Mihai Viteazul A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celo r trei tari

romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - u n simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu ce l Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557). Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la num ai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tar ii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. C ariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei l ui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Sur dul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare B an al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnit ate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numest e - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si oc uparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593. Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteaz ul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, cap abil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594 , dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o al ianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada). Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminand u-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infra nt pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe D unare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, da nd batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova. In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Pri ncipele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pac e cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de do mnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si ince rcand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urm atoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa i a sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intre tinerea unei armate puternice. Misiunea emisarilor da rezultate, in vara anului 1598 Rudolf al II-lea angajandu -se - prin tratatul de la Manastirea Dealu (Targoviste) - sa ii asigure lui Miha i Viteazul o plata lunara pentru intretinerea unei armate de 5000 de soldati si, la nevoie, "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi", domnitorul ro man obligandu-se sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania , Tara Romaneasca si de granitele Ungariei. Imperiul recunostea in acelasi timp domnia lui Mihai Viteazul si a urmasilor sai asupra intregii tari. In septembrie reincep insa razboaiele cu turcii. Oastea romana poarta din nou lupte la sud de Dunare (Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna), obligand Poarta Otomana sa incheie di n nou pacea cu Mihai Viteazul si sa il recunoasca drept domn al Tarii Romanesti, dar si pe fiul sau - Nicolae Patrascu - ca mostenitor al tronului. La 29 martie 1599, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron

in favoarea varului sau, Andrei Bathory, noul principe fiind insa protejatul pol onilor, care erau in bune relatii cu otomanii. Acesta ii cere lui Mihai Viteazul sa inceteze luptele cu turcii si sa ii cedeze Tara Romaneasca. Romanul refuza s i il infrunta pe Bathory, obtinand impotriva acestuia o victorie decisiva dupa b atalia de la Selimbar. Astfel, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra triumfa l, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii de la episcopu l Napragy si unind astfel Transilvania cu Tara Romaneasca. Inalta Poarta Otomana este pusa in fata unui fapt implinit si se vede nevoita sa recunoasca unirea, t rimitandu-i lui Mihai Viteazul steag de domnie pentru Transilvania si lui Nicola e Patrascu pentru Tara Romaneasca. Apoi, in februarie 1600, se semneaza la Pilsen un tratat de "inchinare si credin ta" intre Mihai Viteazul si Rudolf al II-lea, acum atat imparat al Germaniei, ca t si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea ii promite lui Mihai Viteazul ...