Sunteți pe pagina 1din 70

MEDICAMENTE EXTRACTIVE

Catedra de Tehnologie Farmaceutica si Biofarmacie U.M.F. Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca

Structura cursului:

1. 2. 3. 4.
5.

6.

Definitii Medicamente extractive fitoterapeutice in FR X Clase de principii active prezente in preparatele extractive Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor extractive Factorii care influenteaza extractia principiilor active din produsele vegetale Importanta alegerii metodei de extractie

Structura cursului:

7.Metode de extractie a principiilor active din produsele vegetale 8.Conditii de calitate ale medicamentelor extractive 9.Avantajele si dezavantajele utilizarii medicamentelor extractive 10.Exemple de medicamente extractive

La sfarsitul cursului, studentii vor trebui sa cunoasca:


Natura produselor vegetale care se preteaza la prepararea de medicamente extractive Natura principiilor active care se extrag din produse vegetale Criteriile care stau la baza alegerii metodei de extractie Metodele de extractie Factorii care influenteaza extractia

La sfarsitul cursului, studentii vor trebui sa cunoasca participantii vor


trebui sa cunoasca urmatoarele:

Medicamente extractive fitoterapeutice in FR X Prevederile FR X referitoare la conditiile calitate ale medicamentelor extractive Avantajele utilizarii medicamentelor extractive

Definitie: Preparatele farmaceutice extractive sunt forme farmaceutice lichide, moi sau solide, care se obtin prin extragerea selectiva a principiilor active din produse vegetale sau animale cu ajutorul unui solvent, operatie urmata sau nu, in functie de natura produsului farmaceutic, de concentrarea solutiei extractive obtinute.

Monografii FR X: 1.Solutii extractive apoase : macerate, infuzii, decocturi. 2.Tincturi : sol extractive alcoolice, hidroalcoolice, eteroalcoolice 3.Extracte, de consistenta fluida, moale sau uscata. Ceaiurile: amestecuri de produse vegetale uscate (Specii)

Categorii de principii active din produse vegetale supuse extractiei


1.glucide (mucilagii) 2.compusi aromatici (antracenici, taninuri, flavone) 3.izoprenoide (glicozide cardiotonice, saponine triterpenice, steroli) 4.lipide 5.uleiuri volatile 6.rasini 7.substante cu azot in molecula (alcaloizi)

substante balast : albumine, gume, pectine, celuloza: -ingreuneaza extractia -reprezinta un factor de instabilitate fizico-chimica in preparat reziduu :produsul vegetal epuizat

Argumente pro si contra utilizarii preparatelor extractive in locul SM ca atare Pro: economicitatea si usurinta la preparare o actiune superioara comparativ cu p.a.

Argumente pro si contra utilizarii preparatelor extractive in locul SM ca atare


Contra: miscorarea BD SM din preparatele extractive prin complexare sau formare de saruri greu solubile utilizarea p.a. pure stabile si standardizate : instituirea unei farmacoterapii rationale in stari patologice grave bazate pe proprietatile f-dinamice si f-cinetice ale acestora si pe starea de boala

Materia prima
Produse vegetale (uscate, proaspete) Medicamente extractive fitoterapeutice Produse animale Preparate opoterapice (organopreparate) Preparate extractive de alergene Solventi

Produsul vegetal
Dupa recoltare: Reactii care micsoreaza concentratia unor componente active in produsul vegetal; umiditatea si enzimele intervin in favorizarea reactiilor de hidroliza Reactii care conduc la aparitia unor componente care nu se aflau in p.v. proaspat; rareori, are loc o crestere a continutului de principii active prin conservare (seminte de in, mustar, chimion)

Operatia de stabilizare
inhibitori enzimatici -metabisulfit de sodiu, -sulfat de amoniu, -vapori de apa -alcool etilic sub presiune

Uscarea produsului vegetal


Operatia prin care se indeparteaza din materialul vegetal recoltat cea mai mare parte a umiditatii. Uscarea - asigura si o stabilizare a produselor vegetale. Produsul uscat mai contine o umiditate reziduala de 10-14% cu unele exceptii (6% pentru frunzele de digitala sau 20% pentru fructele de ienupar).

Produse vegetale al caror continut in principii active poate fi afectat prin uscare
produse vegetale cu uleiuri volatile : pierd parial p.a. prin volatilizare, oxidare i polimerizare ; prin autooxidare se formeaz acizi rezinici ; produse vegetale cu glicozide (cardiotonice) : procesele enzimatice conduc la degradari-inactivri importante (frunze de Digitala, Convalaria, Scilla)

Produse vegetale al caror continut in principii active poate fi afectat prin uscare
produse cu saponine : sufera inactivare produse cu vitamine (ex. acid ascorbic) : pierdere la pstrare ndelungata ; produse cu taninuri : se oxideaz la flobafene, de regula insolubile la Melilotus, p.a. este reprezentat de cumarine, care se formeaza in timp; scoara de Frangula : glicozide antrachinonice - se formeaza prin oxidare; produse vegetale cu pectine insolubile (protopectine) la nclzire trec n pectine solubile

MARUNTIREA SAU PULVERIZAREA


grad de diviziune corespunzator => viteza si selectivitatea extractiei Plante intregi: in toto Plante maruntite: concissa

SOLVENTII FOLOSITI IN EXTRACTIA


PRODUSULUI VEGETAL

Frecvent : apa, alcoolul etilic de diferite concentratii Uneori : cosolveni (apa-alcool-glicerol); glicerol, propilenglicol, ulei Rar : alcool-eter etilic (Valeriana), acetona (pt. Solutii capilare : Capsicum; Jaborandii). Istoric : oet, vin.

Rolul solventului de extracie


dizolvare selectiv : s dizolve principiile active dar nu i substanele balast, inactive (celuloza, pectine, materii grase) sau nedorite capacitate de imbibare a p.v. si de dizolvare a p.a.

Conditii impuse solventilor utilizati la extractia produselor vegetale


buni solveni (selectivi) ineri : s asigure stabilitatea p.a. economici (epuizarea produsului vegetal s se realizeze ntr-o perioada minima de timp, folosind cantitati ct mai reduse de solvent)

APA
se foloseste apa distilata sau demineralizata capacitate de dizolvare pentru : glucide, alcooli, acizi, fenoli, aldehide, amine, glicozide, saruri de alcaloizi; ajustarea pH-ului (substante ionizabile) ; asocierea de substante tensioactive

ALCOOLUL ETILIC
solvent mai putin polar decat apa dizolva : grasimi, uleiuri nu dizolva : gume, mucilagii, pectine, glucide, saruri solvent bun pentru substante organice : acizi, fenoli, aldehide, cetone, uleiuri volatile, rasini, coloranti, glicozide, taninuri concentratia in alcool se stabileste diferentiat pentru fiecare produs vegetal

Alcoolul
frecvent se foloseste alcool de 70c, uneori de 95c sau alte concentratii (60c) pH : pentru obtinerea tincturilor din produse vegetale cu alcaloizi se foloseste alcool diluat acidulat (Belladonna, China, Ipeca) stabilitatea preparatelor : 2-3 ani

FACTORI CARE INFLUENTEAZA


EXTRACTIA

1.Produsul vegetal : -natura produsului vegetal si a principiului activ -umiditatea -concentratia de produs vegetal (raportul produs vegetal/solvent) ; - gradul de maruntire

FACTORI CARE INFLUENTEAZA


EXTRACTIA
1.Raportul produs vegetal/solvent n procesul extractiv Solutii extractive apoase: masa de produs vegetal este de 5-10% fata de solvent. FR X indica 6%. Exceptii, determinate de natura p.v si a p.a. : - radacina de Ipeca : 0.25 %
- frunze de digitala : 0.50 % - flori de musetel, radacina de Valeriana (odolean) si de Primula (ciubotica cucului) : 3%.

Tincturi: s.a. puternic active: 10%, in celelalte cazuri: 20%

2.Gradul de maruntire al produsului vegetal cf. FR X


Produs vegetal
Flori, frunze, ierburi, radacina de nalba mare Radacini, rizomi, scoarte Fructe, seminte Produse vegetale care contin alcaloizi si glicozide

Sita
I

Latura interioara a ochiului (mm)


6.3

II

IV V

0.8 0.315

Umectarea prealabila a produsului vegetal


Solutii extractive apoase:
Infuzii si decocturi: umectarea timp de 5 min a produsului vegetal cu solvent (1 gram produs vegetal : 3 ml apa). In cazul produselor ce contin uleiuri volatile: 1 gram produs vegetal : 0.5 ml alcool.

Tincturi:
Percolare: 0.5 ml solvent /1 gram de produs vegetal; se amesteca si se lasa la temperatura camerei timp de 3 ore, in vas bine inchis.

4.Temperatura si durata ncalzirii


Solutii extractive apoase 1.infuzare: p.a. mai usor solubile, termolabile la incalzire
prelungita si care se gasesc in produse vegetale friabile (flori, frunze) 2.decoctie: p.a. care nu se degradeaza sub actiunea caldurii, prezente in p.v. cu o structura mai compacta (radacini, scoarte, frunze coriacee)

Tincturi: la temperatura camerei Uleiuri medicamentoase: 40-60C timp de 2-6 ore

5.Agitarea
Solutii extractive apoase Macerare- manual, de 5-6 ori in 30 de minute. in procedeele de extractie apoasa la cald (infuzare, decoctie)- agitatia termica

5.Agitarea
Tincturi Preparare prin macerare: -agitare manuala, de 3-4 ori/zi, 10 zile -agitator mecanic, magnetic, cu palete -cu ajutorul fortei centrifuge -prin presarea repetata a produsului vegetal -elice cu mare turatie (turboextractie) -vibratii magnetice (vibroextractie) -ultrasunete

6.pH-ul mediului de extractie


Solutii extractive apoase: acidularea se aplica la produsele vegetale cu alcaloizi (ipeca, china) iar alcalinizarea la produsele vegetale cu saponine acide, greu solubile n apa (Primula).
Alcaloizi: se adauga apa acidulata cu acid citric, cu acid clorhidric sau acid tartric, in parti egale (m/V) cu continutul in alcaloizi din produsul vegetal luat in lucru, cu exceptia scoartei de China, la care, se adauga 1.5 ml acid clorhidric pentru 1 g de alcaloizi. La decoctul de Primula se adauga 1 g de bicarbonat de sodiu pentru 10 g de produs vegetal.

6.pH-ul mediului de extractie


Tincturi: se aciduleaza solventul utilizat la extractia alcaloizilor: -acid clorhidric (aconit, matraguna, ipeca) -formic (China) -fosforic (opiu) -acid tartric, acid ascorbic Extracte: acidulare (China, Opiu), alcalinizare cu hidroxid de amoniu (licviritia)

METODE DE EXTRACTIE
mentinerea in contact a solventului extractiv cu produsul vegetal supus extractiei pna la extragerea p.a. continute in acesta. daca solventul utilizat este apa, solutia extractiva este denumita macerat. Daca extractia s-a facut cu alcool, solutia obtinuta se numeste tinctura.

Solutii extractive apoase macerarea


Macerarea consta in mentinerea in contact a produsului vegetal cu solventul la temperatura ambianta, un anumit timp, agitand intermitent amestecul, dupa care solutia extractiva se separa. Macerarea apoasa se foloseste la produsele vegetale cu mucilagii (Althaeae Folium, Farfarae, Malvae, Althaeae Radix, Lini Semen) usor solubile la rece.

Solutii extractive apoase - macerarea


Peste produsul vegetal maruntit si spalat sub jet de apa se adauga masa de apa prevazuta si se mentine la temperatura camerei timp de 30 de minute, agitand de 5-6 ori. Lichidul se decanteaza si se filtreaza prin vata. Filtratul se completeaza la masa prevazuta prin spalarea reziduului cu apa, fara a presa (FR X). Daca solutia extractiva depaseste 100 g, se adauga un amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil (75 mg : 25mg amestec pentru fiecare 100g de solutie extractiva rezultata) (FR X). Extractia nu este completa.

Solutii extractive apoase - infuzarea


Se foloseste la extragerea componentelor active din produsele vegetale care conin esuturi friabile (flori, frunze, ierburi) si care sunt termostabile Produsul vegetal respectiv se aduce la gradul de mrunire prevzut n monografia respectiv. In continuare, pentru fiecare gram de produs vegetal se folosesc pentru umectare 3 ml de ap, cu excepia produselor vegetale care conin uleiuri volatile, care se umecteaz cu 0.5 ml de alcool diluat. Dup 5 minute se adaug masa de ap prevzut, nclzit la fierbere i se las n contact timp de 30 de minute. Se filtreaz prin vat i soluia obinut se completeaz la masa prevzut prin splare cu ap sau prin stoarcerea reziduului (FR X).

Solutii extractive apoase - infuzarea


Daca solutia extractiva depaseste 100 g, se adauga un amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil (75 mg : 25mg amestec pentru fiecare 100g de solutie extractiva rezultata) (FR X). Infuzia de flori de tei umectare cu apa.

Solutii extractive apoase - decoctia


Se folosete la extragerea componentelor active din produsele vegetale, care conin tesuturi lemnoase (rdcini, rizomi, scoarte, fructe coriacee). Principiile active extrase prin aceasta metoda sunt greu solubile la rece si sunt termostabile. Produsul vegetal respectiv se aduce la gradul de mrunire prevzut n monografia respectiv. In continuare, pentru fiecare gram de produs vegetal se folosesc pentru umectare 3 ml de ap i se las n repaus timp de 5 minute.

Solutii extractive apoase - decoctia


Se adaug masa de apa prevazuta, nclzita la fierbere si se mentine in baia de apa timp de 30 de minute. Solutia fierbinte se filtreaza prin vata si se completeaza la masa prevazuta prin spalare cu apa si/sau prin stoarcerea reziduului (FR X). Daca solutia extractiva rezultata depaseste 100 g, se adauga un amestec de phidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil (75 mg : 25mg amestec pentru fiecare 100g de solutie extractiva rezultata)(FR X). Pentru extractia produselor vegetale care contin alcaloizi, se adauga apa acidulata cu acid citric, acid clorhidric sau acid tartric, n pri egale (m/V) cu coninutul n alcaloizi din produsul vegetal luat n lucru, cu excepia scoartei de China la care se adauga 1.5 ml de acid clorhidric pentru 1 g de alcaloizi.

Preparate extractive oficinale


Extracte: 1.Fluide : -extracte fluide apoase, alcoolice -tincturi 2.Semisolide: extracte moi (spissum) 3.Uscate: extracte uscate (siccum) Extracte Solutii extractive apoase Tincturi

Preparate extractive oficinale


Extracte: Se disting mai multe tipuri de extracte: . Extractele titrate (standardizate) - ajustate la un coninut dozat n constitueni cu activitate terapeutic cunoscut. Standardizarea extractului este realizat prin adugarea unei substane inerte sau prin amestecarea mai multor loturi de extracte. Extractele cuantificate sunt ajustate la o gam definit de constitueni, prin amestecarea unor loturi de extracte. Alte tipuri de extracte - definite n principal prin procedeul de producie - starea produsului vegetal sau a materiilor animale supuse extraciei -solvent -condiiile de extracie -specificaiile lor.

Tincturae
Definitie (FR X) : tincturile sunt preparate farmaceutice lichide, sub form de soluii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obinute prin extractia produselor vegetale. Preparare : produsul vegetal adus la gradul de mrunire prevazut n monografia respectiva este supus, dac este cazul, unei prealabile degresari. Metode de preparare a tincturilor : macerare macerare repetata percolare

Tincturae
Tincturile care au o stabilitate redusa se prepara prin dizolvarea extractelor uscate sau prin diluarea extractelor fluide. Solventul- alcoolul diluat, alte concentratii, acidulat. Raportul intre masa produsului vegetal si a solventului de extractie este de 1:10 (m/m) pentru t-rile preparate din produse vegetale care contin substante puternic active si de 1:5 (m/m) pentru t-rile preparate din alte produse vegetale.

Tincturae
Macerare: Peste produsul vegetal, adus la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva, se adauga solventul sau amestecul de solventi prevazuti, ntr-un vas bine nchis. Se menine la temperatura camerei timp de 10 zile, agitnd de 3-4 ori/zi. Lichidul extractiv se decanteaza si reziduul se preseaza. Lichidele extractive reunite si omogenizate se las s sedimenteze la 5-10C timp de 6 zile i se filtreaz, evitnd pierderile prin evaporare. Pe o proba filtrata se determina principiile active si, daca este cazul, se dilueaza cu solvent la concentratia prevazuta (FR X).

Tincturae
Macerare repetata:Peste produsul vegetal adus la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva, se adauga succesiv parti egale din volumul total de solvent prevazut i se menine la temperatura camerei, ntr-un vas bine nchis. Lichidul extractiv se separa, produsul vegetal se preseaz i se adauga portiunea urmatoare de solvent. Lichidele extractive reunite si omogenizate se lasa sa sedimenteze la 5-10C timp de 6 zile i se filtreaz, evitnd pierderile prin evaporare. Pe o proba filtrata se determina principiile active si, daca este cazul, se dilueaza cu solvent la concentratia prevazuta (FR X).

Tincturae
Turboextracia mixer Produsul vegetal este omogenizat cu solventul prin intermediul cutitelor agitatorului cu o viteza de cca 10 000 turatii /minut. Durata operatiei este de 5-10 minute. maruntire suplimentara a produsului vegetal =>cresterea temperaturii

Tincturae
Vibroextracia vibratii electromagnetice de mare frecventa si mica amplitudine. Durata extractiei este de 10-15 minute: nu conduce la nclzirea amestecului (avantaj fata de turboextractie) Extractia cu ultrasunete vibratii ultrasonore randamente bune in 30 de minute de extractie

Tincturae
Percolarea : solventul, adaugat treptat, strabate incet, sub actiunea gravitatiei si a presiunii coloanei de lichid un strat de produs vegetal maruntit, introdus ntr-un vas cilindric sau conic, prevazut cu orificii de scurgere si reglare a debitului, denumit percolator. epuizarea progresiva a produsului supus extractiei.

Tincturae
Solvent

Disc perforat Produs vegetal

Disc perforat +hrtie de filtru Vata Robinet

Tincturae
per = prin i colare = scurgere picatura cu picatura. Viteza de deplasare a solventului depinde de viteza de reglare a debitului, de vascozitatea solutiei, de gradul de tasare al produsului vegetal in percolator. Fazele de lucru n percolare maruntirea produsului vegetal umectarea macerarea percolarea propriu-zisa

Tincturae
Produsul vegetal respectiv se aduce la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva (n general, sitele III-IV: 0.8 2 mm). In continuare, pentru fiecare gram de produs vegetal se folosesc pentru umectare 0.5 ml din solventul prevazut, se amesteca si se lasa la temperatura camerei timp de 3 ore, ntrun vas bine nchis. Se trece prin sita I (6.3 mm) si se introduce n percolator, presnd uor, se adauga treptat solvent, pn cnd acesta ncepe s curga prin robinetul inferior deschis, iar deasupra amestecului se mai afla un strat de lichid (2-3 cm). Robinetul se inchide, se lasa in repaus timp de 24 de ore, apoi se incepe percolarea. Viteza de percolare se regleaza astfel incat, in 24 de ore, sa se obtina 1.5 g de solutie extractiva pentru fiecare gram de produs vegetal (FR X).

Extracta
Extractele vegetale sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta. Dependent de consistenta, extractele pot fi : fluide moi : contin cel mult 20% materii volatile uscate : contin cel mult 5% materii volatile

Extracta
Solventii folositi la extractie sunt : apa acidulata sau alcalinizata alcool diluat (in unele cazuri acidulat) eterul. Prepararea extractelor fluide : - macerare - macerare repetata - percolare

Extracta
Percolare : se folosesc 100 g de produs vegetal din care se obtine separat o prima fractiune de 80g lichid extractiv. Se continua percolarea pn la epuizarea completa a produsului vegetal. Percolatele astfel obtinute, se concentreaza sub presiune redusa, la o temperatura care sa nu depaseasca 50C pn la indepartarea solventului de extractie. Reziduul se dizolva in prima fractiune si se completeaza cu acelasi solvent la 100g sau la concentratia in principii active prevazuta. Extractele obtinute se lasa la temperatura de 5-10C timp de 6 zile i se filtreaz, evitand pierderile prin evaporare (FR X).

Extracta
Prepararea extractelor moi si uscate necesita 2 operatii :
1. 2. obtinerea solutiei extractive concentrarea solutiei obtinute

Extracta
Extractele moi - solutiile extractive se concentreaza pna la obtinerea unei mase vscoase care contine cel mult 20% materii volatile. Extractele uscate - dupa indepartarea solventului de extractie prin distilare, reziduul se usuca la vid, la o temperatura care sa nu depaseasca 50C, pn la obtinerea extractului uscat care contine cel mult 5% materii volatile. Uscarea: etuve de vid in laborator (uscatoare cu valturi, atomizare; in cazul substantelor sensibile liofilizare sau criodesicare).

Extracta
Extractele moi si uscate care contin principii foarte active se dozeaza si se aduc prin diluare cu pulberi inerte, solubile si nehigroscopice, la concentratia in principii active prevazuta. Preparate extractive obtinute prin extractie cu apa : macerate, infuzii, decocturi -formule magistrale, asociate cu alte substante medicamentoase, tincturi, siropuri Ceaiurile se prepara prin macerare, infuzare, decoctie Ceaiuri instant : se obtin din solutiile extractive apoase prin evaporarea solventului si depunerea principiului activ pe un suport usor solubil (lactoza) ; se prezinta sub forma de pulberi sau granule care se dizolva in apa.

Extracta
Preparate extractive obtinute prin extractie cu alcool Alcoolul - solvent pentru produsele vegetale proaspete sau uscate. Utilizarea produselor vegetale proaspat recoltate se foloseste la obtinerea de alcoolaturi. Alcoolatura = solutie extractiva alcoolica care se obtine prin actiunea alcoolului de diferite concentratii asupra produsului vegetal proaspat. Se foloseste alcool de 70c sau 95c

Extracta
Preparate extractive obtinute prin extractie cu alcool Obtinerea sucurilor presarea produselor vegetale proaspete Utilizarea sucurilor ca atare este nepractica deoarece se altereaza rapid => se amesteca cu alcool

Tincturi oficinale in FR X
1.Tinctura Aconiti : alcool diluat, acid clorhidric, percolare antitusiv 2.Tinctura anticholerina : amestecare, acid clorhidric diluat, alcool antidiareic, antispastic, analgezic (T-ra Opii, Extractum Frangulae fluidum, Cinnamomi aetheroleum, Menthae aetheroleum, Acidum hydrochloricum dilutum, Alcoolum). Este o tinctura compusa. Contine cel putin 0.15% si cel mult 0.19% morfina anhidra. 3.Tinctura Aurantii pericarpii : alcool diluat, macerare expectorant

Tincturi oficinale in FR X
4.Tinctura Balsami Tolutani : alcool, dizolvare expectorant, antispastic, antiseptic al cailor respiratorii 5.Tinctura Belladonnae : alcool diluat, acid clorhidric, percolare anticolinergic, antispastic 6.Tinctura Eucalypti : alcool diluat, percolare antiseptic al cailor respiratorii , expectorant 7.Tinctura Gentianae : alcool diluat, percolare tonic amar 8.Tinctura Menthae : alcool, ulei volatil de menta; percolare stomahic, antispastic, aromatizant

Tincturi oficinale in FR X
9.Tinctura Opii : alcool diluat, acid fosforic, macerare repetata 1% morfina antispastic, analgezic 10.Tinctura Ratanhiae : alcool diluat, percolare 2% taninuri, astringent, antidiareic 11.Tinctura Valerianae : alcool diluat, percolare sedativ

Tincturi oficinale in FR X
Macerare : T-ra Aurantii Macerare repetata : T-ra Opii Dizolvare : T-ra Balsami Tolutani Amestecare : T-ra anticholerina Percolare : toate celelalte Acidulare : T-ra Belladonna, T-ra Opii, T-ra anticholerina Alcool concentrat : T-ra anticholerina, T-ra Balsami Tolutani, T-ra Menthae

Tincturi oficinale in FR X
Principii active compusi aromatici : taninuri izoprenoide : monoterpene : gentiana uleiuri volatile : aurantii, valeriana, eucalipt, menta rasini : T-ra de Balsam de Tolu substante cu azot in molecula (alcaloizi) cu nucleu : - izoprenoidic : Aconit - pirolidin+piperidinic : Bellanonna - izochinolinic : Opiu, anticholerina

Extracte oficinale in FR X
Extractele : fluide, moi, uscate Extractum Belladonnae siccum : alcool diluat, apa distilata, percolare Continut standardizat in alcaloizi exprimati in hiosciamina Extractum Frangulae fluidum : alcool 80c, percolare Continut standardizat in hidroximetilantrachinone Extractum Ratanhiae siccum : cloroform 5g/l ; percolare Continut standardizat n taninuri Extractum Valerianae spissum : alcool diluat, percolare -in prescriptii de uz intern, potiuni si in alte forme farmaceutice (pulberi, comprimate).

Descriere si control
Tincturile - lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie. Prin diluare cu apa, unele T-ri devin opalescente sau se tulbura. Se controleaza : fier, metale grele, alcool, reziduu prin evaporare Conservare : in recipiente de capacitate mica, bine inchise, ferit de lumina. Tincturile a caror masa este mai mare de 250g se conserva la temperaturi cuprinse intre 8-15C.

Descriere si control
Conservarea este buna datorita prezentei alcoolului. Se poate produce modificarea titrului si depuneri de sediment ; oxigenul - descompunerea p.a., lumina - degradari oxidative sau modificarea culorii. Observatie : daca prin pastrare tincturile formeaza sedimente, se foloseste lichidul decantat cu conditia ca acesta sa corespunda prevederilor din monografia respectiva. Sedimentele se datoreaza precipitarii substantelor coloidale, balast (albumine, gume, taninuri, rezine) a caror stare de dispersie coloidala s-a alterat. T-rile se pastreaza la 8-15C; aduse in oficina trebuie lasate pentru acomodare, agitand din cand in cand. La asocieri in prescriptii magistrale : tulburari sau pp prin modificarea concentratiei alcoolice (a se agita !).

Descriere si control
Extractele sunt lichide limpezi, colorate, cu mirosul si gustul caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat. Sunt miscibile cu solventul folosit la extractie. Se tulbura prin diluare cu apa. Extractele moi sunt preparate vscoase, semisolide, colorate, cu aspect uniform (intinse pe o placa, nu trebuie sa prezinte particule solide). Extractele uscate se prezinta sub forma de pulberi, cu aspect uniform, sub forma de lamele sau de masa spongioasa care se pulverizeaza usor; sunt higroscopice. Extractele moi si uscate sunt aproape complet solubile in solventul folosit la preparare.

Descriere si control
Fier : E. fluide, moi si uscate Metale grele : E. fluide, moi si uscate Alcool : E. fluide Reziduu prin evaporare : E. fluide Pierdere prin uscare : E. moi si uscate Identificarea si determinarea cantitativa a p.a. se face cf. indicatiilor de la monografie.

Descriere si control
Conservare : in recipiente de capacitate mica, bine inchise, ferit de lumina, la 8-15C. Stabilitatea extractelor depinde de vehiculul intrebuintat si de natura produsului vegetal. Extractele fluide - decompuneri hidrolitice si enzimatice, pot sedimenta in timp. Extractele moi se altereaza mai usor decat cele uscate, pot fixa sau pierde apa, pot fi invadate de microorganisme; la lumina si caldura se degradeaza mai repede (ferit de lumina!). Extractele uscate se pastreaza bine daca sunt ferite de umiditate (recipiente inchise etans). Observatii
Extractele fluide se mai pot prepara si prin dizolvarea extractelor uscate si aducerea la concentratia in principii active prevazuta. Extractele fluide, prin pastrare, pot forma sedimente. In acest caz, se foloseste lichidul decantat cu conditia ca acesta sa corespunda prevederilor din monografia respectiva.

Etichetare
Pe etichet se menioneaz: - produsul vegetal sau materia animal utilizate,
- dac extractul este fluid, moale sau uscat sau dac este o tinctur, - pentru extractele titrate, coninutul n constituenii cu activitate terapeutic cunoscut, - pentru extractele cuantificate, coninutul n constituenii (markeri) utilizai pentru cuantificare, - raportul dintre cantitatea de materie prim i extractul original, - solventul sau solvenii utilizai pentru extracie, - unde este cazul, dac s-a utilizat un produs vegetal sau o materie animal n stare proaspt, - unde este cazul, c extractul este 'purificat',

- denumirea i cantitatea oricrui excipient utilizat, inclusiv stabilizanii i conservanii antimicrobieni, - unde este cazul, procentul de reziduu uscat.

n plus la tincturi: - pentru tincturi, altele dect cele standardizate i cuantificate, raportul dintre
materia prim i lichidul de extracie sau raportul dintre materia prim i tinctura final; - coninutul % V/V n etanol n tinctura final.