Sunteți pe pagina 1din 12

Textul literar şi

textul nonliterar
prof. Pleşea Maria-Monalisa
Seminarul Teologic Buzău
Textul nonliterar
• Textele nonliterare (nonficţionale) se raportează la
anumite aspecte din realitate, fiind instrucţiuni de
folosire a unor aparate, afişe, adeverinţe, legi, articole
de ziare, reclame, pagini de jurnal.
• Informaţiile transmise au un caracter obiectiv şi nu
urmăresc să emoţioneze receptorul. Unele texte
nonliterare, cum sunt cele publicitare, urmăresc să
influenţeze receptorul, dar se raportează tot la un
produs real.
• Există texte nonliterare ce sunt formalizate pentru că
cererea, scrisoarea de intenţie, procesul-verbal,
adeverinţa au anumite formule în structurarea lor.
• Limbajul acestor texte este denotativ şi se
caracterizează prin monosemantism. Se observă, de
asemenea, concentraţia lexicală.
• Textul nonficţional are caracter colectiv.
Exemple de texte nonliterare
Domnule Director,

Subsemnatul, Ionescu Alin, elev în


clasa a XI-a A a Liceului “Ioan Neculce” din Iaşi,
domiciliat în Iaşi, strada Petre Ispirescu, nr. 2, vă rog
să-mi aprobaţi eliberarea unui permis de acces la
Biblioteca Municipală.
Menţionez că solicit acest permis pentru a
putea consulta materialele ce îmi sunt necesare la
disciplinele opţionale studiate în şcoală.

Iaşi, 20 martie 2008 Ionescu Alin

Domnului Director al Bibliotecii Municipale, Iaşi


Textul literar
• Textele literare sunt ficţiuni, chiar dacă pleacă de la
realitate, pe care o reflectă mai mult sau mai puţin.
Într-o asemenea lucrare se emit, de fapt, ipoteze
despre realitate.
• Caracterul imaginar nu poate fi stabilit decât prin
raportarea la situaţia de comunicare în care se
plasează.
• Pentru ca un text să fie considerat literar trebuie:
- să transmită o impresie individuală, subiectivă asupra
realităţii
- să producă idei general umane
- să emoţioneze receptorul
- să aibă o construcţie specifică (limbaj conotativ, bogăţie
lexicală, polisemantism, unicitate, expresivitate)
Ion Coteanu face următoarea distincţie:

Stilul artistic Stilul non-artistic

• limbaj conotativ
• limbaj denotativ
• bogăţie lexicală
• sensuri unice ale cuvântului
• sensuri multiple ale cuvântului
(monosemantism)
(polisemantism)
• folosirea unor formule şi
• unicitate
construcţii fixe
• inovare a expresiei
• concentraţie lexicală
• caracter individual
• caracter colectiv
Cerinţă:
Stabiliţi, prin comparaţie, trăsăturile celor două tipuri
de descriere – literară şi ştiinţifică.
1. Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând
tranziţia de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea
începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalenţa dintre
durata temporală a zilei şi a nopţii, timp al anului numit echinox în astronomie.
Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de
21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este în jurul
datei de 23 septembrie. Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două
emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă.
Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice sunt considerate
a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit
solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul
datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal
în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul
primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale
Terrei, solstiţiul "opus" marchează cealaltă emisferă.
(www.google.ro.wikipedia.org/wiki/Primăvară)
2,
„Sub flori de măr
Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunţi suferitoare,
Oh! ningeţi, albe flori de măr.

Sub liliac
Sunt paseri dulci ce nu mai tac,
Concert de voci mângâietoare
Sărmani cu inimi gemătoare,
Uitaţi, dormiţi sub liliac.

Pe sub cais
Din aripi bate albul vis
De-o inocenţă răpitoare:
Amanţi cu inimi arzătoare,
E fericirea sub cais.

Sub nucul lat


Te afli însă izolat
Şi-n umbra lui îmbătătoare
Trecutul naşte ca o floare
Ah! de-aş muri sub nucul lat.”
• (Alexandru Macedonski, Primăvara)
Trăsăturile descrierii Trăsăturile descrierii literare sunt:
ştiinţifice sunt: -limbaj conotativ;
• limbaj denotativ; -sensuri multiple ale cuvântului
• sensuri unice ale (polisemantism);
cuvântului -bogăţie lexicală;
(monosemantism); -inovare a expresiei;
• concentraţie lexicală; -unicitate;
• caracter colectiv; -caracter individual: transmite o impresie
• obiectivitate; personală, subiectivă asupra realităţii;
• informaţiile transmise nu autorul participă afectiv la cele descrise;
urmăresc să emoţioneze -expresivitate;
receptorul; -emoţionează receptorul;
• reflectă realitatea. -este ficţiune, chiar dacă pleacă de la
realitate, pe care o reflectă mai mult sau
mai puţin;
-imaginea reală este transfigurată prin
folosirea unor procedee artistice (imagini
vizuale, auditive, olfactive, tactile), a
figurilor de stil (epitete, comparaţii,

inversiuni, metafore)
Temă pentru acasă
• Realizaţi o
descriere
denotativă, de
cel mult zece
rânduri, a
personajelor din
tabloul alăturat.
Transformaţi-o
apoi în una
conotativă.

Renoir,
On The Terrace