Sunteți pe pagina 1din 2

In afaceri conduita este o imbinare de norme din codul bunelor maniere, norme etice si de tinuta profesionala.

Iata in continuare unele dintre ele, care va vor ajuta sa va conduceti actiunile personale, dar si sa vedeti cu cine aveti de-a face in viata la birou de zi cu zi. Adevarul, mentinerea normelor etice si a regulilor relatiilor de piata civilizate, sunt dificil de respectat in Romania, din motivul instabilitatii economice si politice, incertitudinii juridice, politicii fiscale agresive a statului. Se pune problema reintoarcerii la traditiile negustorilor romani: inclinatia spre sinceritatea afacerilor, competenta comerciala, orientarea democratica, riscul rational, siguranta afacerilor, deschidere. Deviza intreprinzatorilor de alta data era: "profitul mai presus de toate, dar onoarea mai presus decat profitul". - Nu intindeti mana in timp ce inaintati spre interlocutor chiar daca va ia ceva mai mult timp pana ajungeti in fata lui. - Pentru femei nu este o conditie obligatorie sa scoata manusile pentru salut. Pentru barbati insa, este obligatoriu. - Femeia este cea care initiaza salutul. Daca femeia nu manifesta initiativa, se poate omite stringerea de mana. - In timpul discutiei nu se permite intreruperea vorbitorului sau aratatul cu degetul, indiferent de motiv. - Nu intarziati niciodata. Daca sunteti retinute, nu se indica sa faceti cunostinta sau sa strangeti mana celor prezenti. Salutati prin intermediul unei inclinari din cap si ocupati locul propus. - Nu gesticulati excesiv nici macar intr-un mediu pe care il simtiti familiar. - Fiti firesti in gestica, entuziaste, dar nu prea expansive, dublati cu o tonalitate prietenoasa. - Tineti-va promisiunile si cuvantul dat cu orice risc. - Fiti sincere atunci cand va promovati produsele si serviciile, cand faceti publicitate pe orice cale. - Manifestati atentie reala si respect fata de partener si fata de solutiile de compromis. - Purtati-va cu altii exact cum ati dori sa se comporte cu dvs. - Nu va criticati partenerul. Critica in relatiile de afaceri este lipsita de sens, ea atinge mandria si ingrijoreaza/provoaca stare defensiva. - Interesati-va sincer de alti oameni si de afacerile lor, pe parcursul negocierilor de afaceri, nu luati in considerare numai interesele convorbitorului, dar si de ale cunostintelor comune. - Straduiti-va sa produceti o impresie buna asupra partenerului, zambiti mai des, contactati mai des privirea celuilalt, etc. - Adresati-va oamenilor pe nume, se va crea o legatura extrem de personala si foarte usor de obtinut. - Vorbiti cu partenerul despre ceea ce ii este lui interesant, pregatiti-va din timp de discutie. - Trebuie sa puteti identifica si transmite convorbitorilor in mod sincer cateva din calitatile pe care le apreciati cel mai mult. - Nu intotdeauna vorbiti despre adevarul neplacut; daca partenerul dumneavoastra a cumparat ceva mai scump decat merita, nu-i amintiti despre aceasta.

Tipuri de clauze

Dupa ce in articolul precedent am discutat despre clauzele generale ale CIM, iata acum o clasificare a clauzelor, generale sau nu. a) clauze negociabile si clauze nenegociabile Majoritatea clauzelor unui contract individual de munca sunt negociabile, dar nu in mod liber, ci cu respectarea prevederilor art. 38 din Codul muncii. Potrivit acestuia: 'salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute prin lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. Deci negocierea este libera intr-o singura directie: anume in sensul prevederii unor drepturi superioare ori suplimentare pentru salariat, respectiv a unor drepturi inferioare pentru angajator. Clauze nenegociabile sunt, spre exemplu, identitatea partilor ori sediul, respectiv domiciliul angajatorului. In ceea ce priveste domiciliul salariatului, acesta ar putea deveni negociabil in ipoteza domiciliului ales sau cea a domiciliului profesional (la care se refera proiectul Codului civil). Partile pot negocia, spre exemplu, domiciliul la care urmeaza a i se face salariatului toate comunicarile care privesc derularea contractului individual de munca, cum ar fi deciziile de sanctionare sau de concediere.

Orice negociere a contractului individual de munca va trebui sa aiba in vedere dispozitiile art. 11 din Codul muncii: clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative sau prin contracte colective de munca. Majoritatea clauzelor pot fi inserate atat in contracte colective de munca (formand obiectul unei negocieri colective), cat si al unui contract individual de munca. Exista insa unele aspecte care formeaza, indeobste, obiect de negociere colectiva. b) clauze reglementate de lege; clauze nenumite In categoria clauzelor reglementate se numara toate clauzele obligatorii, precum si o serie de clauze facultative, cum ar fi: clauza de neconcurenta; clauza de mobilitate; clauza de confidentialitate; clauza de formare profesionala; clauza privind perioada de proba etc. Prin clauze nenumite intelegem acele clauze care nu sunt in nici un fel reglementate de lege, dar care pot fi inserate de catre parti, in virtutea libertatii de vointa a acestora. Exemplu - clauza privind drepturile de proprietate intelectuala; - clauza de constiinta; - clauza de obiectiv; - clauza de stabilitate etc. c) clauze cu continut patrimonial; clauze nepatrimoniale Contractul individual de munca este un contract incheiat cu titlu oneros, in care partile urmaresc anumite interese de ordin patrimonial. Cu toate acestea, nu toate clauzele contractului individual de munca au un atare caracter. Astfel, clauza de constiinta sau latura nepatrimoniala a clauzelor privind drepturile de autor urmaresc ocrotirea unor interese si drepturi nepatrimoniale ale partilor. d) clauze reglementate in acelasi fel pentru toate functiile; clauze reglementate diferit dupa functie Unele clauze se bucura de reglementari legale diferite dupa cum sunt inserate in contractul incheiat pentru o functie de executie sau pentru o functie de conducere. Exemplu - clauza privind perioada de proba pentru perioada nedeterminata va trebui sa respecte termenul maxim prevazut de lege de 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere; - clauza privind termenul de preaviz in cazul demisiei va respecta termenul maxim de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere; - clauza privind perioada de proba la angajare pentru o perioada determinata de peste 6 luni trebuie sa respecte termenul maxim de 30 de zile in cazul functiilor de executie si de 45 de zile in cazul functiilor de conducere (5 zile pentru perioada pana in 3 luni si 15 pentru 3-6 luni).

S-ar putea să vă placă și