfcut larg aripile
deasupr-i, cnd s-au pornit grindina,
viscolul, ninsoarea.
Dup un alt veac si o alt zi
s-a strns iar multimea s vad
ce face mesterul. Nu l-au mai gsit.
Doar jos, n vale, niste aripi de brad
sfrmate si lng ele un izvor cu ap
dulce, cnttoare, descnttoare.
42
Vasile LARCO
Sabina si Viorel sunt cstoriti de cinci-
sprezece ani. Rodul csniciei lor, doi copilasi,
unul mai frumos dect cellalt. Un biat si o
fetit. Biatul seamn leit cu mama, asa le
potriveste Dumnezeu, iar fetita nu seamn
cu tatl frtiorului ei.
Tata este constructor, execut amenajri
interioare, dup ce a cptat experient n
strintate vreo zece ani. Scumpa lui sotioar,
acum este casnic, dar a lucrat si ea peste
granitele trii noastre, tot un deceniu si n
aceeasi perioad cu sotul ei, dar n localitti
diferite. Copiii au aprut n familia lor dup
ntoarcerea n tar. Sotii au revenit n locurile
natale cu dou prioritti: doi copii si o vil,
adic o cas asa cum au vzut ei prin locurile
pe unde au umblat. Copilasii nu s-au lsat
asteptati prea mult, iar vila este aproape gata,
amplasat la iesirea din localitate, la marginea
orasului: aer mereu proaspt, liniste deplin,
departe de ochii si urechile vecinilor. Aici au
doar un singur vecin, care este celibatar, pe
nume Ursu.
Viata si urmeaz cursul, copiii cresc, iar
vila este pregtit pentru a fi stropit cu
agheasm si cu sampanie. Ultimele finisri
exterioare, straturi cu flori, grtarul din curte
pentru mici si fripturi, alei betonate, gard nalt
din beton si fier forjat, porti telecomandate,
sonerie si asa mai departe. Se stabileste ziua
sfintirii noii locuinte. Vin invitatii, preotul,
totul e pregtit pentru ceremonie. Toti sunt
ochi si urechi. Dar, n timpul slujbei religioase,
sotului, adic lui Viorel i ajung la urechi, de
undeva din spate, abia percepute, vorbele:
ce bine seamn fata cu Ursu!. Priveste si
Viorel mai atent la amndoi, vecinul Ursu
fiind si el de fat. Parc seamn, parc nu.
Se termin ceremonia, pleac toat lumea,
iar Viorel nu avea astmpr si deschide dis-
cutia:
- Sabina, am aflat c fetita nu este a mea!
- Ei, cum asa? Ce-ti veni!?
- Ascult, spune-mi drept, fata nu-mi sea-
Zodia r@sului
Un cettean, ajuns la oras, se prezint la
un birou de relatii cu publicul:
- Bun ziua! Am venit cu o cerere, sau
mai bine spus, cu o reclamatie, sunt din sa-
tul...
- Bine. Cu ce-ati venit?
- Cu trenul, iar de la gar cu tramvaiul...
- Azi nu am timp pentru dumneavoastr.
Veniti mine! Pleac omul, doarme n gar si
revine a doua zi:
- Am venit azi, asa cum mi-ati spus ieri.
Am o cerere sub form de reclamatie, c nu
se mai poate tri cu vecinul meu si vreau...
- Bine, cu ce-ati venit?
- Numai cu tramvaiul, c am dormit n gar.
- Domnule, vedeti cte dosare am aici?
Nu am vreme, veniti mine. Dar vedeti cum
mn! Nu-i a mea! E a lui Ursu.
- Viorele drag, ce-i cu tine? Cum s fie a
lui Ursu? E a ta, a noastr.
- Nu-i adevrat! Am auzit ce vorbeste
lumea, iar acum observ si eu.
- Ce observi, drag?
- C fata nu este mea!
- Ei, cum asa? M jur c-i fata ta! E a
noastr!
- Bine jur!... Nu asa, nu aici. Mergem la
biseric,n fata preotului.
Merg la biseric, Viorel i spune preotului
despre ce este vorba, acesta accept nfti-
sarea, iar la ntrebarea: ai pctuit cu Ursu,
te-ai culcat cu el, femeia rspunde hotrt:
NU! Sotul multumit de rspuns, plteste
duhovnicului pentru serviciu, o ia pe Sabina
de mn si pleac acas.
Dup cteva zile, Ursu se ntlneste cu
Sabina, care l informase pe nvinuit de ju-
rmnt si-o ntreab cum a jurat, la care ea
zise: Am jurat cum trebuia, c nu m-am cul-
cat niciodat cu ursul. Dar, tot timpul m-am
gndit la ursul din pdure nu la tine, dragul
meu!
veniti! Ati nteles? Vedeti cum veniti!
Asculttor, ca tot omul educat de la tar,
pleac acas si-i povesteste nevestei sale
c nu a rezolvat nimic la oras.
- ntelegi, brbate? Ti-a spus bine, femeia:
vezi cum vii!
n ziua urmtoare, se brbiereste omul,
c tot n-o fcuse de vreo patru zile, si ia pe
el hainele cele mai bune, pe care le pstra
pentru nmormntare, pregteste un cos de
papur, punnd n el o bucat de slnin
afumat n podul casei lui, un bot de brnz,
o sticl de tescovin si vreo cteva cepe. La
plecare, ia cu el si o damigean cu vin, asa ca
s-i tin de sete, c apa de la oras, stie el, nu-
i bun de but. Se gndea c poate va fi ne-
voit s stea mai multe zile. Ajunge omul la
biroul cu pricina, dar pe drum, fiindu-i sete, a
tras din damigean vreo cteva nghitituri.
Deschide usa biroului, dup ce a stat, politi-
cos, la rnd, si scoate plria, priveste timid
prin birou, n care mai erau ctiva functionari
si, desigur, spre salariata pe care o tinea minte
de data trecut si care, nici nu-si ridicase
privirea spre el, pune lng us cosul si dami-
geana, si drege zgomotos glasul, pentru a fi
auzit, scoate cererea-reclamatie din buzu-
narul de la hain, face doi pasi si spune:
- Am ajuns...
- Stiu. Te tin minte. Cu ce-ati venit?
De data asta, brbatul, enervat si nclzit
de aroma lui Bachus din damigean, i sterge
doamnei cu pricina, o pereche de palme, sub
privirile celor din jur. Doamna, disperat,
cheam un politist, care l ia pe petitionar de
subsuori, l scoate afar, lundu-i si bagajele,
ntrebndu-l ce s-a ntmplat.
- Pi, de trei zile plimb o cerere, iar doamna
aceea m tot amn, ntrebndu-m cu ce-
am venit...
- Si, cu ce-ai venit?
- Domnule politist si dumneavoastr!!
- Stai calm, omule, s-o lum ncetisor: Ce
ai n cos? Damigeana o vd.
- Slnin afumat, un drob de brnz,
ceap si o sticl cu rachiu.
- Las-le aici lng perete si spune-i
doamnei de la ghiseu, c problema-i rezolvat,
s-ti primeasc cererea, fiindc ai venit la
mine, asa cum trebuia s mergi la ea!
Jur#m@ntul
Dreptate
cu palme
43
Anul III, nr. 4(20)/2012
Gheorghe A. STROIA
ntr-o lume tot mai frmntat
de nevoile existentiale, n care
omul nu-si afl pe deplin rostul
ori locul, se manifest - poate mai
mult ca niciodat - acuta nevoie
de liniste, de pace izvort din
suflete, de calm. Omul modern,
eternul mpovrat al vremurilor
pe care le parcurge, si risc exis-
tenta, sntatea - poate si viata -
invocnd nencetat lipsa de timp.
Desi mai exist (nc) un timp al
cutrii si un timp al descoperirii,
a disprut - n totalitate - timpul
regsirii, al rentlnirii cu sine. Nu
mai este timp pentru introspectii,
pentru reconfigurri ori re-
constructii spirituale. Este timp
doar pentru o goan nebun du-
p himere, o goan nebun a str-
mutrii pe alte si alte meleaguri,
din nevoia - s zicem - de aflare a
echilibrului ori a bunstrii mult
rvnite. Ori, este foarte greu de
crezut c un om care nu-si afl
rostul pe pmntul din care-si
trage seva, si va afla vreodat
linistea sau rostul pe pmntul
care-l adopt si care, cu certitu-
dine, l va socoti, ntotdeauna,
fiu vitreg si nu odor de snge.
Contrar tuturor prezumtiilor
Ancestralele doruri ale omului
modern, manifestul necesarei
\ntoarceri c#tre r#d#cini
de vinovtie ale omului modern,
rsare - precum razele soarelui de
var, peste miristea de aur, pre-
cum briza de prospetime a unui
vnt amurgit, prevestind naste-
rea Lunii - cartea poetei Vero-
nica Oyorheian: Anotimp cernut
(Ed. Armonii Culturale, Adjud -
2011). Si, se poate spune poet -
Ir nicio umbr de ndoial - n
special prin aducerea n actuali-
tate a brizelor de aer proaspt si
curat, sosit din locul de nastere
al vesniciei - de la sat, asa dup
cum marele Lucian Blaga scria:
Copilo, pune-ti minile pe ge-
nunchii mei./ Eu cred c veni-
cia s-a nscut la sat./ Aici orice
gnd e mai ncet,/ i inima-ti
zvcnete mai rar,/ ca i cum nu
ti-ar bate n piept,/ ci adnc n
pmnt undeva./ Aici se vinde-
c setea de mntuire/ i dac ti-
ai sngerat picioarele/ te aezi
pe un podmol de lut. mpletind
sinergic energii arhaice (pure,
curate, nlttoare) cu energiile
omului modern (dorul, nevoia de
liniste si echilibru), Anotimp cer-
nut poate fi considerat o verita-
bil monografie n versuri, a sa-
tului ardelean, o fresc liric, ce
red prin culoare si sentiment,
valorile satului traditional, toc-
mai din aceast ardent nevoie
de ntoarcere ctre origini.
Cu un vers inspirat, indiferent
de rima ori ritmurile sale, Veronica
Osorheian, ncearc - si cu certi-
tudine reuseste - s readuc n
atentia omului modern, obiceiuri,
cutume, credinte, legende, ntr-
un cuvnt - valori, poate de mult
trecute n uitare dar, care fac parte
integrant din spiritualitatea
poporului romn. Versurile se
mpletesc ntr-un ciclu natural al
anotimpurilor, sugernd ideea de
liniste si echilibru, de integrare a
valorilor satului romnesc n pla-
nul divinittii si deplina armonie
inspirat de aceasta. Apare astfel
ciclul anotimpurilor, fiecare pur-
ttor de bogtie si rsplat, fie-
care aducnd culori proprii, n
deplin consonant cu tririle
simple ale tranului romn. Asa
cum se sublinia n prefata si n
postfata crtii, este vorba despre
tranul romn care, prin truda lui,
zmisleste valori morale si spiri-
tuale, creeaz valori materiale
care devin vremelnice - rezistnd
probei timpului. Este vorba des-
pre acel tran, exponent al cultu-
rii si civilizatiei romne, din care
se trag toate marile personalitti
ale culturii romne - fr ndoial.
Practic, este reinventat, ori mai
bine-zis regndit, notiunea de
tran si trnime. Transpare ast-
fel ideea de Romnie profund,
pozitiv, valoroas, ce-si afl
rostul undeva adnc nrdcina-
t n sufletul omului simplu, care
a stiut s converteasc actiunile
sale n valori perene ale neamului
su.
Nobletea versului - mbrcat
n straie populare - rezid si n
frumusetea obiceiurilor ancestra-
le redate de poet. Se manifest
aici - n vatra nemuritoare a sa-
tului - claca, hora, botezul, nunta,
zmislirea, precum si muncile
cmpului, devenite valori ritua-
lice n perfectul echilibru al omului
cu natura: semnatul ori culesul
roadelor - jertfele bratelor trudi-
toare. Asa dup cum era normal,
ca o pstrtoare si cercettoare
a filonului popular romnesc,
Veronica Osorheian mprtseste
cu generozitate ideea c orice
strmutare aduce cu sine sufe-
rint si, implicit, durere. C locul
fiecruia este pmntul zmislirii
sale, c locul omului este n pa-
tria sufletului: Dup rosturi i
linite/ Strbatem lumea larg,/
Pn ostenim./ Rosturi, mai g-
sim,/ Dar linite/ Nu-i dect
acolo,/ Prin locuri strbune,/ De
unde venim M credeti/ C
linitea are tara ei,/ Acolo, la
tar? (Veynicia anotimpu-
rilor). Poeme care prin linistea
si frumusetea inspirat de ne-
sfrsitele hotare ale satului ro-
mnesc, seamn - prin conso-
nant, profunzime si mesaj - cu
poeziile nemuritoare ale lui Cos-
buc sau Octavian Goga. Alte po-
eme (n care exist un profund
filon meditativ liric) sunt desprin-
se, parc, din ntelesurile profun-
de ale poeziilor lui Lucian Blaga
- poetul meleagurilor ardelene,
crucificat si sanctificat n sufle-
tele concettenilor si.
Nelinistea resimtit de cre-
ator n fata efemerittii creatiei
sale, se naste din ntrebri, n
aparent, fr rspuns: Cci,
nu ntotdeauna vin ploile, la
vreme,/ Si tolul de omturi nu e
destul de gros;/ n nopti trzii
i line, bietul poet se teme/ Si se
ntreab-n sine: ce scrie-i de
folos? (Vis ndoielnic). Pro-
babil c rspunsul la aceast n-
trebare si-l d tot autoarea, din
nevoia intrinsec a de-si confir-
ma rostul, prin actul creator n
sine: Cnd buntatea/ Si dra-
gostea,/ Credinta i harul/
Umplu paharul/ Unui poet,/
Preaplinul acesta/ Se vars ca
mierea,/ Nutrind, fericind /
Singuratice inimi/ Npdite n
amarul/ Mai amar dect fierea
(Poe(ii). Anotimp cernut este o
veritabil carte de versete psal-
tice, n care sufletul si cnt doi-
44
na, si jeleste neamul, se bucur
cu zmbetul horei sau se trans-
form n sacra troit de la rs-
crucile drumurilor de tar. Cu cer-
titudine, poemele Veronici
Osorheian i vor inspira citito-
rului linistea mult-asteptat, va-
porizndu-se n picuri de timp
peste rnile sufletului, vindecate
de balsamul duios al cntecului
de leagn ori al povestii nemuri-
toare, desprinse din vatra satului
strbun. O voce poetic suav,
ncnttoare prin simtire si cu-
tezant, limpede prin mesaj,
aductoare de nobila-i dragoste
pentru apartenenta la acest po-
por druit de Dumnezeu cu voci
ce stiu a striga cu putere ctre
cerul nrosit de ruga muritorilor.
O carte reusit, o poezie nlt-
toare, un vers dulce precum mie-
rea florilor de salcm, parfumat
de trilurile naripate ale privi-
ghetorii. Se poate spune despre
lirica poetei ardelene c este ra-
mur verde din copacul dorului
de nemurire al poporului romn.
Un copac sacru, ce-si extrage
seva din cerurile ncrcate de
binecuvntare, pe care nici vre-
murile, nici veacurile ce vor s
vin, nici intempestivittile
istoriei nu-i vor smulge rdci-
nile, nfipte n inima vesniciei.
Poezia trebuie perceput de acea
parte a fiintei umane care o face
unic (sufletul) si asupra creia
se pot produce cutremure de
magnitudini cataclismice, ntr-o
ntelegere fireasc, tacit, impli-
cit, asa dup cum spunea mare-
le Luigi Pirandello: Sufletele au
un fel al lor de a se ntelege, de
a intra n intimitate, pn la a
se tutui, n timp ce fiintele
noastre sunt nc ncurcate cu
schimbul cuvintelor comune, cu
sclavia exigentelor...
Un premiu special merit
frumoasele ilustratii ale elevei
Elisabeta Strem(an. Toate aces-
tea sunt veritabile poezii, ntru-
pate n tuse fine de creion ori
crbune, care par desenate de
heruvimicele mni ale inspiratiei.
Un artist tnr, n plin afirmare,
nc o dovad de talent si sublim
artistic. Acelasi lucru se poate
spune - fr ndoial - de pictura
artistului naiv Valeriu Glan -
ce constituie povestea copertei
prezentului volum de versuri.
Valentina BATCA
Haiku
Luminnd ideea,
privesc
coloana srutului.
M ninge
M ninge
indiferenta ta.
Trag concluzii
pripite.
mi povestesti
c matematica
vietii e-o
art.
Unu si cu unul egal
cu smnta
rodnic
iesit din izvorul
srutului
n paranteze fcut.
M ninge
ideea ta...
Comoara
n pixida cu farduri
vei gsi o scrisoare nescris.
Las amprente pe ea,
Si-ai s vezi
o comoar, ce-o cauti
o gsesti, si-o arunci
pe pereti.
Dar s vezi, c
scrisoarea rmne...
poarta-n ea vesnicia
de-a gsi un rost n ceva.
Joc
Te joci cu gndul
numeri n vnt
tcerea.
mi trag contur la ochi
si numai stii -
psesti n fat:
n urm pasii mei...
Te joci.
Machiez timpul
ntr-un vals
repetitiv
de a fi.
Deruleaz pe banda
tcerea sorbit
ntr-un srut
cu vntul.
Sterge ideea
c-un burete...
Si f un film mut
n care pmntul
merge n noi
ca un glob orfan
de timp.
Plngi copile,
plngi ncet si depresiv.
Esti stpn n cimitir,
cel mai mic din toti
de-aici.
Plngi... si noaptea
ti asterne patul
rece, ostensiv
Stai aici, rmi
cu orele
ce-aduc intentii
cum au fost, si au murit.
Plngi copile,
mut, n spatiu,
te-ai nscut
si te-ai si stins.
Dac
Dac mama ar fi
copilul meu
as aduna-n portativul iubirii
toate notele
ce mi le-a acordat doar ea -
invers proportional cu
fiinta mea.
Anotimpuri
Nu-mi amintesc dect,
anotimpuri discrete.
Am psit n ele
prizonier...
Sunt un oaspete
n viata mea -
a trecut prea mult
si multe...
Poate-mi schimb ideile cumva.
Dar, aceste anotimpuri
ce s-au dus
si numai vin
au lsat n mine dorul
si insuficienta de a fi.
Avatarul
ti povestesc avatarul
cltoriei mele...
Plou indigo
si psim verbul
ce ne-a constrns: a fi.
Exist n nchipuirea
de-a atinge cu-n deget
izvorul...
... La captul lui
esti tu...
M astepti.
S-ti povestesc avatarul.
45
Anul III, nr. 4(20)/2012
Dumitru BUHAI
(SUA)
Mi se bucur sufletul cnd scriu despre
miracolul nvierii ca despre inima credintei
crestine. Simt mprimvrarea inimii mele si
triesc sentimentul c sunt un fiu al ei. n
chip tainic, prin harul Duhului Sfnt, triesc
si simt c viata mi este umplut de fericirea
venit din Cer ca dar divin, prin credinta
nvierii Vietii n Bucurie si n cntecul biru-
intei asupra mortii si asupra ruttii omului.
Scriind, mi simt ndumnezeirea sufletului
meu prin credinta ce o am, de o viat ntrea-
g, n nvierea Fiului lui Dumnezeu.
Ce mult as dori, cititorule, s simti tot asa
ceva n inima ta, la acest Paste srbtorit prin-
tre strini sau pe meleagul strbun romnesc!
Pastele (gr. pascha) este Ziua Bucuriei
crestine. n aceast zi, credinciosii de pe toate
meridianele pmntului srbtoresc miracolul
nvierii Domnului Iisus, bucurndu-se de po-
sibilitatea de a reintra n familia lui Dumnezeu,
prin pocint si credint. El este Mntuitorul
si speranta noastr, cci prin moartea Sa, El
moartea a nvins, dndu-ne viata vesnic n
dar. El este credinta sperantelor noastre c
va veni curnd timpul s trecem din lumea
durerii si a mortii n lumea fericit, pentru
eternitate, cu Dumnezeu.
nvierea (gr. anastatis = rentoarcerea
la viat) este baza credintei noastre crestine.
Miracolul prin care puterea nvierii Domnului
Iisus Hristos ne-a nviat si pe noi din pcat
este inima credintei crestine. nvierea n ziua
dinti a sptmnii a dovedit cu putere c
Iisus, Domnul, este Fiul lui Dumnezeu, avnd
toat puterea n Cer si pe pmnt, iar Ade-
vrul acesta este principala surs a optimis-
mului crestinilor. n acelasi timp, nvierea d
putere divin celor care se ncred n valori
spirituale si triesc cu ochii credintei atintiti
spre tara cu lumini eterne.
Pentru nviatii prin credinta n cel nviat,
Pastele este substanta vietii lor. Ei nu cred
doar rational n nviere, nici nu celebreaz
doar formal, nu se desfat doar intelectual-
gnostic sau lirico-emotional, prin sensurile
metaforice ale culorilor srbtorii sau ale
melodiilor divine, ori a cuvntrilor sublime,
ci prin Harul Duhului Sfnt, triesc pe pmnt
ca Fii ai nvierii, n sufletul crora cu ade-
vrat: Hristos a nviat! n chip tainic, dar
real si a cror viat este umplut divin de
prezenta Sfintei Treimi. n ei radiaz Iubirea,
Bucuria, Pacea, ndelunga rbdare, Bun-
tatea, Facerea de bine, Credinciosia, Bln-
detea, nfrnarea poftelor.
nvierea este o victorie cosmic, n lumea
spiritual, o garantie c viata nu se opreste
la mormnt, ci continu n eternitate. Ca s
te bucuri de miracolul Pastelui, trebuie s
crezi n nviere, pentru a avea parte de fericirea
fiilor luminii. Creznd, ai speranta ce mngie
si d siguranta c viata pe acest pmnt este
doar o scoal real de pregtire pentru exa-
menul de trecere n tara unde nu se mai
moare, ci-i doar Srbtoare si Bucuria mn-
tuirii divine-n Lumin.
Cea mai strlucit biruint din infinitul
cosmosului ne-a uimit si ne-a fericit prin spe-
ranta si siguranta ce ne-a dat-o nviatul din
morti prin Bucuria mntuirii ce a rsrit ca
ghioceii prevestitori ai primverii crestine.
Prin nviere s-a nscut credinta si biruinta,
au aprut crestinii, s-au ivit bisericile, s-au
rspndit scripturile, s-au crestinat pgnii,
s-a schimbat istoria, s-au ntors oameni la
Dumnezeu... De Pastele acesta, Mntuitorul
mai bate si la usa sufletului tu...
Bucuria nvierii este Darul duhovnicesc
al credintei care te scoate din lumea de tin
si te transfer n cea de lumin divin. Aceas-
t stare de Bucurie este o melodie venit din
Cer. Nu este o autosugestie psihologic dat
de o situatie efemer, ci este o trecere (Pas-
tele) de la amar si durere la vindecare, de la
disperare la optimism, de la nefericire la fe-
ricire, de la ntuneric la lumina nvierii, de la
moarte la viat. Ce metamorfoze minunate!
De n-ar fi plns, n-ai duce-n ochi lumi-
na... De n-ar fi fost Crucea Golgotei, n-ar fi
fost nvierea! Un adevr axiomatic ce ne leag
Inima credin]ei cre[tine
Mirabila Smnj a-nvins moartea prin moarte ,
Redevenind Rege, Preot, mprat, Dumnezeu,
Fcndu-ne yi nou, prin credinja n El, parte
S fim rodul viu al suferinjelor sufletului Su.
prof. Dumitru Buhai
viata de pmntul cu lacrimi, dar cu dorul
sufletului care tnjeste mereu dup Dum-
nezeu..
Fr nvierea Domnului si Mntuitorului
nostru n-am avea Bucuria mntuirii n suflet,
dar prin credint avem biruinta sperantei si
fericirea c suntem Bucuria rodului suferin-
telor Lui.
El ne-a salvat Bucuria Pastelui! Fie nu-
mele lui ludat!
Pentru aceast srbtoare a srbtorilor,
Pastele nostru, inima credintei crestine, do-
resc fiecrui romn Fericire si Bucurie cn-
tnd mpreun sfnta melodie pe care o fre-
donm n armonie: Cristos a nviat din
morti! Si s memorm o poezie:
Paytele n (ar
n diminea(a de Payti,
Cu soarele zmbind,
Sim(eai c te renayti,
Auzind clopotele sunnd: Ding-dang!...
Peste tot te ntmpinau florile,
Parfumate yi de toate culorile,
Iar pomii cu frunzele verzi
Tresreau de bucurie-n livezi.
n livad, cireyii falnici nlbi(i
Cntau n corul frunzelor ferici(i.
Soarele trimetea razele de lumin
Ca to(i creytinii s aib fa(a senin.
Paytele acela sfnt romnesc,
n diminea(a cu soare-a-nvierii
Era ceva aya de divin yi ceresc,
C uitai c mai eyti n valea durerii!
Oamenii veseli, boga(i yi sraci,
Copii, femei, bie(i, fete , brba(i,
Cu zmbet pe fe(e, curat mbrca(i,
Se grbeau s-ajung la slujba-nvierii.
Pdurea de oameni cu suflete vii
Aytepta bucuria adus-n fclii...
$i cnta n cor Cristos a-nviat!
Iar valuri umane repetau Cu adevrat!
CRISTOS A NVIAT!
46
Octavian LUPU
Orice privire poate fi o fereastr
ctre cer, o descoperire a unui orizont nou si
o dezvluire a unui detaliu inedit. Orice gest
poate reprezenta atingerea frumusetii lumii
n care trim, desctusarea unei triri lun-
trice profunde sau dezvluirea unui gnd cu-
noscut doar de noi nsine. Prin orice impresie
si prin orice fapt, venim n contact cu un
univers prieten sau ostil, apropiat sau dis-
tant, si indiferent de conotatie, cu o lume de
care depindem si care deopotriv, depinde
ntr-o anumit msur de fiecare dintre noi.
Nu exist indiferent n relatia dintre fiinta
uman si realitatea exterioar, aceasta fiind
sursa a unei game nesfrsite de emotii, ce
dau culoare fiecrei experiente, conturnd,
exagernd sau diminund impactul acesteia
asupra lumii din interiorul fiecruia dintre noi.
De aici si reactiile diferite n functie de con-
text, chiar si n cazul aceleiasi persoane la
momente diferite pe axa timpului.
De fapt, natura nu posed sentimente, ci
are doar reguli, unele mai lejere, altele mai
stricte, care n functie de respectarea sau ne-
respectarea lor, genereaz consecinte de care
fie c dorim sau nu, trebuie s tinem cont.
Nu te poti juca iresponsabil, fiindc mai de-
vreme sau mai trziu vei constata c vei cu-
lege ceea ce ai semnat, si tocmai de aceea
cunoasterea autentic te ajut s ai cu-
nostint de aceste legi ce guverneaz tot ce
exist n aceast lume.
ns fiinta uman este caracterizat de
triri si emotii, care conduc la sentimente si
preferinte de lung durat, ce definesc, n
cele din urm, totalitatea alegerilor pe care le
facem, orict de rationali am ncerca s fim.
Orict de mult ne-am nfrna, ne-am educa si
am ncerca s ne convingem cu privire la jus-
tetea urmrii unei ci, dac nu exist un acord
emotional, atunci totul se va nrui, mai de-
vreme sau mai trziu.
Este nobil ideea datoriei mai presus de
sentimente, dar a forta lucrurile, dincolo de
msura interioar a sentimentelor, conduce,
mai devreme sau mai trziu, la monstruozitate
si nefericire. Acest lucru este valabil cnd
ne ntemeiem o familie, cnd ne alegem un
loc de munc sau cnd cutm s ne con-
formm unei religii. Indiferent de situatie,
dac nu exist acordul sentimentelor, atunci
realizarea lucrului n cauz va fi subred si
Omul, ca maestru
care nu respect# regulile
se va prbusi mai devreme sau mai trziu,
dup o perioad de nemultumire, criz, sufe-
rint si agonie.
Dar cum poate o fiint sentimental s
supravietuiasc n mijlocul unei lumi gu-
vernate de reguli? Cum este posibil s mp-
cm legea cu preferinta personal, care de
multe ori este posibil s mearg n sens opus?
Realitatea este c dac fiecare dintre noi
ar face ceea ce i place sau ceea ce se simte,
atunci rezultatul ar fi o confuzie general, iar
constructia social nu ar mai fi posibil, ins-
taurndu-se anarhia si domnia bunului plac.
Tocmai de aceea, solutia nu const n a merge
la extreme prin impunerea rigid a regulilor si
nici n urmarea lipsit de discernmnt a ins-
tinctelor si emotiilor. Dobndirea capacittii
de a armoniza aceste dou aspecte, n mare
msur contradictorii, reprezint fundamen-
tul unei adevrate educatii, ce te conduce n
final s deprinzi arta de a tri o viat plcut
si util pe pmnt.
S ne gndim la un instrument muzical,
s spunem o vioar, si s ntelegem putin re-
gulile fizice la care aceasta se supune. De
fapt, o vioar reprezint un dispozitiv acustic,
care genereaz sunete cu diferite tonalitti
n functie de dimensiunile sale fizice si de
materialul din care este realizat cutia de re-
zonant a corpului ei, de lungimea coardelor,
de forta cu care sunt acestea ntinse, precum
si de alte elemente constructive. Nu n ultimul
rnd, modul de aplicare a tensiunii mecanice
asupra corzilor prin intermediul arcusului,
determin sunetele ce vor fi emise, ca volum
si tonalitate.
Din acest punct de vedere, vom intui o
multime de reguli ce guverneaz procesul de
emitere de sunete, multe dintre ele fiind com-
plicate si necesitnd un proces de instruire
sub ndrumarea unui maestru. Tocmai de
aceea, deprinderea artei de a cnta la vioar
se desfsoar pe o perioad ndelungat, ne-
fiind niciodat pe deplin finalizat, existnd
mereu loc pentru mbunttire.
Din ce cauz apar toate aceste lucruri?
Pur si simplu fiindc exist reguli si restrictii
tehnice, la care se adaug cele de natur ar-
tistic, ce trebuie bine nvtate nainte de a
putea s cnti la respectivul instrument. De
aceea, ntelegerea si deprinderea regulilor
reprezint primul pas n educatie, indiferent
de domeniu, precum si n cunoasterea lumii
n care trim.
De ndat, ns, ce toate regulile de baz
sunt ntelese si nsusite, se poate trece la
partea cu adevrat artistic, reprezentat prin
transpunerea sub form de sunete a emotiilor
si tririlor dintre cele mai variate. Astfel, fiinta
uman gseste un canal extraordinar de ex-
primare, de transmitere ctre lume si ctre
ceilalti a celor mai intense si mai interesante
sentimente.
Att n compunerea unei partituri muzi-
cale, ct si n interpretarea ei, exist emotii,
sentimente si pasiuni ce vibreaz interior si
exterior deopotriv. Acest fior sacru al reali-
zrii unor linii melodice de exceptie se poate
manifesta nealterat, doar dup ce regulile au
fost bine deprinse, omul si instrumentul fu-
zionnd n mod miraculos din punct de vedere
tehnic, asa cum sufletul si emotia se unesc
n exprimarea naturii profund sentimentale a
fiintei umane. Aici este de fapt grandoarea
unei compozitii de exceptie, transpuse la un
nivel de nalt clas de un artist de valoare.
S ne ntoarcem acum ctre un alt dome-
niu, si anume cel al nsusirii miestriei de a
putea juca sah. Acest gen de activitate, sim-
pl la nceput, se dovedeste greu de stpnit
n lipsa unei pregtiri corespunztoare. n
acest sens, orice instruire adecvat presu-
pune ntelegerea mutrilor de baz, lucru care
n cteva ore se deprinde imediat. Dar, dup
aceea, este necesar nsusirea anostei teo-
rii a deschiderilor jocului de sah, unde trebuie
nvtate mai multe suite de mutri pn la
ntiprirea lor la nivel de automatism.
A ntelege diferenta dintre un joc nchis
si unul deschis, dintre o aprare sicilian
si un gambit al reginei, precum si multe
alte astfel de secvente de mutri, reprezint
o etap fundamental nainte de a se trece la
practicarea artei sahiste. Continund, dup
aceea, cu tehnicile de continuare a jocului,
de anticipare a mutrii urmtoare a adver-
sarului, precum si de definire a strategiei de
joc, urmat de mutri tactice n acest sens,
se ajunge treptat la stpnirea tuturor etape-
lor prin care se trece de la prima mutare pn
la mult doritul sah-mat aplicat adversarului.
Toate aceste lucruri necesit timp, per-
severent si dedicare n ntelegerea si nv-
47
Anul III, nr. 4(20)/2012
tarea regulilor, multe dintre ele neputnd s
fie transpuse n cuvinte, fapt pentru care n-
drumarea unui maestru devine indispensa-
bil n trecerea de nivelul mediu. Dar de n-
dat ce regulile de baz sunt deprinse, se
poate trece la partea artistic a jocului, la
combinatii neasteptate si la strategii sur-
prinztoare. Abia atunci creativitatea uman
se poate manifesta, iar viziunea interioar
se poate manifesta cuprinztor n realitatea
concret a jocului.
De fapt, nsusirea regulilor si exprimarea
universului luntric al emotiilor, tririlor si
sentimentelor merg de multe ori mpreun,
conducnd la o armonizarea dintre interior
si exterior, dorinte si realitate, precum si la o
unire creativ dintre om si lumea n care tr-
ieste. Este o nvtare si o perfectionare ce
nu nceteaz de-a lungul ntregii vieti, de
fiecare dat existnd o nou posibilitate de
mbunttire, de atingere a unui nou nivel si
de relationare la un nivel tot mai profund cu
realitatea n care trim.
Numai asa trirea devine plenar, viata
capt culori plcute, iar piedicile devin oca-
zii de dezvoltare dintre cele mai favorabile.
De fapt, nu exist o alt cale n afar de aceas-
ta pentru a evita plafonarea, cenusiul si pr-
busirea interioar, un scenariu nefericit ce
se repet la fiecare pas n societatea n care
trim.
Revenind la natura ce nu cunoaste sen-
timente, totusi, ea nu ne trateaz cu cruzime,
ci ne ofer ocazii multiple n a-i deprinde re-
gulile, n a nvta cum s nsusim deprinderile
de baz n a le respecta, dup care s putem
s ne exprimm creativ sentimentele, dorin-
tele si aspiratiile ntr-o armonie desvrsit.
Numai pe aceast cale putem s fim deopo-
triv noi nsine n ceea ce facem, fr a mai
exista pericolul de a genera haos n jurul
nostru.
Dac ne vom nsusi reguli corecte n ce
priveste stilul de viat, respectul pentru se-
meni si deopotriv, pentru lumea n care trim,
atunci realitatea va ncepe s si schimbe
atitudinea fat de noi, iar viitorul se va des-
chide larg naintea noastr prin oportunitti
neobisnuite. De fapt, putem s fim liberi s
facem tot ce dorim, ns numai dup ce am
deprins cu adevrat regulile vietii.
Acest lucru este similar liberttii de a con-
duce o masin, ns numai dup ce ai fost
nvtat asupra acestui lucru si ti-ai luat ates-
tarea de rigoare. Numai atunci dorinta ta nu
va reprezenta un pericol public si nici un
atentat asupra liberttii altora de a tri. Pro-
blema noastr este c dorim s fim maestri
Ir s deprindem regulile, c vrem s dm
sfaturi, fr ca n prealabil s fii nvtat temei-
nic, c vrem s vorbim, fr a sti s ascultm,
s conducem, fr a avea o cunostint clar
a ceea ce nseamn s executi. Si din dorinta
de a arde etapele vietii, de a o lua pe scurt-
turi nepermise, ajungem n cele din urm s
trim o viat confuz, contradictorie si n-
dreptat flagrant mpotriva celor mai elemen-
tare legi ale naturii, uitnd de faptul c fiinta
uman nu va putea niciodat s impun reguli
nici universului si nici Creatorului ei!
Preafericitul Lucian cardinal
Muresan este al treilea cardinal
al Bisericii din Romnia si n nal-
tul Senat de la Roma, prezidat de
papa Benedict XVI, i reprezint
pe greco-catolici, pe milioanele
de romni fugiti n occident si
ntreaga natiune.
Romnia este n UE, dar or-
todocsii sunt nc nefamiliarizati
cu normele si valorile din vest.
De aceea rolul noului cardinal
este de a-i sprijini pe presedintele
si patriarhul de la Bucuresti n
continuarea dialogului cu Roma,
nceput de Fericitul papa Ioan
Paul II.
Ideea Statului fr Biseric s-
a dovedit contraproductiv,
pentru c el are la baz o fals
constiint, generat de escamo-
tarea valorilor, judectilor reli-
gioase pe care le-a fcut n pre-
alabil. UE se bazeaz pe codul
canonic catolic actualizat -
acquis communautaire.
La ncrucisarea intereselor a
trei culturi, religii, imperii, greco-
catolicii din Transilvania s-au
unit cu Roma n 1697 fr o su-
praveghere austro-ungar. n
1701 a doua unire s-a realizat n
conditii de subordonare, cu con-
secinte pn astzi. Vezi rolul
UDMR-ului.
De trei secole se lupt greco-
catolicii s ridice nivelul inte-
lectual al natiunii, s formeze o
ptur de intelectuali occidentali
capabili s articuleze si s reali-
zeze programul de emancipare
national, social la nivelul trilor
de origine latin, Italia, Franta,
Spania.
E greu de stiut ce linie va ur-
ma Preafericitul Lucian, cea a pri-
mei uniri, a episcopului romnilor
Inocentiu Micu Klein, a Scolii
Ardelene sau unirii a doua, a
episcopilor Ioan Bob si Ioan Le-
meni, mai cooperanti cu adminis-
tratia maghiar.
Presedintele, patriarhul si
cardinalul pot elibera neamul
romnesc de lanturile grele ale
duhovniciei si soborniciei mos-
covite si constantinopolitane,
cum se exprimau cei care au esuat
n perioada interbelic. Ideea
contemplativ, tot din vremea
aceea, c trebuie asteptat pn
cnd moldo-valahii ortodocsi se
coc, s-a dovedit la fel de gresit.
Conditiile de emancipare a
tuturor romnilor sunt azi n UE
incomparabil mai favorabile
dect cele din trecutul Bisericii
unite cu Roma, dar asta nu n-
seamn c afirmarea national,
social se face cadou, va cdea
ca para mliat n gura lui n-
tfleat.
Acum nu se mai pune pro-
blema uniri cu Roma ca pe vre-
mea Imperiilor, ci o cooperare si
coordonare a eforturilor comune
occidentalo-romnesti n Europa
unit gratie Romei. Asta presu-
pune si dialog si intransigent
n aprarea intereselor neamului,
cum au fcut episcopul si pro-
topopii ardeleni la prima unire si
apoi mai ales Scoala Ardelean.
Rezistente n efortul de eman-
cipare au fost si sunt pe toate
fronturile. Occidentalii n-au n-
credere n greco-ortodocsii mol-
do-valahi, greco-pravoslavnicii
n-au ncredere n ortodocsii de
origine latin. Moscova, Belgrad,
Sofia nu vd cu ochi buni eman-
ciparea Romniei pentru c le st
n calea unittii lumii lor slave.
Greco-fanariotii sunt nostalgici.
Budapesta i vrea pe romni de o
mie de ani ori subordonati, ori
maghiarizati.
Pe de alt parte, dac ne rea-
mintim de generozitatea Fericitu-
lui papa Ioan Paul II fat de mol-
do-valahi, puteam avea ndejdea
c presedintele, patriarhul si al
treilea cardinal vor schimba des-
tinul neamului n UE si vor crea
un model si pentru celelalte tri
ortodoxe, cum a fost si prima vizi-
t a unui pap n lumea ortodox,
la Bucuresti, n mai 1999.
Viorel ROMAN
(Germania)
Ghinionul de a fi
moldo-valah, al treilea cardinal
48
Emil BUCURE{TEANU
Trezi(i-m, Doamne!
Trezi(i-m, Doamne, din negura
gndurilor
liniyteyte-mi marea ideilor nocturne
prea mult m duc n mine
yi n-am fereyti yi uyi
yi-afar e lumin yi jocuri de ppuyi
pe-un curcubeu ay merge
s trec valea durerii
yi marea-n care stau
s trec n alt mare
m-nbuy trecutul
dar nu vd viitorul
f cale de lumin s-mi ar adnc ogorul
s-ob(in recolte grase
s-ngray cu ele lumea.
nu-mi trebuie nimic
atta (i cer.
zlog m las doar (ie
acum
yi pentru infinit.
Rug
Doamne, Dumnezeule, pmntul priveyte-l,
Binefacerile Tale din ceruri coboar
Inimile rele s se usuce, s piar,
F s dispar noaptea amar.
Ploi calde s cad, recolte s creasc
Pe cmpii ntinse turme s pasc
Ad-ne, Doamne, pine n cas
n tine se afl ndejdea noastr.
Privim nspre tine, n genunchi ne e ruga,
Din Egipt plecarm, lung ne e fuga.
Nu ne lsa, Doamne, credin(a s plece
Cci fr credin( soarele-i rece.
Doamne, Dumnezeule, robii-(i priveyte
Peste sufletele noastre uscate de ur
F ca s cad tmduitoare cldur
Iertare poporul evreu ceryeyte
Doamne, Dumnezeule, rogu-te, ne izbveyte.
n satul n care mi dorm strbunii
Luna se-oprea pe cer mirat
De licuricii ce sclipeau n geamuri,
De focurile ce ardeau n vatr.
n satul care mi dorm strbunii
Veneau (rani cu care pline,
Recoltele umpleau hambare,
Royii cuptoare coceau pine.
Livezi cu pomi priveau spre soare,
Din crengile cu poame coapte
Putea s guste oriyicare.
Treceam pe uli(e hulind...
Flci yi fete prin(i n hor
Rupeau pmntul tropotind.
Treceau flci cntnd de dor.
La por(i ieyeau Elene seara
$i vorbe dulci spuneau, de-amor.
n satul n care mi dor strbunii
Duminicile erau srbtori,
O nunt ncepea de vineri,
Se termina luni nspre zori.
Copii erau; s-i numeri, sute;
Cu sania pe deal zburam
$i ne opream trziu n noapte.
II
Nu mai nfloresc pomi n livezi,
Nici soarele nu mai apune
Peste porumb strns n grmezi.
Copii nu sunt, nici ycoal nu-i,
Plecat-au oamenii la munc
Rug II
Doamne, Dumnezeule, a tot creator
Poporul romn spre tine ndreapt
Ruga lui, d-i minte-n(eleapt
S scape de hiene, adu-ne voin(a
- n tine ne-a fost totdeauna credin(a -
S facem din (ar grdin cu poame
S mnnce cei ce de tine au foame.
Doamne, Dumnezeule, a tot puternic
Pe pmntul nostru czut-a-ntuneric
Nevrednici suntem de a ta privire,
Copiii noytri de tine au iubire.
De (i-am greyit cu ceva acceptm pedeapsa,
Dar nu cere de la ei rsplata.
Doamne, Dumnezeule, a tot ytiutor
Aprinde-ne o raz de speran(,
Arunc un curcubeu peste valea iubirii,
F un semn c ne ytii yi ne vezi
Rogu-te, Doamne, apr-ne
ale min(ilor livezi,
(i ncredin(m suflete le noastre
pentru a Ta mpr(ie.
Amin
n (ri strine, la al(i stui.
A disprut yi iarba verde.
nalte vrejuri se ridic,
Cu greu, cu chin le po(i strbate.
Ne mor copii de dor de mame.
Plecate sunt n (ri strine,
Copiii le mureau de foame.
mi url cinii a pustiu
Rmas-au multe case goale
De-ntors, stpnii nu mi ytiu.
Glasul de clopot este altul
Btrnii mor mnca(i de gnduri
Odat cu ei moare yi satul.
49
Anul III, nr. 4(20)/2012
Zna metropolei
Dac nu te-as fi vzut,
acum as spune
c esti doar vis.
Dar tu vrei s ncalci regulile,
zn a acestei nopti
a metropolei.
Pe unde ai plecat, oare?
La vreo ntlnire unde pasiunea
te va ntmpina singur?
Grbeste-te!
Mai e o or pn-s bat
miezul noptii.
Ai uitat?
n curnd, vraja se va risipi.
Arjan KALLO
(Albania)
Arjan Kallo s-a nscut la 22 noiembrie 1967 n orasul Kora, Albania. Dup ce a terminat
liceul Raqi Qirinxhi, a studiat italiana la Universitatea din Tirana, n perioada 1986-1990.
A predat la diferite scoli din Kora si din1998 este profesor la Universitatea din Kora. Este
pasionat de poezie, proz, traducere, jurnalism. A publicat patru crti de traduceri: Proverbe italiene,
Poezii italiene de dragoste, o colectie de povestiri scurte ale scriitorilor din anii 80, La citta non
rispose (Oraul n-a rspuns) si nuvela Il buon vecchio e la bella fanciulla de Italo Svevo, iar anul
trecut, n cadrul unui eveniment de mare amploare care a avut loc ntre Italia si Albania, a publicat
cartea de poezii La tua immensita mubriaca (Nesfrirea ta m mbat), poeme scrise n timpul
sederii sale n Grecia. Este pe cale de aparitie volumul de povestiri scrise n limba albanez Visele se
vor spulbera n curnd.
Public pe diferite site-uri de literatur italiene si albaneze de pe internet si particip la concursurile
organizate de diferite asociatii culturale din Italia, iar unele poezii si povestiri au fost publicate de
ctre acestea. Colaboreaz de multi ani cu poeta Gabriella Gruber din Trieste n cadrul proiectului
Poezie si solidaritate. Traducerile, lucrrile si articolele sunt publicate n reviste albaneze, dar si n
diverse ziare din Grecia, Kosovo, Macedonia, Italia, America etc.
Stea strlucitoare
Strlucesti att de ametitor azi nct
semeni cu o stea
care, eclipsat de soare,
cuprinde de ciud
fiecare noapte.
Stai aici lng mine,
si las-m s te admir,
cci nu exist alt alinare.
Deja presimt c-n zori
voi suferi din nou
cnd vei psi peste-acest prag.
ndrgosti(ii
Pe Romeo si Julieta
destinul fr de noroc i-a desprtit din nou.
Povestea lor e la fel de cutremurtoare
si-acum si se prelungeste la nesfrsit.
Shakespeare nu se gndise
c iubirea s-ar putea ntoarce
pe strzile Atenei.
Ea, mpietrit n balconul singuratic
din Verona, asteapt
It frumosul s-ajung.
El, n templu cel vechi,
ntre gratioasele zeite ale Atenei,
se bucur de fiecare clip.
Icoan
Portretul tu ca un nger ceresc
Este-o icoan vie
ce n tcere
agit
marea inimii mele.
Valuri ce cresc si rbufnesc
n rvsirea mintii.
Ah, ct as vrea s srut
buzele tale crnoase
si apoi si apoi
as muri fericit.
Coloanele
Coloane cenusii
ce duc apsarea timpului.
aceleasi riduri, astzi parc mai adnci.
ntelepciunea nchis
ntre ziduri tcute
niciodat nu se va risipi.
Trec ncet prin fata lor:
maestri-nvtati sculptati ntre ucenicii lor,
figuri fr glas din veacuri.
Avut-au cui s-mprtseasc druirea.
La Atena
Imaginea ta divin
ca un miraj
m urmreste pretutindeni
pe strzile Atenei.
ncerc s-o vd,
dar pe neasteptate se ascunde.
Parc-i un joc de nchipuiri
ntr-o oglind sclipitoare.
Sus, ntre coloanele Acropolelor
Te plimbi, in cuibul zeitelor.
Uneori esti Afrodita,
uneori esti Diana.
Soarta ta este scris:
nencetat colind
ntre antichitate si azi.
Zei( strin
Cine esti tu, frumoas strin?
Artemis, Daphne sau Electra?
Ce zeu te-a creat?
Trei ntrebri
la care nu stiu s rspund.
Nu conteaz numele,
m descurc si fr el; nici zeul,
sunt multi, cine-si mai aminteste de ei?
Sngele albastru nu nseal,
fiic a lumii fermecate a zeilor.
Tu, statuie a acropolei
Trupul tu perfect
este o statuie de marmur
acolo ntre femeile tcute
de pe Acropole.
Goale n fata ta,
stau sfioase.
Ah, ct as fi vrut s-l ating
ca s simt focul care i d viat.
Ah, ct as fi vrut s-l dezmierd
ca s simt dragostea sa.
Dar gndul se ntrerupse brusc
cnd sunetul nemilos
al telefonului tu
mi rsun-n ureche.
Ay vrea
As vrea ca ziua aceasta
s n-aib sfrsit.
Ar fi cea mai rea consolare
pentru noi amndoi.
Mine pleca-voi.
Si chiar de-ar fi s mai rmn
o zi n-ar fi de-ajuns.
Nu va fi vesnic desprtirea ce bate-n
fiecare ceas.
Soarta e rzbunarea dureroas
a iubirilor eterne.
T
r
a
d
u
c
e
r
e

[
i

p
r
e
z
e
n
t
a
r
e

d
e

N
i
c
o
l
e
t
a

C
#
l
i
n
a
50
Virgil STAN
Victor s-a sculat cu noaptea n cap si-a
cutat n odaie traista, n care a aruncat n
grab un bot de brnz de oaie, srat si
tare, si un coltuc din pinea pe care a fcut-
o cu dou zile n urm Jeni, sotia sa, n cup-
torul de lng cas.
Pinea, la tar se coace o dat pe spt-
mn, s nu se ard cuptorul prea des. Era
criz pn si de paie. Si anul trecut, ca si anul
acesta, nu s-au fcut pioasele din cauza
secetei din primvar. Boabele costelive de
gru sau de orz ce au scpat de la secet, le-
au crat soarecii de cmp prin gurile lor,
unde si-au pregtit adevrate comori pentru
iarna ce se anunta aspr dup spusele btr-
nelor din sat.
nainte de cumpna dintre ani, mama Ioa-
na, mtusa lui Victor, tia n dou, cu cutitul,
cteva cepe, alegea cupele mai mari, n care
punea cte o lingur de sare, si le aseza cu
grij pe pervazul ferestrei n ordinea lunilor.
Acele cupe de ceap, care aveau de Sfntul
Vasile mai mult umezeal n ele, avertizau c
lunile respective vor fi ploioase. Asa decre-
tase mama Ioana, si anul acesta dup stu-
dierea cepelor sale n ziua de Sfntul Vasile,
c lunile de iarn vor fi geroase si pline cu
zpad, aproape pn prin martie, cnd v-a
cdea ultima nea a mieilor, imediat dup
babe.
Victor a iesit grbit din cas, fr s-o tre-
zeasc din somn pe tnra sa sotie, a mers la
fntn, a scos o gleat cu ap proaspt
si rece si a umplut plosca sculptat din lemn
de cires, mostenit de la bunicul su din par-
tea mamei, de-al lui Fruntes din Mosneni, un
sat megies. A scos caii din grajd si i-a nh-
mat la crut. Trebuia s ajung la lotul de
pe Spoial, cum numeau zona aceea localni-
cii, undeva deasupra lacului, spre comuna
Amzacea, s lege brazdele de gru secerate
n timpul zilei trecute. Dac nu se apuca de
dimineat, cnd nc luna strlucea pe cer si
broboane de rou mai poposeau pe frunzele
grului, nu mai putea s termine snopii de
legat. Cnd soarele se ridic de o sulit, usu-
c orice urm de umezeal, boabele de gru,
costelive si fr de miez, ncep s prseasc
spicul scuturndu-se, pierzndu-se astfel si
bruma ce mai scpase de la secet.
Linistea noptii este spart de pcnitul
rotilor ce se hurduciau pe drumul gloduros
si de tropotul copitelor celor doi cai. Deja
luna a nceput s coboare spre asfintit. Se
apropiau zorile. n lanurile pe lng care c-
ruta se zdruncina n trapul cailor, se auzeau
greierii trind. Victor fluiera ncet o melodie
la ntmplare, mai mult s-i treac de urt
pn ajungea la lot, cale de vreo trei-patru
kilometri, ndemnndu-si bidivii ce sforiau
scotnd aburi pe nri de oboseal. ncepuse
s apar transpiratia pe grumazul cailor din
cauza efortului si a grabei. Spuma alb se
mprstia pe spatele lor, mnjit de drlogii
hturilor. Cnd va ajunge la captul lotului,
va trebui s-i frece cu un somoiog de paie si
s-i acopere cu pturi, s nu fac aprindere
la plmni.
Ajuns la tarlaua printeasc, deshm
caii si, dup ce-i busuma bine cu somoiogul
de paie, i acoperi repede cu pturile cazone
rmase de pe timpul rzboiului de la trupele
rusesti cartiruite n plevar. Le arunc un brat
de iarb cosit n grab de pe marginea dru-
mului, s aib ce ronti pn termin el treaba
cu legatul si seceratul restului de lan.
ncepu s smulg cicoare de pe rzor,
pentru legarea snopilor. Lua cte dou-trei
tulpini de cicoare si le mpletea nnodndu-
le rdcin la rdcin, prindea n brate grul
secerat de peste zi, apsa cu genunchiul pes-
te grmjoara de gru si strngea snopul cu
legtoarea din cicoare, lsndu-l n urma sa.
Mai trziu la ntoarcerea din captul lotului,
va aduna snopii n cpite, s-i vin mai usor
la aruncarea lor n car cnd i va duce la batoz.
Noaptea era senin si stelele strluceau
pe bolta cerului. Carul mare si rarita se distin-
geau rsfirate ca niste mrgele la gtul unei
codane prins n hor satului de pe maidanul
din fata lui Safta Toader, zis si chiorul. Zorii
sprgeau linistea noptii prin zborul ciocr-
liilor ascunse printre brazdele de gru, unde
le-a prins somnul. Cnd Victor s-a aplecat s
ia un nou brat de gru, un iepure a srit din
maldrul de gru si a zbughit-o pe rzor, spe-
riindu-l de moarte.
Victor se grbeste, iar n urm ncep s
se vad snopii aruncati n dezordine. A avut
spor acum pe rcoare, ns dac nu reuseste
s termine toate brazdele de legat pn se
ridic soarele, ar trebui s mai vin o zi, ns
spera s reuseasc. Spre ziu, au czut cteva
picturi de umezeal. Noaptea fusese rco-
roas si acum simtea cum transpiratia i n-
gheta pe spatele su ud. Razele lunii i cl-
uzeau pasii prin lan. Aproape c legase jum-
tate din suprafata secerat. Aduna cu bratele,
strngea tare snopul sub genunchi, bga le-
gtura de cicoare pe sub el, apoi o mpletea
s fie snopul ct mai strns. Lucra ca un robot
tcut si ngndurat.
A nceput s se lumineze de ziu. Peste
putin timp soarele se va ridica deasupra la-
nului, iar razele sale vor deveni din ce n ce
mai puternice, uscnd tot ce ntlnea n cale.
Ziua, pe arsit, sulitele ptrunztoare se stre-
curau n strfundul pmntului crpat din
cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte usor
s bagi palma printre crpturile aprute n
pmntul arid. Aici era si un teren mai slab,
predomina argila rosie, fiind zon pietroas,
din aceast cauz nu se putea cosi cu sece-
rtoarea mecanic, ci doar la coas sau la
secer.
n sfrsit, a terminat de legat tot lotul ce
l-a pus la pmnt cu trud, ncovoiat asupra
secerii, cu o zi n urm. Dup ce va ncerca s
mbuce ctiva dumicati, se va apuca de sece-
rat si restul suprafetei de gru. La coas, nu
se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate si
spicele se puteau scutura foarte usor. Ridic
plosca grea deasupra capului si apa rece, ce
se scurgea, i rcorea pentru cteva clipe
ceafa ndusit.
Ziua era lung si arsita mare, asa c fiecare
strop de ap trebuia drmuit, s ajung pen-
tru tot timpul ct va sta pe cmp. Era obosit
si fr chef de munc si l durea tare spatele,
stnd tot mereu aplecat asupra secerei, dar
cum nimeni nu venea s-l ajute, trebuia s
termine singur ntreaga suprafat de secerat
si legat, pentru c n curnd avea rndul la
batoz, s-si treiere bruma de gru recoltat.
Gndurile i zburau la Jeni. Era nsrcinat
si asteptau din zi n zi s-i vin sorocul. Era
primul lor copil si cum btrnele din vecini le
spusese c vor avea biat, c are burta tugu-
iat, erau plini de sperant c se va naste un
copil sntos primul lor mostenitor. Poate c
acel copil, dac va fi biat, nu va avea aceeasi
viat chinuit de tran ca toti cei de aici din
comun. Va putea s nvete o meserie ca si
el, s plece la oras unde s-si fac un rost, s
cstige pinea mai usor. La oras duci alt
Secer#torul
51
Anul III, nr. 4(20)/2012
viat, chiar dac la nceput este mai greu. Te
obisnuiesti pn la urm cu greuttile. El a
fost nevoit s prseasc orasul si s revin
n lumea satului dup terminarea scolii pro-
fesionale, din cauza printilor. Nu avea cine
s-i ajute n gospodrie si la cmp, ns pe
copilul su nu l va mai interesa agricultura.
Se va ntoarce la tar doar n vizit, s-i vad
cnd i se va face dor.
Secera hrsia prin lanul de gru reteznd
smocurile de paie strnse n palmele btto-
rite de munc, iar firele galbene si uscate, le
aseza n urma sa n buchete. Avea grij s nu
calce peste spice s se scuture. Cu mult
trud se adun un sac cu boabe. Nici nu stia
dac va reusi s plteasc drile ctre stat
din ce n ce mai apstoare, din cauza secetei
din ultimii doi ani.
Deja soarele devenise insuportabil, ns
Victor parc nu mai simtea durerea din mus-
chii bratelor si nici amortirile din spate, v-
znd c este ultima trecere si termin de se-
cerat ntregul lot. Rmnea s vin dimineata
urmtoare s-l lege si scpa de grija grului,
mai urma treieratul la batoz. Celelalte loturi
le-a cosit cu secertoarea mecanic n tov-
rsie cu unchiul su, Vasile, fratele mai mic al
tatlui. Erau amplasate pe un pmnt mai bun
si grul a crescut mai des si mai viguros.
Acolo era toat speranta de recolt pentru
anul acesta.
Avea de gnd, la ntoarcere, s treac si
pe la bostana de deasupra lacului. De fapt,
acum a rmas doar urm de lac. Mai apreau
n albia lui cteva locuri cu mocirl, unde mai
orcia din cnd n cnd cte o broasc r-
gusit. Restul de broaste stteau ascunse
prin rogozul crescut pe lng maluri, s se
fereasc de cldura verii.
Ajuns la bostan, se ntrist de situatia
jalnic gsit. Vrejurile curpenilor se rsuci-
ser din cauza uscciunii, iar pepenii nu au
mai apucat s se dezvolte. Parc erau niste
trtcute bune de pus la murat. Ici, colo, mai
gseai cte un pepene mai mare dect pum-
nul, dar nu stiai dac a apucat s se coac,
ori s-a plit nainte de coacere.
Nici s creasc, curpenii nu au avut timp.
Si cum lacul era secat din cauza secetei pre-
lungite, nu aveai de unde s cari ap cu g-
leata s le dai un strop de viat la rdcin.
Cndva, aici, n acest lac cu izvoare de
suprafat, se adunau si apele ploilor abun-
dente czute peste cmpia dobrogean,
scurgndu-se prin valea de la Spoial, zon
din care se scotea piatr pentru construirea
zidurilor sau temeliilor caselor din comun,
o piatr rosie, ca si pmntul din care se ex-
trgea. Viiturile de ap de la ploi se scurgeau,
splnd clisa rosie de prin cariera abando-
nat, pn ajungeau la lacul Tatlaceag, cale
de vreo opt km.
Victor s-a ntors acas lund ctiva pe-
peni mai mari, la ntmplare, adp caii cu
ap proaspt la ulucul de lng fntn, i
bg n grajd si le arunc un brat de fn verde
adunat din flora spontan crescut rar pe
marginea drumurilor. si arunc plria din
pi pe patul din polatr, lng cmasa sco-
rojit de transpiratia din timpul zilei si se duse
s se rcoreasc la uluc. i era foame si simtea
nevoia s goleasc o strachin cu o zeam
cald, apoi s se ntind un pic pe pat, poate
adoarme stiind c la ora patru dimineata tre-
buia s se ntoarc s lege n snopi grul ce
l-a secerat astzi.
- Ai terminat de legat si secerat?, l ntreb
Jeni, ce se misca greoi prin polatr din cauza
sarcinii.
- Am terminat, rspunse Victor, obosit si
Ir chef de vorb. Mine dimineat sper s
termin pn pe la zece de legat si de fcut
stoguri.
- Au venit iar s te anunte c joi trebuie
s aduci tot grul la batoz, asa c vorbeste
cu cineva s te ajute la cratul snopilor la
arie. Poate vrea nenea Stoica s mearg cu
carul. n dou drumuri cu dou care, cred c
reusiti s aduceti ce-i deasupra la Spoial.
- Asa sper si eu. Am s vorbesc mine,
cnd m ntorc de la cmp. Trebuie s merg
si la unchiul Vasile s-i cer coltarii ca s-i
montez pe crut.
Nenea Stoica locuia peste drum si era
sotul mtusii Ioana, sora tatlui su, mai mic
cu doi ani. ntotdeauna s-au ajutat cnd a
fost nevoie, asa c si acum l va ajuta chiar
dac el terminase de treierat si orzul si grul.
Mtusa Ioana sau mama Ioana, cum o
Andrea Mantegna - Curtea de Mantua
52
strigau toti nepotii, era o fire sugubeat. Cei
btrni copilriser cu totii pe aceeasi strad.
Le povestise odat, la o clac de btut floarea
soarelui, ce i-au fcut cnd erau codane, unu-
ia Rducanu, tnr preceptor, venit n comu-
n de nu se stie de unde. El a fost gzduit la
printii viitorului su sot, la unchiul Stoica,
ei avnd mai multe camere. Ce i-a trsnit prin
cap, att ei ct si altei fete de aceeasi vrst,
tinere ntre optsprezece-douzeci de ani, s-
i fac preceptorului, care n-o mai slbea, n-
cercnd s-i intre n gratie, cnd ea nici nu-l
putea suferi.
ntr-o zi, cnd preceptorul era plecat la
primrie, mpreun cu Paraschiva, o alt zurlie
de prieten de aceeasi vrst, s-au dus n vi-
zit la tusa Floarea, mama lui Stoica si viitoarea
ei soacr, lucru la care nici nu se gndea pe
atunci, stiind c au copilrit de mici mpreun
ca vecini si fiecare se tinea cu altcineva pe la
balurile de la Turtoi.
Tusa Floarea, fiind ocupat cu ortniile
prin bttur, profitnd de absenta ei, s-au
dus repede n chiler , au luat putineiul si l-au
bgat sub plapuma unde dormea Rducanu
si, pe aci ti-e drumul. Au fugit repede s nu fie
surprinse asupra faptului de ctre btrn.
Seara, cnd tnrul preceptor a venit a-
cas de la primrie, a cinat mpreun cu gaz-
dele si s-a dus la el n camer s se culce.
Lumina lmpii cu petrol, asezat pe perete
deasupra patului, nu era suficient pentru a
se distinge modificrile survenite ntre timp
asternutului. Se dezbrc si intr sub plapu-
m, numai c dnd de putinei s-a speriat asa
de tare nct a sculat toat casa cu tipetele
sale. Panicate, gazdele au dat fuga s vad
ce s-a ntmplat si asa au aflat c Rducanu
s-a trezit cu putineiul n pat sub plapum,
motiv pentru care i-a bufnit rsul dup ce au
prsit camera tnrului.
Rducanu nu stia cine a fcut sotia, dar
o cam bnuia pe autoare. Acelasi lucru l b-
nuiau si mtusa Floarea cu mos Constantin
si cum ptitul era hotrt s fac reclamatie
la militian, dimineata prima grij a tusei Floa-
rea a fost s ajung la vecina Semilia si s-i
povesteasc necazul chiriasului su. Auzind
mos Dumitru de nzbtiile fiicei sale cea mare,
a luat biciul si dup ea prin toat ograda, s-o
nvete minte s mai suguiasc cu omul prim-
riei. i era fric s nu fie chemat de militian la
post si fcut de rs n comun.
Nzdrvana de fat a stat mai toat ziua
ascuns prin vecini, la Victoria lui Cnciu,
poate-poate uit btrnul de trsenia cu pu-
tineiul. Familia Cnciu avea casa la sosea pe
unde trecea si Rducanu spre primrie, asa
c Ioana l-a asteptat si l-a rugat s o scuze
c a fost doar o glum tinereasc si i-a promis
c va dansa numai cu el la balul de smbt
seara. Asa a scpat neciufulit de tatl su,
dar nu si de njurturile de bisaltir si de cru-
cioi ale acestuia.
Jeni i aduse strachina cu ciorb de pa-
sre si pinea de cas si le asez pe masa din
polatr. Victor lu cutitul si si tie o felie
zdravn din pinea cu coaja groas si ars
de vatr, se nchin si ncepu s nfulece gr-
bit din zeama gras si gustoas ce aburea n
strachina de lut ars.
- Ai tiat cocosul porumbac?, o ntreb
Victor pe sotie.
- Da, c se btea tot timpul cu cel roscat
si nici nu lsa ginile n pace. Mai mereu
srea gardul la tata Lisandrina, de m su-
pram cu vecina pentru el.
- Foarte bine i-ai fcut. Eu am s merg s
m culc mai devreme, s pot termina mine
toat treaba la Spoial pn pe la zece. Dai
tu la ortnii si la animale de mncare, c
parc nu mai am picioare de oboseal. M
dor si salele de nu m pot ndrepta ct am
stat aplecat asupra secerei si a snopilor toat
ziua, n soarele din cmp.
- Bine, atunci, du-te si te odihneste c
m descurc eu prin curte ct m mai pot misca.
Victor si luase concediu de odihn toc-
mai s scape de aceste obligatii ale vietii. Ta-
tl su nu mai putea face mare lucru la mun-
cile cmpului. Majoritatea lucrrilor agricole
le-a fcut tocmind oameni s le execute. No-
roc cu salariul su. Dup cum se desfsurau
evenimentele n comun, nu credea c l apu-
c toamna pe btrn ca particular, membru n
TOS, o organizatie de ntovrsire cred c
dup model rusesc, ntre tranii necolecti-
vizati.
Vasile Vlcu, primul secretar de partid al
regiunii Constanta, forta nota s colectivizeze
ntreaga regiune pn la sfrsitul anului cum
se zvonea n comun. Au mai rmas ctiva
care nu au vrut s intre n colectiv. Autorittile
erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea
raporta la regiune ncheierea cu succes a
colectivizrii ntregii comune.
n zon nu au vrut s semneze cererea de
intrare n colectiv, doar tatl su si unchiul
Stoica, care mai mult sttea ascuns pe la lotul
de vie dect acas. Aveau simtul propriettii
mostenit din mosi strmosi. Dar s-l ia odat,
d-l Doamne de pmnt, c tot nu fceau
mare brnz cu el. i prea ru dup crut si
cai, trebuia s se despart si de ei odat cu
intrarea n colectiv.
De doi ani era mereu secet. Doar au cres-
cut datoriile ctre stat. S-ar putea s vin s
le ia si vaca cu vitel din curte n contul drilor.
Dac luau pmntul, scpa si el de obligatii,
oricum tatl su nu prea putea merge din
cauza bolii s munceasc la colectiv. Din ce
vor tri nu stiau nc. Poate i iertau si de da-
torii dac nu mai aveau pmnt. El se descur-
ca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospo-
dria Agricol de Stat, amplasat pe pmn-
tul si conacul lui Funogea, un mare boier al
zonei, acum deportat cine stie pe unde de
ctre comunisti. Pentru buctria casei, culti-
vau n grdina din curte, toate legumele nece-
sare unei familii. Pine se gsea si la magazin
sau aducea el pe cupoane de la chioscul fer-
mei agricole unde lucra.
Cnd a aprut oportunitatea s mearg
ca ucenic, mpreun cu vrul su Ionel, la o
societate mixt ruso-romn, numit Sovrom
7, a renuntat la clasa a saptea pe care deja o
ncepuse si a plecat la Constanta unde, dup
primul an de ucenicie, deoarece nu puteau
s le dea diplom de muncitor calificat, a tre-
buit s fac nc trei ani la Scoala Profe-
sional Metalurgic, cum se numea aceasta,
pentru a iesi mecanic de profesie.
A fost greu la internatul scolii si mai ales
n anul de ucenicie, unde muncea opt ore
ntr-un atelier de pe bulevardul Carol, lng
Andrea Mantegna - Agonia n grdin
53
Anul III, nr. 4(20)/2012
Botul Calului, cum i spuneau clientii bo-
degii din intersectie. Sttea soldatul n ghe-
ret si-i pzea de credeai c cine stie ce uni-
tate militar important era acolo. Avea b-
tturi n palm de la pil, de nu-si mai simtea
minile de umflate ce erau. Cte scatoalce
dup ceaf a mai luat de la mester, cnd nu-
i iesea piesa cum i plcea acestuia. Nici acum
nu este mare diferent. Doar c nu-l mai bate
nimeni, ns palmele i sunt la fel de bttorite
si pline de bsici de la secer si coas. Si
pentru ce? Acolo barem a nvtat o meserie,
care acum l ajut s-si cstige pinea mai
usor dect n agricultur.
Pn s adoarm, lui Victor i apru n
minte copilria sa. Cum n vacantele de iarn
cnd nu era czut nc zpada, iesea cu oile
la pscut pe cmpul de la marginea satului
dinspre dispensar, lsnd miei acas, s nu
apuce s guste din iarb, chiar dac l enerva
zbieratul oilor ce-si chemau continuu miei.
Dup spusele btrnilor, acest lucru fcea
ca miei s aib carnea mai gustoas. Dac
pasc iarb, deja carnea ncepe s miroas a
oaie, decretau btrnii satului.
n timpul scolii n vacante trebuia s-l ajute
pe tatl su la cmp, mergnd cu calul de c-
pstru la prsitoare, la plug, sau n alte munci
mai usoare, uneori trebuia s absenteze de la
scoal, ca s mearg pe cmp, cu tatl lui.
Seara, se ducea btrnul cu sticla cu vin
la subtioar, la nvttorul Spnoche sau la
directorul Rusescu si le explica de ce a lipsit
feciorul de la scoal. Nu era singurul care pro-
ceda asa. Si cadrele didactice se adaptau din
mers situatiei de la sate. Trebuia s nvete si
din urm, c apoi cine sttea cu genunchii pe
boabe de porumb n coltul clasei, sau lua zece
la palm cu nuiaua de alun, dac nu stia lectiile
predate n ziua respectiv? Asa l-a prins som-
nul odihnitor, cu gndurile rmase n urm cu
vreo zece-cincisprezece ani, pe timpul co-
pilriei sale zbuciumate, ca a oricrui copil
nscut si crescut la tar n acele vremuri.
Dup ce termin de strns de pe mas si
de splat strachina, Jeni a iesit s dea anima-
lelor de mncare si s strng oule din cui-
bare. Avea s-i fiarb dou-trei ou lui Victor,
s le ia cu el de dimineat la cmp.
Avnd fntna n curte, puteau s mai
cultive cte ceva pentru hrana zilnic, s
creasc un porc, psri. Era mai greu cu gr-
untele. Noroc c porumbul se fcuse mai bine
anul trecut si mai aveau si din anii din urm
c au fcut economie. ncepuse deja s-l care
soarecii care au gurit toti peretii din chiler.
Au fost nevoiti s curete tot porumbul si s
pun boabele n butoaie c si asa stteau
goale pn la toamn, la culesul viilor.
Pe afar, psrile rciau prin bttur si
se scldau ct era ziulica de mare n trn.
Nu aveau nici o grij. Ap aveau la teic,
grunte primeau seara si dimineata, doar cte
o rm mai puteau s gseasc si ele, ca de-
sert, sau cte o gz rtcit prin grdin.
Terminndu-si treaba, Jeni a aprins lampa
si s-a dus s se pregteasc de culcare. A
mncat ceva n fug, nu prea avea poft de
mncare n ultimul timp si a plecat n camera
unde Victor sforia de zor. Se vedea c trudise
toat ziua prin soare. Nici nu a simtit cnd
Jeni, cu greutatea burticii sale, s-a bgat
lng el n pat.
Pruncul lovea cu piciorusele n burta ma-
mei sale, fcndu-si simtit prezenta. Chiar
dac primea aceste lovituri, Jeni si mngia
cu tandrete burtica tuguiat si vorbea n soap-
t cu pruncul su, alintndu-l. Era totusi spe-
riat, fiind primul lor copil si nu avea dect
douzeci de ani, iar din familia sa nu avea pe
nimeni n comun s o ajute la o adic. Pro-
venea dintr-un sat ndeprtat, la peste treizeci
de kilometri, si pe Victor l-a cunoscut cnd
acesta a venit n petit nsotit de printi si un
frate de al lui Jeni, cstorit cu o consteanc
a lui Victor, dar care triau la oras.
I-a plcut de el, chiar dac era mai mare
cu sapte ani, a crezut c este cumsecade asa
cum era prezentat si gata nunta. Poate c si ea
a vrut s scape de vgunile unde era aruncat
de soart micutul su ctun, la margine de
pdure, unde veneau lupii si luau oile din
trla gospodarului iarna n plin zi. Aici era
comun mare si aproape de oras, la vreo doi-
sprezece kilometri pe drum de tar. Mai trziu
s-a vzut c nu s-a nselat, Victor fiind o fire
calm si harnic si s-au ndrgostit unul de
cellalt pe parcursul celor doi ani de csnicie,
chiar dac a fost o cstorie aranjat, trind
o viat linistit, fr certuri sau scandaluri,
cum se mai ntmpl ntre oamenii tineri, care
nu s-au cunoscut mai bine de la nceput.
Gndurile cu nceputurile csniciei sale,
departe de frati, de surori si de printi, s-au
stins odat cu venirea somnului linistitor, du-
p o zi de trud prin curtea mare. Nici nu mai
simtea loviturile nzdrvanului cruia nu-i mai
plcea s stea ascuns n burtica mamei sale.
Din zi n zi, Jeni se simtea tot mai obosit,
se misca tot mai greu prin curte, asa c Victor
nu se mai baza pe ajutorul su n treburile
gospodresti. I se apropiase sorocul. Dup
socoteala lui, Jeni a trecut deja termenul cnd
trebuia s nasc. Conform spuselor vecinelor
mai vrstnice, la bieti termenul este uneori
depsit, asa au crescut sperantele celor doi
tineri printi c vor avea primul nscut un
biat.
Victor a mers s anunte moasa comunii
c termenul a fost depsit si s fie pregtit
de mosit, s nu fie plecat din localitate. La
dispensarul din comun era un doctor n
etate, prieten cu rudele sale si cu printii lui,
stiut fiind mai ales c la unchiul Stoica si
tusa Ioana, doctorul, prieten cu acestia, fcea
vizite mai dese, s savureze un pahar cu vin
bun, scos de la rcoarea beciului adnc, cnd
se ntorcea de la dispensar spre cas, c doar
sttea la dou case deprtare.
Victor, cum era ocupat cu treburile zilnice
prin curte, a auzit venind din cas tipetele lui
Jeni. Se rupsese apa si era gata s nasc fr
asistent medical. A scos repede caii din
grajd si i-a nhmat la crut, lund, la indi-
catiile lui Jeni, cteva lucruri necesare nasterii
si cu ea asezat pe un brat de paie n fundul
crutei, n goana cailor, a ajuns imediat la
casa de nastere, unde locuia si moasa, o fe-
meie mai vrstnic, care l adusese si pe el pe
lume cu douzeci si sapte de ani n urm.
Anuntat din vreme, Coana Moase, cum i
se spunea n comun, era pregtit aducerii
pe lume a copilului. Avea nevoie de niste ap
cald, asa c a pus repede pe foc o oal cu
ap. Victor a pornit la fel de grbit la dis-pensar
s-l aduc si pe doctorul Tignus, niciodat
nu stii ce se poate ntmpla la o nastere, mai
ales cum era cazul lui Jeni, tnr, fr expe-
rient si la prima ncercare. Natura si Cel de
Sus au tinut cu cei doi printi si cadrele me-
dicale, cu experient, au adus pe lume ditamai
biatul de peste trei kilograme jumtate, bru-
net, ca mama, si chel pe cap, ca tatl su.
Tipetele noului pui de om i-au adus linis-
tea sufleteasc tnrului tat, mai ales cnd
a aflat c nasterea s-a desfsurat fr inci-
dente - o nastere usoar si normal -, cum s-
a ludat Coana Moas.
La casa de nastere, tnra mam rmnea
dou-trei zile, sub supraveghere, pn cnd
i se fcea externarea.
Toate babele din vecini au plecat n pe-
lerinaj la proaspta mmic, care mai de care
cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet
pentru scutece.
Ct timp a stat Jeni acolo cu micutul su
vlstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a
terminat de treierat tot grul si de pus boabele
n hambar, iar paiele si pleava la locul lor n
cosar si la sir. Scpase de o grij. Si asa zi-
lele de concediu i erau pe sfrsite. Au rmas
de recoltat sfecla, floarea-soarelui si porum-
bul n toamn si apoi s pregteasc ogorul
pentru nsmntatul de toamn al grului.
Poate nu mai apuc s o fac si l va lua
C.A.P.-ul, asa scap de aceast corvoad p-
guboas pentru el.
Numai s nu-l aud tatl su cum gn-
deste. Btrnii au simtul propriettii mai dez-
voltat stiind cu ct trud au obtinut aceast
avere de seam pentru un tran. Dac nu ai
pmntul tu, de ce te mai numesti tran?
Doar c triesti la tar? Asa gndea Victor,
acum proaspt ttic, cu noi responsabilitti
si griji noi.
54
Liviu POPESCU
Nscut la 28 noiembrie 1920, n orasul Craiova; decedat n anul 1994. Absolvent al Scolii de ofiteri activi,
dup deblocarea din armat a lucrat ca tehnician constructor la Craiova
S-a afirmat mai nti ca membru al Cercului Rebusist Feroviarul, din Craiova, publicnd frecvent n
revistele Pinguin, Rebus, Magazin rebusist, Cinel-cinel.
n epigram a debutat n culegerea Cascada epigramelor (1982), dar, avnd experienta creatiilor rebusiste,
a intrat repede n intimitatea genului literar, fiind unul dintre membri marcanti si activi ai cenaclului craiovean
C. S .Nicolescu-Plopor Craiova.
Fabul de anul I
O pereche fericit -
El n blugi, ea n fustit
Si probabil potrivit:
El boboc, ea gsculit...
Ca ntr-O noapte furtunoas
ntinse marfa pe tarab
Primi si pretul si - zelos -
L-a afisat, doar c... din grab,
Pe sase l-a fcut pe dos!
Unui agronom netuns
Lund examenul de stat,
A fost repartizat la sat.
Din facultate - vorba aia -
El a rmas numai cu... claia.
Ppuyile vorbitoare
Cum vd, ppusa asta este mut!
A remarcat, zmbind, cumprtoarea,
Dar fu convins doar ntr-o minut
C are muzicut... (vnztoarea!).
Din testamentul procesomanului
St scris, acolo, ultima sa toan
...Si-i dau n judecat pe dricari,
Pe pop, dascl, cum si pe gropari...
Motivul: sechestrare de persoan!
Lumnarea yi rposatul
Paradoxal e, ntr-un fel,
Cu ei ce se petrece:
Ea se topeste dup el,
Dar el rmne rece!
Epitaf unui scriitor vanitos
St prsit sub piatra lat
Si-acolo-n veci o s rmie,
Din cei ce-l ludau odat,
Nu vine unul s-l tmie!
Epitaful unui adept al lui Bachus
Era aproape mort (de beat)
Dar, sughitnd ntr-un suspin,
Atunci cnd moartea l-a chemat,
El a rspuns pe dat: vin!
Consulta(ie
L-a ciocnit, l-a ascultat
Si un concediu-apoi i-a dat,
Desi nu prea avea nimic.
El ce avea, avea... n plic.
Virtutea iner(iei
Cam asta fac de cnd m stiu,
C eu asa am apucat...
Ne spune el ntr-un trziu
Si-apoi se puse pe cscat.
Argumente convingtoare
n hal e un mcelar
Ce arde strasnic la cntar,
Dar ce s-i faci cu susnumitul,
Cnd are... osul si cutitul?!
Ce mai e nou prin florrii
Un zmbet ce ofer-o floare
Si un boboc de vnztoare?
Aiurea: cactusi de o lun
Iar la tejghea o mtrgun.
Fiecare cu-ale sale
Sirena s-a ntins pe plaj
Cu mii de nuri, dorinte, vraj,
Dar el, pescar, sorbea, fireste,
Din ochi, doar... coada ei de peste!
Contrar obiceiului
El rutinar nveterat,
Fcu senzatie-n birou
Atuncea cnd a ntrebat:
Mi fratilor, ce mai e... nou?
De ziua femeii
8 Martie e ziua-n care
Iubitele primesc Chanel
Iar scumpei noastre sotioare
i cumprm un ghiocel.
Ea
Femeia e sotie, mam,
Prieten, de bun seam,
Iar pentru gineri, dumneaei,
Este tot mama: mama... ei!
Preferin(e
El trecut, iar ea ca floarea!
De-i privesti, te trec fiorii:
El prefer suntoarea,
Ea prefer suntorii.
Un so( cu principii
Nevasta? La buctrie!
E treaba ei, nu-i treaba mea!
Rosti ritos, pe cnd stergea
A treisprezecea farfurie.
Perseveren( galinacee
Anii au trecut n zbor
Dar, la fel ca altdat,
Dnsa-i spune: puisor,
Dumnealui: puic motat!
Familial
,Sefu a venit acas
Cam abtiguit un pic;
Nici nu s-a atins de mas.
(L-a atins doar pe-la mic!).
Celui mult ayteptat
Sunt strzile tot mai pustii
De cnd te-astept, am disperat.
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?
Iubitul meu... 1 barat?
Notorietate
Ce cunoscut e el, ca autor,
Ne inform, zmbind, vecina:
,Si azi l-a vizitat un cititor...
Acela care i-a citit... lumina.
Din jurnalul unui pensionar
Uite-asa trecur-anii
Si-mpreun ducem casa:
Ea, fireste, ia toti banii,
Iar eu, ce s-i fac: iau plasa!...
Medicul, dup consultarea
unei paciente frumoase
E-o bomboan de muiere,
Ochii dulci, ca un serbet,
Gura, fagure de miere,
Diagnostic: diabet!
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
55
Anul III, nr. 4(20)/2012
Vasile POPOVICI
Volumul de poezii Obsesia
deyertului, al eruditei poete
Valentina Becart, pstreaz nc
mirosul de carte proaspt, abia
iesit de sub ,,teascurile tiparni-
tei. Sintagma, segmentul ling-
vistic ,,obsesia desertului, cu
toat simbolistica, cu toate su-
bliminalele conotatii semasiolo-
gice, m duce pentru o clip la
Eclesiast: Deertciunea deer-
tciunilor, toate sunt deert-
ciunii. M duce, am zis, dar po-
eta iese din sine si, prin mijlocirea
eului liric, creeaz o poezie on-
tic, nedetasndu-se de zoroas-
trism, n ecuatia unei antropo-
logii filozofice, dar si sociale si
culturale, descinznd, parc, din
romanticii germani care au fcut,
nu naintea altora, din poezie -
existentialitate, ntr-o logic a
firescului firii, ori ntr-o alt ordine
mai nefireasc n acceptiunea
unui fiasco divin, s mai repare,
s mai crpeasc ce se mai poate
a toate acelor iesite din Cuvnt,
care nu prea mai merg ca la car-
te, acum.
Poeta d o not metafizic
unora dintre poemele sale, asa
cum au fcut-o odinioar: Emi-
nescu, Nerval, Hlderlin, Rimbaud,
Novalis s.a. ntru transcenderea
ntr-o alt dimensiune, cu legi pe
care nu le stpnim nc, poate
energetic, conservat ntr-o
vesnicie prolix si plictisitoare de
prea mult vesnicie. De parc
poeta ar visa un vis din care nu
ai vrea s te trezesti, Romanticii
au tiut c visul nu e fecund de-
ct dac prin el insul ar putea
deveni mai profund i s-ar n-
toarce de acolo n viata conti-
ent; dar la o viat contient
transfigurat de acum ncolo,
vzut cu alti ochi.(A. Bguin).
Pentru a nu ne mai lsa ntru
dezlegarea enigmelor Sfinxului,
poeta ne scoate din labirinturile
numai cu intrare, luminndu-ne
nedumerirea: deertul e un vam-
pir (nelegiuit) - cam lugubru,
antropofagic, imagine prometeic
n nlntuirea de stnc.
att a mai rmas ntr-un
deert de gnduri/prin aceas-
t ntindere linitit, pustie/i
primejdioas/ se mai rotesc vul-
turii din cnd n cnd/, iar
privirile se lovesc de lumina
aspr,/ apstoare/ mi stp-
nesc lacrima ce mi-ar smulge/
un ultim strigt (Din jurnalul
unei zile - scriu cu fire de praf - ).
Pe talerul zilei, pe ta-
lerul noptii, poeta, cuprins de
angoase, ni se destinuie:
Noaptea hienelor m ajunsese/
din urm/ i era n plin zi/ fn-
tnile i ofereau apele adn-
cului/ n cupe rsfrnte/ invi-
tndu-m s beau/dar n-au-
zeam dect un hohot ca apoi
s-i devoaleze sinistrul: De-
ertul i pustiul din mine/ unel-
teau/ acuzndu-m de lai-
tate (n bratele absurdului).
Dar zvonul de apocalips st
suspendat n eter ca o sabie a lui
Damocles: cerul a cobort mult
prea jos/ ca o amenintare/ - su-
gernd, prevestind un timp,
timpul acela, implacabil, inexo-
rabil, pe care stiinta ori Marele,
ori nu-l poate opri, ori nu-l vrea
oprit, iar jocul perpetuu al ste-
reotipiilor s nu fie oprit, ca o
blasfemie.
Ne ntrebm din ce n ce mai
putin retoric, si mai mult im-
perativ: de ce?.. de ce?... nu ntr-
un absurd kafkian, ci ntr-un ab-
surd universal pe care nu-l vom
putea tia ca pe un nod gordian.
Am nceput s alerg la n-
tmplare/ i s plng/ prea mult
soare/ ntr-o inim/ cuprins de
spaim i-ndoial dar nu
vedeam dect hienele/ adulme-
cnd renuntarea Si... de parc
am trage linie, dup ce am adu-
nat, dup ce am sczut, dup ce
am nmultit si mprtit, ne-a dat
rezultatul: Lng steagul r-
vit/ al nfrngerii/ zcea o ini-
m - /ce-i abandonase/ firul de
snge/ i nisip/ i-ndoiala/ n
bratele absurdului/ necuprinsu-
lui Iar noi, orbecind, tot c-
utnd, un adevr al celor ce sunt
si pe care le vedem, si al celor ce
sunt si pe care nu le vedem, mcar
un adevr ct s pricepem cine
suntem si ai cui?
Fr infatuarea si imperti-
nenta de a afla, musai, adevrul
Absolut pe care nu-l vom afla
vreodat, n viata asta, n alte
vieti, nici chiar n viata aceea de
Dincolo, unde nu este nici du-
rere, nici ntristare, nici suspin,
cum ne povtuieste sacerdotiul.
Obsesia deyertului - volum,
de jure i de facto, de substant
filozofic -, si are sorgintea n
marile ntrebri ale poetei asupra
universalittii, nemrginirii de la
minus la plus infinit, asupra exis-
tentialittii, cuprinznd da capo
al fine, poeme-eseu n care pu-
terea verbului d ntregului vo-
lum, nltare axiologic. Respec-
tnd cu rigoare calittile stilului
- as zice chiar -, ale stilului elevat,
pertinenta folosirii tropilor si sin-
taxei poetice, d volumului o no-
t particular, dac ar fi s-l invoc
pe naturalistul, matematicianul,
cosmologul si autorul enciclo-
pedic francez Georges-Louis
Leclerc, Comte de Buffon (1707-
1788) care afirma: Le style est
lhomme meme(Stilul este omul
nsusi). Poeta Valentina Becart si-
a consacrat un stil propriu, in-
confundabil.
n fata attor vicisitudini, po-
eta nu este o nvins, ci o lupt-
toare de pe linia nti, o biruitoare,
cstignd, nu lupta, ci rzboiul.
Deschiznd cartea, citesti cu
acea exultant si pasiune pe care
ai vrea s fie mereu prezente n
inima si sufletul tu, cititorule!
_ntre ontic [i temporalitate \n
c#utarea adev#rului Absolut
56
Versiunea romneasc aparjine poetului
american de origine romn Cristian Petru
Blan, membru al Uniunii Scriitorilor din Ro-
mnia yi al Academiei Romno-Americane
de Arte yi Stiinj, care a tradus toate imnurile
de stat din lume n limba romn. (V. lucrarea traduc-
torului "Enciclopedia Imnurilor de Stat din toate jrile
lumii", cu prefaja de maestrul Gheorghe Zamfir, Ed. Mile-
niul III, Ploieyti, 2008, pag. 209-213, precum yi date despre
traductor n Wikipedia, "Scriitori romni din diaspora").
"The Star-Spangled Banner" este imnul
najional al Statelor Unite ale Americii.
Versurile au fost scrise n 1814 de Francis
Scott Key, un poet amator, sub forma unei
poezii numite "Defense of Fort McHenry"
yi a fost pus pe melodia unui cntec foarte popular britanic
numit "The Anacreontic Song".
A fost recunoscut oficial de Marina American n 1889,
de Preyedinte n 1916 yi, printr-un act oficial, de ctre
Congress la 3 martie 1931.
_n premier# pentru o revist#
rom@neasc#: textul bilingv
al Imnului american tradus
de Cristian Petru B#lan
1. O, spune, poti tu zri
n lumina timpurie a zorilor,
Ceea ce cu atta mndrie salutm noi
n ultima licrire a crepusculului
Ale crui largi dungi si stele briliante,
n timpul periculoasei lupte,
Le vedeam deasupra meterezelor,
Att de elegant fluturnd?
Si strlucirea rosie a rachetelor,
Bombele explodnd n aer,
Probnd, de-a lungul noptii,
C steagul nostru era nc acolo.
O, spune, drapelul cu dungi si stele
Tot mai flutur oare
Peste pmntul celor liberi
Si peste casa celor viteji?
2. Prin pcla mrii,
El abia se vedea pe trm,
Unde arogantul amfitrion al
inamicului
Se odihnea n temut liniste.
Ce este oare acel obiect pe care briza
n timp ce sufl intermitent
deasupra naltului abrupt,
Aci abia-l ascunde, aci abia-l
expune?
Acum el prinde strlucirea
Primelor scnteieri ale diminetii,
Reflectnd n acest moment pe
deplin glorios sclipirile apei:
Da, acesta este steagul mpestritat
cu stele.
O, fie ca el s fluture n veci peste
pmntul celor liberi
Si peste casa celor viteji!
3. Si unde se afl acea band de
inamici
Care cu atta ludrosenie jurau
Ca n dezastrul rzboiului
Si n confuzia luptei
Nici o cas si nici o tar
S nu mai fie crutate?
Sngele lor a splat
De contaminare urmele nebune
Ale pasilor lsati de ei.
Nici un refugiu nu poate salva
Pe mercenari si pe sclavi
De teroarea luptei sau de tristetea
mormntului;
ns drapelul nstelat
Flutur triumftor
4. O, ntotdeauna s fie asa,
Cnd oamenii liberi se ridic
mprtindu-se
ntre casele lor iubite
Si dezolrile rzboiului!
Fie binecuvntat cu victorie si pace,
Pmntul rscumprat de cer;
Ludat fie Atotputernicul care ne-a
creat
Si ne-a conservat ca natiune.
Asadar, trebuie s cucerim,
Dar numai cnd cauza este just,
Si atunci deviza noastr va fi:
"Noi credem n Dumnezeu!"
Iar drapelul mpestritat cu stele
Va triumfa fluturnd
3. And where is that band
Who so vauntingly swore
That the havoc of war
And the battle's confusion
A home and a country
Should leave us no more?
Their blood has washed out
Their foul footsteps' pollution.
No refuge could save
The hireling and slave
From the terror of flight
Or the gloom of the grave:
And the star-spangled banner
In triumph doth wave
O'er the land of the free
And the home of the brave!
4. Oh! thus be it ever
When freemen shall stand
Between their loved homes
And the war's desolation!
Blest with vict'ry and peace
May the Heav'n-rescued land
Praise the Power that hath
made
And preserved us a nation.
Then conquer we must
When our cause it is just
And this be our motto:
"In God is our trust."
And the star-spangled banner
In triumph shall wave
1. Oh, say can you see
By the dawn's early light
What so proudly we hailed
At the twilight's last gleaming
Whose broad stripes and
bright stars
Through the perilous fight
O'er the ramparts we watched
Were so gallantly streaming?
And the rockets red glare
The bombs bursting in air
Gave proof through the night
That our flag was still there.
Oh, say does that star-
spangled banner yet wave!
And the home of the brave?
2. On the shore dimly seen
Thru the mist of the deep
Where the foe's haughty host
In dread silence reposes
What is that which the breeze
O'er the towering steep
As it fitfully blows
Half conceals, half discloses?
Now it catches the gleam
Of the morning's first beam
In full glory reflected
Now shines in the stream.
This the star-spangled banner
O long may it wave
57
Anul III, nr. 4(20)/2012
Mihai HAIVAS (n. 06.04.1941)
Nscut n localitatea Cristinesti, judetul Botosani. Absolvent al Faculttii de Matematic, la Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, din Iasi. A functionat ca profesor de matematic si astronomie, cercettor stiintific la
Filiala Iasi a Academiei Romne, profesor asociat la institutii de nvtmnt superior din Iasi.
Este membru al Academiei Libere Pstorel si al Uniunii Epigramistilor din Romnia.
Ca matematician, a publicat mai multe culegeri de exercitii si probleme pentru testele nationale si examenul
de bacalaureat, precum si manuale de liceu, iar ca epigramist a publicat volumele Tangoul poantelor n pas de
vals (2009, epigrame, rondeluri s.a.), HaSmiyuri umoristice (2010, epigrame) si Restituiri n patru rnduri
(2011, o selectie comentat a concursurilor revistei Epigrama, 1938-1943).
Ce este epigrama?
C mult de ea s-a tot vorbit
Pe nimeni astzi nu surprinde,
Eu spun c e un foc mocnit
Iar cnd nu te astepti, se-aprinde.
Madrigalul yi satira
Nicicnd nu merg pe-acelasi drum
Aceste ,,picturi, sustin:
Cci una este cu parfum
Pe cnd cealalt... cu venin.
Remarc poetic
,,Romnul e nscut poet.
S-a spus cndva si nu-i secret,
Dar e de-a dreptul dureros
C multi o iau n serios!
Cum se scrie o epigram?
S scrii o epigram,-i greu!
Rmne pentru multi un vis.
De-as sti, mrturisesc, si eu
Chiar azi m-as apuca de scris.
Unui autor de epigrame
Citindu-ti cartea chiar insist,
Spunnd si nu m-ntrec cu graba:
S nu tragi n epigramist,
Cci l vei omor degeaba!
Jurizarea la festivaluri
Ce-afirm, nu-i pentru-a face valuri,
Si-n jurii nu trag cu srapnel:
Un moto e, la festivaluri,
,,Secretul lui Polichinelle!
Muza yi Brncuyi
O remarc-i potrivit,
Nu cred c mai este alta:
Muza lui a fost trezit
Cu ciocanul si cu dalta.
Nimic nou n parlament
Si astzi, ca si-n viitor,
Mandate au, n numr mare,
De deputat si senator,
Dar prea putine de-arestare.
Venituri yi taxe
Guvernul nou, ce tura-vura
A nvrtit de-o vreme roata:
Salariu-l d cu pictura
n schimb ia taxe cu gleata.
ngrijorare
O spaim foarte greu apas
Pe orisice romn acum:
Din criz ar putea s ias,
Dar din coruptie, nicicum!
Unui confrate ngmfat
Sunt om de baz n cenaclu
La orice poant am speraclu,
Pe scurt, afirm deschis, colega:
Eu sunt si alfa si omega!
Unui ,,clasic n via( (glos)
Afirm unii c-i un brand,
Si-epigramist de nota zece
Intrat recent n noul trend...
Dar ce e trend ...ca trendul trece!
Ce e femeia?
S-o definesc, eu n-as putea,
Desi n spate port multi ani,
Dar dac nu pui pret pe ea
Pe tine nu d nici doi bani!
Aya-i brbatul
De soarta lui chiar m usuc,
Asa-i de cnd s-a nsurat:
Atunci cnd nu e sub papuc
Precis el st lejer... sub pat.
Ce e soacra?
E frumusetea pe pmnt,
Un nger cobort din stele,
Cnd este vorba,-ntr-un cuvnt,
De soacra sotioarei mele!
Unui confrate indecis
Amice-ti spun, de-acum un an,
Simtind cum iar m bagi n draci,
C ai n mine un dusman
Cnd una spui si alta faci!
Incompeten(
Azi sfatul tu, iubit confrate,
Util ne este,-asa gndim,
Precum e sarea n bucate
Bolnavilor ce tin regim.
Mie pofticiosul
Salivam, n toiul cinei
C-o privire de hapsn,
Cnd la pulpele vecinei,
Cnd la merele-i din sn .
Miniroman(
Mi-e dor de un srut de fat,
De jocuri, de plimbri, de lunci,
Mi-e dor de piata de-altdat...
Cu preturile mici de-atunci!
Joburile unei tinere familii
Muncesc s-ajung-n viat staruri
Asa cum poate fiecare:
El, ziua ,,rade sticle-n baruri,
Ea, noaptea lustruieste bare.
Suprarea so(iei
Brbatu-i zise-n zi nefast:
Mai f si tu ceva nevast!
Si i-a fcut, pe loc, pgna
Din prag, plecnd, un semn cu mna.
Ruga unui so(
Femeii, care-i vorbreat,
F, Doamne, un efort si schimb,
Ca ridurile de pe fat
S-ajung undeva pe limb!
Testament
Prin testamentul redactat,
Averea toat eu o las
Amantelor ce m-au distrat,
Iar soatei dragi... ce-a mai rmas!
Autoepitaf
Zace Haivas sub aluni,
Nu-i n Rai, si-i foarte trist
C o viat-a spus minciuni,
Sustinnd c-i umorist.
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
58
Un tren obosit a poposit ntr-
o halt (Letea), la marginea Ba-
cului. Acolo un furnicar de oa-
meni trudea la fabrica de hrtie.
Prin anii 1938-39, printre
copiii Lumii, se nsteau doi frati
care nu-si imaginau atunci pe
unde i va purta soarta: Fra(ii
Mentzel.
Surorile mai mari si-au luat n
brate fratii si au pornit cu Trenul
vietii ntr-o lung si anevoioas
cltorie, acompaniati de glasul
rotilor, ca o muzic, muzic ce si
va pune amprenta pe destinele
lor. Dar s trecem la subiect, care
are ca tem: triourile i duetele
ce au aprut de-a lungul timpului.
n muzica usoar romneas-
c, ncepuser s cucereasc o
larg audient la public formatiile
vocale: duete, triouri, cvartete,
sextete etc. Succesul lor se da-
tora posibilittilor multiple ce re-
zultau din contopirea vocilor (ar-
monia). Cntatul n grup nu sim-
plific sarcina cntretului, ci i
cere noi valente. Multe formatii
au obtinut, pe parcursul anilor,
celebritatea prin munca susti-
nut, uneori epuizant, pentru
obtinerea unui nalt nivel artistic.
Printre primele triouri aprute
la noi, se numr trioul Voie
bun, condus de A. Bojenescu,
apoi Trio Grigoriu, un trio de
exceptie, care a repurtat succese
imense. S ne amintim doar de
piesele La cabana trei brazi, de
Florentin Delmar, n amurg, de
Aurel Giroveanu, Broscuta, de
George Grigoriu si e suficient s
constatm valoarea acestui grup
vocal.
Un alt trio remarcabil a fost
Trio Armonia format din: Mar-
gareta Muresan, Victoria Mano-
lescu-Dinicu si Mona Scotti, care
a cntat, printre altele, Picturi
din cer, de Marius Mihail,
Rumba negra, de Lecuona si
Zboar sniuta, de Sile Dinicu.
La Teatrul C. Tnase apru-
ser Surorile Cosak (duet) ade-
vrate instrumente vocale.
Citm din cntecele lor: Pe
strune de chitar, de Radu Ser-
ban, M-am suprat pe inima
mea, de Gelu Solomonescu, si
Bonjo, Bonjo, de Elly Roman.
Mai trziu, vor aprea n specta-
colul Do, re, mi, fa... etcetera
alturi de fratii Menzel.
La Teatrul de estrad din De-
va si-a fcut aparitia Trio Ca-
ban, specializat pe muzica la-
tino-american. Amintesc din
cntecele lor E una, numai una.
de A. Giroveanu, Dac-asa vrei
tu, de Temistocle Popa, si Ti-
nerete fr btrnete, de Vasile
Veselovschi.
Duo-ul Alexandru Jula si Io-
nel Miron s-a lansat pe scena
Teatrului muzical din Galati si a
rmas fidel acestei scene. Printre
melodiile lor se afl si Podul
Grant, de G. Grigoriu, Se vd
luminile n port, de Aurel Mano-
lache, si din repertoriul universal
Serenada primverii, de Mal-
goni. A mai aprut la Teatrul mu-
zical din Brasov Trio Alpin, un
trio instrumental-vocal, care a
cntat, printre altele, Dac nu
te vd o zi, de G. Grigoriu, C-
tre tine alearg dorul meu, de
Misu Iancu, sau Cntec de ex-
cursie, de Robert Flavian. S-au
mai remarcat: duetul Surorilor
Dimitriu, Trio Do, re, mi la
Teatrul muzical din Constanta si
altii, despre care nu am alte date.
Dar cel mai longeviv grup
vocal, care continu si azi acti-
vitatea artistic (muzic, litera-
tur, teatru, film), este cel al Fra-
tilor Mentzel. Eugen si Vasile,
Deosebiti, cum spune Edmond
Deda, mai valorosi dect duetul
international al Surorilor Kesler
(Germania), dup mrturisirile
lui Alecu Popovici, din Informa-
tia Bucurestiului, sau - popula-
rul duo al anilor 60 (cum scrie
ziarul Adevrul), exuberanti si
dezlntuiti mult mai zburdalnici
dect adolescentii-vedet de azi.
O lectie care, alturi de cea a
valorii si seriozittii, merit n-
vtat. Cheia succesului ns a
fost aceea c Mentzelii au fost
primii cntreti-dansatori care au
cntat si au dansat stepp (dans
american). Au urmat nregistrri
la radio si Electrecord (discuri),
emisiuni la televiziune, angaja-
mente la baruri si restaurante.
Aduc aminte, pe litoral: Ca-
zinoul din Mamaia, Barul-Cazino,
restaurantele Albatros si Vic-
toria, restaurantele din Oradea
si Barul Continental din Bucu-
resti, unde au cntat cu orchestra
lui Iancsi Krsy (considerat ca
unul din cei mai autentici pianisti
de jazz din Europa). La bas era
nu mai putin celebrul Johnny R-
ducanu, la trompet - Valentin
Grigorescu, Dan Mndril - la sax
etc. Urmtorul pas sau urmtoa-
rea statie, dac ne amintim de
Trenul vietii, a fost Teatrul sa-
tiric muzical C. Tnase din Bu-
curesti, unde fratii au jucat n
spectacolele Do, re, mi, fa... etce-
tera de H. Nicolaide, Ion Ni-
chifor, I. Berg si Revista 58. Din
repertoriul lor amintesc: Unde-
va si Mine cine stie de Ion
Cristinoiu, Nu-ncerca s te
minti si De cnd m stiu de
Constantin Alexandru, Spune-
mi unde, cnd si cum de Ion Va-
silescu cu Pompilia Stoian, N-
am stiut s te pstrez de Noru
Demetriad, Poveste de dragos-
te si Iulie de Vasile Mentzel,
precum si Pescarul amator de
Starokadomski. Din repertoriul
universal, au cntat melodiile
Goodbye Corina (traditional
american), Maria Marilena de
Vasile MENTZEL
Triouri [i duete celebre
59
Anul III, nr. 4(20)/2012
Marino Marini, Billy Boogie de
Littlefield, Anneliese de Hans
si Simon, dar si muzic italian.
Boceami picina, Tintarela di
luna, Un ora senza te, Sei be-
la s.a.m.d. Dar succesul Frati-
lor Mentzel nu s-a oprit aici. Au
fost invitati s cnte operet la
radio si televiziune, arii din:
Oclahoma de Richard Rodgers,
Rochia de bal de Aurel Giro-
veanu si arii din Vrjitorul din
Oz de A. Harold.
Si timpul a trecut, trenul vietii
a mbtrnit si el dar si continu
drumul. Duetul Fratilor Ment-
zel s-a autodizolvat dar dup 35
de ani a reaprut cu un CD, cu
un spectacol la T.N.B. (sala mare)
si cu noi emisiuni la mai multe
televiziuni. Dar ce au fcut acesti
doi frati n timpul ct au lipsit din
viata muzical? Multe. Cine sunt
ei acum?....
- Dumneavoastr, domnule,
nu sunteti fratele mai mic din du-
etul fratilor...
- Ba da.
- Vasile, parc.
- Exact.
- Aaa! Inginerul.
- Nu, nu, eu sunt actorul, fra-
tele e...
- Aha! Si atunci cine e scri-
itorul?
- Amndoi.
- Dar compozitorul?
- Eu.
- Am o nepoat care l-a avut
la facultate profesor pe unul din-
tre frati.
- Pe mine. Dar, stati, doamn,
dati-mi voie s v ajut si s v
scutesc de efortul de a mai n-
treba. V spun eu tot. Fratele Eu-
gen, inginerul, e si scenarist iar
de curnd i-a aprut un volum
de versuri (Appropos! te felicit
frate) La rndu-mi am scris si eu
teatru, poezie, eseuri.
- Bine, dar...
- Humor? Am scris amndoi
si... baloane colorate, nconde-
iate cu numele Fratilor Mentzel,
czute din cerul Nationalului
Bucurestean au pus n miscare
sala ce vibra de emotie si bucurie
alturi de cei doi vrstnici-tineri,
iar Trenul vietii, pufind alene,
degrevat de nelinistea de dinain-
te, fluier din siren si tcne din
roti, n ritmul melodiilor celor doi
frati, n amintirea tineretii lor.
Toat tineretea mea, strig sem-
nalul sonor al trenului, n timp ce
se ndeprteaz. Apoi, fcnd
semn cu ochiul ferestrei, zm-
beste usor, scotnd fum pe nri.
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile Universit(ii din Bucureyti, n colaborare cu
British Council yi Institutul Cultural Romn
Anun( publicarea volumului
A Lexicon of "Small" Languages in
Finnegans Wake
redactat de C. George Sandulescu.
(ISBN 978-606-8366-11-1)
Acest volum este o premier. Pentru prima oar n istoria studiilor
Joyceene, el adun la un loc limbile folosite de James Joyce n
Finnegans Wake, ntr-o ncercare de a le descifra rostul.
Seria de Lexicoane pe care o publicm completeaz no(iunea de
Intui(ie Lingvistic a lui N. Chomsky cu o idee nou: ideea c este
vorba, n cazul lui Joyce, de un Dic(ionar mental poliglot yi
simultan.
Am publicat pn acum Lexicoane care se ocupau de locul limbilor
romn yi german yi al limbilor scandinave n Finnegans Wake.
Ne ndreptm acum aten(ia ctre mai bine de douzeci de limbi, de
la francez la numeroasele limbi slave, toate adunate ntr-un singur
volum. Introducerea la acest volum sugereaz cum anume se poate
citi o carte scris n mai multe limbi deodat. Din acest punct de
vedere, Finnegans Wake se apropie de inten(ia colajelor lui Tristan
Tzara. Pe de alt parte, obsesiile literare ale lui Joyce au n ele
ceva foarte asemntor cu cele cteva imagini care l-au obsedat pe
Brncuyi. Lexicoanele Joyce pe care le publicm, inclusiv acest
Lexicon al limbilor "mici", aduc studiilor literare o precizie
necesar, mai ales atunci cnd ele se ocup de texte de maxim
dificultate. Pledm, de asemena, pentru cercetarea consecin(elor
retorice ale folosirii simultane a attor limbi.
Acest al cincilea volum devine astfel punctul central al seriei.
Tocmai de aceea l dedicm nepotului lui James Joyce, Stephen,
care a mplinit 80 de ani la jumtatea lunii februarie a acestui an.
Se ytie ct de mult (inea James Joyce la familia lui. Dovad stau
cele dou scurte povestiri scrise special pentru nepotul su. Seria
noastr de Lexicoane continu: vor urma limbile romanice yi n
final chiar limba englez.
Toat seria de Lexicoane Joyce a fost recenzat de ziaristul yi
anglistul Sorin Ivan n ziarul Tribuna nv(mntului, unde
prezint Contemporary Literature Press. Articolul a fost preluat
de site-uri culturale, printre care yi http://libersaspun.3netmedia.
ro/cultura/opera-inedita-de-james-joyce-publicata-de-o-editura-
irlandeza/. Interesul pentru opera lui James Joyce s-a reaprins n
Romnia.
Volumul A Lexicon of "Small" Languages in Finnegans Wake
redactat de C. George Sandulescu s-a lansat oficial la data de 7
martie 2012, dar el poate fi consultat yi descrcat la adresa de
internet:
http://editura.mttlc.ro/sandulescu-small-languages-fw.html
Lidia VIANU
60
ntr-o torid zi de var, cnd
ntreaga Vale a Prahovei asuda
nefiresc, am pornit de la margi-
nea Statiunii Busteni, traversnd
rul pe un podet, spre o potec
pieptis ce urca la Poiana Palan-
ca. Auzisem istoria despre ridi-
carea Mnstirii Caraiman de c-
tre printele Gherontie Puiu, de-
venit legend dar chiar doream
s vd aceast minune. Drumul
de urcus prin pdure e greu iar
mie mi s-a prut si unul special.
Mai ales pentru energiile ce le
simteam n jur, transmise diferen-
tiat de brazi, de rdcinile lor, ca
niste degete uriase, noduroase,
care parc ar fi suferit de dureri
reumatice. Erau transformate n
trepte pentru urcusul nostru, vi-
brnd alturi de plantele pdurii,
florile pmntului ce le simteam
emitnd sunete, ca n filmul renu-
mitei cercettoare Marioara Go-
deanu, o demonstratie despre
modelul informational al lumii
plantelor, ptruns de spiritul lui
Dumnezeu. Auzeam, ca n acel
experiment, copacii care tipau
cnd mor, acum coplesiti de du-
rere sau de strigtele ce le trans-
miteau pdurii. Acel flux energe-
tic, benefic, pe care l simteam
pentru ntia dat n toat natura:
n rul, apa purttoare de infor-
matie, cu memoria sa si n toat
acea pdure vie, ptruns de spi-
ritul sfnt. Se auzi deodat clo-
potul mnstirii, ce rezona cu p-
durea, poate chiar se si armoniza
cu sunetele venite din naltul bra-
zilor seculari.
Asadar, nu era doar o evada-
re din cotidian spre o lume p-
truns de spiritul lui Dumnezeu,
ci un drum spre un locas sfnt,
care se constituise n jurul unui
policandru urias, cu sase brate
aflat n Poiana Palanca. Fusese
pn n 1998 un loc pustiu, dar
acel arbore urias, ca un polican-
dru, purta pe el semnul crucii, asa
cum i spusese printelui Ghe-
rontie Puiu, n vis Maica Domnu-
lui, n noaptea cnd de-abia so-
sise la Sanatoriul din Sinaia, pa-
ralizat de mai mult timp. Trise
zece ani ntr-o pester din munte,
de unde vedea Crucea Caraima-
nului si si jurase s se ntoarc
la lumea de jos ca s construias-
c o mnstire cu Hramul Sfintei
Cruci, de unde s vad crucea
Caraimanului. Trezeste-te, c nu
esti bolnav. Du-te si gseste un
brad cu sase ramuri, lng o ap
curgtoare, pe un plai de unde
se vede Marea Cruce, la care te-
ai jurat. Acolo s faci mnsti-
rea i-a spus Maica Domnului.
Si s-a sculat sntos, spre uimi-
rea tuturor. Dar bradul nu era
unul oarecare si mare i-a fost cu-
tarea, ncercarea. Dup multe
drumuri a vzut ntr-un trziu
policandrul urias, urcnd spre
vrf, n Poiana Palanca, ce avea
chipul Maicii Domnului. n jurul
bradului a construit mai nti o
bisericut din lemn, cu o cruce
n vrf, ce lumineaz si azi. Trun-
chiul nchis n ea a fost nvelit n
lemn, de care a atrnat icoane si
Sfnta Cruce. Acum, n poian
s-a ridicat o biseric mare, nc
neterminat n interior. S-au ad-
ugat cteva constructii frumoa-
se, ce folosesc clugrilor si cre-
dinciosilor ce doresc s se recu-
leag n acel loc sfnt.
Am cutat s-mi amintesc
simbolurile acelor nsemne sfin-
te. n primul rnd, semnificatia ar-
borelui. Dar mai nti ce simbo-
lizeaz cifra sase? Ea corespunde
celor sase zile ale Facerii, e num-
rul darurilor reciproce si al des-
tinului mistic, al hexameronului
biblic - numrul creatiei (lumea
fiind creat n sase zile). Arta hin-
dus, arta chinez, arhitectura
clasic, dup Vitruviu, cuprind,
arat Luc Benoist - sase reguli
ce reflect creatia divin.
Am gsit multe simboluri si
ale arborelui. Am aflat despre ar-
borii care au icoane asezate pe
trunchi, c ne trimit cu gndul la
rspndirea, aproape peste tot n
lume, astzi a Pomului de Cr-
ciun, ca simbol linistitor al ver-
delui si al renasterii. n primul
Elisabeta IOSIF
rnd Maria, considerat arbore-
le vietii a fost binecuvntat de
Duhul Sfnt, care i l-a druit pe
Mntuitor, ca Fiu al Lumii.
Arborii sfinti ai epocii moderne,
nvluiti de simbolurile Fecioarei
Maria, verdele Mariei, dar mai
ales crucea ca arbore binecuvn-
tat: Atunci ramura ta purta o
povar dumnezeiasc. n tine
curgea sngele divin (Hans
Biedermann). Legenda copa-
cului care vindec ar putea fi o
transpunere n universul Vechiu-
lui Testament a simbolului tradi-
tiei crestine a lemnului crucii.
Arborele are rdcinile n Pmnt
iar ramurile ndreptate spre Cer -
el fiind precum omul nsusi, o re-
flectare a existentei celor dou
lumi. Temele simbolice ale ar-
borelui, spunea Mircea Eliade,
se articuleaz toate n jurul ideii
de Cosmos viu, n vesnic rege-
nerare. E simbolismul vertica-
littii, a raporturilor ce se stabi-
lesc ntre pmnt si cer. n acest
sens are caracterul unui centru,
ceea ce face ca Arborele Lumii
s fie sinonim cu Axa Lumii.
O astfel de Ax a Lumii este
Mnstirea Caraiman att n sub-
teran, ct si la suprafata Pmn-
tului Caraimanului dar si n nalt,
precum copacul sfnt care se
hrneste prin vrf, ntinznd
crengile sale peste Grdina Mai-
cii Domnului.
_n jurul unui policandru uria[
M^N~STIREA CARAIMAN

Constelatii Diamantine, Nr. 20 / 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constelatii Diamantine, Nr. 20 / 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

S-ar putea să vă placă și