Sunteți pe pagina 1din 14

CUVNT LA NASTEREA DOMNULUI Fiindc ne aflm n vremea de prznuire a Nasterii lui Iisus Hristos, Mntuitorul si Dumnezeul nostru, m-am

gndit s spun cteva cuvinte n legtur cu acest prealuminat si dumnezeiesc praznic al mntuirii ntregii lumi. Ati vzut c atunci cnd vine primvara - fiecare din noi am apucat attea primveri cti ani avem -, mai nti ncepe s se nclzeasc vremea, soarele ncepe s ard mai cu putere, s strbat cu razele sale pn la noi. Apoi ncepe a ncolti iarba, pmntul se umple de iarb verde si de flori; neamul psrilor ncepe s cnte frumos n codri, n dumbrvi, n cmpii si pe dealuri. Dobitoacele ies la psune, pstorii cnt din fluiere de bucuria primverii, soarele strbate cu putere printre vii si livezi, codrii nfrunzesc si toat podoaba pmntului se schimb spre nnoire si se face un fel de rai pe pmnt. Si fiecare are o multumire sufleteasc ajungnd s vad aceast mpodobire si nnoire a stihiilor vremii, si de bucurie si multumire d slav lui Dumnezeu. Asa s-a ntmplat si cnd a ajuns la noi plinirea vremii, primvara cea duhovniceasc a nasterii Domnului, Dumnezeului si Mntuitorului nostru Iisus Hristos. Ea pe toate le-a bucurat, cum a zis Arhanghelul Gavriil ctre pstori: Iat, v bineves-tesc vou bucurie mare (Luca 2,10). S-au bucurat cerul si pmntul de aceast primvar si nnoire a neamului omenesc. Dar oare de cnd a venit la noi aceast primvar? nc de cnd a zis Dumnezeu ctre sarpe despre Eva: Aceasta ti va zdrobi capul (Facere 3, 15). Era o proorocie a lui Dumnezeu Tatl, c prin femeie a czut neamul omenesc, si tot prin femeie, la plinirea vremii, se va zdrobi capul sarpelui, adic al satanei. Dar de ce se cheam Hristos smnta femeii? Apostolii spun c Hristos din smnta femeii S-a nscut. Pentru ce? Pentru c El nu este smnt de brbat dup trup. Cci zice dumnezeiescul Maxim Mrturisitorul n "Cuvnt teologic" la ntruparea lui Dumnezeu sau n capetele cunostintei: "Sufletul Mntuitorului n persoana ipostasului s-a luat de la Duhul Sfnt, iar trupul din sngele Preasfintei si Preacuratei Fecioare Maria" (Filocalia 2, p. 215, ntr. 15, Sibiu, 1947, trad. de Pr. dr. D. Stniloae). Cam cu o mie cinci sute de ani nainte de venirea Domnului n trup, tria n Mesopotamia, n tara cea dintre dou ruri, Tigru si Eufrat, care se mai chema pe atunci "Poarta lui Dumnezeu", un mare vrjitor pe care-l chema Valaam. El era dintr-o regiune numit Petor (Numerii 22, 5).

Tot n vremea aceea, poporul lui Israel era n nemernicia lui cea de patruzeci de ani, n pustie, si ajunsese n pmntul amoreilor. Dup ce l-a btut pe Sihon, mpratul amoreilor, trecuse n pmntul Vasanului. Acolo l-a btut pe Og, mpratul lor, si mare groaz a bgat n popoarele de dincolo de Iordan si din pmntul lui Moab, care era dincoace de Iordan, desi poporul nc nu trecuse Iordanul. mprtia lui Moab, care era lng poalele Muntelui Carmel si lng Ierihon, avea pe atunci un mprat cu numele Balac. Si acesta, cnd a vzut c poporul lui Israel - cruia i ajuta Dumnezeu n vremea aceea, c era singurul popor ce se nchina adevratului Dumne-zeu - ia tar dup tar si popor dup popor, si a ajuns lng hotarele lui, a fost cuprins de mare spaim si grij. De aceea mpratul Balac a strns boierii curtii sale din Madiam si a zis: Poporul acesta mnnc acum totul mprejurul nostru, cum mnnc boul iarba cmpului (Numerii 22, 4). Deci, sftuindu-se ei si socotind c nu vor putea tine piept unui popor care se arat asa de puternic, au hotrt c nu este altceva mai bun de fcut dect s cheme n ajutor pe Valaam din Petor. C la popoarele pgne era mare credint n acest vrjitor pe vremea aceea. Atta credint aveau n acel mare vrjitor, nct l socoteau ca pe un dumnezeu. Si a trimis Balac mpratul o delegatie peste Eufrat n Mesopotamia, cu mari daruri si cu mare cinste la Valaam din Petor, s vin s-i ajute cu farmecele sale, mai bine zis cu puterea drceasc, s bat pe poporul lui Israel, c dac nu, tara lor va fi pierdut. Si l-a dus pe vrful muntelui Peor si acolo i-a fcut jertfelnice. Dar Valaam, dup ce i-a vorbit Dumnezeu prin gura asinei, n loc s blesteme poporul lui Israel a nceput s prooroceasc cele despre nasterea lui Iisus, zicnd: Ct sunt de frumoase slasurile tale, Iacove, corturile tale, Israele!... o stea rsare din Iacov; un toiag se ridic din Israel si va lovi pe cpeteniile Moabului si pe toti fiii lui Set i va zdrobi. Din Iacov se va scula Cel ce va stpni cu putere... (Numerii 24, 5, 17-19). Si astfel Valaam a proorocit de trei ori bine pentru Israel, despre steaua care trebuia s se arate n vremea nasterii Mntuitorului, si c Acesta va da lovitura de moarte lumii pgne si idolatre si va mprti peste toate popoarele lumii, pn n veac. Apoi, sculndu-se, s-a napoiat n tara sa. Acestea a proorocit pentru c Duhul lui Dumnezeu a umbrit pe Valaam vrjitorul. Bgati de seam c acestea s-au ntmplat cu 1500 de ani nainte de venirea Mntuitorului, pe vremea lui Moise, cnd tria Balac, mpratul

Moa-bului. De atunci traditia aceasta era n tot pmntul Persiei si n pmntul unde se afl astzi Irakul si Iranul. Si asa, din traditie n traditie, a ajuns proorocia aceasta, pe care o istoriseste dumnezeiasca Scriptur, pn n vremea nasterii lui Iisus Hristos. Si s-a artat steaua n Egipt, n Persia si n alte prti cu doi ani mai nainte. Cnd au vzut magii o stea att de mare, care nu-si mai fcea drumul ca si celelalte, de la rsrit la apus, ci venea de la miazzi la miaznoapte -, stiind si proorocia lui Valaam -, au putut cunoaste despre steaua care va rsri din Iacov, din Israel, din protoprintele neamului evreiesc, mpratul care va zdrobi toate mprtiile lumii si va mprti n veac n mprtia cea duhovniceasc si fr de sfrsit (conf. Luca 1, 33). Dar cine erau magii care au pornit s se nchine Mntuitorului? S nu credeti c erau vrjitori ca Valaam din Petor. Nu. n Persia, magi se numeau cei mai mari filozofi si astronomi, ghicitori n stele sau astrologi. Ei aveau crti vechi rmase de la Valaam si de la alti naintasi si stiau, din traditia de un mileniu si jumtate, c se va arta o stea neobisnuit, o stea fcndu-si drumul altfel, nu asa cum i-a zis Ziditorul de la nceput, si atunci Se va naste un mprat care va mprti toat lumea. Si pndeau, c erau astronomi, s vad cnd va aprea steaua care s-si fac drumul ei, nu asa ca toate celelalte. Oare nu te-ai speria s vezi acum o stea c vine de la miazzi spre miaznoapte? Acum ai zice c e satelit, c seamn cu stelele, dar atunci nu erau sateliti. Deci se stia c acesta este un semn minunat nemaintlnit. "Oare ce-i cu steaua aceasta? O fi steaua despre care a spus Valaam din Petor!" Si de ce a aprut steaua cu doi ani mai nainte de nastere? A fost o rnduial dumnezeiasc s se arate cu doi ani mai nainte, ca s aib ei cnd se pregti pentru o cltorie lung, din Persia pn n Ierusalim, cci trebuiau s mearg peste 1000 de km, si pe atunci nu era att de usor ca acum. Si cei trei mari filosofi si magi au pornit cu cmilele ncrcate cu hran si cu daruri, s-L gseas-c pe mpratul lumii. Patru au pornit, dar numai trei au ajuns. Unul din ei cu numele Artavan, fiind mpiedicat de diavo-lul, n-a putut s vin s se nchine Mntuitorului n Betleem, ci a ajuns mai trziu, cnd Hristos era rstignit pe Cruce. Dar cum s-a svrsit aceast tain duhovni-ceasc? Nou ne istoriseste Evanghelistul Matei asa: Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a

fost: c logodit fiind Maria, mama Lui, cu Iosif, mai nainte de a fi ei mpreun, s-a aflat avnd n pntece de la Duhul Sfnt (Matei 1, 18). Dar de ce a trebuit s se logodeasc cu brbat cea Preasfnt si Preacurat Fecioar, dac a nscut de la Duhul Sfnt si a fost cmara plin de toate darurile Sfntului Duh? Dup cum arat dumnezeiestii Printi, Maica Domnului a fost logodit pentru dou pricini. Prima, pentru c trebuia s fie mintit satana. Cu 700 de ani nainte de venirea Domnului, Proorocul Isaia, evanghelistul Vechiului Testament, a spus la capitolul 7, versetul 14: Iat, fecioara n pntece va lua si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel, ce se tlcuieste, cu noi este Dumnezeu. ``````Satana a nteles, prin gura acestui prooroc, c o fecioar va zmisli n chip negrit la plinirea vremii, prin lucrarea lui Dumnezeu, si din ceasul acela a nceput s pndeasc pe toate fecioarele cte erau pe fata pmntului, s afle care din ele va naste fr brbat, ca s pun piedici planului mntuirii neamului omenesc. Cci, dac o afla poporul avnd n pntece nefiind logodit, o ucidea cu pietre, dup legea lui Moise. Dar satana s-a nselat, c nu poate el niciodat s mpiedice lucrarea lui Dumnezeu si s ntrzie taina mntuirii. C zice dreptul Iov: El (Dumnezeu) destram planurile celor vicleni... El prinde pe nte-lepti n istetimea lor si sfatul celor nseltori ies prost (Iov 5, 12-13). De aceea Dumnezeu Si-a artat ntelepciunea si prudenta, cnd a dat logodnic Fecioarei, ca s cread toat lumea si nsusi satana c este femeie ca toate femeile, si el (satana) s nu bnuiasc c ea este fecioara cea din veci asteptat si aleas s nasc pe Mesia. Iar a doua pricin a fost si mai tainic. Sfntul Grigorie Teologul si Marele Vasile spun c s-a dat logodnic fecioarei, ca nu cumva satana, cunoscnd de la nceput taina mntuirii, s nu intre n lupt cu Hristos. (Marele Vasile, Tlcuire la psalmul 44 si Sfntul Grigorie Teologul, Cuvnt la Nasterea Dom-nului). Cci Hristos trebuia s ptimeasc, s fie batjocorit, ocrt, schingiuit, rstignit si la urm s fie omort, si satana stia c noi prin rnile Lui ne vom vindeca. Toate acestea erau prezise de Isaia, care a zis: Dar El a luat asupr-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a mpovrat... si prin rnile Lui noi toti ne-am vindecat (53, 4-5).

Iat ce trebuia s ptimeasc El, conductorul lumii, de la om! Si dac ar fi stiut satana c aceast fecioar are s nasc pe Hristos, nu avea oare s fug departe de El? Ar fi luat lui Hristos orice prilej de a fi ocrt si batjocorit si omort, ca s nu se plineasc n felul acesta mntuirea lumii, care trebuia s vin prin Cruce. Atunci satana n-avea s mai ntrte pe evrei, pe farisei, pe crturari. Navea s-l mai fac vnztor pe Iuda; nu apela la Pilat, nici la Irod, s-L prigo-neasc. Dar de ce? Ca nu cumva s biruie Hristos si s ne mntuim noi! Dar asa, necunoscnd taina, a nceput s-L prigoneasc chiar dup botez, socotind c-i un drept sau un prooroc. C auzi ce-I spune satana n muntele Caranta-niei, cci nu stia sigur cine este: De esti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea s se fac pini (Matei 4, 1). Iar altdat, cnd duhul necurat a strigat din ndrcitul din tinutul gherghesenilor: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preanalt? (Luca 8, 28). A spus acestea pentru c diavolul stia scriptura care zice: Eu am zis: Dumnezei sunteti si toti fii ai Celui Preanalt (Psalm 81, 6). Deci satana l socotea pe Mntuitorul ca pe un fiu al lui Dumnezeu dup dar, asemeni proorocilor si dreptilor ctre care a fost cuvntul lui Dumnezeu (Ioan 10, 35), nestiind c este Fiul lui Dumnezeu dup fiint, Cel care va prda iadul si va omor moartea. Dar cu cti oameni nu se luptase el de attea mii de ani! Cu cti patriarhi, cu cti drepti, cu cti fctori de minuni, care au nviat si mortii? El stia c trebuia s vin proorocul prezis de Moise, dar nu stia c va veni n persoana lui Hristos. Iat, deci, cele dou pricini pentru care a pus Dumnezeu logodnic lng Preacurata Fecioar Maria. Iubiti credinciosi, Dar s mergem cu Evanghelia mai departe. Si Iosif, cnd a vzut c Maica Domnului are n pn-tece, s-a ntristat. El stia c a luat pe aceast fecioar din mna proorocului Zaharia, s-i pzeasc fecioria nestricat si s-o pzeasc cu totul n nvttura Sfintelor Scripturi. Si cnd a vzut-o grea, a nceput a se spimnta, a se mhni cu gndul, cum cnt Biserica: "Spimntatu-s-a Iosif..." si "Nu te mhni, Iosife...".

S-a mhnit Iosif, gndind cum se poate ca o fecioar de 15 ani, curat si preasfnt, pe care a luat-o din Sfnta Sfintelor, pe care a hrnit-o Arhanghelul Gavriil 12 ani, ncredintat lui ca unui om btrn si vduv, cum se poate deci ca aceast cmar a tainelor, aceast floare a raiului si a cerului, s fie acum grea? Cine a nselat-o pe Maria? Cine a gresit cu dnsa? Cum de s-a ncumetat cineva s se apropie de un vas al Duhului Sfnt? Acestea erau ntrebrile pe care bietul si dreptul Iosif si le punea, mhnindu-se dup dreptate. Avea dreptul s se mhneasc, fiindc toat grija de a o pzi era asupra sa. "M tem - gndea el - c de voi spune lui Zaharia aceasta, o s m mustre, c de ce n-am pzit-o; iar dac va afla poporul, pe dnsa o va ucide cu pietre. Da - si zicea el -, mai bine am s-o las n tain si m duc". Si cugetnd el acestea, iat ngerul Domnului i s-a artat n vis, grind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c ceea ce sa zmislit ntr-nsa este de la Duhul Sfnt. Iar Iosif a primit aceste cuvinte ca si cum nsusi Dumnezeu i-ar fi spus: "Nu te teme c a nselat-o cineva! Nu te teme c de comoara aceasta a Duhului Sfnt s-a atins cineva s ti-o fure! Nu. Este preasfnt, preacurat! Pentru dnsa am fcut cerul si pmntul si am zidit toat fptura! Ia-o, si nu te teme!" Si asa, ntrit de nger, Iosif a luat-o! Si zice mai ncolo Scriptura: Si n-a cunoscut-o pe ea pn cnd a nscut pe Fiul Su cel Unul-Nscut, Cruia I-a pus numele Iisus (Matei 1, 25). De la acest cuvnt pn cnd, pornesc neoprotestantii de tot felul si nu voiesc s-o laude si s-o cinsteasc pe Maica Domnului. Ci zic: Auzi ce spune Scriptura: Si n-a cunoscut-o pe ea pn cnd..., ca si cum ar da a ntelege c dup aceea, dup ce a nscut pe Cel Unul-Nscut, s-o fi cunoscut Iosif! Dar nebuni sunt si slabi la minte toti cei care cuget asemenea cu dnsii. S cerceteze Scriptura mai nti si s vad ce nseamn cuvntul pn cnd. Si atunci s vad adevrul, care strluceste mai mult dect soarele n Evanghelie si n toate dumneze-iestile Scripturi. Cuvntul "pn cnd" nseamn vesnicie, se spune n Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin. Si citind n scrierile dumnezeiestilor Printi, vedem tlcuit c, atunci cnd auzim zicndu-se n psalmul 109: Sezi de-a dreapta Mea, pn ce voi pune pe vrjmasii Ti asternut picioarelor Tale, s nu

ntelegi c de la judecat nainte, de cnd va zdrobi Hristos toat vrjmsia si pe diavolul si pe cei potrivnici, nu va mai sedea de-a dreapta Tatlui, spre a mprti cu El peste toate veacurile, deoarece stim bine si este scris, c mprtia Lui nu va avea sfrsit (Luca 1, 33). Sau cnd auzim de sotia lui David, Micol, fata lui Saul cea mai mic, se zice c n-a avut copii pn n ziua mortii ei (II Regi 6, 23). nseamn c a nscut dup ce a murit? Ct nebunie ar fi s crezi c a nscut dup ce a ngropat-o?! Deci a artat vesnicia, c niciodat nu a mai nscut. Sau despre corbul lui Noe, ce zice? Si nu s-a mai ntors corbul n corabia lui Noe pn ce a secat apa de pe pmnt (Facerea 8, 7). Dar s-a ntors vreodat, sau o s se mai ntoarc? Nu! Porumbelul s-a ntors a doua oar, dar corbul nu s-a mai ntors! Deci cuvntul pn cnd nseamn vesnicie! Asa si despre Maica Domnului. Cnd auzi c n-a cunoscut-o pe ea pn cnd nseamn c n vecii vecilor n-a cunoscut brbat si n-a cunoscut-o nimeni. Ce spune dumnezeiasca Evanghelie mai depar-te? Si a luat pe Maria, logodnica sa, c a venit porunc de la cezarul August, cnd domnea n Siria Quirinius, s mearg fiecare s se nscrie. Unde? n cetatea sa. Si a venit Iosif cu Maria n cetatea Betleem. De ce au venit n Betleem? Betleemul era cetatea lui David, cci ati auzit mai sus ce i-a spus ngerul lui Iosif, logodnicul Fecioarei: Iosife, fiul lui David... Si fiindc si Iosif si Maica Domnului se trgeau din neamul si din casa lui David, dup dreptate au venit n Betleem s se nscrie, cu toate c acum locuiau n alt parte. Betleemul, numit n vechime si Efrata, se mai chema si cetatea lui David, cci ntr-nsa s-a nscut si s-a uns ca mprat marele strmos al Mntuitorului, dup trup. Dar s-a mai numit si "Casa Pinii", de ctre fericitul patriarh Iacov, care, pscndu-si turmele oilor sale pe acele locuri, mai nainte a vzut si a proorocit c acolo avea s se pogoare si s Se nasc Pinea cea vie care S-a pogort din cer, Domnul nostru Iisus Hristos. Dar unde se afl Betleemul? n Palestina. Este o cetate mic, la jumtatea cii ntre Ierusalim si Hebron, unde s-a nscut Sfntul Ioan Boteztorul si

unde Avraam a vorbit la stejarul Mamvri cu cei trei ngeri, mai bine-zis cu Sfnta Treime. Acolo era Betleemul! Dar de ce S-a nscut Mntuitorul n Betleem? Era vreo proorocie c Betleemul va fi locul de nastere al lui Iisus Hristos? Era. Proorocul Miheia a spus mai nainte cu vreo 4-500 de ani de venirea lui Hristos n lume: Si tu, Betleeme, pmntul lui Iuda, nicidecum nu esti mai mic ntre voievodatele lui Iuda, cci din tine va iesi Povtuitorul, Care va paste pe poporul Meu Israel (Miheia 5, 1; Matei 2, 6). Aceast proorocie au cunoscut-o si arhiereii si crturarii, cci atunci cnd i-a ntrebat Irod: "Unde va s se nasc Hristosul", ei au rspuns: "n Betlee-mul Iudeii". Si i-au spus proorocia aceasta. Deci, cnd a venit Iosif n Betleemul Iudeii cu Maica Domnului, mplinindu-se nou luni, tocmai atunci a sosit vremea de nastere. Si atunci, aflndu-se n Betleem, cutau un loc unde s poat naste. Iubiti frati, poate si dumneavoastr si noi am stat n una din nopti afar, cnd cerul era nstelat si stelele asa de frumoase si de strlucitoare, ca n timpul de iarn de acum. Ce ati face dac ati vedea deodat c stelele si cerul tot vin si vin si vin spre pmnt si se apropie? Si din ce se apropie mai tare, mai tare lumineaz; si de atta orbire si de fric, negresit, mai c v-ar iesi sufletul! Ce s-ar ntmpla? Ct spaim ar fi! Sau dac am vedea deodat n timpul zilei c soarele ncepe s vin ctre noi si tot vine si orbeste lumea si arde lumea cu razele sale si miliarde de raze strpung vzduhul, arznd toate si luminnd toate! Ct fric ar fi atunci si ct cutremur s vezi stelele si soarele venind spre pmnt. Ei, dar nimic n-ar fi aceasta fat de ce s-a ntmplat la nasterea lui Hristos. C nu cerul, nu soarele s-a cobort atunci la noi, ci Ziditorul cerului si al pmntului. Cel ce a zidit soarele si a pus lumina, razele si cldura n el, si a pus lumintori pe tria cerului. Acela a venit! Ct spaim, ct cutremur n-ar trebui s ne cuprind pe noi gndind c Cel Care a fcut toate din nimic, a venit pn la firea noastr. Si n-a voit s vin s se nasc n palatele cezarilor Romei sau la faraonii Egiptului, unde era numai aur, ci ntr-o iesle simpl, ntr-o pester. Era o pester cu iesle pentru vite, care avea cam 20-30 de picioare ltime, unde se

adposteau vitele de cldura mare. Era pestera unde David nchidea oile cnd era pstor. Deci Mntuitorul a voit s Se nasc chiar n pestera unde David, strmosul Su dup trup, a trit. N-a ales palatele din Roma, nici pe cele din Persia, ci pestera lui David, ca s-si arate smerenia chiar de la nceput, de la nastere. Dar de ce S-a nscut ntr-o pester? Pentru c ea este simbolul ntunericului. El a venit s aduc lumin si n temnita iadului si n lumea care era n noapte, c zice marele Apostol Pavel: ntunericul veacului acestuia. Veacul de acum si mai ales cel pn la Hristos era o noapte lung, n care lumea era oarb, sttea n ntunericul slujirii de idoli si al pcatului. Si S-a nscut Hristos noaptea, la miezul noptii si n pester, ca s arate c El a venit s aduc lumin, s risipeasc ntunericul. Unde? La pesterile de care a spus Isaia, cci zice: pesterile lor - vorbeste de pesterile iadului n veci cu ntuneric sunt fcute. Si a venit s risipeasc ntunericul din pesterile iadului si ntunericul pcatului de pe fata pmntului. Dar de ce S-a nscut Iisus Hristos la miezul noptii? A venit s lumineze pesterile ntunericului veacului aceluia, ntunecat de attea mii de ani, pentru c Hristos era lumina cea adevrat, care lumineaz pe tot omul care va s vie n lume. El de la nceput era lumina lumii si a venit s lumineze si s strluceasc n toate prtile cu razele soarelui dumnezeirii Sale. Dar stiti n care zi a sptmnii S-a nscut Hristos? Poate v ntreab cineva. Adu-ti aminte din Sfnta Scriptur ziua n care a fcut Dumnezeu lumina, cnd a zis: "S se fac lumin" si a fost lumin! (Facerea 1, 3). Ziua nti a sptmnii, Duminica sau "Ziua soarelui"! Duminica S-a nscut Hristos; Duminica S-a botezat, cum arat Sfintii Printi de la Soborul IV Ecumenic. Duminica a nviat din morti (Matei 28, 1). Duminica a turnat Hristos din Duhul Sfnt peste Sfintii Si ucenici si Apostoli. Duminica Sfintii Apostoli fceau Sfnta Liturghie. Tot Duminica s-a descoperit si Apocalipsa, c Sfntul Evanghelist Ioan zice: Am fost n duh n zi de Duminic (1, 10). Iat dar, cte sunt legate de ziua Duminicii!

De aceea a sfintit Dumnezeu ziua Duminicii si cu nasterea Sa, pentru c n ziua aceasta, cum v-am spus, a fcut Dumnezeu lumina. Parc ne-ar fi spus Mntuitorul: "Eu nsumi am fcut lumina cea zidit atunci, si am venit s aduc lumina cea sfintit si duhovniceasc la toat lumea. Eu am adus lumin peste tot omul si voi lumina peste tot omul care vine n lume ca lumina sfintit. Eu am fcut lumina atunci cnd am fcut soarele si lumina zilei, si Eu am venit acum cu lumin gndit, ca lumin duhovniceasc". Iat pentru care pricin Hristos S-a nscut Duminica si la miezul noptii. Iubiti credinciosi, Magii, cnd au ajuns n Iudeea, s-au dus la stpnitorul Irod si au ntrebat unde este mpratul care S-a nscut. Si ntelegnd Irod c n Iudeea si anume n Betleem se va naste Hristos, cu mare viclesug le-a spus magilor: Mergeti si cercetati cu de-amnuntul despre Prunc si, dac l veti afla, vestiti-mi si mie, ca, venind si eu, s m nchin Lui (Matei 2, 8). N-avea el de gnd s-L cinsteasc, ci voia numai s afle unde este, ca s-L piard. Dar cum v-am mai spus, planul lui Dumnezeu nu-l poate opri nimeni. Nici dracii, nici ngerii, nici oamenii, nici popoarele, nimeni, nimeni. El nainteaz vesnic cum este rnduit de Dumnezeu. S-au dus deci magii, dup cum stiti, si au aflat steaua deasupra pesterii din Betleem. Apoi s-au nchinat cu mare bucurie si cinste Domnului nostru Iisus Hristos, si I-au adus daruri: aur, smirn si tmie. Aur, ca unui mprat, tmie, ca unui Dumnezeu si smirn ca unui mort (muritor). Si lund nstiintare n vis s nu se mai ntoarc la Irod, au pornit napoi pe alt cale. Irod, vznd c a fost batjocorit, s-a umplut de mare furie si de mare tulburare. Si aducndu-si aminte de cele spuse de magi, c steaua s-a artat cu doi ani mai nainte, a trimis ostasi n Betleemul Iudeii si n jur, s taie toti pruncii de doi ani si mai jos, c numai asa va fi sigur de uciderea acelui mprat, Care este Hristos. Dar nainte de aceasta, ngerul Domnului se art lui Iosif n vis si-i spuse: Scoal-te, ia pruncul si pe mama Lui si fugi n Egipt si stai acolo pn ce-

ti voi spune, fiindc Irod are s caute Pruncul ca s-L omoare (Matei 2, 13). Ati vzut purtarea de grij a lui Dumnezeu pentru Fiul Su? Dar de ce i-a zis: "Fugi"? Oare S-a temut Hristos de Irod? De ce fuge Dumnezeu de om? Se teme oare de el? Doamne fereste! De cte ori nu a trecut Hristos prin mijlocul fariseilor cnd au vrut s-L prind? Aceasta a fcut-o spre a ne da nou pild, ca s fugim din calea primejdiei cnd vedem c vine asupra noastr; pentru c zice Sfntul Ioan Gur de Aur: "Dac vezi c vine primejdia, s n-ai cutezanta si mndria cugetului s stai n calea primejdiei. Dac stai, va lua Dumnezeu darul de la tine, fiindc te ncrezi n tine. Dac Dumnezeu vrea s ptimesti martiriul si s te ncununeze, te gseste dusmanul. Dar tu esti dator s te pzesti, s nu crezi c esti mai tare dect Petru si Pavel si s stai n calea primejdiei". Dar cti din drepti n-au fugit si nu s-au ferit? De cte ori n-a fugit David de furia lui Saul, care l urmrea ca s-l piard? Sfntul Atanasie cel Mare a fugit de furia arienilor; Emilian al Cizicului, treizeci de ani a umblat fugar; Teofilact al Nicomidiei, douzeci si opt; Ilarion cel Nou a stat la o vduv btrn sapte ani ntr-o grdin, ntr-un bordei; Sfntul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a stat doisprezece ani pe malul mrii la un pescar, fiindc l urmrea Leon, mpratul iconoclast; Sfntul Teodor Studitul dou-zeci de ani a fost fugar si de asemenea ucenicul su, Nicolae Mrturisitorul. Deci, vedem din vremea prigoanelor cum s-au ferit crestinii si sfintii, ca s nu aib mndria s spun: "M duc la moarte!" Pentru c nu suntem pregtiti de moarte, si Dumnezeu, cnd vede c omul se reazem pe puterile lui, i ia darul. Este mai bine s zicem: "Doamne, sunt pctos, sunt neputincios si fricos, de aceea fug. Dac vrei s m ntresti Tu, scoate-m; dac nu, fug!" Ce spune Proorocul Isaia n cntarea a patra? Mergi, poporul Meu, ncuie usa ta, ascunde-te putin, ctusi de putin, pn va trece mnia Domnului (Isaia 26, 20). Auzi! S ne ascundem putin, ctusi de putin, pn va trece mnia Domnului. Nu avem porunc s iesim n vileag, dar nici s ne lepdm de Hristos cnd suntem descoperiti.

Si Sfntul Andrei al Cezareei, n tlcuirea Apocalipsei, pentru prigoana cea mare care va fi ctre sfrsitul lumii pentru toat Biserica de pe fata pmntului, zice: "n vremea aceea va ajuta Bisericii lui Hristos pustia cea gndit si cea simtit". Pustia cea gndit este atunci cnd omul va tine credinta n tain si se va ruga din inim lui Dumnezeu s se pregteasc pentru mucenicie si pentru moarte. Iar pustia cea simtit vor fi codrii, muntii, dea-lurile, vile adnci, desisurile, care vor adposti pe robii lui Dumnezeu si i vor acoperi. Asa trebuie s facem. Negresit, n toat vremea si n tot locul, crestinul trebuie s fie pild, s mrturiseasc prin toat viata sa c este cu adevrat lumina lumii si sarea pmntului, s aib mereu n minte cuvntul Apostolului: Cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mrturiseste spre mntuire (Romani 10, 10). Dar si aceasta s o nvtm din Evanghelia de azi: c este bine, si dup Sfintii Prooroci si dup Sfintii Apostoli, s te feresti din calea primejdiei cnd poti. Cnd nu, stm naintea Domnului si El va ntri pe cele neputincioase si va plini cele cu lips ale noastre. Iubiti credinciosi, Iat ce s-a ntmplat. Sculndu-se Iosif a luat Pruncul si pe mama Lui si au fugit n Egipt. Si au stat acolo, dup mrturia unor sfinti si a unor mari istorici, sapte ani, c Irod a domnit 13 ani, cum arat marele istoric evreu Iosif Flaviu. Si S-a dus Mntuitorul n Egipt pentru dou pricini: prima ca s mplineasc proorocia lui Osea: Din Egipt am chemat pe Fiul Meu (Osea 11, 1; Matei 2, 15), precum trebuia s plineasc la vreme si proorocia despre rstignire, hrnirea cu otet, trestia si toate celelalte. Dar si pentru alt pricin s-a fcut aceasta: n secolele II-IV dup Hristos au iesit niste erezii numite gnostice: montanistii, arienii si altele. Si o seam din ei au nlucit c Hristos S-a nscut nu dup fire, ci dup nlucire. Deci, dac nu S-ar fi ascuns Hristos, acesti eretici ar fi nlucit c El nu ar fi fost si om dup trup, ci numai Dumnezeu, care dup nlucire Sa ntrupat.

Dar dac a fugit de sabia lui Irod, El a fugit ca om, ca s arate c poart si fire omeneasc si c sabia l-ar fi tiat. Deci a fcut aceasta ca s se foloseasc Biserica mai trziu. A fugit deci ca s mplineasc proorocia care spune c din Egipt am chemat pe Fiul Meu si ca s arate c purta trup si S-a ferit cu firea Sa omeneasc de sabia lui Irod. Iar dup ce au stat ei sapte ani n Egipt, Iosif, primind porunc n vis, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit n prtile Galileii, n pmntul lui Israel (Matei 2, 21-22). Si ducndu-se n Galileea, s-au asezat n cetatea Nazaret. Dar de ce au venit tocmai la Nazaret? Ca s se mplineasc Scriptura, care zice: ...Nazarinean se va chema. Dar de la Sfintii Printi aflm c cuvntul nazarinean nu exist n toat Scriptura. Atunci de ce se zice: Si a venit si a locuit n orasul Nazaret, ca s se mplineasc ceea ce s-a spus prin prooroci, c Nazarinean se va chema (Matei 2, 23). Dar cte Scripturi nu existau mai nainte, de care stim prin traditie? Iudeii au fost strmutati din locul lor si o multime de crti canonice de-ale lor sau pierdut, cum a fost si Cartea ntelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, a lui Tobie si altele care au intrat n canonul crtilor Scripturii. Asa se ntelege proorocia aceasta de "Nazarinean". Se bnuieste c se afl n crtile lui Enoh, care a scris 19 crti, ce se aflau n corabia lui Noe cnd a venit potopul. Cci se stia si dup potop de proorocia lui Enoh, de care aminteste Sfntul Apostol Iuda n Epistola sa soborniceasc si n cea de a doua a Sfntului Apostol Petru. Deci cuvntul "Nazarinean" nu-l gsesti n toat Scriptura, dar s-a pstrat prin traditie, din proorociile lui Enoh. Asa spun dumnezeiestii Printi. Dar mai avem oare si altele din prorociile care s-au pstrat numai prin traditie si nu sunt scrise? Da, avem. Iat ce spune Epistola a doua a Sfntului Apostol Pavel ctre Timotei: Dup cum Iannes si Iambres s-au mpotrivit lui Moise, asa si acestia stau mpotriva adevrului... si celelalte (3, 8). Ati vzut? Dar cutati la Numerii si la Levitic, s vedeti, gsiti pe Iannes si Iambres n Scriptur?

Am avut o discutie cu adventistii de la Fundul Moldovei, care ziceau c ei cred numai ce este scris. "Dac voi credeti numai ce este scris, v rog smi artati unde se scrie de Iannes si Iambres n Scriptur?" Au zis: "Nu este scris". "Si de unde stie Pavel, care nu spune minciuni? Voi credeti n toate cele 14 epistole ale lui. De unde stie el c Iannes si Iambres s-au mpotrivit lui Moise?" Au rspuns: "Poate din traditie". "Nu "poate". Eu v aduc vou si altele din Scriptur, care arat c traditia este mai veche dect Scriptura. Si Scriptura nu este altceva dect o traditie veche ntreag, scris. V-am dat pilda cu Iannes si Iambres. Unde vedeti n Scriptur c asa i-a chemat? n ea se spune numai c vrjitorii lui Faraon s-au mpotrivit lui Moise pn la a treia plag (Iesire 7, 11, 22; 8, 7), pn ce a dat Moise n tot pmntul musit, dar nu spune cum i chema pe vrjitorii care s-au mpotrivit lui. Asadar, fratii mei, din predica de azi, pe lng altele, s v rmn cu osebire n minte, nti, c suntem datori s ne ferim n vreme de primejdie, dup a noastr putere; iar al doilea, c unele proorocii despre Mntuitorul le-au adus Sfintii Evanghelisti din Sfnta Traditie, care este mai veche dect Sfnta Scriptur. Asa este aceasta care zice c Mntuitorul Se va chema "Nazarinean". Aceasta s-o stiti despre Nasterea Mntuitorului Iisus Hristos. Mai nainte de toate s dati slav milostivirii si bunttii celei negrite a Mntuitorului nostru Iisus Hristos si Preacuratei si Preasfintei Fecioare Maria, care a slujit la Nasterea Lui, c ne-a nvrednicit pe toti s mai ajungem nc o dat Nasterea Domnului si s prznuim nnoirea neamului omenesc prin taina venirii cea n trup a lui Dumne-zeu Cuvntul. Cu aceasta nchei si rog pe Bunul Dumnezeu s ne ajute s nu uitm cele ce le-am spus si cele ce ati auzit. Amin!