CANALUL BASTROIE

Ucraina a demarat constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wildlife Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. De altfel, proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului. Proiectul ucrainean vizeaza construirea unui canal lung de 162 de kilometri, de la bratul Bstroe (din Delta secundara a bratului Chilia) si pna la portul Reni. n largul Marii Negre, n dreptul gurii de varsare a bratului Bstroe, va fi construit un dig pentru oprirea curentilor marini. Pentru a putea demara proiectul, ucrainenii au modificat n pripa zonele protejate din zona lor de Delta. Lucrarile au nceput n mai 2004, iar n august a si fost inaugurat primul tronson. Circa 35 la suta din teritoriul nostru national face parte din bazinul dunarean. Daca raportam aceste procente la 33.000 de kilometri patrati, vedem ca, practic, o jumatate din R. Moldova este legata de acest bazin. Impactul canalului Bastroe asupra R. Moldova, spune Alecu Renita, presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova, intr-un interviu acordat recent ziarului Glasul Natiunii, va fi unul dezastruos. Delta Dunarii, se afla pe un platou foarte mare, adancimea apei este mica. E vorba de circa doi metri, regimul hidrologic fiind foarte sensibil: toata flora si fauna, aflata pe acest imens ecosistem, in cazul construirii unui canal, oricare ar fi el, dar direct prin Delta, ar provoca dezechilibre nu locale, nu nationale, ci

regionale. R. Moldova, care este afectata, in special partea ei de sud, de seceta, va suferi si mai mult. Ne putem astepta la accelerarea acestui fenomen. Astfel, in urma furtunilor ce vor imprastia sarea de pe locurile parasite de apa, mari suprafete de teren, in loc sa dea roada, se vor transforma in pustiu. In acest caz dispare humusul, datator de viata, de vegetatie, se distruge coridorul ornitologic mondial, prin care trec toate pasarile, venind dinspre Africa spre Polul Nord. Avem peste 300 de specii de pasari in Delta, cateva sute specii de plante cu aceeasi valoare. Ele nu trebuie privite localizat, deoarece interactioneaza pe suprafete uriase. Ceea ce se intampla in Delta Dunarii, poate afecta si alte regiuni ale republicii, deoarece vor aparea sarurile, furtunile de saruri, cu consecinte dezastruoase pentru mediul inconjurator. Construirea acestui canal a starnit pana in prezent puternice reactii critice din partea organizatiilor ecologiste internationale, care au dezvaluit ca acesta va afecta grav ecosistemul Deltei Dunarii si va pune in pericol zeci de specii de pesti si de pasari migratoare aflate pe cale de disparitie. In urma unui studiu de impact ecologic realizat de specialistii europeni care au stabilit ca ducerea la sfarsit a actualului proiect privind canalul Bastroe ar avea "atat efecte directe cat si efecte secundare legate de construirea si folosirea canalului". Raportul citat afirma ca "in cazul de fata impactul va fi cu atat mai mare cu cat acest canal este localizat chiar in centrul rezervatiei deltei, in sectorul ucrainean care este cel mai dinamic in termeni hidraulici, cel mai sensibil din punctul de vedere al diversitatii biologice". Concluzia studiului amintit este ca Bastroe va afecta "fauna zonei, in special pasarile, care vor fi supuse unei perturbari insemnate din cauza trecerii navelor si transformarii habitatului natural, mai ales habitatele marine si costiere, iar impactul asupra populatiei piscicole este foarte probabil sa fie in detrimentul pescuitului, care constituie sursa primara a activitatii in zona". Un alt efect al canalului Bastroe va fi "perturbarea habitatului in ansamblu, datorita transformarilor malurilor prin saparea canalului, ceea ce va provoca modificarea sistemului de curenti si un nou mod de sedimentare in zona estuarului Bastroe, unde se gasesc importante colonii de pasari".

Organizatiile ecologiste au afirmat ca nu se opun sub nici o forma revitalizarii circulatiei navale in partea ucraineana a Deltei Dunarii si au apreciat ca locatia aleasa pentru un canal ucrainean care sa lege Dunarea de Marea Neagra este cea care a starnit ingrijorarea. Rezolutia amintita afirma ca demararea lucrarilor pentru canalul Bastroe a fost facuta fara consultarea specialistilor in protectia mediului si mai mult decat atat, prin incalcarea prevederilor tehnologice continute de chiar proiectul ucrainean. Astfel: lucrarile de dragare au fost efectuate in perioada clocitului, nisipul dragat a fost depozitat pe malurile bratului Bastroe. Ecologistii au apreciat ca "datorita acestor incalcari si a modului barbar al realizarii constructiei ca si datorita sensibilitatii naturale a Deltei Dunarii" s-a ajuns la: moartea a trei colonii de chira de mare, formarea unor depozite minerale pe garla Vostohne, afectarea complexului natural de pe insula Iermakov. Expertii europeni au mai constatat in urma documentarii la fata locului ca "este foarte probabil ca sa apara o modificare a curentului apei care va modifica hidrodinamica canalului Bastroe si sistemul hidraulic al bratului Chilia, cu consecinte previzibile pentru echilibrele naturale ale sectorului vestic al Deltei, inclusiv cel localizat pe teritoriul Romaniei. Importanta acestor modificari este dificil de evaluat in prezent in absenta unor date precise care sa fie puse la dispozitia expertilor. Aceste fenomene au fost prevazute de proiectantii ucraineni care nu exclud necesitatea construirii unei constructii ulterioare a unui baraj deflector la gura de formare a bratului Bastroe, pe malul drept al bratului Chilia, care sa limiteze afluxul de apa". Expertii europeni au constatat ca "in ciuda solicitarilor repetate adresate autoritatilor ucrainene inainte si in timpul acestei vizite de documentare, nu a fost posibila obtinerea de informatii suplimentare sau detaliate asupra efectelor prevazute ale lucrarilor la canalul Bastroe ori o analiza a altor variante de realizare a unui astfel de canal". Mai mult, expertii europeni isi exprima indoielile fata de proiectul Bastroe care nu ar fi chiar atat de profitabil din punct de vedere economic: "nu este sigur nici macar faptul ca acest proiect reflecta o viziune integrata si sustenabila a dezvoltarii regionale". Totodata expertii europeni care au vizitat canalul Bastroe in iulie apreciaza ca "in ciuda unor reglementari de navigare care s-ar aplica navelor care vor tranzita canalul Bastroe, in mijlocul unui sector al Deltei care in prezent este lipsit de presiunile unei activitati umane,

trecerea unor nave mari si cresterea frecventarii zonei vor avea efecte adverse majore asupra regiunii si asupra intregii Delte a Dunarii".

Ministerul Transporturilor i Comunicaiilor de la Kiev a anunat prelungirea pn n 2011 a implementrii proiectului de construcie a canalului de mare adncime Dunre-Marea Neagr n partea ucrainean a Deltei, conform ediiei electronice a Ukrinform.