Sunteți pe pagina 1din 4

Academia de Studii Economice Marketing

Principiul mainii invizibile de la egoism la cooperare sociala

Coordonator : Cristina Voicu Autor : Floriana-Gabriela Popescu

Bucuresti 2011

Principiul mainii invizibile de la egoism la cooperare sociala Piata unei clase speciale de sisteme care sa foloseasca un termen propus de Friedrich Hayec , se caracterizeaza prin tendinta catre ordine spontana. Adam Smith parintele economiei politicii moderne a folosit pentru a caracteriza piata metafora mainii invizibile. Ce se ascunde in spatale mainii invizibile ? Trebuie sa facem apel la trei concepte fara de care economia nu exista : oferta , cererea si pretul . Oferta este cantitatea de marfa pe care un agent economic este dispus sa o ofere spre vanzare in functie de profiturile anticipate in special de pret. In general oferta creste odata cu pretul . Cererea este cantitatea de marfa pe care consumatorii sunt dispusi sa o cumpere. Cererea scade odata cu cresterea pretului. Pretul reprezinta o cantitate de moneda pe care consumatorul o ofera producatorului in schimbul bunului. Actiunea mainii invizibile a pietei poate fi explicata in mare parte prin preturile libere care , la modul abstract indeplinesc trei functii : de semnalizare , stimulare si de echilibrare. Mana invizibila a lui Adam Smith este in general inteleasa ca referindu-se la cumpararea sau vanzarea de bunuri sau serviciul in schimbul banilor. Dar activitatea economica nu este in nici un caz singurul domeniu de activitate umana in care apare o structura complexa si subtila ca urmare fireasca a cooperarii unui numar mare de oameni, fiecare urmarindu-si propriul interes. Preocuparile marginite la piata economica au condus la o interpretare ingusta a interesului propriu ca egoism miop , ca o preocupare exclusiva pentru recompensele materiale imediate. Economia politica a fost mustrata pentru asa-zisa descriere , larg aplicata , a unui pe de-a intregul nereal om economic care este putin mai mult decat o masina de calcul , raspunde numai la stimulente banesti . Aceasta este o mare greseala . Interesul propriu nu este egoism miop. El consta in tot ceea ce intereseaza participantii , in tot ceea ce ei pretuiesc in toate telurile pe care le urmaresc . Toti indivizii isi urmeaza interesul , asa cum il vad si asa cum il considera ei conform cu proprile lor valori . Indivizii isi duc viata sub imperiul fortelor timpului si a ignorantei . Limitarea resurselor si in special a timpului disponibil , ii determina pe oameni sa nu foloseasca toate informatiile pe care le-ar aduna daca ar avea la dispotitie oricat timp si oricati bani. Cercetarea economica porneste de la individ in baza unor certitudini : omul e rational , el actioneaza , alege. Indivizii coopereaza si dau nastere la societati , legi , limbaje etc. Cercetarea economica porneste de la individ. Odata ce in societate se dezvolta o structura de productie tot mai complexa , societatea devine si mai dependenta de intretinerea acestei structuri. Oamenii dotati cu dorinta de a-si inbunatatii nu numai starea prezenta , dar si pe cea viitoare invata sa conserve resursele aflate la dispozitie si care par tot mai greu de transformat in bunuri de consum. Acestea reprezinta baza cooperari sociale in societatea extinsa . Astfel , apar nevoia de economisi resursele , adica de a le conserva fluxul viitor de bunuri de consum . Exista doua forme de cooperare sociala : o forma de cooperare sociala este cea in care oamenii se asociaza in vederea unui scop comun . O alta forma este cea in care oamenii cauta sa realizeze scopuri diferite dar au nevoie , unii de serviciile celorlalti pentru

a-si realize propriile scopuri , deoarece fiecare dispune in principiu in mod liber de resursele sale. In momentul in care oamenii incep sa se gandesca la beneficiile viitoare ale unei intreprinderi prezente, capitalul si tehnologia isi fac intrarea in societatea umana. Drepturie de proprietate sunt rezultatul invitabil al cooperarii sociale , iar cooperarea sociala larga , de piata , devine cea mai puternica forma a cooperari umane , odata cu aparitia proprietatii.Pe langa transformarile culturale si chiar psihologice pe care le impune , cooperarea sociala aduce o revolutie economica , cresterea prosperitatii si posibilitatea sustinerii unui numar tot mai mare de oameni . Cooperarea sociala aduce o revolutie economica , cresterea prosperitatii si posibilitatea sustinerii unui numar tot mai mare de oameni . Cei care economisesc se priveaza de niste resurse care ar putea fi folosite in prezent . Miza este reprezentata de surplusul de productivitate adus in viitor . Rationalitatea este strans legata de comportamentul capitalist . Intotdeauna , insa, indivizii care actioneaza pe fonduri proprii tind sa aiba un orizont de asteptare redus . Daca ar fi asa , resursele ar fi risipite , deoarece investitiile pe termen lung sunt mai mari consumatoare de resurse , iar acestea sunt imobilizate pe tot acest termen. Lipsa de mobilitate a resurselor atrage dupa sine un risc mai mare de scadere a preturilor . Adam Smith observa acum mai bine de 200 de ani ca fiecare individ e condus de o mana invizibila sa promoveze un scop ce nu face parte din intetia lui . Urmarindu-si interesul sau , el adeseori promoveaza interesul societatii mai bine decat atunci cand incerca intentionat sa-l promoveze. Piata , ca forma de cooperare intre indivizi reprezinta solutia implicita in majoritatea ilustrarilor de rationament economic . In plus , piata este forma generala de distribuire a resurselor . Sistemul economic reprezinta o structura distincta alocarii resurselor . Indivizii creaza aceasta structura , ei o modifica in functie de dorintele lor si tot ei sunt punctul de plecare si de sosire in ceea ce priveste aranjarea factorilor de productie in cazul acestei structuri . Totul porneste de la preferintele indivizilor. Fara preferinte complexe nu am avea o structura economica atat de complicate . Fara ca preferintele indivizilor sa fie satisfacute , este nevoie ca acestia sa formeze planuri de actiune . Fiecare individ are astfel de planuri pregatite pentru diverse orizonturi temporale pentru ca dorintele sa fie indeplinite . Mecanismul pietelor este , deci , mijlocul principal prin care planurile individuale se coordoneaza intre ele .

Bibliografie
1.SMITH, Adam - Avuia naiunilor. Cercetare asupra naturii i cauzelor sale, Editura Universitas, Chiinu, 1992; 2.MARINESCU, Cosmin (coord.) - Economia de pia. Fundamentele instituionale ale prosperitii, Editura ASE, Bucureti, 2007; 3.BALCEROWICZ, Leszek - Libertate i dezvoltare, Editura Compania, Bucureti, 1998; 4.MENGER, Carl - Principiile Economiei, Centrul pentru Economie i Libertate, 2010; 5. FRIEDMAN, Milton - Liber s alegi. Un punct de vedere personal, Editura All, Bucureti, 1998; 6.PAN, Marius-Cristian - Educaie i libertate. Repere instituionale ale dezvoltrii, Editura ASE, Bucureti, 2011