Sunteți pe pagina 1din 11

PEDOLOGIE

NOIUNI DESPRE MINERALE Mineralele- sunt corpuri formate pe cale naturala care se caracterizeaza in toata masa lor prin aceleasi proprietati fizico-chimice si prin aceeasi structura cristalografica. Dupa starea lor de agregare, mineralele pot fi: - Solide; - lichide; - gazoase;

Figura 1:minerale Pana in prezent au fost identificate aproximativ 4000 de minerale, dintre care 100 sunt mai raspandite. Pentru identificarea mineralelor se tine cont de proprietatile morfologice, mecanice optice, si chimice ale acestora. Proprietatile mrorfologice- se determina prin cercetari cu ochiul liber, lupa sau microscopul. Aceste proprietati se refera la starea in care sa gasesc mineralele in natura. Ele pot fi intalnite atat in stare amorfa, cat si in stare cristalizate. Mineralele amorfe sunt compacte, fara o asezare regulate a particulelor componente. Cele cristalizate au particulele componente asezate in forme geometrice regulate, specifice fiecarei mineral in parte. Se cunosc sapte sisteme de cristalizare: - cubic; - rombic; - patratic; - romboedric; - hexagonal; - monoclic; - triclinic. Unele minerale pot cristaliza doua sau mai multe sisteme de cristalizare, fenomen numit dimorfism sau polimorfism. Exista minerale care prezinta concresteri simetrice de cristale, denumite marne. Proprietatile mecanice ale mineralelor- sunt determinate de constitutia si rezistanta lor. Acestea sunt plasticitatea, elasticitatea, spartura, clivajul si duritatea.
1

PEDOLOGIE

Elasticitatea- reprezinta proprietatea unui mineral de a se deforma sub actiunea unor forte exterioare si de a reveni la forma initiala. Plasticitatea- reprezinta proprietatea unor minerale de a se deforma si a nu mai reveni la forma initiala. Clivajul- este proprietatea unor minerale de a se desface dupa anumite directii cristalografica pe linia cea mai slaba de razistenta, formnd suprafete plane, numite plane de clivaj. Spartura- reprezinta proprietatea unor minerale de a se desface prin lovire in fragmente marginite de suprafete neregulate. Duritatea- reprezinta proprietatea mineralelor de a opune rezistenta unei actiuni mecanice de zgariere. Pentru a afla duritatea unui mineral acesta este expus zgarierii succesive cu minerale a caror duritatea este cunoascuta, Aceste minerale cu duritatea cunoscuta sunt in numar de 10 si formeaza scara duritatii propusa de Mohs: 1. talc; 2. gips (halit); 3. calcit; 4. fluorina; 5. apatit (mangan); 6. feldspat; 7. cuart; 8. topaz; 9. corindon; 10.diamant (cel mai dur).

Figura 2: talc

Figura 3: gips

Figura 4: calcit

PEDOLOGIE

Figura 5: fluorina

Figura 6: apatit

Figura 7: feldspat

Figura 8: cuart

Figura 9: topaz

Figura 10: corindon

Figura 11: diamant Proprietatile optice ale mineralelor se refera la comportarea lor fata de fasciculul de lumina. Acestea sunt: - culoarea- proprietatea mineralelor de a absorbi sau de a reflecta total sau partial culorile spectrului liminii; - luciul- proprietatea mineralelor determinat de puterea de absorbtie si reflective la suprafata cristalelor; - transparenta- proprietatea pe care o au mineralele de a lasa lumina sa treaca prin ele atunci cand sunt asezate in placi subtiri. Proprietatile chimice- pentru identificarea mineralelor se pot folosi coloratia flacarii, a perlei de borax si efervescenta. Clasificarea mineralelor Clasa I-clasa sulfurilor- cuprinde minerale care s-au format prin combinarea sulfului cu diferite metale si metaloizi.

PEDOLOGIE

Cele mai raspandite sulfuri sunt: pririta (FeS2), calcopirita (CaFe2), blenda (ZnS), galena (Pbs).

Figura 12: pirita

Figura 13: calcopirita

Figura 14: blenda

Figura 15: galena Clasa a II-a- clasa sarurilor haloide- reprezinta 0,5 % din greutatea litosferei, rezultand din combinarea halogenilor cu diferite metale. Cele mai raspandite dintre acestea sunt: sarea gema (NaCl), fluorina (CaF) si silvina (KCl).

Figura 16: sare gema

Figura 17: fluorina

Figura 18: silvina


4

PEDOLOGIE

Clasa a III-a-clasa oxizilor si hidroxizilor constituie circa 17% din greutatea litosferei rezultand din combinarea metalelor si metaloizilor cu oxigenul sau cu grupa OH. Aici avem mai multe grupe: - grupa oxizilor de siliciu cuartul (SiO2).

Cuartul are varietati precum:

Figura 19: cuart cristal

Figura 20:cuart de stanca

Figura 21: cuart incolor

Figura 22: cuart transaparent

PEDOLOGIE

Figura 23: ametist

Figura 24: calcedonie

Figura25: silex

Figura 26: onix

Figura 27: opal

Figura 28: topaz

grupa oxizilor de fier

Figura 29: limonit


6

Figura 30: hematit

PEDOLOGIE

Figura 31: magnetit


-

grupa oxizilor de aluminiu:

Figura 32: corindon

Figura 33: bauxite

Clasa a IV-a- clasa sarurilor oxygenate Aceasta clasa cuprinde saruri ale acizilor oxigenati:
-

grupa nitratilor- saruri ale acidului azotic, cei mai raspanditi fiind:

Cele doua varietati de salpetru de mai sus sunt folosite ca ingrasaminte minerale.

grupa carbonatilor cuprinde saruri ale acidului carbonic:

PEDOLOGIE

Figura 34: calcit

Figura 35: aragonit

Figura 36: dolomit

Figura 37: siderit

grupa sulfatilor- cuprinde saruri ale acidului sulfuric:

Figura 38: anhidrit

Figura39: gips

grupa fosfatilor :

PEDOLOGIE

Figura 40: apatit

Figura 41: vivianit

grupa silicatilor silicatii sunt saruri ale acidului silicic. Silicatii reprezinta 75% din greutatea scoartei terestre (litosferei). La baza structurii cristaline a silicatilor sta tetraedrul de siliciu in care ionul de siliciu ocupa centrul imaginar al tetraedului, iar oxigenul varfurile o grupare numita coordonare tetraedrica. Tetradrii se pot gasi izolat, dispusi inelar, fibrosi, lamelari. - grupa silicatilor cu structura mineral-reteaua structurilor lamelari se caracterizeaza printr-o dispozitie a tetraedrelor de siliciu in straturi cu structura hexagonala care determina proprietatea mineralelor de a se desface in foite. Reprezentanti ai silicatilor cu structura mineral:

familia micelor:

Figura 42: muscovit

Figura 43: biotitul

PEDOLOGIE

familia mineralelor inrudite cu micele:

Figura 44: calcit


-

Figura 45: talc

grupa silicatilor din sol familia feldspatoizilor:

Figura 46: ortoza

Figura 47: albit

Figura 48: nefelin - grupa silicatilor argilosi (secundari). Silicatilor rezult din alterarea
-

silicatilor usori:

Aici avem: 1) familia silicatilor bistratificati:- alcatuiti dintr-un strat de tetraedrii de siliciu si unul de octaedri de aluminiu (Al) iar distanta dintre foite este mica , intre ele nu poate patrunde apa si aerul si din aceasta cauza ele nu conlucreaza; 2) familia silicatilor tristratificai- alcatuiti din doua straturi de tetraedri de siliciu intre care este cuprins un strat de octaedri de aluminiu (Al). Distanta dintre foite este mai mare si intre care patrund apa si aerul si de aceeaconlucreaza puternic. Reprezentanti:
10

PEDOLOGIE

Figura 49:
3)

familia micelor hidratate : hidromuscovit.

11