Sunteți pe pagina 1din 6

Proiectul Rosia Montana, o problema severa de mediu

Asistam de ceva vreme la o campanie masiva de "informare" a publicului in legatura cu proiectulRosia Montana Gold Corporation care ar urma sa extraga aur din zacamantul aurifer cu mineralizare redusa. Proiectul RMGC intentioneaza sa rada de pe fata pamantului patru munti care inconjoara centrul vechi al localitatii Rosia Montana: masivele Carnic, Cetate, Jig si Orlea. Acestia se afla in imediata apropiere a localitatii care astazi are incluse in patrimoniul cultural zeci de case istorice. De asemenea, exploatarea ar urma sa distruga si galeriile romane vechi de aproape 2.000 de ani din masivul Carnic, investigate, datate si cartografiate de cercetatorii francezi de la Toulouse. Conform expertilor francezi, aceste galerii se afla si acum intr-o "stare remarcabila de conservare". Aproximativ paralel cu valea Rosiei, inspre directia Abrud, se afla una dintre cele mai pitoresti vai din Apuseni: valea Cornei. Aceasta vale ar urma sa fie inundata, RMGC intentionand sa construiasca un iaz imens, in spatele unui baraj de piatra de peste 180 de metri, mai inalt decat barajul Vidraru. Iazul, cu o capacitate de sute de milioane de tone, ar urma sa depoziteze sterilul rezultat in urma lesierii minereului aurifer cu cianura de sodiu.

Fig. 1. Masivul Carnic si centrul vechi al localitatii Rosia Montana

Asociatia Ad Astra a oamenilor de stiinta romani, formata din cercetatori care activeaza atat in tara cat si in strainatate, la universitati si institute prestigioase precum Yale, Max Planck, CNRS, Stony Brook, Woods Hole Oceanographic Institution, Helmholtz Centre Potsdam GFZ, Frankfurt Institute for Advanced Studies, University of Cambridge, Food & Drug Administration Washington DC, Cold Spring Harbor Laboratory, University of Freiburg, Ulm University, s.a.m.d., si-a exprimat recent ingrijorarea fata de proiectul RMGC declarandu-se public impotriva acestui proiect. Voi aduce in continuare o serie de argumente referitoare la mediu, inclusiv elaborate de Ad Astra si de Academina Romana, care demonstreaza impactul puternic negativ al proiectului RMGC. Contaminarea apei si a solului Contrar asigurarilor RMGC privind siguranta tehnologiilor ce utilizeaza cianura, studii stiintifice recente demonstreaza existenta scurgerilor de substante toxice in panza de apa freatica, ce alimenteaza apoi apele de suprafata, ca rezultat al exploatarilor miniere pe baza de cianuri. Desi proiectul RMGC de la Rosia Montana pretinde utilizarea unor cantitati uriase de cianuri, acesta ignora impermeabilizarea iazului de decantare. Acest iaz se afla situat in amonte de orasul Abrud, la doar cativa kilometri distanta (aproximativ 1 km in linie dreapta), existand astfel un risc ridicat de contaminare a apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele si alte produse toxice ale exploatarii miniere. Poluarea apelor subterane ar putea conduce la contaminarea resurselor de apa ale acestui oras. Proiectul RMGC contravine asadar Directivei Uniunii Europene privind apele subterane (80/68/EEC) si Directivei cadru privind apa (2000/60/EC). Directiva (80/68/EEC) specifica clar"Whereas to ensure the effective protection of ground water in the Community it is necessary to prevent the discharge of substances in list I [...]", lista I specificand explicit cianurile. Gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive este reglementata prin directiva europeana (2006/21/EC) care cere reducerea concentratiei de cianuri disociabile slab acide din iaz la valorile cele mai joase posibile. In cazul tuturor exploatarilor demarate dupa 1 mai 2008 este admisa o concentratie de maxim 10 ppm. RMGC sustine ca va mentine aceasta concentratie in marja 5-7 ppm, insa nu a prezentat public documentatia care sa ateste acest fapt si sa clarifice ce metoda de neutralizare urmeaza a fi utilizata, specificandu-se pe site-ul RMGC doar ca e vorba de un "proces modern si eficient de oxidare". Daca aceasta metoda presupune tratarea cu hipoclorit de sodiu, se formeaza prin acest tratament clor-cian care este de asemenea extrem de toxic. Procedura alternativa, bazata pe oxid de sulf, asa-numitul procedeu INCO SO2/aer, este de asemenea potantial periculoasa, poluand aerul. Odata cu aurul, procesul tehnologic utilizand cianuri va solubiliza din minereu si alte metale, in special grele, cum ar fi fier, cupru, cobalt, zinc, urmand ca acestea sa fie deversate in iazul de decantare. Metalele grele vor polua suplimentar apa, in afara de poluarea cu cianura, fiind cunoscut efectul lor foarte toxic asupra mediului, pe perioade foarte indelungate de timp. In plus, complecsii extrem de toxici metal/cianura reprezinta surse imporante de poluare deoarece vor contribui la eliberarea continua de cianuri pe o perioada de timp necunoscuta. Afirmatiile RMGC, potrivit carora proiectul de minerit va reduce poluarea din zona si o va lasa mai curata decat era inainte de exploatare, sunt tendentioase. Un studiu din anul 2002 (Yarar, B. "Long term persistence of cyanide species in mine waste environments. Tailings and Mine Waste", 2002) raporteaza: "Data show that a number of currently accepted cyanide abatement approaches can create long-lasting products that degrade at very low rates. It also underscores the need for research on the numerous long-term echological and health effects of metal-cyanide compounds and complexes including their carcinogenic potential". Cu alte cuvinte, datele stiintifice demonstreaza, pe langa compusii cianici liberi, existenta compusilor complecsi ai cianurii, care persista o perioada foarte indelungata de timp.

Impactul acestora asupra mediului si sanatatii oamenilor, incluzand potentialul de a induce cancer, este momentan prea putin studiat si inteles. Proiectul RMGC ar urma sa lase in urma cantitati imense de produsi cianici complecsi in iazul de decantare Corna si in zonele adiacente exploatarii miniere. Acesti compusi vor persista perioade extrem de indelungate si exista studii care arata ca anumite forme ale lor se pot acumula in plante si in corpul pestilor. In raportul Academiei Romane se mai specifica: "Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii, mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati populate (Campeni, Abrud)".

Fig. 2. Cu exceptia vaii Rosiei, contaminata mai jos de zona carierei, apele de la Rosia Montana sunt curate si nepoluate. Foto: parau de pe versantul nordic, proximal centrului vechi de la Rosia Montana. Contaminarea aerului Pentru a realiza exploatarea miniera, RMGC intentioneaza sa despadureasca o suprafata de peste 250 de hectare de padure, mentionand ca va impaduri in alte zone o suprafata mai mare decat cea despadurita. Acest argument este insa nesatisfacator. In primul rand, dezvoltarea unor suprafete intinse de padure matura, in special de conifere, necesita zeci de ani, chiar secole. In al doilea rand, despaduririle masive vor aduce cu sine perspectiva alunecarilor de teren, a inundatiilor rapide si a scurgerilor de material de pe versanti, cu atat mai periculoase cu cat ar avea loc in zone adiacente facilitatilor miniere, deci cu riscuri mari de a determina poluari accidentale masive. Aceste

potentiale probleme pur si simplu nu pot fi compensate prin plantarea de arbori in alte zone. Mai departe, excavarea a patru masive muntoase duce la compromiterea pe termen lung a vegetatiei si faunei din zona si compromite biodiversitatea. Impadurirea altor zone conduce in mod firesc la o "monocultura" care nu poate nici substitui si nici acomoda biodiversitatea compromisa prin distrugerile provocate de proiectul minier. Rapoartele realizate de Dr. John Akeroyd si Dr. Andrew Jones din Marea Britanie in privinta impactului proiectului RMGC asupra biodiversitatii de la Rosia Montana sunt graitoare in acest sens. Asadar, mesajul care ni se serveste de catre RMGC privind impadurirea mai multor hectare decat urmeaza a fi defrisate este, dupa parerea mea, praf in ochi.

Fig. 3. Rosia Montana abunda de vegetatie, cu pasuni, parauri si paduri pitoresti. Exista o mare probabilitate ca in cursul procesului tehnologic sa aiba loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide sau de precipitatii sub forma de ploi acide, mai ales in contextul poluarii atmosferei cu compusi carbonici ce determina incalzirea globala. Ca urmare, scaderea pH-ului din apa iazului de decantare ar conduce la eliberari masive de acid cianhidric, extrem de toxic, chiar letal omului. Acidul cianhidric, sub forma produsului Zyklon B, era utilizat in lagarele de exterminare naziste din cel de-al Doilea Razboi Mondial, pentru exterminarea prin gazare a detinutilor. Desigur, exista unele rapoarte, realizate in medii artificiale controlate, conform carora lumina ultravioleta (UV) ar distruge ionul cianura, dar este foarte discutabil in ce masura si cu ce dinamica ar avea loc o astfel de descompunere in natura. Raportul Ad Astra mentioneaza de asemenea: "Haldele de steril rezultate in urma activitatilor miniere vor contine compusi ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii pana la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de alta parte, in conditii de lipsa a precipitatiilor, haldele de steril vor provoca probleme calitatii aerului prin cresterea concentratiilor de pulberi in atmosfera, probleme cu atat mai semnificative cu cat exploatarea este situata in imediata vecinatate a orasului Abrud". Iazul de decantare, o bomba ecologica Sterilul tratat cu cianuri urmeaza a fi deversat intr-un iaz imens construit in spatele unui baraj de piatra pe locul actualei vai pitoresti Corna. Iazul reprezinta un risc mare atat asupra orasului Abrud, aflandu-se la doar

cativa km (aproximativ 1 km in linie dreapta) in amonte de acesta, cat si asupra mediului inconjurator. In anul 2000, la Baia Mare, un baraj de dimensiuni mult mai reduse s-a rupt, deversand cantitati semnificative de cianuri in bazinele hidrografice ale raurilor Lapus, Somes, Tisa si Dunare. Rapoartele asupra dezastrului ecologic din 2000 mentioneaza peste 1.400 tone de peste mort si afectarea grava a ecosistemelor pe arii foarte intinse (vezi si aici). In cazul Rosia Montana o contaminare cu cianura si metale grele a raurilor din zona ar putea fi mult mai distructiva decat in cazul Baia Mare, ducand la distrugerea faunei si florei din pitorescul bazin al Ariesului, ulterior afectand bazinul Muresului, al Tisei si in final al Dunarii. Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatarile cu cianura, Parlamentul European a adoptat recent o rezolutie prin care recomanda Comisiei Europene interzicerea completa a mineritului cu cianuri in Uniunea Europeana. Barajul de piatra Corna construit de RMGC va inchide iazul de decantare a sterilului tratat cu cianuri, urmand a se ridica la o inaltime de 185 metri cu o lungime a coronamentului de 1.350 metri fiind astfel un baraj de dimensiuni uriase si adapostind un volum de sute de milioane de metri cubi de apa si steril. In campania masiva din media, RMGC incearca sa ne convinga ca proiectul de minerit este "modern" si "sigur". Ceea ce uita insa sa mentioneze este ca numai intre anii 1970 si 2003 s-au inregistrat 59 de accidente legate de distrugerea sau avarierea barajelor unor lacuri de decantare, ducand in multe cazuri la distrugerea ecosistemelor locale, afectand populatia din zonele adiacente si ducand la pierderea a cca. 700 de vieti omenesti. (informatii suplimentare aici) In Statele Unite au fost inregistrate pe o perioada mai lunga 185 de accidente la asemenea baraje de decantare. Pe langa pagubele grave aduse mediului, dezastrele ecologice necesita si fonduri uriase de decontaminare care sunt in general achitate din banii nostri, ai contribuabililor. Ca prim exemplu, exploatarea de aur de la Summitville Colorado a costat statul american peste 100 milioane de dolari pentru decontaminarea apelor lesiere, dupa declararea in faliment a companiei private.(informatii suplimentare aici) Un exemplu mai recent, la care suntem inca martori in prezent, este poluarea cu petrol din Golful Mexicului, care a produs pagube de miliarde de dolari si necesita costuri de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari pentru actiunile de decontaminare. Iazul de decantare va avea efecte dramatice asupra faunei din zona. Un Raport recent din anul 2007 elaborat de Universitatea din Queensland, Australia, arata ca solutiile cu cianuri utilizate pentru exploatarea aurului au efecte extrem de toxice asupra ecosistemului din zona exploatarii. In Nevada, SUA, intre anii 1990 - 1991, au fost raportate 9.512 cadavre animale din peste 100 de specii, desi acest numar este clar subestimat din cauza raportarii voluntare. In Northpakes, Australia, in 1995 s-au inregistrat 1.583 de cadavre de pasari la o numarare initiala, si ulterior 2.700 de cadavre documentate intr-o perioada de patru luni. Conform Societatii Ornitologice Romane, aria de importanta avifaunistica Muntii Trascaului, avand criterii aprobate de BirdLife C1 si C6, se afla in imediata vecinatate a zonei Rosia Montana, la o distanta de mai putin de 17 km de centrul localitatii. Criteriul BirdLife C1 include specii protejate pe cale de disparitie a caror conservare este importanta la nivel mondial, iar criteriul C6 specii amenintate la nivelul Uniunii Europene, facand parte din primele 5 cele mai imporante regiuni avifaunistice pentru speciile respective si fiind incluse in Anexa I a directivei 2009/147/EC a Parlamentului European si a Comisiei Europene privind pasarile. Proiectul RMGC reprezinta o amenintare directa la adresa speciilor de pasari din aceasta arie protejata, incalcand astfel directiva 2009/147/EC. Pestii sunt de asemenea extrem de sensibili la cianuri si la compusii derivati ai acestora. Daca pasarile si mamiferele resimt o toxicitate de la concentratii de miligram pe litru (in zona de concentratii de parte pe milion, sau ppm), pestii sunt de o mie de ori mai sensibili.

O deversare, chiar mica in apele curgatoare ar duce la uciderea masiva a pestilor, iar cei care ar supravietui vor fi afectati privind capacitatea de reproducere, crescand probabilitatea malformatiilor si vulnerabilizand pestii la atacul pradatorilor acestora. Argumentul ca bazinul Ariesului este deja poluat nu este satisfacator si nu justifica poluarea in continuare a acestuia, potential pe scara mult mai mare. Garantia pentru ecologizare de aproximativ 135 milioane de dolari convenita de RMGC cu Ministerul Mediului este total insuficienta. Pentru comparatie, costurile de decontaminare/despagubirile necesare in urma accidentului de la Baia Mare din anul 2000 s-au estimat a fi similare cu costurile de decontaminare ale minei Summitville din Colorado, ridicandu-se in jurul sumei de 170 milioane de dolari. Exploatarea de la Rosia Montana urmeaza sa utilizeze un iaz de decantare de cel putin 10 ori mai mare, potentialul distructiv asupra mediului fiind urias. In loc de concluzie Asa cum am vazut, proiectul RMGC de la Rosia Montana reprezinta o amenintare directa la adresa mediului. Acum, Rosia Montana este un loc pitoresc, plin de viata si acoperit de o vegetatie densa. Pe langa cele cateva zone decopertate in scopuri miniere, zona este de o frumusete rara. Cateva poze pe care le-am facut personal pot fi accesate la: http://picasaweb.google.com/rosiamontana.apuseni Proiectul de exploatare miniera ar distruge cei patru munti care inconjoara localitatea lasand in urma un peisaj selenar si mutiland astfel iremediabil zona. RMGC sustine ca: "Dupa 20 de ani, locul va fi nepoluat, cu oameni prosperi, cu infrastructura serioasa, numai buna pentru turism". Asemenea afirmatii frizeaza ridicolul si absurdul si demonstreaza gradul de respect pe care aceasta companie il are la adresa romanilor. Cat de ipocrit trebuie sa fii ca sa incerci sa convingi populatia ca exploatarea miniera va duce la inflorirea turismului si la dezvoltare durabila, cand exploatarea presupune distrugerea a patru munti, cu paduri, pasuni si cu cei 140 de kilometri de galerii miniere, depozitarea a peste 200 milioane de tone de cianuri intr-un iaz de decantare care va acoperi o vale pitoreasca a Apusenilor in spatele unui baraj de 185 de metri, cand vei da de lucru la aproximativ 880 de oameni pe parcursul a 16 ani, doar din comuna Rosia Montana fiind deja mutati din cauza proiectului in jur de 2.000? Raportul grupului de experti independenti IGIE mentioneaza: "Se declara (Tabel 4.10-1) ca pe durata constructiei si functionarii proiectului va fi transportata in fiecare an o cantitate imensa de materii prime, substante, sterile si carburanti (benzina, motorina) - atat spre cat si dinspre Rosia Montana. Aceste substante includ cianura de sodiu (13.000 t/an), var nestins (54.000 t/an), azotat de amoniu (8.700 t/an), motorina (16.500 t/an) acid clorhidric (2.300 t/an), benzina (100.000 t/an) si asa mai departe. Unele din aceste substante si materiale sunt considerate intr-atat de periculoase incat cad sub incidenta unor conditii speciale privind depozitarea, transportul si manipularea - conform reglementarilor nationale si internationale". Ironic, as spune ca este clar pentru noi toti ca aceste mii de tone de substante, multe toxice, dislocarea unor munti, eliberarea masiva de hidrocarburi de la utilaje in atmosfera vor stimula din plin turismul! Singura modalitate pentru a evita manipularea si minciuna este aceea de a fi informati. Pentru mine personal, vizita la Rosia Montana a fost un soc. Dupa intensa campanie mediatica a RMGC, explicandu-ne ca zona este poluata, am fost surprins sa gasesc acolo unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, un "orasel" unic, un peisaj paradisiac si oameni sinceri si deschisi. Mergeti acolo si va veti convinge. Pe umerii nostri apasa acum o decizie grea, prin care vom stabili in ce fel de tara vrem sa creasca copiii nostri si mai ales ce vor mosteni de la noi: cianura si devastare sau un colt de paradis asaltat de turisti. Dumneavoastra ce ati alege?