Sunteți pe pagina 1din 7

RECOMANDRI N VEDEREA NTOCMIRII TEZEI DE LICEN|

LA SPECIALITATEA PSIHOLOGIE
Aprobate n sedin|a Catedrei Psihologie,
proces-verbal nr. 3 din 10 octombrie 2007,
reaprobate n sedin|a Catedrei Psihologie,
proces-verbal nr. 6 din 26 ianuarie 2011
Teza de licen| reprezint o activitate prevzut n curriculumul specialit|ii care are menirea de a forma
abilit|i de cercetare teoretic si practic de aprofundare ntr-un anumit domeniu al specialit|ii n scopul
realizrii unui studiu consecutiv si finit al unei probleme actuale si importante pentru formarea profesional a
studentului.
Tema tezei de licen| urmeaz:
s reflecte problemele de cel mai mare interes teoretic si practic din domeniul de cercetare fiind de o
actualitate deosebit si de importan| major pentru stiin|a si via|a cotidian;
s-i solicite autorului valorificarea cunostin|elor acumulate si posibilitatea de a realiza aplicarea lor practic
de a-si aduce contribu|ia personal la solu|ionarea aspectelor practice derivate din tem;
s fie asigurat de condi|ii care ar facilita cercetarea: posibilit|i de documentare de elaborare a aparatului
de investiga|ie practic de realizare a cercetrilor n teren de efectuare a calculelor inclusiv statistice de
analiz cantitativ si calitativ a datelor etc.
(GALBEN A.; ROMAN A.; POSTIC GH. Teza de licen| (Studiu metodic). Chisinu: Ed. ULIM,
2000).
PROIECTAREA ACTIVIT|II DE CERCETARE N CADRUL TEZEI DE LICEN|
n scopul realizrii cercetrii studentul sub conducerea conductorului stiin|ific ntocmeste un plan al
activit|ilor. Planul de activitate al studentului poate fi ntocmit n conformitate cu recomandrile fa| de o
cercetare din domeniul stiin|elor socio-umaniste, n care se prevd anumite etape consecutive, selectate din
literatura din domeniu (MRGINEAN, I. Proiectarea cercetrii sociologice. Iasi: Polirom, 2000, p. 101-102)
si care n varianta de mai jos snt completate cu etape suplimentare, reiesind din specificul unei lucrri de
licen| la specialiatea psihologie.
1) stabilirea temei;
2) fixarea obiectivelor;
3) selectarea surselor de informare;
4) investiga|ia cadrului teoretic al cercetrii (teoria problemei);
5) expunerea cadrului teoretic al cercetrii;
6) ntocmirea problemei cercetrii;
7) stabilirea tipului de cercetare;
8) elaborarea ipotezelor;
9) definirea unit|ilor de analiz si de nregistrare;
10) specificarea unit|ilor (popula|iei) studiate;
11) construc|ia variabilelor (descrierea calitativ);
12) cuantificarea (descrierea cantitativ);
13) alegerea metodelor de cercetare; stabilirea tehnicilor si procedeelor de lucru n
conformitate cu decizia despre caracterul lucrrii: experiment de constatare, experiment
formativ etc.;
14) culegerea datelor;
15) selectarea modalit|ilor de prelucrare a datelor; stocarea datelor; prelucrarea datelor;
16) analiza datelor (verificarea ipotezelor);
17) rezolvarea aspectelor de grafic si design la calculator;
18) interpretarea rezultatelor;
19) formularea propunerilor de solu|ionare a problemei cercetrii vizate n lucrare;
elaborarea concluziilor si a recomandrilor practice;
2
20) prezentarea tezei conductorului stiin|ific;
21) prezentarea tezei si a materialelor suplimentare la catedr;
22) sus|inerea preventiv a tezei de licen|;
23) pregtirea avizului si a recenziei respective;
24) prezentarea tezei n sedin|a plenar public a comisiei pentru examenul de licen|.
Planul este fixat ntr-un orar al activit|ilor, realizate n cadrul ndeplinirii lucrrii de licen|, cu indicarea
perioadelor concrete de timp. Fiecare din etapele planificate se prezint ca o activitate, care si gseste
reflectare n lucrarea de licen|.
Stabilirea temei de cercetare. Tema de cercetare se stabileste n conformitate cu interesul de cunoastere al
studentului si competen|ele conductorului stiin|ific, vizeaz o problem cu semnifica|ie psihologic si
importan| social, urmnd s rspund la anumite comenzi sociale. Tema de cercetare se stabileste de
ctre studen|ii de la anul III pn la 1 octombrie, urmnd s fie discutat si aprobat n sedin|a catedrei.
Fixarea obiectivelor cercetrii. Se va face distinc|ie ntre obiectivele generale: elucidarea specificului unui
fenomen (descrierea lui n baza analizei surselor teoretice); realizarea unei diagnoze (determinarea
particularit|ilor manifestrii fenomenului prin aplicarea unui instrument de cercetare); formularea de
explica|ii privind manifestarea fenomenului, rela|iile lui cu alte fenomene; identificarea unor concluzii,
solu|ii, strategii de ac|iune, efecte ale unor ac|iuni n cazul implicrii formative etc.; si obiectivele particulare
cu referin| la caracterul problemei selectate pentru cercetare.
Cadrul teoretic al cercetrii. Const din analiza cadrului conceptual-teoretic al problemei. n acest scop se
efectueaz un studiu al surselor bibliografice cu scopul:
a) eviden|ierii elementelor principale n explicarea fenomenului;
b) eviden|ierea tezelor de consens si a celor aflate n disput;
c) analiza modelelor teoretico-empirice: cazuri de verificare a unor ipoteze si
rezultatele ob|inute;
d) msura n care cercetrile anterioare corespund cu domeniul vizat pentru cercetare
(adecvarea n timp, cultur, cadru social etc.);
e) detasarea aspectelor care necesit noi clarificri.
Definirea problemei cercetrii. Orientarea spre semnifica|ia social a temei conduce la urmrirea unui
rspuns la o anumit comand social, la delimitarea unei probleme care se prezint ca o deficien| n
cadrul fenomenului studiat si asupra creia se poate efectua o analiz si concluziona n vederea unor
rezolvri.
Tipul de cercetare. Cercetarea rspunde specificului temei si obiectivelor. n cercetarea standard se recurge
deopotriv la nivelul teoretic si cel empiric al cunoasterii, se combin metode de culegere a datelor, de
analiz a lor, de construc|ie teoretic n baza informa|iei noi. n cadrul lucrrii de licen| la psihologie
cercetarea poate fi efectuat n cadrul unui experiment de constatare sau formativ. n stabilirea tipului de
cercetare urmeaz s se precizeze: este sau nu cercetarea bazat pe interac|iunea cu popula|ia, dac nu, ce
metode se folosesc n scopul adunrii materialului empiric (studiul documentelor, observa|ia extern etc.); ce
grad de structurare a instrumentelor de cercetare se solicit; cum este dozat analiza cantitativ si calitativ;
se recurge sau nu la analiz comparativ, longitudinal; se presupune o reprezentativitate sau se limiteaz
doar la o ilustrare etc.
Elaborarea ipotezelor. Ipoteza se prezint ca un enun| referitor la rela|ia dintre dou si mai multe
fenomene, o explica|ie plauzibil din punct de vedere al experien|ei practice si al cercetrilor anterioare,
con|innd un aspect nou, neidentificat. Ipoteza con|ine n sine posibilitatea testrii empirice n scop de
ob|inere a unor explica|ii suficiente pentru a demonstra corectitudinea sau incorectitudinea presupunerii.
Ipoteza se situeaz ntre teorie si observa|ie- Ipoteza nu este o simpl constatare constatarea nu mai are
nevoie de verificare si demonstrare, nu este o predic|ie predic|ia este un rezultat al verificrii ipotezelor.
Eyantionarea. Const din extragerea a unui numr de unit|i statistice din universul cercetat. Se realizeaz n
func|ie de tipul de cercetare.
Construcia variabilelor yi elaborarea schemei discriptive de cercetare. Const n definirea
dimensiunilor, indicatorilor si indicilor empirici n scop de opera|ionalizare a conceptelor puse n discu|ie n
cadrul cercetrii: definirea unor aspecte ale conceptelor care comport posibilitatea msurrii.
Cuantificarea. Const din elaborarea unor scheme de descriere calitativ, care permit msurarea modului de
manifestare a fenomenului studiat.
3
Alegerea metodelor, tehnicilor yi procedeelor de cercetare. Se realizeaz, |inndu-se cont de: adecvan|a
metodelor si tehnicilor specificului temei si obiectivelor urmrite; posibilitatea utilizrii lor n cadrul social
ales pentru cercetare; dispunerea de logistica necesar (resurse umane si materiale). n anumite condi|ii se
poate recurge la elaborarea unor instrumente de cercetare specifice n func|ie de obiectivele lucrrii.
Culegerea, stocarea yi prelucrarea datelor. n func|ie de natura surselor, tipul de cercetare, metodele
folosite etc. se programeaz culegerea datelor, prelucrarea lor n conformitate cu condi|ia metodei utilizate,
stocarea n baze de date. Prelucrarea se realizeaz n conformitate cu obiectivele cercetrii, recurgndu-se la
metode statistice adecvate scopului si obiectivelor cercetrii.
Verificarea ipotezelor. n baza informa|ie cantitative se confrunt rezultatele studiului empiric cu ipotezele.
Interpretarea rezultatelor. Se prezint ca o analiz calitativ a rezultatelor cantitative, care se realizeaz
prin implicarea informa|iei selectate n cadrul analizei teoretico-conceptuale si prin observa|ie a
fenomenului.
ntocmirea concluziilor si recomandrilor. Concluziile se refer la un nou model teoretic, rezultat din
cercetarea efectuat. Recomandrile rspund comenzii sociale.
DESIGN-UL GENERAL AL TEZEI DE LICEN|
Foaia de titlu indic la locul realizrii tezei autorul tema ei conducerea stiin|ific (Anexa 1).
Planul tezei de licen reflect structura con|inutul de baz n forma unei liste sumare a principalelor
probleme reflectate n lucrare, cu men|ionarea paginilor. n conformitate cu acest plan se alctuieste structura
tezei care cuprinde:
compartimentul introductiv (introducerea) care are caracter teoretic istoriografic metodologic yi
metodic reflectnd actualitatea studiului problema obiectul scopul cercetrii ipotezele yi
obiectivele investigaiei baza conceptual metodele procedeele yi tehnicile etapele baza
experimental inovaia ytiinific importana teoretic yi valoarea practic termenii-cheie;
argumentarea teoretic a studiului, reflect rezultatele studiului teoretic;
prezentarea cercetrii empirice n care snt expuse analizele cercetrii empirice yi concluziile la
compartiment;
un compartiment final (concluzii i recomandri) n care sunt sintetizate concluziile yi expus aportul
personal la soluionarea problemelor abordate n lucrare propuse recomandri;
listele bibliografice reflect literatura consultat n vederea ntocmirii lucrrii fiind aranjate ntr-o
anumit consecutivitate: dup caracter n ordine alfabetic yi a anului publicrii.
CON|INUTUL TEZEI DE LICEN|
n INTRODUCERE (expus n 3-4 pagini) sunt reflectate urmtoarele aspecte.
Actualitatea cercetrii. Subcompartimentul prevede judec|ile autorului asupra oportunit|ii alegerii temei
din considerente teoretice si practice care prezint un aport la dezvoltarea domeniului si inclusiv la
formarea profesional. Stabileste caracterul actual al cercetrii practice si teoretice reiesind din abordrile
problemei n literatura din domeniu si realitatea psihosocial. Indic la raportul dintre problema studiat si
problemele din cotidian. Actualitatea cercetrii se prezint ca o aprofundarea n subiectul investiga|iei
relevarea tuturor aspectelor teoretice legate de acesta si probarea lor n cadrul unei cercetri experimentale.
Problema investigaiei: este formulat ntr-o fraz care reflect coresponden|a dintre studiul efectuat si
necesitatea solu|ionrii teoretice si practice a unei situa|ii specifice prin investigarea unui anumit aspect si
stabilire a unor solu|ii.
Obiectul cercetrii: se refer la aspectul teoretico-practic selectat pentru un studiu mai detaliat care
constituie un fenomen sau un proces o categorie sau un concept etc.
Scopul cercetrii: reflect elucidarea anumitor particularit|i ale obiectului investiga|iei elaborarea unui
program de activitate sau cercetare expunerea unor concluzii relevante studiului.
Obiectivele investigaiei: se mpart n teoretice si practice si presupun un plan sumar al efecturii
investiga|iei n scopul explicrii problemei alese pentru cercetare studiul aspectelor teoretice precizarea
prin analiz teoretic si practic a unor no|iuni elucidarea unor particularit|i identificarea factorilor
construirea modelelor elaborarea aparatului de cercetare eviden|ierea unor rezultate specifice etc.
Ipotezele cercetrii: modelul ipotetic al investiga|iei formulat n fraze testabile empiric care reflect
cunoasterea problemei la nivel teoretic si raportul cu propriile observa|ii. Urmeaz s reflecte anumite rela|ii
4
dintre cauz si efect. Este formulat n tezele care-si pun scopul unei testri empirice a problemei alese pentru
cercetare.
Baza conceptual a cercetrii: nominalizarea teoriilor abordrilor principiilor conceptelor modelelor si
a autorilor lor rezultate din analiza literaturii din domeniu.
Metode procedee yi tehnici de cercetare: se mpart n teoretice studiu al surselor bibliografice analize
sinteze clasificri; de colectare a materialului empiric experimentale alese n conformitate cu obiectivele;
de prelucrare statistici interpretare a datelor n scopul analizei cantitativ-calitative.
Baza experimental a cercetrii: indicarea popula|iei si descrierea esantionului supus cercetrii n
conformitate cu criteriile care urmeaz a fi supuse probrii experimentale.
Importan|a lucrrii (n anumite cazuri n funcie de caracterul tezei se specific yi aspectul inovator):
contribuii personale ale autorului n elucidarea problemei propuse pentru studiu.
Termeni-cheie: no|iunile de baz utilizate n conformitate cu problema obiectul scopul si obiectivele
lucrrii. No|iunile sunt aduse n ordine alfabetic ilustrnd competen|ele achizi|ionate pe parcursul realizrii
lucrrii.
ARGUMENTAREA TEORETIC A STUDIULUI (expus n 10-12 pag.) reflect contribu|iile
stiin|ifice ale cercettorilor din domeniu n reflectarea temei enun|ate. Con|inutul textului urmeaz s
corespund urmtoarelor cerin|e:
s respecte tema aleas con|innd abordri ale problemei de studiu si elemente stiin|ifice inovatorii;
s elucideze evolu|ia cercetrilor contribu|ia diferitor autori profunzimea tratrii problemei;
s eviden|ieze conceptele de baz care deservesc n|elegerea problemei;
s expun convingtor si logic ideile principale realiznd o sintez si expunnd concluzii.
De mare importan| se prezint utilizarea corect a aparatului stiin|ific a totalit|ii materialelor cu caracter
informativ-teoretic si practic a notelor anexelor materialului ilustrativ listelor surselor etc. Reflectarea
surselor se face prin prezentarea unor citate sau a unor formulri ale autorilor utilizndu-se lista
bibliografiei oferit la sfrsitul lucrrii. Citarea este o form scurt a referin|ei care trebuie s permit
identificarea publica|iei din care s-a extras citatul sau ideea comentat. Standardul ISO 690 propune 3
modalit|i de prezentare a referin|elor publica|iilor din care sunt extrase citatele. Se recomand dou din
acestea, prezentnd variante mai accesibile:
a) referin| inserat n text ntre paranteze ptrate;
b) referin| adugat textului ca not de subsol.
a) Citare inserat n text ntre paranteze ptrate
Citarea inserat n text poate fi prezentat prin numrul de ordine al referin|ei respective din lista anexat la
sfrsitul lucrrii. Dac sunt citate numai anumite pr|i ale documentului, dup numrul respectiv poate fi dat
pagina [1, p.13].
b) Citare adugat textului ca not de subsol sub form de numr/indice, de exemplu:
1
Doise W.; Mugny
G. Psihologie sociali dezvoltare cognitiv. Iasi: Ed. Polirom 1998 p. 29. Aceiasi referin| n lista de la
sfrsitul lucrrii va fi prezentat pe ct de posibil complet:
Atunci cnd se fac trimiteri la aceiasi lucrare, uneori chiar la acelasi pasaj din lucrarea respectiv, pentru a
evita reproducerea integrat a referin|ei bibliografice, se foloseste termenul latin IBIDEM (tot acolo, n l.
rus ram xe), dar numai n cazul cnd urmtorul citat vine imediat dup prima referin|
Utilizarea ct mai larg a surselor denot maturitate stiin|ific si documentare fundamental n tema aleas
pentru studiu, din care cauz n fiecare pagin urmeaz s fie redate ct mai multe surse. Textul trebuie s
corespund urmtoarelor cerin|e: continuitatea expunerii consecutivitatea logic a ideilor caracterul
convingtor al demonstra|iilor.
PREZENTAREA CERCETRII EMPIRICE (n 15-20 pag.) prezint partea experimental a lucrrii. n
condi|iile cnd s-a realizat doar un experiment de cercetare lucrarea se va rezuma doar la un compartiment
care reflect aceast activitate efectuarea experimentului formativ sau a unei implicri cu caracter de
rezolvare practic a problemei solicit un compartiment n plus. Prezentarea cercetrii se poate realiza si n
cteva compartimente reiesind din con|inutul obiectivelor practice.
n debut ntr-un subcompartiment aparte sunt expuse principiile metodologice i metodele cercetrii:
obiectul investiga|iei practice;
scopul experimental;
5
obiectivele experimentale;
etapele realizrii cercetrii experimentale;
descrierea esantionului;
prezentarea modelului ipotetic;
specificarea metodelor si tehnicilor folosite: scurta lor descriere; menirea.
Obiectul investiga|iei experimentale reflect problema expus n debutul lucrrii fiind corespondent
obiectului general al cercetrii. Esantionul cercetrii este descris n conformitate cu criteriile calitativ-
cantitative solicitate de con|inutul obiectivelor experimentale.
n urmtoarele subcompartimente sunt expuse rezultatele experimentale. Se recomand n scopul men|inerii
unei consecutivit|i si expuneri logice a textului urmtoarea structur a compartimentelor:
con|inutul ipotezei de lucru;
men|ionarea metodei folosite n scopul controlrii ipotezei;
descrierea cantitativ a rezultatelor cercetrii;
analiza lor calitativ inclusiv prin utilizarea metodelor de calcul matematico-statistic;
concluziile cu privire la confirmarea sau infirmarea ipotezei;
concluzii generalizate.
Prezentarea rezultatelor cercetrii poate fi realizat prin intermediul tabelelor schemelor graficelor
diagramelor etc. expuse n text si/sau n anexe. Se recomand includerea n structura capitolelor a formelor
grafice de prezentare a materialului relevant pentru o descriere succint si ilustrativ a rezultatelor cercetrii.
n anexe pot fi prezentate tabele generale cu date rezultatele largi ale calculului statistic reflectat n text dor
n form de coeficien|i textul sau descrierea deplin a unor metode mai pu|in cunoscute n practica
cercetrii. n condi|iile cnd teza reflect un experiment formativ n anexe poate fi prezentat descrierea
activit|ilor n form de program general si plan al fiecrei n parte anumite stenograme etc.
Capitolul se finalizeaz cu un compartiment aparte care reflect concluziile generale rezultate din
cercetarea empiric iar n cazul aplicrii unui experiment formativ din implementarea programului dat.
n condi|iile prezen|ei unui al treilea compartiment sunt expuse detaliat sarcinile experimentului formativ,
principiile elaborrii programului, descrierea participan|ilor particularit|ile activit|ilor ipotezele si
verificarea lor prin compararea datelor test-retest. Se fac referin|e la experimente similare.
n CONCLUZII $I RECOMANDRI (3-5 pagini) se con|ine rezumarea succint a ideilor
formulate n debutul investiga|iei si a rezultatelor ob|inute:
rezumatul principalelor idei expuse n lucrare;
demonstra|iile cu privire la caracterul finit al studiului efectuat n conformitate cu obiectul si
obiectivele propuse;
concluziile teoretice si practice rezultate din cercetare;
sugestii si recomandri practice.
Lucrarea se finalizeaz cu liste bibliografice.
DESIGN-UL TEHNIC AL TEZEI DE LICEN|
Lucrrile sunt culese la calculator si prezentate n 2 exemplare (unul este ntors autorului dup sus|inere).
Textul tiprit este imprimat pe hrtie A4 legat n copert. Textul tezei se culege cu utilizarea caracterelor
Times New Roman mrimea literelor 12 distan|a dintre rnduri 1,5 intervale. Amplasarea n pagin:
cmp stnga 30; dreapta 10; sus 1,5; jos 20. Fiecare compartiment ncepe dintr-o pagin nou.
n text se utilizeaz forme de eviden|iere:
a compartimentului caractere ngrosate litere majuscule: de ex. INTRODUCERE;
a subcompartimentelor caractere ngrosate, oblice: de ex. I.1. Elaborri teoretice ale problemei
schimbrii sociale;
a unor pr|i componente caractere ngrosate: Actualitatea cercetrii; Scopul lucrrii;
a unor concepte no|iuni de baz - caractere ngrosate: Media abaterea standard frecvena sunt
moduri de condensare a informa|iei folosite n statistic n scopul unei exprimri sintetice a ansamblului
de date servindu-se de anumite valori numerice;
a cuvintelor preluate dintr-o limb strin caractere oblice: training; feed-back;
6
a unor defini|ii concluzii specificri importante caractere oblice: Astfel n finalul acestei expuneri se
poate concluziona despre raportul direct strns ntre consumul de droguri i anxietate.
Tabele se prezint n conformitate cu urmtoarele cerin|e:
numrul tabelului si un titlu (explica|ie), ex.: Tabelul 1;
numrul si titlul tabelului se plaseaz deasupra tabelului;
dac tabelul este preluat dintr-o alt lucrare, dup titlul si numrul tabelului se va indica ntre
paranteze ptrate sursa acestuia.
Figurile se prezint n conformitate cu urmtoarele cerin|e:
orice tip de ilustra|ie de tipul grafice, hr|i, fotografii, desene, schi|e etc. poart numele de figur;
numerotarea figurilor, n conformitate cu ex. - Figura 1, se plaseaz dedesubtul acestora;
dac figura este preluat exact sau dac datele care au fost folosite pentru construirea graficului au
fost preluate, trebuie s fie men|ionat sursa datelor.
Comport anumite cerin|e prezentarea bibliografiei; utilizate n elaborarea lucrrii. Listele bibliografice
urmeaz s ilustreze competen|a teoretic a autorului tezei capacitatea lui de a analiza profund tema
propus. Bibliografia trebuie s con|in cel pu|in 30 de surse stiin|ifice.
Prezentarea bibliografiei se face n conformitate cu SR ISO 690:1996 Referin|e bibliografice. Con|inut, form
si structur. si SM SR ISO 690-2:2005 Referin|e bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau
pr|i de documente.
EXEMPLE DE REFERIN|E LA PUBLICA|II TIPRITE
CR|I
un autor
PALII, A. Cultura comunicrii. Chisinu: Epigraf, 1999. 176 p.
CEMEHOB, B. B. unnoco]nx: nror rtcxuenern. unnoco]cxax ncnxonornx. Hymnno: Antrepnarnnt,
2000. 64 c.
doi autori
NICOLESCU, O.; VERBONCU, I. Management. Bucuresti: EDS, 1996. 407 p.
trei autori
BALAN, V.; CIMPOIES, GH.; BARBROSIE, M. Pomicultura. Chisinu: Museum, 2001. 451 p.
AIAuOHOBA, H. H.; FOIAuEBA, T. B.; IHVBKOBA, H. H. Ipaxancxoe npano: yue. nocone nx
nyson. M.: Rpncrt, 2002. 542 c.
mai mult de trei autori
STAN, N. si a. Tratat de legumicultur. Bucuresti: EDS, 2004. 1182 p.
fr autori
Anuarul statistic al Republicii Moldova 2005. Chisinu: Stiin|a, 2005. 560 p.
AUTOREFERAT, TEZ
SAVA, P. Productivitatea agrisului n func|ie de soi si distan|a de plantare: autoref. al tezei de doctor n st.
agricole. Ch., 2003, 21 p.
AV, K. H. Hpoyxrnnnocrt cnypontx nacaxenn xnone n sanncnmocrn or nnornocrn nocaxn:
anrope]. ncc. na concx. yueno crenenn xan. c.-x. nayx. M., 1985, 19 c.
BHBHKOB, H. B. Moenn n merot onenxn xommepuecxnx anxon n ycnonnxx neonpeenennocrn:
ncc. xan. +xon. nayx. M., 2002. 234 c.
CONTRIBU|II
din reviste
ADSCLI|EI, M. Tierea de rentinerire a pomilor de mr. In: Agricultura Moldovei. 1997, nr 9, p. 17-18.
din lucrri tiinifice
RURAC, M. I. Influen|a lucrrii de baz a solului asupra unor nsusiri fizice. In: Lucrri tiinifice. Univ.
Agrar de Stat din Moldova. 2001, vol. 9, p. 95-99.
din materialele simpozioanelor
7
TIMUS, A.; GHIZDAVU, I. Mortalitatea natural a larvelor factor de reglare al nivelului popula|ional al
speciei Lyonetia clerckella. In: Protecia integrat a plantelor: realizri i probleme: tezele simpoz. int. st.,
2-4 oct. 2000. Ch., 2000, p. 209-211.
EXEMPLE DE REFERIN|E LA DOCUMENTE ELECTRONICE
MONOGRAFII
HRNU, S.; OHRIMENKO, S.; CERNEI, G. Tehnologiile informa|ionale si problemele globale ale
dezvoltrii societ|ii [online]. Chisinu (MD), 2002. Accesibil pe Internet <URL: http:
//www.ase.md./Inside/PersonalPagesRomCom.phtml>
CONTRIBU|II
DUMITRESCU, D. Evaluarea n biblioteci. In: UniBIB [On-Line]. 2002, Nr.3 [mai 2002] Accesibil pe
Internet: <URL: http://www.bcub.ro/articoledr.htm>
ROBERTS, K. An analysis of group processes in farmer learning: the Australian experience. In: The journal
of agricultural education and extension [online]. 2000, vol.6, no. 4 [citat 4 noiembrie 2005] Disponibil pe
Internet: <http://library.wur.nl/ejae/v6n4t.html>.
CONFERINTA ELECTRONICA LISTE DE DISCUTII
PACS-L (Public Access Computer Systems Forum) [On-line]. Houston (TX) : University of Houston
Libraries, June 1989. Accesibil pe Internet : <URL : listserv@uhupvm1.uh.edu>
n listele bibliografice se expune pentru nceput literatura editat n limba romn englez francez etc. (cu
caractere latine) mai apoi cea prezentat cu caractere chirilice. Se men|ine strict ordinea alfabetic. Mai
multe publica|ii ale unui autor pot fi expuse n simpl ordine alfabetic a titlurilor sau sunt prezentate n ordine
invers cronologic a anului de editare. n condi|iile prezen|ei unor coautori de la lucrrile individuale la cele
scrise n colaborare. Cnd lucrrile unui autor au aprut n acelasi an se respect ordinea alfabetic a
titlurilor specificndu-se dup anul edi|iei o alt ordine abc etc. Astfel n referin|ele din text se fac
aceleasi nsemnri cu litere pentru ca cititorul lucrrii s n|eleag cert care edi|ie a fost citat.
Note yi specificri.
1. Volumul unei teze de licen| este de 35-40 pagini.
2. Tezele trebuie s fie prezentate ntr-o form ngrijit copertate: partea estetic a lucrrii nu
este mai pu|in importan| dect con|inutul ei.
3. Cercetarea realizat n cadrul tezei poate constitui subiectul unei comunicri la simpozioane
si conferin|e stiin|ifice a unor publica|ii.
Anexa 1
MINI$TERUL EDUCA|IEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBER INTERNA|IONAL DIN MOLDOVA
FACULTATEA PSIHOLOGIE $I ASISTEN| SOCIAL
CATEDRA PSIHOLOGIE
Irina COLUN
PRACTICAREA ARTELOR MAR|IALE CA MODALITATE DE AUTOCUNOA$TERE $I
AUTOAPRECIERE
Tez de licen|
Admis pentru sus|inere
Conductor tiinific: Svetlana RUSNAC,
doctor n psihologie, confereniar universitar
____________________________
Autor: Irina COLUN,
specialitatea psihologie
___________________________
Chiyinu-2007