Evolutia investiilor in Romania in perioada 2009-2011

Conceptul de investitii are in prezent un continut foarte complex si nu este abordat in mod unitar in literatura si practica economica si financiarainternationala.Unii teoreticieni au incercat sa scoata in evidenta caracteristicile cele mai importante realizate la nivel micro sau macroeconomic, insistand mai mult sau mai putin asupra unor caracteristici in detrimentul altora. Astfel o investitie inseamna a plato un cost actual in vederea obtinerii de incasari viitoare, a schimba in prezent o certitudine cu o speranta viitoare(Peumans), a paria asupra viitorului(P.Masse) sau a reunta la sumele banesti lichide in favoarea sperantei realizarii unor veniturii viitoare,distribuite in timp(F. Aftalion) In ultimii ani investitiile s-au bazat pe investitiile straine directe (ISD) care au favorizat crearea de locuri de munca si cresterea economica. Un nivel ridicat sau in crestere al ISD intr-o tara tinde sa fie asociat cu o stare generala de bine a economiei, de oportunitati care tenteaza chiar si investitorii straini. Performantele Romaniei in atragerea ISD la nivelul anului 2010 sunt superioare celor inregistrate in majoritatea tarilor invecinate, fiind dublate de cel mai ridicat nivel al exporturilor din intreaga istorie postdecembrista a Romaniei, cand a fost depasit chiar si nivelul anului 2008, anul de referinta ca varf de crestere economica. In anul 2010, nivelul ISD a atins abia 3,57 miliarde de dolari, mai putin de o treime fata de nivelul inregistrat in urma cu doi ani. Guvernul insa a incercat sa contracareze evolutiile negative si sa relanseze apetitul pentru investitii in Romania. Prin urmare, in anul 2010, au fost acordate ajutoare de stat de 214,5 mil. euro, care au finantat 10 proiecte de investitii in valoare de 711,7 milione de euro. Proiectele vizeaza domenii diverse, care au condus la crearea a peste 4.700 noi locuri de munca, precum fabrica de anvelope a S.C. Pirelli, centrul de incercari si testari autovehicule al Renault Technologie Roumanie si fabrica de cutii viteza a Renault Mecanique Roumanie, fabrica de componente pentru industria aeronautica a S.C. Premium Aerotec, complexul agricol Aaylex Prod etc.

Performantele Romaniei in atragerea ISD:

UNCTAD calculeazai un indicator al performantei tarilor in atragerea ISD, prin raportarea procentului de ISD care ii revine fiecarei tari din totalul investitiilor la ponderea pe care PIB-ul sau o detine in PIB-ul global. Conform acestui clasament, Romania se plaseaza pe locul 73 din 141 state analizate in anul 2010, mai slab atat fata de anul anterior (locul 63 in anul 2009), cat si fata de anul 2008 (locul 42). O scurta si rapida comparatie cu tarile invecinate arata ca performantele Romaniei in atragerea ISD sunt superioare celor din majoritatea tarilor din regiune. Modul de calcul al indicatorului performantei justifica pierderea celor 31 de pozitii in doar doi ani. In Romania, in anul 2010, ISD realizate au scazut cu 26% fata de anul 2009, in timp ce la nivel global, fluxurile de ISD au crescut cu 5%. Fata de anul 2008, investitiile din Romania au scazut aproape dublu fata de situatia la nivel mondial. Prin urmare, ponderea de ISD detinuta de Romania in totalul investitiilor s-a micsorat. Indicatorul nu surprinde pe deplin totalitatea factorilor care stabilesc atractivitatea unei locatii pentru ISD. Ponderea PIB-ului in PIB-ul mondial nu inglobeaza nivelul de fiscalitate al unei tari, gradul de corputie sau birocratie, ca exemplu de factori dupa care investitorii se ghideaza. Comparatia e greu de realizat cu tarile dezvoltate, care au un PIB ridicat si pentru care nivelul numitorului din acest indicator al performantei e ridicat, ceea ce face ca si performantele la nivelul ISD sa fie neglijate. Interesul aratat de investitorii chinezi si potentialul pe care Romania il are fata de tarile din jur o mentine pe coordonatele atractivitatii chiar si pentru a doua jumatate a lui 2011. In conditiile turbulentelor de la nivelul pietelor financiare, sansa pentru cresterea economica a Romaniei rezida in sporirea absorbtiei fondurilor europene si a investitiilor publice Estimarile majoritatii analistilor romani si straini arata ca economia se va redresa treptat in 2011, sustinuta fiind de investitii si de exporturi.

Optimismul lor are la baza, printre altele, si afirmatiile repetate ale investitorilor straini potrivit carora sansa companiilor de a rezista pe timp de recesiune si de consum redus este de a se concentra tocmai pe investitii si exporturi. Cu un PIB de doar 0,4% din PIB-ul total mondial, sansa Romaniei in ansamblu sta in investitii si in exporturi. Exporturile si productia industriala au sustinut economia in 2010. Principala veste buna economica a anului 2010 a fost adusa de exporturi care, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, au crescut cu aproape 27% in primele zece luni ale anului. Romania se afla pe locul 5 in UE-27, cu 30,36 miliarde de euro. In consecinta, pe fondul unei cresteri mai putin semnificative a importurilor (38,07 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de INS), deficitul comercial a scazut la 7,7 miliarde de euro. Perspectivele sunt incurajatoare; comenzile industriale noi inregistrate in septembrie 2010 ne plaseaza pe locul 4 in UE-22 (pentru care exista date disponibile). Cresterea este de 29,9%, mult superioara mediei europene de 13,4%. In primele 10 luni ale anului 2010, productia industriala a cunoscut o crestere de 4,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2009. Ea a fost sustinuta de o crestere considerabila a productivitatii muncii in acest sector (18,7% in primele 9 luni 2010, fata de primele 9 luni din 2009). Sectorul bancar s-a dovedit stabil, iar nivelul cursului de schimb s-a mentinut la un nivel stabil (4,1 - 4,3 lei / euro). Solvabilitatea sa s-a mentinut, la nivel agregat, la peste 14%, in conditiile in care nivelul minim reglementat este de 8%, iar cel impus de FMI de 10%. Bancile nu s-au mai imprumutat de la Banca Nationala, semn ca nu au avut probleme majore de lichiditate, si au ieftinit creditele. A aparut chiar o noua banca, Banca Comerciala Feroviara. La randul sau, BNR a redus cu 1,25% rata dobanzii de politica monetara; relaxarea politicii monetare a fost insa stopata de presiunile inflationiste generate de majorarea cu 5% a taxei pe valoare adaugata, de la 19% la 24%. Asistam la o usoara reluare a creditarii din partea sectorului bancar, pe fondul cresterii nivelului de incredere in capacitatea de relansare a economiei romanesti si a programelor guvernamentale care sustin relansarea creditarii (ex. Prima Casa, Sprijinirea asociatilor de proprietari prin garantii de stat pentru contractarea creditelor in vederea reabilitarii termice a locuintelor). Astfel, creditul neguvernamental a crescut in noiembrie 2010 cu 3,5%, fata de noiembrie 2009, in timp ce valoarea creditelor acordate populatiei a cunoscut un avans de 1,2%. In acelasi timp, asistam la o crestere a inclinatiei populatiei spre economisire, fapt concretizat in cresterea depozitelor populatiei cu 5,4%, in noiembrie 2010 comparativ cu noiembrie 2009. Tendinta de economisire a populatiei nu trebuie privita prin prisma reducerii consumului, ci ca sursa de alimentare a investitiilor, intr-o perioada in care investitiile trebuie sa reprezinte pilonul principal al relansarii economice. Comisia Europeana a aprobat o finantare nerambursabila de 124,4 miliarde de euro pentru construirea autostrazii Timisoara-Arad, in lungime de 32 km, si a centurii ocolitoare Arad. De altfel, de ziua nationala, Premierul a inaugurat tronsonul Chitila-Voluntari al centurii nordice a Bucurestilor, precum si centura ocolitoare a Sibiului. Ambele proiecte insumeaza aproximativ 40 km din totalul de 116 km de autostrada si centuri ocolitoare in regim de autostrada dati in folosinta in intervalul 2009-2010. In 2009, Romania s-a clasat pe locul trei in lume (21%), dupa China (48,3%) si Taiwan (23,7%), in topul cresterii productiei auto si pe locul 27 in randul tarilor producatoare de autoturisme in anul 2010 (in crestere cu cinci pozitii fata de 2005). Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile arata ca in primele zece luni ale anului 2010 Romania a produs 290.504 vehicole, cu 18,7% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. La sfarsitul anului, productia se va cifra la 350.000 de vehicole, cu 70% mai mult decat in 2005 si cu 350% mai mult decat in 2000. Alte vesti bune vin de pe piata muncii: Renault Industrie Roumanie, Group West Premium, Continental, Mercedes-Benz Romania, Honda Trading, Tiriac Auto sau Dacia au investit sume considerabile, generand astfel noi locuri de munca (investitiile totale in proiectul Duster, de pilda, s-au cifrat la 290 milioane euro). Guvernul Boc a sprijinit compania Ford, acordandu-i un ajutor de stat in valoare de 17 milioane de euro si garantand 80% dintr-un credit de 400 milioane de euro oferit de BEI. Si la Renault au fost aprobate, in perioada 2009-2010, ajutoare de stat in valoare de 68 milioane de euro, pana in prezent facandu-se plati de 52 milioane.

Numeroase angajari s-au facut in industria de IT locala. Alcatel-Lucent a lansat in februarie un centru global de administrare retele la Timisoara. La scurt timp, GeBOC a anuntat ca va angaja inca 600 de persoane prin atragerea de studenti si tineri cu experienta profesionala redusa; recent, a fost formulata intentia de a angaja in jur de 600 de persoane si in 2011. Adobe Romania si Pentalog au anuntat si ele angajari pentru 2010, iar companii precum Intel, Google si IBM au ales sa deschida centre sau birouri in Romania. E important de subliniat ca s-a renuntat la ideea de a se introduce un impozit pe veniturile programatorilor. In industria IT&C lucreaza aproximativ 90.000 angajati, dintre care 16.000 programatori sunt scutiti de impozitul pe venit. 2010 a adus primul smartphone romanesc (Allview Q1 G3T, creat de compania brasoveana Visual Fan, in valoare de 519 lei) si primul cititor de carti electronice creat in tara (Evobook, lansat de Televoice), iar aplicatia Trip Journal dezvoltata la Cluj de iQuest a fost desemnata cea mai buna aplicatie dezvoltata vreodata pentru iPhone. In alta ordine de idei, lansarea serviciilor 3G in banda de 900 Mhz de catre Vodafone creaza insemnate oportunitati de dezvoltare pentru operatori, internetul mobil patrunzand in regiuni altfel greu accesibile. Investitiile consistente in sectorul energiei eoliene ne plaseaza, pentru prima oara, pe locul 22 in topul celor mai atractive tari pentru investitorii din domeniu realizat de Ernst&Young. Astfel, in pofida legislatiei inca cetoase, cehii de la CEZ dezvolta in judetul Constanta un mare parc eolian pe uscat, investind 1,1 miliarde euro. Spaniolii de la Iberdrola Renovable au cumparat 50 de proiecte de ferse eoliene si germanii de la RWE au investit 30 milioane de euro in preluarea unui parc eolian cu o capacitate instalata de 230 MW. Potrivit unui studiu DealWatch, conducem in clasamentul tarilor din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est. Drept urmare, Romania si-a fixat obiective ambitioase - pana in 2020, 33% din consumul total de energie ar urma sa provina din surse regenerabile (eoliana, solara, geotermala, din biomasa etc.). Sectorul sanitar privat a inregistrat in 2010 insemnate recorduri de piata. Astfel, fondul american de investitii Advent International a preluat 80% din actiunile Centrului medical Unirea, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata clinicilor private care, la randul sau, a preluat reteaua Euroclinic. Prin fuziune, CMU si Euroclinic numara circa 1500 de angajati in trei spitale si 23 policlinici. Semnele bune pe piata de fuziuni si achizitii au fost putine la numar. A iesit in evidenta prima tranzactie fond pe fond incheiata de la inceputul crizei - Advent International a preluat participatia detinuta la CMU de fondul de investitii britanic 3i, administrat de 3TS Capital Partners. Ultima tranzactie similara a fost inregistrata in urma cu trei ani. Ca vesti bune pot fi privite si tranzactiile care au implicat companii aflate in dificultate financiara (preluarea de catre Asesoft a controlului retailerului Flanco; cumpararea de catre societatea Shopping Center Holding a centrului comercial Tiago Mall Oradea). Piata de fuziuni si achizitii romaneasca e departe de a-si reveni; usoare semnale de dezmortire se inregistreaza totusi. La capatul unui an dificil, activele fondurilor de pensii private au depasit pragul de un miliard de euro. De asemenea, dupa primele noua luni, randamentul mediu al fondurilor de pensii a fost de 13,3% in cazul celor obligatorii si de 10,3% in cazul celor facultative. Sunt acestea vesti foarte bune, in conditiile in care gestionarea fondului de stat de pensii intampina atatea probleme. Piata de capital, animata de listarile burselor si de Fondul Proprietatea. Anul 2010 nu a fost un an bun pentru piata de capital. Rulajele reduse si lipsa interesului au dus la scaderi dramatice ale cotatiilor. Cu toate acestea, nu lipsesc vestile bune care creaza premisele unui an 2011 mai profitabil. Astfel, in ianuarie, la Sibex s-a lansat piata spot si primul emitent - bursa, contracte futures pe Dow Jones si certificate de emisii CO2. La jumatatea anului, bursa din Bucuresti si-a listat si ea propria platforma. In toamna, actionarii Fondului Proprietatea au aprobat numirea administratorului Franklin Templeton, distribuirea dividendelor, dubla listare la Bucuresti si la Londra. Recent, oficialii Franklin au anuntat ca termen de listare la Bucuresti data de 25 ianuarie 2011. Desi in stadiul de promisiuni, listarea Romgaz si cresterea free-float-ului Petrom pot completa lista vestilor pozitive din acest an. Au fost ridicate doua fabrici de materiale de constructii, de catre Xella Group la Paulesti, in judetul Prahova si de Cemacon Zalau la Recea, in judetul Bihor. Producatorul de BCA Celco Constanta a reusit, in 2009, sa realizeze un castig net de 8,1 milioane euro, la o cifra de afaceri de 24,7 milioane euro. Cat despre bricolaj, doua au fost vestile excelente ale anului 2010: faptul ca reteaua romaneasca Dedeman a inregistrat cel mai ridicat ritm de expansiune de la infiintare, prin deschiderea a cinci unitati noi, in urma unor investitii de peste 50 milioane euro, si faptul ca Praktiker, Mr. Bricolaje, Hornbach, OBI si bauMax au finalizat investitii de peste 100 milioane euro pe plan local. Declinul pietei bunurilor de larg consum a fost pansat cu investitii de milioane de euro. Desi e posibil ca industria bunurilor de larg consum sa incheie anul acesta cu un declin de 10% raportat la 2009,

companiile active in sector au decis sa apese cu toata puterea pe pedala investitionala. Procter&Gamble, de pilda, a inaugurat la Urlati primul sau proiect greenfield pe plan local, in valoare de peste 100 milioane dolari - o fabrica de sampoane si balsamuri - creand peste 300 locuri noi de munca. La randul sau, McDonald's a decis sa construiasca in Romania o fabrica de chifle in valoare de 15 milioane euro. Si in industria apelor minerale companii si antreprenori au decis sa aloce sume importante unor noi unitati de productie si branduri. Site-urile de cumparaturi au reprezentat o nisa cu crestere puternica. Anul acesta ele au fost un taram al fagaduintei al internetului romanesc. Proiectul Zumzi.ro lansat de Costi Teleman in octombrie 2009, eredus.ro, FunDeal.ro, Kuponiada.ro, GoldenDeals.ro si Coolbuy.ro stau marturie. Groupon, liderul mondial, pare interesat sa investeasca in domeniu. Anul 2010 este anul expansiunii multi-format pe piata vanzarilor cu amanuntul. In prima parte a anului, peste 200 milioane euro au fost investiti in magazine de format mare. Kaufland, Cora, Metro Cash&Carry si Real Hypermarket s-au aflat in plutonul fruntas al investitorilor. Carrefour a ajuns la 30 de supermarketuri, numarul hipermarketurilor fiind acum de 23. Nici magazinele mici nu au fost trecute cu vederea, nici cele cu preturi reduse. Plus Discount a ajuns la 106 magazine pe plan national, Penny Market la 118. Mega Image are o retea de 67 supermarketuri la nivel national si a lansat un nou concept - magazinele shop&go. Dinu Patriciu a investit peste 250 milioane euro in 3000 de magazine Mic.Ro. Momentan, reteaua numara peste 150 de unitati, in timp ce magazinele Mac.Ro au ajuns la cifra 44. Spatiile pentru birouri si retail au dominat piata imobiliara. Tranzactia cea mai importanta a fost incheiata de fondul sud-african New Europe Property Investments, care a cumparat Floreasca Bussiness Park, proiect dezvoltat de Portland Trust in valoare de 101,2 milioane euro. In pofida unui an greu, piata televiziunilor s-a dovedit dinamica. In decembrie au inceput sa emita Romania Ta a lui Honorius Prigoana si Zece TV al operatorului telecom RCS-RDS. Adevarul TV si Zeus TV urmeaza sa se dezvolte in 2011. Desi afectata puternic de criza, piata tipariturilor a aratat si ea un oarecare dinamism. In aprilie a fost lansat ziarul Puterea, urmat fiind de revista OK, iar Asesoft a decis sa investeasca in Realitatea Media. Investitiile pe piata luxului continua. Alsa Boutiques a deschis in franciza un magazin Armani, in urma unei investitii de 1,2 milioane euro. Chronolink a deschis al doilea magazin monobrand Rolex din Romania, in urma unei investitii de jumatate de milion de euro. Gucci si Burberry au anuntat deschiderea primul magazin monobrand din Bucuresti, in regim de franciza. Aris Consult Invest a anuntat deschiderea unei galerii comerciale de lux in valoare de 2 milioane euro. In consecinta, CPP Luxury Industry Management Consultants estimeaza ca piata va creste cu aproximativ 40% in 2011. La randul sau, World Class, principalul operator de servicii fitness si wellness din Romania anunta inaugurarea a patru cluburi in 2010. Peste o treime (34,1%) din companiile din Romania se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri in 2011, potrivit unui raport realizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), dupa centralizarea a 1.062 de chestionare completate de companii. Majoritatea companiilor din Romania (50,8%) au raportat o scadere majora a afacerilor in 2010 fata de 2009, in vreme ce mai putin de un sfert au inregistrat crestere. Totusi, companiile chestionate de CCIR sunt mai optimiste in ceea ce priveste 2011, intrucat 34,1% dintre respondenti se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri si doar 30,1% prevad o diminuare a acesteia. Cele mai optimiste companii sunt cele din macroregiunea 3 (regiunile de dezvoltare Sud si Bucuresti-Ilfov, n.r.), potrivit CCIR. In ceea ce priveste vanzarile la nivel national, doar 19,2% din afaceri s-au bucurat de vanzari in crestere, in vreme ce 52,9% au suferit scaderi semnificative. Totusi, pentru anul viitor indicatorii sunt echilibrati: 32,3% dintre companii prevad o crestere a vanzarilor, iar 35,1% cred ca vor avea vanzari in scadere. Pentru 2011, asteptarile sunt optimiste, intrucat 29,5% din companii prevad venituri in crestere din exporturi, iar 26,1% se asteapta la declin, mai reiese din raport. Totodata, companiile se asteapta ca exporturile anuale sa ajunga la nivelul veniturilor din 2008, ca urmare a schimbarilor structurale din exporturile Romaniei din 2010, respectiv furnizarea de produse si servicii pe noi piete internationale. Cat priveste angajarile, acestea au sporit pentru 15% din antreprenori in 2010, in vreme ce pentru 42% au scazut, se mai arata in raportul CCIR. Cea mai mare scadere a fost inregistrata in macroregiunea 3.

Pentru 2011, sunt prevazute anumite imbunatatiri ale angajarilor, insa disponibilizarile din sectorul public de la inceputul lui 2011 vor pune presiune pe piata muncii. De asemenea, nivelul investitiilor a avansat doar pentru 14,5% din companii, in vreme ce 49,4% din ele s-au confruntat cu scaderi severe. Multi considera ca proiectele de investitii au fost stopate sau abandonate si doar cateva proiecte noi au fost initiate in sectoare ca eco-agricultura sau resursele noi de energie. Investitiile in constructii si imobiliare au scazut semnificativ, se mai arata in raport. Pentru anul 2011, prognoza indica cifre echilibrate: 30,2% dintre companii prevad o crestere a investitiilor, iar 27,7% considera ca acestea vor continua sa scada. Macroregiunea 3 este cea mai optimista si pe acest segment, cu un bilant de 28,9%. Circa 17,5% din antreprenori s-au bucurat de o dezvoltare favorabila a afacerii in 2010, fata de 46% care au raportat o involutie. Macroregiunea 1 (regiunile de dezvoltare Nord-Vest si Centru, n.r.) a inregistrat cel mai bun procentaj (26,2%), in vreme ce in macroregiunea 4 (regiunile de dezvoltare Sud-Vest si Vest, n.r.) are cea mai pesimista perceptie (57%). Investitiile realizate in economia Romaniei in cel de-al treilea trimestru din 2011 au crescut cu 15,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 16,65 miliarde lei, a anuntat vineri InstitutuI National de Statistica (INS). Astfel, in trimestrul III 2011, comparativ cu trimestrul III 2010, investitiile nete realizate in economia nationala au crescut cu 15,3%, crestere inregistrata la toate elementele de structura: la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 35,6%, la alte cheltuieli cu 9,4% si la lucrari de constructii noi cu 3,8%. Potrivit INS, fata de trimestrul III 2010 se constata o scadere a ponderii lucrarilor de constructii noi in total investitii cu 4,5 puncte procentuale, iar cea in alte cheltuieli cu 0,7 puncte procentuale. Ponderea investitiilor in utilaje (inclusiv mijloace de transport) a crescut cu 5,2 puncte procentuale. Totodata, in primele noua luni din acest an, investitiile realizate in economia nationala au crescut cu 2,7% fata de aceeasi perioada din 2010, la 39,73 miliarde lei. Investitiile concretizate in lucrari de constructii noi, in ianuarie-septembrie, au insumat 20,30 miliarde lei, reprezentand 51,1% din total, fata de 52,6 % in perioada similara din 2010. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au insumat 15,76 miliarde lei, reprezentand 39,7 % din total, fata de 37,7 % in ianuarie-septembrie 2010. Ramurile in care s-a realizat un volum mai mare de investitii sunt industrie si comert/servicii (comertul cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor).