Sunteți pe pagina 1din 99

VARIANTA 1

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

După moartea părinţilor mei, am eliberat pe toţi robii noştri voind astfel să recunosc amicia lui Porojan pentru mine. Frumoasă zi a fost aceea când, din balconul

casei mele de la Mirceşti, am declarat ţiganilor adunaţi că sunt liberi. Că nu li se vor mai lua copiii pentru a fi crescuţi şi deprinşi ca servitori în casa boierească şi că pot să meargă unde le place fără împedecare din partea nimănui. Surprinderea lor s-a manifestat prin o esclamare sălbatică şi bucuria lor prin o mie de sărituri deşanţate, ca oameni muşcaţi de tarantelă*. Vreo trei bătrâni însă au început a plânge şi a-mi zice:

– Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!

Ne faci slobozi?

cine să ne îmbrace, cine să ne cunune, cine să ne îngroape?

şi nu ne depărta de mila măriei-tale!

Cine o să ne poarte de grijă de azi înainte?

Cine o să ne hrănească, Stăpâne, nu te îndura de noi

Vorbe deşarte pentru mulţimea ce intrase în paroxismul beţiei! Toţi părăsindu-şi

Nu o ştiau nici ei

Laia se

opri la cea dintâi crâşmă, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber

e mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi

căciulile şi apucându-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Peatra şi de

bordeiele, plecară a doua zi cu tot avutul lor ca să meargă

Unde?

dar se porniră ca să calce peste orizon şi să afirme dreptul lor de oameni liberi

la Bacău.

(Vasile Alecsandri, Vasile Porojan – fragment)

*tarantelă (tarantulă) – specie de păianjen mare, cu patru ochi mari şi numeroşi ochi mai mici, care îşi sapă galerii în pământ şi a cărei înţepătură este veninoasă.

Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor deşarte (vorbe deşarte) şi

2 p.

2. Precizează numărul semnelor ortografice, respectiv, de punctuaţie, din textul următor:

beţie (mulţimea ce intrase în paroxismul beţiei).

1.

Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!

2 p.

3. Indică tema textului dat.

2 p.

4. Selectează, din text, două cuvinte care nu mai corespund normelor limbii literare actuale

şi scrie forma lor corectă. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină antonime ale

cuvintelor zi, respectiv, rău.

5. Transcrie două secvenţe care să ilustreze modul în care au reacţionat robii eliberaţi la

4 p.

aflarea veştii.

4 p.

6. Explică semnificaţia expresiei: bându-şi până şi căciulile.

4 p.

7. Alege, din lista următoare, două dintre registrele stilistice potrivite pentru a caracteriza

fragmentul selectat: argotic, arhaic, colocvial, cult, oral, popular, regional, scris.

4 p.

8.

Comenteză, în 6 – 10 rânduri, afirmaţia naratorului: Laia se opri la cea dintâi crâşmă,

pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber e mai bun decât celălalt

etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi căciulile şi apucându-se de

4 p.

furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Peatra şi de la Bacău

9. Prezintă, în 4 – 6 rânduri, instanţele comunicării în textul dat. 4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre libertate, pornind de la o idee conţinută în următoarea afirmaţie: Nimic pe lume nu e mai scump şi mai slăvit decât

libertatea

SUBIECTUL al II-lea

O naţie se apropie de moarte când începe a fi surdă la glasul libertăţii.

(Vasile Alecsandri) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând neomodernismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

– prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei poetice;

sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);

exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 2

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

GURĂ-CASCĂ (întră cu un aer misterios, caută împregiurul lui, merge de ascultă pe la uşi, apoi se opreşte şi zice tainic publicului):

Acum o săptămână au venitără

la mine vărul Ghiţă Tremurici cu nenea Scarlat şi mi-au spuseră la ureche că trebile s-au

încurcatără astfel încât ei sunt hotărâţi a fugi la Mehadia… (Oftând.) […] Apoi dă! Cum

Nu le-am spus-o de o mie

n-or merge trebile anapoda, dacă nime n-a voit să m-asculte?

Ştiţi una? rău! orizontul politic s-a posomorât!

le-am strigat chiar în Cameră: „Deschideţi-vă ochii… fiţi cu

chibzuială… aveţi tact politic… etc.” Aşa! vorba ceea: vântul bate, cânii latră… Şi acum aşa e că am ajuns de malul râpei? (În taină.) Aţi aflat ce s-a întâmplat la Piteşti, şi la Mizil, şi la Cucu şi mai cu seamă la Podul Iloaiei? […] A cui e vina? Nu le-am spus-o la

Aşa şi cu impozitele… Eeee! pre ghiojghioare; m-a

asigurat vărul Iancu Titirfichi că se pregăteşte un proiect de biruri de pe altă lume, de pildă:

Bir pe haine… hăinărit; Pe ciubuce… fumărit; Pe ţigare… ţigărit; Pe cravate… ştrengărit; Bir pe nas… borcănărit; Bir pe pungi… buzunărit; Bir pe foi… gogoşărit; Bir pe boi… bir boierit! Nu-i destul atâta… Se mai vorbeşte de o dare ce a să se aşeze pe cuvântul de patrie, adică să se plătească câte o leţcaie, de câte ori s-a pronunţa acest cuvânt. Înţeleg că cu asemenea impozit ne-am plăti curând de toate milioanele ce datorim, dar atunci au să se calicească o mulţime de cetăţeni carii trăiesc numai cu patria în gură. (Oftând.) Care vra să zică: calicie pe lângă bejănie! (Vasile Alecsandri, Gură-Cască, om politic – fragment)

şi

mai bine de ori?

timp?

dar m-au ascultatără?

1. Menţionează două regionalisme din textul dat.

2 p.

2. Prezintă rolul punctelor de suspensie din enunţurile:

Bir pe haine… hăinărit; Pe ciubuce… fumărit; Pe ţigare… ţigărit;

2 p.

3. Scrie câte o expresie/locuţiune care să conţină cuvintele: bir, leţcaie.

2 p.

4. Identifică tema monologului dramatic.

4 p.

5. Precizează registrul stilistic predominant în fragmentul subliniat.

4 p.

6. Selectează două sintagme care sunt sursă a comicului.

4 p.

7. Explică semnificaţia indicaţiei scenice (Oftând.).

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, secvenţa: Se mai vorbeşte de o dare ce a să se aşeze pe

cuvântul de patrie, adică să se plătească câte o leţcaie, de câte ori s-a pronunţa acest

cuvânt. Înţeleg că cu asemenea impozit ne-am plăti curând de toate milioanele ce datorim, dar atunci au să se calicească o mulţime de cetăţeni carii trăiesc numai cu patria în gură. 4 p. 9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale monologului dramatic prezente în

textul dat.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre fericire, pornind de

la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Fericit e cel ce face fericiţi pe cât mai mulţi oameni. (Diderot) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată în poezia tradiţionalistă Scrisoare de Ion Pillat.

Se

lasă iar amurgul pe parcul din Miorcani,

Şi

zgomotul pe care l-am auzit de ani,

Cu pulberea luminii ajunge pân’ la mine:

E mugetul cirezii ce-ncet, cu seara, vine.

Sunt scârţâiri de care pe drumul greu de rod.

E tunetul căruţei ce trece peste pod.

Sunt chiote de oameni

Ce stranie prelungire

Le

face să se piardă deodată-n amintire.

O

toacă bate tainic. Un clopot sună lung.

Sânta Maria Mică e mâine. Să te-ajung

Nu

pot decât cu slova, cu gândul şi cu dorul.

Pe

chipul tău, pe timpul ce fuge, trag zăvorul

mi te prind aicea, tu, cea de ieri, de azi,

Tu, pururea aceeaşi la cuget, la obraz.

În

parcul vechi şi unde nimica nu se schimbă,

Ci

numai anotimpul cu pas pustiu se plimbă,

Cum vrei să măsur ziua cu bietul nostru ceas?

De ce apuc condeiul să-ţi scriu, când mi-ai rămas! Întâia frunză cade, întâia barză pleacă. Vor da alţi muguri mâine şi păsări noi pe cracă S-or legăna. Tu însă vei sta când s-or fi dus.

În juru-mi înserarea pe ţarini a apus,

Cenuşa înnoptării pe mâna mea se lasă.

O lampă cu-o privire a luminat în casă

Ca sufletul tău darnic, deschis şi liniştit.

În drumul vieţii mele Miorcanii m-au oprit.

A înnoptat: oraşul şi-aprinde cafeneaua.

Aici la câmp sting lampa să se apropie steaua Ce-a licărit stingheră la margine de sat. Pe-aleea nevăzută se-aude apăsat Unitul pas al tatii şi-al mamii mele, pasul

Ce-l auzeam pe vremuri, copil, când suna ceasul Culcării, aşteptându-i să mă sărute-n pat.

O rază albă ramul din geam l-a dezgropat:

Din umbră mii de ramuri misterios se lasă

Cu crengi catifelate pe pajişti de mătasă,

Şi bolţi de întunerec se farmă şi se frâng.

Ce-a fost adânc în noapte se face mai adânc Sub arcuri nesfârşite ce tremură-n lumină, Când se revarsă luna ca o fântână plină. Deschid fereastra: pace, părere şi pustiu. Doar inima mi-o roade ceva ca un burghiu

Şi o fărâmiţează cu fiecare clipă.

Pe iarbă cade-o poamă, prin frunză o aripă.

Şi mă gândesc departe, la tine, la copii,

La moartea tuturora ce vine când nu ştii, La viaţa care curge cu murmure de apă În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea trăsăturilor care încadrează textul poetic dat în tipologia tradiţionalistă;

- prezentarea, prin referire la textul dat, a temei reflectate în două imagini/idei poetice;

- relevarea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru viziunea despre lume

a poetului (de exemplu: titlu, incipit, imaginar poetic, motiv literar, elemente de recurenţă, figuri semantice, elemente de prozodie etc.);

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în poezia dată.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 3

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Întrebat-am vântul, zburătorul Bidiviu pe care-aleargă norul Către-albastre margini de pământ:

Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie, Candela ce legăna-n tărie Untdelemnul cântecului sfânt:

Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns În lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric Tainele necuprinse de cuvânt:

Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea. (Nichifor Crainic, Unde sunt cei care nu mai sunt?)

1. Transcrie două structuri lexicale din câmpul semantic al nevoii de cunoaştere.

2 p.

2. Scrie două sinonime pentru termenul cuvânt.

2 p.

3. Identifică trei elemente cu valoare de simbol al cunoaşterii afective şi raţionale.

3 p.

4. Selectează, din text, trei predicate care indică prezenţa eului liric.

3 p.

5. Menţionează două trăsături ale poeziei tradiţionaliste, care se regăsesc în textul dat.4 p.

6. Prezintă două semnificaţii ale relaţiei persoanei verbelor utilizate în text.

4 p.

7. Explică valoarea expresivă a unei figuri de stil folosită de poet.

4 p.

8. Comentează, în maximum 10 rânduri, semnificaţia timpului nopţii, în poezia dată, prin

evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice utilizate.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa dragostei în viaţa noastră, pornind de la următoarea afirmaţie: A iubi până la capăt înseamnă a trăi mult. (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu liber, de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema Ipostaze ale iubirii în două romane studiate în clasă.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

VARIANTA 4

F.M.C.

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Parizianu devenea tăcut. El îşi cunoştea copilul, îşi dădea poate seama că nu

degeaba profesorii îi înscriau numai nouă şi zece în carnetul de elev, că pesemne băiatul

lui citea mult în timp ce era la liceu şi că în vacanţe nu mai avea chef

să-l vadă lumea cu cartea în mână şi să-l laude şi pe el oamenii cum îl lăudau pe Niculae

Îl ura pe Niculae pentru acest lucru, dar şi pentru că îl ura pe tat-său, pe Moromete. În privinţa asta se dovedea că puterea unei muieri ca Guica era mult mai mare decât credea chiar ea, Guica. Fără să recunoască, Parizianu nu avea în cap, ca şi cei trei, Paraschiv, Nilă şi Achim, altceva decât ea, că adică Moromete ar fi vinovat de toate, că s- a însurat a doua oară după ce Rădiţa, sora mijlocie a maică-sii a lui Parizianu, a murit şi că prin acestă însurătoare soarta lor s-a schimbat în rău. Asta putea fi adevărat în ceea ce îi privea pe copiii lui Moromete, cei trei dintâi, din pricina celor trei din urmă, dar

I-ar fi plăcut totuşi

întrucât aveau toate acestea legătură cu Parizianu, care stătea liniştit în casa lui de la maică-sa şi muncea la fel de nestingherit cele câteva pogoane de pământ din care trăia? Zvonuri turburi, venite tot din partea Guichii, dădeau de înţeles că până şi de moartea Rădiţii era vinovat tot Moromete, fără să se spună însă în ce fel. Şi iată că pe la sfârşitul unei toamne cu aproape un an înainte ca războiul să se apropie şi de noi, şi după câţiva ani de la fuga celor trei, un fapt brutal şi neîndoielnic le sără inima lui Parizianu şi Guichii; trecuseră mai multe zile de când se începuseră şcolile şi Niculae stătea tot pe-acasă; şi se află că Moromete îl oprea pe fi-său, pe Niculae adică, să-şi mai urmeze drumul lui, iar tat-său se pregătea să se ducă la Bucureşti. De ce, ce se întâmplase?

(Marin Preda, Delirul – fragment)

1. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvintele drum, respectiv, laudă.

2 p.

2. Identifică în enunţul Îl ura pe Niculae pentru acest lucru, dar şi pentru că îl ura pe tat-

său, pe Moromete. semnele de ortografie şi de punctuaţie şi explică rolul lor.

3. Menţionează câte un sinonim contextual pentru expresiile/locuţiunile dădeau de înţeles,

2 p.

4. Numeşte personajele din text care sunt prezente şi în romanul Moromeţii, scris de

sără inima (lui Parizianu şi Guichii).

2 p.

Marin Preda.

4 p.

5. Alegeţi varianta corectă:

Parizianu a) cumnatul lui Moromete; b) nepotul lui Moromete; c) vecinul lui Moromete.

Niculae

a) prietenul lui Parizianu;

b) fiul Rădiţei;

c) fratele vitreg al lui Nilă.

Guica

a) sora mai mare a Catrinei;

b) sora lui Ilie;

c) soţia lui Parizianu.

Rădiţa

a) mătuşa lui Parizianu;

b) a doua nevastă a lui Moromete;

c) sora lui Parizianu.

4 p.

6. Numeşte perspectiva narativă prezentă în fragmentul dat.

4 p.

7. Selectează, din lista următoare, numele a două dintre registrele stilistice ale limbii prin

care ar putea fi caracterizat textul: argotic, arhaic, colocvial, cult, oral, popular, regional,

scris.

4 p.

8.

Caracterizează, în aproximativ 10 rânduri, personajul Parizianu.

4 p.

9.

Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, caracteristicile genului literar în care se încadrează textul

dat.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ de 15 – 30 de rânduri, despre invidie, pornind de la următoarea afirmaţie: Numai după invidia altora îţi dai seama de adevărata ta valoare. (Tudor Muşatescu) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând modernismului. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie,

într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei poetice;

sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);

– exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 5

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Săracule suflet, nicicând nu vei fi de piatră!

Sau măcar din lut Lunecos.

Sau din frunze. Sau din albastru.

Până şi cerul e făcut din albastru şi noapte.

Săracule suflet! Eşti făcut doar din mine:

eu, cel din afara tuturor braţelor. (Călin Colhon, Săracule suflet!)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: săracule, nicicând.2 p.

2. Prezintă rolul celor două puncte din ultima strofă.

2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a face.

2 p.

4. Precizează tema poeziei.

4 p.

5. Transcrie o secvenţă de vers/un vers care conţine o imagine vizuală.

4 p.

6. Selectează două sintagme care sugerează dimensiunea spaţială a imaginarului poetic.4 p.

4 p.

7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poezie.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea valorii

expresive a mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice.

 

4 p.

9.

Ilustrează,

în

4

6

rânduri,

o

caracteristică

a

limbajului

poetic

(de

exemplu:

expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

 

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa

literaturii naţionale, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Este vădit cum că elementul moral şi estetic al culturii îşi are izvorul său cel principal în literatura naţională. (M. Eminescu) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să argumentezi că o operă literară studiată, aparţinând unui autor canonic, este un roman tradiţional. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare roman tradiţional, existente în opera literară studiată;

- prezentarea, prin referire la romanul tradiţional studiat, a patru elemente semnificative ale textului narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje reprezentative în romanul tradiţional studiat;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în romanul tradiţional pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 6

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Dac-ar fi fost să trec printr-o pădure cu lupi ca să ajung până la tine, aş fi ajuns cu zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, dându-ţi ultima ei picătură. De ar fi fost să trec prin ierburi cu şerpi ca să ajung până la tine, cu tălpile goale aş fi călcat pe şuierul morţii mele, aducându-ţi-o să-i închizi ochii. Dar la poarta casei tale veghează dragostea şi mi-am tras paşii înapoi ca la ieşirea cu icoana din biserică. Cânt răguşit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile oraşelor noastre, în mizeria frumuseţii lor cu ochi mediteraneeni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcaţi la răspântii de drum: Ascultaţi, voi toţi, bucuria şi durerea mea. (Ionel Teodoreanu, Lorelei – fragment)

1. Scrie câte un sinonim contextual potrivit pentru fiecare din cuvintele: zdrenţe, şuierul,

cer, răspântii.

2 p.

2. Identifică o metaforă.

2 p.

3. Alcătuieşte două propoziţii cu sensurile diferite ale verbului a veghea.

2 p.

4. Menţionează modul de expunere dominant.

4 p.

5. Numeşte patru mijloace de realizare a subiectivităţii, prezente în fragment.

4 p.

6. Explică valoarea stilistică a repetării verbului a cânta, având în vedere relaţia lui cu

fragmentul din care face parte.

4 p.

7. Precizează semnificaţiile sintagmei zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, în contextul

întregului fragment.

4 p.

8.

Prezintă valoarea stilistică a modurilor şi a timpurilor verbale utilizate în primele două

fraze.

4 p.

9. Comentează, în aproximativ zece rânduri, relaţia emiţător-receptor imaginată în acest

text.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre relaţia om – haină, pornind de la următoarea afirmaţie: Îmbrăcat în straiele lui ţărăneşti albe şi cu nelipsita lui pălăriuţă de pichet pe cap, Brâncuşi făcea un contrast puternic cu lumea din jurul său. (Mariana Şenilă-Vasiliu, Brâncuşi altcum) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Realizează un eseu liber cu tema Probleme existenţale ale omului contemporan, valorificând 1 – 2 texte literare studiate.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

VARIANTA 7

F.M.C.

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

SCENA IV

DOMNUL MARTIN: Locuiesc la nr.19, scumpă doamnă. DOAMNA MARTIN: Ce ciudat, şi eu locuiesc la nr.19, dragă domnule. DOMNUL MARTIN: Păi atunci, păi atunci, păi atunci, păi atunci, păi atunci, poate că ne- am văzut în această casă, scumpă doamnă? DOAMNA MARTIN: E foarte posibil, dar nu-mi aduc aminte, dragă domnule.

DOMNUL MARTIN: Apartamentul meu e la etajul cinci, apartamentul nr.8, scumpă doamnă. DOAMNA MARTIN: Ce ciudat, Doamne, ce bizar! Şi ce coincidenţă! Şi eu locuiesc la etajul cinci, în apartamentul nr.8, dragă domnule! DOMNUL MARTIN (pe gânduri): Ce ciudat, ce ciudat, ce ciudat şi ce coincidenţă. Ştiţi, în dormitor am un pat. Patul meu este acoperit cu o pilotă verde. Această încăpere cu acest

pat şi cu pilota lui verde, se găseşte în fundul coridorului între W.C. şi bibliotecă, scumpă doamnă! DOAMNA MARTIN: Ce coincidenţă, Doamne, ce coincidenţă! Dormitorul meu are şi el un pat cu pilotă verde şi se află în fundul coridorului între W.C., dragă domnule, şi bibliotecă! DOMNUL MARTIN: Ce bizar, ce ciudat, ce straniu! Atunci, doamnă, locuim în aceeaşi încăpere şi dormim în acelaşi pat, scumpă doamnă. Poate că acolo ne-am întâlnit. DOAMNA MARTIN: Ce ciudat şi ce coincidenţă! E foarte posibil să ne fi întâlnit acolo, şi poate chiar astă-noapte, dar nu-mi aduc aminte, dragă domnule. DOMNUL MARTIN: Am o fetiţă, fetiţa mea locuieşte cu mine, scumpă doamnă. Are doi ani, e blondă, are un ochi alb şi un ochi roşu, e foarte frumoasă, se numeşte Alice, scumpă doamnă. DOAMNA MARTIN: Ce bizară coincidenţă! Şi eu am o fetiţă, are doi ani, un ochi alb şi un ochi roşu, e foarte frumoasă şi se numeşte tot Alice, dragă domnule! DOMNUL MARTIN (acelaşi glas tărăgănat, monoton): Ce ciudat şi ce coincidenţă! Şi bizar! Poate că e una şi aceeaşi, scumpă doamnă! DOAMNA MARTIN: Ce ciudat! E posibil, dragă domnule.

(O clipă destul de lungă de tăcere

DOMNUL MARTIN (după ce a chibzuit îndelung, se ridică încet şi, fără să se grăbească, se-ndreaptă către doamna Martin, care, surprinsă de aerul solemn al domnului Martin, s-a ridicat şi ea, încet de tot; domnul Martin are acelaşi glas tărăgănat, monoton, uşor cântat):

Atunci, scumpă doamnă, cred că nu-i nicio îndoială că ne-am mai văzut, şi dumneavoastră

sunteţi propria mea soţie

Elisabeth, te-am regăsit. (Eugen Ionescu, Cântăreaţa cheală – fragment)

Pendula bate de douăzeci şi nouă de ori.)

1.Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: încăpere,

2 p.

2.Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului din text, mine

blondă.

(locuieşte cu mine).

2 p.

3.Selectează, din text, două formule de adresare. 4.Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul casă. 4 p.

2 p.

5.Explică rolul utilizării semnelor de ortografie şi de punctuaţie din următorul enunţ:

DOMNUL MARTIN: Locuiesc la nr.19, scumpă doamnă. 4 p.

4 p.

7.Selectează, din text, un element de comunicare nonverbală şi un element de

6.Identifică tema discuţiei dintre domnul şi doamna Martin.

comunicare paraverbală.

4 p.

8.Comentează, în 6 – 10 rânduri, formula estetică utilizată de Eugen Ionescu.

4

p.

9.Ilustreză, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic, existente în

4 p.

fragmentul dat.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre existenţă, pornind de la următoarea afirmaţie: Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim. (Douglas M. Lawson) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

SUBIECTUL al II-lea

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să pui în relaţie poezia romantică şi cea simbolistă, ilustrată de două sonete: Afară-i toamnă de Mihai Eminescu şi Sonet de George Bacovia. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

temele şi motivele predilecte ale celor două curente, prezente în text;

– imaginarul poetic (cadrul exterior şi cel interior);

– atmosfera creată şi stările fiinţei în textele date;

– căile de evadare căutate (reuşita sau eşecul lor);

– mărcile subiectivităţii.

Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i când afară-i zloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri, Visez la basmul vechi al zânei Dochii; În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

Deodat-aud foşnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scânduri Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

(Mihai Eminescu, Afară-i toamnă)

E-o noapte udă, grea, te-neci afară. Prin ceaţă – obosite, roşii, fără zare – Ard, afumate, triste felinare Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare Şivoaie-n case triste inundară – Ş-auzi tuşind o tuse-n sec, amară – Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă, Ori ca Verlaine topit de băutură – Şi-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură, Prin întuneric bâjbâiesc prin casă, Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.

(George Bacovia, Sonet)

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea

limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 8

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe verdea margine de şanţ

Creştea măceşul singuratic, Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. Întâi pătrunse printre foi,

Şi le vorbi cu voce lină,

De dorul lui le spuse-apoi,

Şi

suspină – cum se suspină

Şi

suspină – cum se suspină

Albeaţa lor de trandafiri, Zâmbind prin roua primăverii, La mangâierile-adierii

A tresărit cu dulci simţiri.

Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate, Gătite toate-n rochi de bal, De vântul serii sărutate.

De vântul serii sărutate.

Scăldate-n razele de sus,

Muiate în argintul lunii, S-au dat în braţele minciunii,

Şi rând pe rând în vânt s-au dus.

Iar vântul tainic le şoptea, Luându-le pe fiecare, Ş-un valţ nebun le învârtea, Un valţ – din ce în ce mai tare,

Un valţ – din ce în ce mai tare.

(Al. Macedonski, Valţul rozelor)

1.Transcrie din text două cuvinte care aparţin câmpului semantic al dansului.

2 p.

2.

Prezintă rolul celor două puncte din ultima strofă.

 

2 p.

3.

Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a (se) duce.

 

2 p.

4.

Precizează două motive poetice prezente în text.

 

4 p.

5.

Identifică în a doua strofă două imagini artistice diferite.

 

4 p.

6.

Selectează două sintagme care sugerează spiritul ludic al vântului.

4 p.

7.

Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poezie.

 

4 p.

8.

Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea valorii expresive

a

mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice.

 

4 p.

9.

Ilustrează,

în

4

6

rânduri,

o

caracteristică

a

limbajului

poetic

(de

exemplu:

expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

 

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre importanţa istoriei, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: După priveliştile lumii, după minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria. (M. Kogălniceanu) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi evoluţia unui personaj feminin reflectată într-un roman din perioada postbelică. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente ale textului narativ,

semnificative pentru ilustrarea evoluţiei personajului ales (de exemplu: formula estetică, temă, conflict, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă

narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);

- menţionarea a patru trăsături prezente în etape semnificative ale evoluţiei personajului

feminin şi a metodelor/procedeelor de caracterizare a acestuia;

- exemplificarea prin două secvenţe narative/citate comentate a trăsăturilor personajului;

- exprimarea unei opinii argumentate faţă de evoluţia personajului feminin, din perspectiva deznodământului.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

 

L. S.

 

VARIANTA 9

 

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

 

Domniţă din ţară bârsană, lumină sunt, inimă, rană.

 

Trimite-ţi-aş veste să ştii veninul cu ce bucurii

pe masă-mi s-amestecă-n cană, Domniţă din ţară bârsană.

Din visuri născute în zori trimite-ţi-aş negrele flori.

Dar teamă îmi e că le pui la soare-n răscrucea oricui.

Rămâie, ah, toate în umbră. Învoaltă minunea lor sumbră

să crească sub stea năzdrăvană. Lumină sunt, inimă, rană. (Lucian Blaga, Încântare)

 

1. Scrie patru expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.

2 p.

2. Găseşte câte un sinonim contextual pentru fiecare din cuvintele: visuri, sumbră.

2 p.

 

3. Transcrie, din text, două sintagme care conţin indici spaţio-temporali.

2 p.

4. Explică semnificaţia celui de al doilea vers al poeziei.

 

4 p.

5. Identifică, în text, două motive tipic romantice.

 

4 p.

6. Precizează valoarea stilistică a interjecţiei ah.

4 p.

7. Selectează, din text, patru figuri de stil diferite.

4 p.

8. Prezintă semnificaţiile asocierii veninul – bucurii.

 

4 p.

9. Comentează,

în

aproximativ

zece

rânduri,

relaţia

dintre

„personajul”

căruia

se

adresează eul liric şi titlul poeziei.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre Rostul creaţiei în viaţa unui artist, pornind de la următoarea afirmaţie: Să alegi între Graţios şi Graţie, între Încântare şi Mântuire, iată chinul întrebării. (Ion Barbu, Cuvânt către poeţi) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

I. Constantinescu, în articolul „Caragiale şi începuturile teatrului european modern”, prezintă succint esenţa operei comice caragialiene: „La Caragiale, în comedii şi în numeroase momente şi schiţe, viziunea carnavalescă este fundamentală”; structrează un eseu pe tema sugerată de critic, în care să dezvolţi următoarele aspecte:

– crearea unei lumi răsturnate, o lume pe dos;

– personajele nu mimează carnavalul, ci îl trăiesc;

stilul comic al lui Caragiale este al qui-pro-quo-ului, care se menţine şi după carnaval;

– acestă modalitate potenţează satira socială.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 10

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Ţi-aduci aminte cât de bine Era în oul de pe ape Unde eram zidiţi de-a pururi Făptură singură, deplină În care universu-ncape Şi-şi este suficientă sieşi, Plutind lumină în lumină?

Ţi-aduci aminte despărţirea Celulelor de ele înseşi Şi spaima sângelui voind Să curgă într-un singur trup? Pământul se-ntindea prin arbori Şi cerul se-ncleşta în crengi, Să nu se vadă, goală, rana

Ţi-aduci aminte cum pluteam? Iubire fără dor de nimeni Şi, oglindindu-se pe sine, Izvorul fericit şi mut – Durerea nu se născocise, Singurătatea era plină, Cuvântul nu era născut.

Cine-a greşit şi până când? Oul perfect, tăiat în două, S-a rupt în cer şi în pământ Însingurând deodată-o lume – Ţi-aduci aminte cât de nouă? – Iar lama străbătu prin mijloc, Reinventându-ne pe rând.

Pe locul căreia s-au rupt.

Ţi-aduci aminte ce risipă De sentimente şi de vorbe, De animale şi de plante Curgând spre-acelaşi ţărm pierdut Şi aşteptând sfârşitul lumii Din care, poate, se va naşte Un ou perfect plutind pe ape În liniştea dintru-nceput. (Ana Blandiana, Oul)

1. Transcrie din text două perechi de antonime.

2 p.

2. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul vorbă.

2

p.

3. Selectează, din text, două figuri de stil diferite.

2 p.

4. Precizează tema poeziei.

4

p.

5. Identifică două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric, în textul

poetic dat.

6. În text se fac referiri la: a) mitul cosmogonic; b) mitul biblic al omului adamic; c)

mitul grecesc al androginului; d) Logos.

7. Explică rolul repetiţiei ţi-aduci aminte, prezente în fiecare strofă.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, primele două strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice.

9. Prezintă în, 4 – 6 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

4 p.

4 p.

4 p.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre familie, pornind de la următoarea afirmaţie: În căminul familiei, tinerii trebuie să respecte pe părinţi, în afara căminului pe toată lumea, iar în singurătate pe ei înşişi. (Demetrius) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

concluzii pertinente;

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente selectate din romanele În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust şi Eugenie Grandet de Honoré de Balzac. Redactează un eseu

comparativ, de 2 – 3 pagini, intitulat: Particularităţi ale compoziţiei discursului narativ. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formula narativă prezentă în cele două texte;

– instanţe narative;

– perspectiva narativă, viziune, focalizare;

– modalităţi de caracterizare.

A.

Domnul Grandet nu cumpăra niciodată carne sau pâine. Fermierii îi aduceau săptămânal destulă provizie de claponi, de pui, de ouă, de unt şi de grâu.[ ] Singurele cheltuieli ştiute erau anafura, îmbrăcămintea soţiei şi a fiicei, plata pentru scaunele lor la biserică, luminatul, simbria lunganei Nanon, spoitul tingirilor, achitarea dărilor, reparatul clădirilor şi costul exploatărilor. […] Apucăturile acestui om erau foarte simple. Vorbea puţin. De obicei îşi tălmăcea gândurile în fraze mici şi sentenţioase, rostite cu glas blajin. De la Revoluţie, epocă în care atrăsese privirile asupra lui, se bâlbâia într-un chip ostenitor de îndată ce trebuia să vorbească mai îndelung sau să ţină piept la o discuţie. Bâlbâiala, vorbele fără şir, potopul de cuvinte în care îşi năclăia gândirea, lipsa aparentă de logică, puse pe seama unei lipse de educaţie, erau numai o prefăcătorie şi se vor lămuri îndeajuns în unele episoade ale acestei povestiri de altfel, patru fraze, tot atât de exacte ca formulele algebrice, îi slujeau de obicei pentru a cuprinde şi a dezlega greutăţile vieţii şi ale negustoriei: „Nu ştiu! Nu pot! Nu vreau! Vom vedea!” Nu spunea niciodată nici da, nici nu; nu aşternea slovă scrisă în ruptul capului! De vorbeai, te asculta rece, îşi ţinea bărbia în mâna dreaptă, rezemîndu-şi cotul pe dosul palmei stângi, şi îşi făurea în orice afacere păreri din care nu se mai abătea. Medita îndelung la târguielile cele mai mărunte. Când, după o meşteşugită tocmeală, adversarul îşi destăinuia secretul pretenţiilor sale, crezând că îl are în mână, numai ce răspundea:

– Nu pot încheia nimic fără să mă sfătuiesc cu nevasta. Soţia, pe care o redusese la o desăvârşită robie, era în asemenea treburi paravanul cel mai potrivit. El nu călca niciodată pragul la nimeni, nu voia nici să primească, nici să dea ospeţe, nu făcea niciodată zgomot şi părea că economiseşte totul, până şi mişcarea. Nu se atingea de nimic al altora, dintr-o neclintită evlavie pentru proprietate. La trup, Grandet era un bărbat scund, pătrat, îndesat, cu pulpele groase, cu genunchii noduroşi şi cu umerii largi; avea faţa rotundă, bărbia dreaptă, buze fără nicio curbă şi dinţii albi; ochii, cu expresia calmă şi devorantă pe care poporul o atribuie şarpelui fabulos numit bazilisc; fruntea brăzdată de cute transversale, nu era lipsită de anume protuberanţe semnificative; părul gălbui şi sur, era „argintat şi auriu”, cum spuneau unii tineri care nu-şi dădeau seama de tâlcul unei asemenea glumeţe aluzii pe

socoteala domnului Grandet. Nasul, borcănat la vârf, se termina cu un neg vânos, pe care vulgul îl socotea, pe drept cuvânt, plin de venin. Acestă figură vădea o primejdioasă şiretenie, o probitate fără căldură, egoismul unui om obişnuit să-şi concentreze simţirile în voluptatea avariţiei şi asupra singurei fiinţe care într-adevăr preţuia ceva pentru el, fiica sa, Eugenie, singura-i moştenitoare. Atitudine, apucătură, mers, totul în el dovedea, de altfel, acea încredere în sine pe care ţi-o dă siguranţa de a izbuti mereu. Astfel, deşi cu porniri blânde şi molatice în aparenţă, domnul Grandet avea un caracter de bronz. Veşnic îmbrăcat la fel, cine îl vedea azi îl vedea aşa cum fusese în 1791. Încălţările butucănoase se încheiau cu şireturi de piele, pe orice vreme purta ciorapi de lână, un pantalon scurt de postav cafeniu şi gros, cu catarame de argint, o jiletcă de catifea, vărgată cu galben şi castaniu, încheiată petrecut, o haină lungă, castanie, cu poalele largi, o cravată neagră şi o pălărie „quaker”. Mănuşile, tot aşa de solide ca cele ale jandarmilor, îi ţineau douăzeci de luni şi, pentru a le păstra curate, le aşeza pe marginea pălăriei, în acelaşi loc, cu acelaşi gest metodic. (Honoré de Balzac, Eugenie Grandet)

B.

Trecuseră mulţi ani de când, din Combray, tot ceea ce nu era teatrul şi drama culcării mele nu mai exista pentru mine, când, într-o zi de iarnă, cum mă întorceam acasă, mama, văzând că mi-e frig, mă îndemnă să beau, cum nu făceam de obicei, puţin ceai. Mai întâi am refuzat, dar, nu ştiu de ce, m-am răzgândit. Ea trimise să mi se cumpere una dintre acele prăjituri mici şi durdulii, numite „Petites Madeleines”, care par a fi fost

am dus la gură o linguriţă

din ceaiul în care lăsasem să se înmoaie o bucăţică de prăjitură. Dar chiar în clipa când înghiţitura de ceai, amestecată cu fărâmituri din prăjitură, îmi atinse cerul gurii, tresării, atent la lucrul neobişnuit ce se petrecea în mine. O plăcere nespusă mă năpădise, izolată, fără noţiunea cauzei sale făcând în acelaşi timp ca vicisitudinile vieţii să-mi devină

De unde putuse să-mi vină acea puternică

bucurie?[ ] Şi încep iarăşi să mă întreb care ar putea fi această stare necunoscută ce nu aducea nicio dovadă logică, ci evidenţa fericirii ei, a realităţii ei, în faţa căreia celelalte dispar.

Fireşte, ceea ce palpită în adâncul meu trebuie să fie imaginea, amintirea vizuală

care, legată de această savoare, încearcă să o urmărească până la mine. Dar se zbate prea departe, prea confuz; abia dacă percep reflexul neutru în care se amestecă vârtejul de necuprins al culorilor puse în mişcare; dar nu pot să deosebesc forma, să-i cer ca singurului interpret posibil, să-mi tălmăcească mărturia contemporanei, tovarăşei sale nedespărţite, savoarea, să-i cer să-mi spună de ce împrejurare deosebită, de ce epocă din trecut e vorba.[ ] Şi dintr-o dată amintirea mi-a apărut. Gustul era cel al prăjiturii pe care duminica dimineaţa, la Combray […] mătuşa Leonie mi-o oferea după ce o înmuiasem în infuzia ei de ceai sau de flori de tei.Vederea micuţei madelaine nu-mi amintise nimic înainte de a fi gustat din ea; poate că, văzând adeseori asemenea prăjituri de atunci încoace, fără să le mănânc, pe poliţele cofetarilor, imaginea lor părăsise acele zile din Combray pentru a se asocia cu altele, mai recente; poate pentru că, din aceste amintiri părăsite vreme atât de îndelungată în afara memoriei, nimic nu mai supravieţuia, totul se

Dar când dintr-un trecut mai vechi nimic nu mai subzistă, după moartea

fiinţelor, după distrugerea lucrurilor, singure, mai fragile, dar mai vii, mai imateriale, mai

turnate în valva striată a unei scoici. Şi curând, maşinal [

]

indiferente, dezastrele ei inofensive.[

]

dezagregase. [

]

persistente, mai fidele, mirosul şi gustul rămân încă multă vreme, ca nişte suflete, să-şi amintească, să aştepte, să spere, pe ruina a ceea ce mai există, să poarte neclintite, pe acea picătură a lor aproape impalpabilă, edificiul imens al amintirii. Şi de cum am recunoscut gustul bucăţii de prăjitură înmuiată în infuzia de tei pe care mi-o dădea să o beau mătuşa mea (deşi nu ştiam încă şi trebuia să las pentru mai târziu încercarea de a adescoperi de ce acestă amintire mă făcea atât de fericit), pe dată vechea casă cenuşie cu vedere spre stradă, unde se afla camera ei, se ivi ca un decor de

Şi ca în acel joc japonez care constă în a arunca

într-un vas de porţelan plin cu apă bucăţele de hârtie până atunci indistincte care, de îndată ce s-au înmuiat, încep să se alungească, să se răsucească, să se coloreze, să se diferenţieze, să devină flori, case, personaje consistente şi recognoscibile, tot astfel acum tote florile din grădina noastră şi cele din parcul domnului Swann, şi nuferii de pe râul Vivone, şi oamenii din sat, şi căsuţele lor, şi biserica, şi întregul Combray cu împrejurimile sale, toate acestea, căpătând formă şi soliditate, au ieşit, oraş şi grădini, din ceaşca mea cu ceai.

teatru [

]

şi odată cu casa, oraşul [

].

(Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut – fragment)

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 11

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

I. Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu giamlâc şi sonerie. În faţă, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de

O masă fără picioare, la

stejar masiv, totdeauna strâns înfăşurată în cearşafuri ude

mijloc, bazată pe calcule şi probabilităţi, suportă un vas ce conţine esenţa eternă a «lucrului în sine», un căţel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc)

ţinând în mână o sintaxă şi

Trebuieşte însă reţinut că această cameră, vecinic pătrunsă de întuneric, nu are nici uşi,

nici ferestre şi nu comunică cu lumea dinafară decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum şi prin care se pot vedea, în timpul nopţii, cele şapte emisfere ale lui

Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuţă şi un şir finit de basme

A doua încăpere, care formează un

uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit şi inutil

interior turc, este decorată cu mult fast şi conţine tot ceea ce luxul oriental are mai rar şi

mai fantastic

Nenumărate covoare de preţ, sute de arme vechi, încă pătate de sânge

20 de bani bacşiş

restul nu reprezintă nicio importanţă.

eroic, căptuşesc colonadele sălii, iar imenşii ei pereţi sunt, conform obiceiului oriental, sulemeniţi în fiecare dimineaţă, alteori măsuraţi, între timp, cu compasul pentru a nu scădea la întâmplare. De aici, prin o trapă făcută în duşumea, se ajunge, din partea stângă, în o subt-pământă ce formează sala de recepţie, iar din partea dreaptă prin ajutorul unui cărucior pus în mişcare cu manivela, se pătrunde într-un canal răcoros, al căruia unul din capete nu se ştie unde se termină, iar celălalt, la partea opusă, într-o încăpere scundă, cu pământ pe jos şi în mijlocul căreia se află bătut un ţăruş, de care se află legată întreaga familie Stramate II. Acest om demn, unsuros şi de formă aproape eliptică, din cauza nervozităţii excesive la care a ajuns de pe urma ocupaţiilor ce le avea în consiliul comunal, este silit

să mestece, mai toată ziua, celuloid brut, pe care apoi îl dă afară, fărămiţit şi insalivat,

asupra unicului său copil, gras, blazat şi în etate de patru ani, numit Bufty

din prea multă pietate filială, prefăcându-se însă că nu observă nimic, târăşte o mică targă, pe uscat, în vreme ce mama sa, soţia tunsă şi legitimă a lui Stamate, ia parte la bucuria comună, compunând madrigale, semnate prin punere de deget. (Urmuz, Pâlnia şi Stamate – fragment)

Micul băiat,

1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: somptuos, blazat, fast,

pietate.

 

2 p.

2. Prezintă rolul cratimei din construcţia Auto-Kosmosul.

2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul timp.

2 p.

4. Precizează tema fragmentului.

4 p.

5. Transcrie două secvenţe care conţin combinaţii din câmpuri semantice contrastante sau

opuse.

4 p.

6. Selectează din text o enumeraţie.

4 p.

7. Explică în ce constă tehnica balzaciană utilizată de autor în fragmentul dat.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, originalitatea stilistică a lui Urmuz.

4 p.

9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, sursa comicului în creaţia de personaje.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre lectură, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: O cameră fără cărţi e un trup fără suflet. (Cicero) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p. - să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi o paralelă între două texte poetice simboliste, aparţinând aceluiaşi autor.

Plouă!

În oraşul nostru românesc

Plouă aşa cum ştim cu toţi că plouă. Plouă “gris” ca-ntr-o estampă japoneză Pietonii pe trotuare se răresc,

O trăsură cu un “Chrysler” în viteză,

Trec în sens invers

Şi se ciocnesc

Iar un popă cu sutana nouă Stă lipit de chioşcul de ziare, Ca un Crist de abanos într-o vitrină Plină Cu tot felul de obiecte rare Plouă

Şi-n oraşul nostru ploaia cântă, Cântă ca un fonograf stricat De trei zile şi trei nopţi, neîncetat, Un tenor cu vocea falsă se frământă

Şi pe străzi,

Şi-n curte la palat

Un tramvai se-ntoarce de la gară, Şi-n tramvaiul plin de pasageri Toată lumea cântă-n cor pe dinafară, Ce-a cântat şi ieri, Şi-alaltăieri Plouă! Şi-n oraşul nostru românesc, Bântuit de gripă şi ftizie, Tinerii fumează şi tuşesc, Iar bătrânii dorm în veşnicie,

Ca soluţiile puse-n

Plouă “gris” ca-ntr-o estampă japoneză

(paranteză)

(I. Minulescu, Ploaie urbană)

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii, pe trotuare, Merg ţinându-se de mână, Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână, De sub vechile umbrele, ce suspină Şi se-ndoaie, Umede de-atâta ploaie, Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână, Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie, Ce coboară din umbrele, Din burlane Şi din cer Cu puterea unui ser Dătător de viaţă lentă, Monotonă, Inutilă Şi absentă

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână –

Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână (I. Minulescu, Acuarelă) În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două caracteristici ale simbolismului (de exemplu: principii estetice,

teme/motive, imaginar poetic, titlu, specificul imaginilor artistice, inovaţii stilistice/prozodic, elemente de recurenţă, simbol central etc.);

- prezentarea, prin comparaţie, a temelor/motivelor şi simbolurilor din cele două texte;

- ilustrarea comparativă a particularităţilor de compoziţie şi de limbaj din cele două poezii;

- exprimarea unei opinii argumentate asupra reflectării viziunii despre lume în cele două texte lirice, din perspectiva apartenenţei la simbolism.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte;

utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 12

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Toate Cuvintele mele sunt întortocheate

Şi s-au îmbătat. Le vezi ? Au căzut, şi s-au sculat. Au vrut să alerge şi să joace, Dar beţia le-a prăvălit încoace. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs.

S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţisor, Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi.

Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi, Să nu le mai spuie agale Buzele tale, Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele.

Huleşte-le ! (Tudor Arghezi, Cuvinte stricate)

1. Transcrie două cuvinte a căror formă nu corespunde normelor limbii literare actuale. 2 p.

2. Scrie câte un sinonim contextual potrivit fiecăruia dintre următoarele cuvinte: mocirle,

2 p.

roade, vocea, cuvintele.

4.

Identifică două figuri de stil diferite.

4 p.

5. Explică valorile stilistice ale pronumelui personal tu, având în vedetre relaţia lui cu

ideea poetică.

4 p.

6. Transcrie din text un verb dicendi şi explică valoarea stilistică a utilizării acestuia în

text.

4 p.

7. Demonstrează tipul de lirism al acestui text.

4 p.

8. Comentează, în aproximativ zece rânduri, ultimul vers.

4 p.

9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei citate.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre autoiluzionare, pornind de la următoarea afirmaţie: Istoria nu se repetă. Putem fi seduşi şi derutaţi de asemănări întâmplătoare, însă, în datele lui esenţiale, prezentul nu este niciodată asemenea trecutului. (Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Citeşte cu atenţie fragmentele următoare:

A.

Acum eram în voia mai multor emoţii: încântat de primirea ce mi se făcea, de peisagiul gol din faţă, de marea de alături. Eram intimidat de atâţia oameni primindu-mă cu exclamaţii, cu toate că pe unii nici nu-i cunoşteam. Ioana, abia sosită la Cavarna, a şi luat aerul provincial: arsă de soare, pe frunte cu câţiva pistrui, îmbrăcată fără grijă, cu

picioarele goale în pantofi. Rochia şi-a lucrat-o singură, fără gust, cu toate că a vrut să o facă pretenţioasă; parcă şi-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă de obicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva zorzoane inutile, şi la spate, chiar un început de trenă. Totul nepotrivit pentru atmosfera rustică de acolo, şi, de altfel, praful a bătut stofa şi a făcut garniturile şi mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive şi delicioase de copiliţă zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învăţat-o viaţa. O priveam acum cu dragoste, cu duioşie, milă, dar şi cu reflecţia: <<Ce rochie urâtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust>>. Aveam remuşcări de

gândul meu ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul

E foarte frumoasă Ioana,

dar numai când este fericită. Ochii îi scânteie, faţa se luminează, emoţia îi inundă toată

fiinţa. Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporţia perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei cari au suferit sunt frumoşi (Anton Holban, Ioana – fragment)

B.

Ne-am împăcat peste o lună, când a venit cu braţele pline de crini târzii, ca o amantă, şi am fost împreună toata luna august la Constanţa. Locuinţa tihnită, plimbări seara pe dig, împreună cu o familie cunoscută, aperitive în Piaţa Ovidiu înţesată de lume şi, uneori, în glumă, joc la bulă, când pierdeam regulat. Bineînţeles, în dimineaţa însorită eram şi noi, ca toată lumea, încărcătura de tineri în pijamale şi haine albe uşoare, în trenul de Mamaia. Pe plajă, ea era încă extrem de frumoasă, mai ales când tot corpul i se făcuse ca grâul copt. Aproape înaltă, cu talia subţire şi şoldurile vânjoase, cu sânii răzbind ghiciţi ca merele prin maioul negru (strâns pe ea cum e un şarpe în pielea lui), aduna toate privirile. Puţin prea înalt pentru subţirimea braţelor şi coapselor, făceam totuşi, cred, o pereche potrivită cu ea. Când, legată la cap cu un tulpan albăstrui, cum e uneori cerul senin, care îi iradia lumina ochilor şi-i limpezea liniile desenate, pure, punea apoi pe umeri un fel de pelerină, uşoară de tot, poroasă şi albastră, tare ca vopseala, părea întreagă zugrăvită pe smalţ, cu faţa aurie. (Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)

Scrie un eseu liber cu tema Condiţia femeii în romanul românesc interbelic, pornind de la fragmentele citate mai sus.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

VARIANTA 13

F.M.C.

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Aici era cuibul zmeilor. N-a găsit acasă decât pe Mama Zmeilor. […]

– Dar tu cine eşti şi ce cauţi p-aici? îl întrebă zgripţuroaica.

Eu? răspunse el ca un om cu socoteală. Eu sunt tata lor şi caut vreo slujbă.

Tata lor?! îşi zise Mama Zmeilor. Ştia, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, şi se simţi rău smerită când se văzu, aşa deodată, în faţa tatălui lor – cine or fi ei, aceia. Mai de voie bună, mai de frică, îl luă dar pe om slugă pe un an, anul, cum se ştie, de trei zile, iar simbria – ziua şi găleata de galbeni, dac-o fi să-şi poată împlini anul.[

]

Ziua întâi zmeoaica l-a trimis să aducă apă într-un burduf de bivol, da bivol, colea, cum sunt cei din lumea zmeilor.

El, biet, abia putea să ducă burduful gol în spinare: de unde ar fi fost în stare să-l aducă plin?! „De! îşi zise. Văd eu că nici în lumea asta nu poţi s-o duci cu adevărul. Ia s-o mai pornim şi spre minciună.” Sosit la puţul care era departe-n vale, el îşi scoase costorul de la brâu şi începu să râcâie cu el împrejurul puţului, şi-a râcâit mereu şi-a-ndelete până ce i s-a făcut

zgripţuroaicei lehamite de atâta aşteptare şi a trimis pe cel mai cu forfoi* dintre feciorii ei să vadă ce face sluga de nu mai vine cu apa. - Da tu, măi, ce faci aici? întrebă zmeul.

– Uite, răspunse omul râcâind înainte. Ce să mai pierd vremea scoţând apă din

puţ, ca s-o bag în burduf şi apoi iar s-o scot după ce voi fi sosit cu ea acasă? Am să iau puţul aşa cum e în spinare şi-l duc în deal.

– Ba să nu te pună păcatele să faci aşa – răspunse zmeul speriat – că puţul asta e făcut de bunicul bunicului, şi-aici e rostul lui să fie.

*cu forfoi – mai grozav

(Ioan Slavici, Spaima zmeilor)

1. Selectează, din text, două expresii/locuţiuni şi scrie sinonimele lor contextuale.

2 p.

2. Numeşte modurile de expunere prezente în fragment.

2 p.

3. Prezintă rolul liniilor de pauză din enunţul: – Ba să nu te pună păcatele să faci aşa –

răspunse zmeul speriat – că puţul asta e făcut de bunicul bunicului, şi-aici e rostul lui să

2 p.

4. Transcrie, din text, o sintagmă/un enunţ care ilustrează omniscienţa narativă (focalizarea

fie.

zero).

4 p.

5. Selectează două modalităţi de realizare a oralităţii stilului, prezente în textul citat.

4 p.

6. Numeşte două trăsături de caracter care se desprind din fragmentul citat, ale personajului

tata lor.

4 p.

7. Prezintă două surse ale comicului care apar în fragmentul citat.

4 p.

8. Precizează specia căreia aparţine fragmentul citat şi ilustrează două caracteristici ale

4 p.

9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Sosit la puţul care era departe-n

vale, el îşi scoase costorul de la brâu şi începu să râcâie cu el împrejurul puţului, şi-a râcâit mereu şi-a-ndelete până ce i s-a făcut zgripţuroaicei lehamite de atâta aşteptare şi a trimis pe cel mai cu forfoi* dintre feciorii ei să vadă ce face sluga de nu mai vine cu apa. 4 p.

acesteia.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre minciună, pornind de la una dintre următoarele afirmaţii: Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi! (Dostoevski); Minciuna premeditată nu mai e chestie de fantezie, ci de caracter. (T. Muşatescu) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi

SUBIECTUL al II-lea

dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi încadrarea unei poezii studiate în curentul literar simbolism. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– precizarea a patru caracteristici ale curentului simbolism, existente în poezia studiată;

– exemplificarea, pe baza textului poetic ales, a caracteristicilor menţionate;

– evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare a acestora, în poezia aleasă;

– exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnificaţiile textului poetic ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 14

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe când vorbeau, un călăreţ trecu pe lângă trăsură, ca o săgeată. Era Tănase

Scatiu, care făcea curte Tincuţei prin talentul calului său, al cărui „umblet” era o adevărată minune. Cu bordul pălăriei răsfrânt pe ochi, cu o batistă fâlfâindu-i la gât, el se ţinea pe cal cu mare îndemânare, călărind pe o rână, în mod ştrengăresc. Era cam ridicol, fiindcă era înalt din cale-afară şi prea copt pentru berbantlâcurile astea.

Bravo, Tănase, zise Damian, zâmbind.

Îţi mai aduci aminte de mitocanul ăsta? întrebă conu Dinu.

Da cum să nu-mi aduc aminte: eram buni prieteni. Nu-i prost.

Nu-i prost, dar e un ţărănoi îmbogăţit, şiret cât pofteşti. Ar vrea să-i dau pe

Tincuţa.

Damian se uită la unchiul său nedumerit. Nu vrea să rănească pe bătrân şi de aceea se mulţumi a zice:

E cam bătrânior pentru Tincuţa; e mai mare decât mine.

E bătrân şi bădăran, adăugă conu Dinu, uitându-se cu anevoinţă peste apă. Tu vezi mai bine: zăreşti ceva acolo, în fund?[…] Aşa. Ce sunt? oi?

Aşa mi se pare…

Nu; sunt dropii. Era mulţumit conu Dinu că putea dezvălui comorile moşiei sale. În adevăr, în fund, pe o vâlcică singuratică, o turmă de dropii sta tăbărâtă, parc-ar fi fost o turmă de oi. […] Frunzele porumbului, vii şi tremurătoare ca nişte lame de oţel, în zori, acum se muiau şi începeau să se răsucească. Ialomiţa curgea, încropită şi înceată. (Duiliu Zamfirescu, Viaţa la ţară – fragment)

2 p.

2. Prezintă rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din enunţul – Da cum să nu-mi

2 p.

3. Scrie două enunţuri care să ilustreze alte două sensuri ale verbului a trece, diferite de cel

aduc aminte: eram buni prieteni.

1. Menţionează două cuvinte sinonime din text.

din text.

2 p.

4. Precizează tema discuţiei.

4 p.

5. Transcrie o secvenţă de 10 cuvinte care conţine o imagine vizuală/de mişcare.

4 p.

6. Selectează o sintagmă care sugerează dimensiunea morală a personajului Damian în

fragmentul citat.

4 p.

7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în text.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, secvenţa Pe când vorbeau, un călăreţ trecu pe lângă

trăsură, ca o săgeată. Era Tănase Scatiu, care făcea curte Tincuţei prin talentul calului său, al cărui „umblet” era o adevărată minune. Cu bordul pălăriei răsfrânt pe ochi, cu o batistă fâlfâindu-i la gât, el se ţinea pe cal cu mare îndemânare, călărind pe o rână, în mod ştrengăresc. Era cam ridicol, fiindcă era înalt din cale-afară şi prea copt pentru

berbantlâcurile astea.

4 p.

9.

Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, motivul nemulţumirii conului Dinu.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre curaj, pornind de la

o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Pentru orice realizare primul pas este curajul. (Goethe) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată într-o poezie aparţinând lui Mihai Eminescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două caracteristici existente în poezia aleasă pentru încadrarea ei într-un curent literar;

- prezentarea, prin referire la poezia studiată, a patru elemente ale textului liric,

semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume (de exemplu: particularităţi ale

compoziţiei, perspectivă lirică, ipostazele eului liric, imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, limbaj poetic, elemente de prozodie etc.); - ilustrarea cu exemple a două teme/motive literare reprezentative, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în poezia studiată; - exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă viziunea despre lume în poezia pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 15

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Străinule ce baţi la poartă, De unde vii Şi cine eşti ? Străinule de lumea noastră, Răspunde-ne de unde vii, Prin care lumi trăişi coşmarul nepovestitelor poveşti Şi-n care stea găsişi coloarea decoloratei nebunii? De unde vin ? De unde pot veni, când ochii-mi, Plini de regrete şi tristeţi, Par două candele aprinse în cripta morţilor poeţi ? Priviţi Sandalele-mi sunt rupte, Iar toga ce mi-o dete-Apollo în noaptea când pornii spre voi Abia-şi mai flutură albastrul de-a lungul umerilor goi. (Ion Minulescu, Romanţa noului venit)

1. Numeşte tema şi un motiv literar prezente în poezie.

2 p.

3.

Selectează, din text, o sintagmă/un vers care să ilustreze jovialitatea, în ciuda senzaţiei

dominante de tristeţe.

2 p.

4. Explică, într-o frază, rolul interogaţiilor retorice.

4 p.

5. Transcrie două structuri prin care se realizează simetria.

4 p.

6. Prezintă, în 5 – 7 rânduri, semnificaţia sintagmei coloarea decoloratei nebunii.

4 p.

7. Găseşte, în text, sintagme/versuri care sugerează nevoia sau fascinaţia evaziunii.

4

p.

8. Scrie două enunţuri cu sensurile conotative ale termenilor candelă şi sandale.

4 p.

9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre cunoaşterea ştiinţifică/ raţională, pornind de la următoarea afirmaţie: Ştiinţa explică o mulţime de lucruri şi fenomene pe care nu le cunoaşte, analizează şi măsoară o mulţime de cantităţi şi calităţi pe care nu le înţelege, controlează o mulţime de energii ce îi sunt total străine şi adverse – şi ajunge astfel să ştie şi să posede infinit mai multe cunoştinţe decât cunoaşte şi înţelege de fapt. (Ion D. Sârbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Realizează un eseu structurat de tip paralelă, în care să compari mai pe larg tipurile de critică maiorescian şi lovinescian. Foloseşte ca suport textele cunoscute de tine. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– încadrarea celor doi critici în epocile lor;

integrarea adecvată a două din următoarele perechi de termeni antitetici (şi complementari): organicism/revoluţionarism, conservatorism/liberalism, autohtonism/occidentalism, tradiţionalism/modernism;

puncte de întâlnire dintre viziunea lui Titu Maiorescu şi cea a lui Eugen Lovinescu;

exprimarea unui punct de vedere asupra tezei autonomiei esteticului.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 16

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Din jos de Cărpiniş, Bistriţa-şi taie calea dreaptă până-n livezile Mădeiului. Soarele răsare punând cununi de aur pe creştetele codrilor. În urma noastră, pe măgurile depărtate, se văd bungetele* de brădet înnegrind zarea ca pe-o arătură proaspătă. Privelişti fermecătoare, cari nu se pot spune cu vorbe, se deschid de pretutindeni, şi fug, alunecă fantastic îndărătul nostru, şi altele vin, şi cele cari vin ni se par şi mai fermecătoare. De pe plută, din goană, ochii noştri beau cu nesaţ frumuseţile acestea, cari curg şi nu se mai sfârşesc, şi ne pare rău că nu le putem lua, să le ducem cu noi şi să le arătăm lumii, aşa cum le vedem acum, în lumina, în măreţia şi-n liniştea asta dumnezeiască, şi să le spunem celor cari nu le cunosc şi nu le ştiu: „Iată ţara noastră! ” Atunci ar înţelege deodată – ca bătrânii de pe zidurile Troiei la vederea frumoasei Elena – de ce s-au dat lupte ş-atâta sânge s-a vărsat pentru „bucăţica asta de pământ”. [ ] Pe malul drept, în vatra Călugărenilor, se-nalţă o namilă de stâncă – „Piatra Teiului”. Cică-a vrut dracu odată să iezească Bistriţa şi, rupând un hărtan din Ceahlău, l- a luat de-a fedeleşu* şi s-a pogorât cu el în puterea nopţii, dar pe vale l-a prins cântarea cocoşului ş-a zbughit-o Aghiuţă, lăsând stana-n bătătură, de s-au crucit oamenii când au văzut-o a doua zi.

(Alexandru Vlahuţă, Pe plută de la Dorna la Piatra – fragment)

*bunget, bungete – pădure deasă şi întunecoasă *de-a fedeleşu – ca pe un fedeleş, fedeleşuri (butoiaş mic de forme diferite, în care ţăranii îşi duc apa la câmp; la subţioară)

2 p.

2. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al expresiilor: (Bistriţa-şi)

2 p.

3. Transcrie, din text, două cuvinte cu sens denotativ şi două cuvinte cu sens conotativ. 2 p.

taie calea; ne pare rău.

1. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin cuvântul sânge.

4. Construieşte două enunţuri din care să reiasă alte sensuri ale cuvântului vatră (în vatra

Călugărenilor).

4 p.

5. Transcrie câte o structură care conţine o imagine vizuală şi o imagine auditivă.

4 p.

6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat.

4 p.

7. Selectează două mărci ale subiectivităţii din fragmentul citat.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următorul fragment: Cică-a vrut dracu odată să iezească

Bistriţa şi, rupând un hărtan din Ceahlău, l-a luat de-a fedeleşu şi s-a pogorât cu el în puterea nopţii, dar pe vale l-a prins cântarea cocoşului ş-a zbughit-o Aghiuţă, lăsând

stana-n bătătură, de s-au crucit oamenii când au văzut-o a doua zi.

4 p.

9.

Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale descrierii, prezente în textul dat.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre iubire, pornind de la următoarea

SUBIECTUL al II-lea

afirmaţie: Omul are nevoie de dragoste. Viaţa fără duioşie şi fără iubire nu e decât un mecanism uscat, scârţâitor şi sfâşietor. (Victor Hugo) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, în care să ilustrezi concepţia despre actul creaţiei, prin referire la un text reprezentativ al unui poet modernist. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– precizarea a patru repere ale conceptului de modernism;

– prezentarea a două argumente pentru susţinerea caracterului de artă poetică a textului

ales;

– evidenţierea relaţiei dintre fondul de idei şi mijloacele artistice de realizare a acestora,

în poezia aleasă;

– exprimarea unui punct de vedere argumentat despre semnificaţiile textului poetic ales.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 17

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Nu-i cer nimic Şi totuşi, dacă-ar vrea – O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă! Ar face dintr-un lac o Marmara, Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă. Nu-i cer nimic Dar dacă-ar fi să-i cer Ce-aş vrea să am şi ce-ar putea să-mi dea,

Aş picura-ntr-o cupă cu eter Morfină Şi i-aş cere-apoi aşa:

Dă-mi tot ce crezi că nu se poate da. Dă-mi calmul blond al soarelui polar, Dă-mi primul crepuscul pe Golgota Şi primul armistiţiu planetar.

Dă-mi paradoxul frumuseţii tale, Dă-mi prorocirea viselor rebele, Dă-mi resemnarea strofelor banale Şi controversa versurilor mele.

Dă-mi A.B.C. al vieţii subterane, Dă-mi simfonia flautelor mute, Dă-mi tălmăcirea buzelor profane Şi rebusul icoanelor tăcute. Dă-mi preţul primei victime-a femeii, Dă-mi simbolul opalului şi-agatei, Dă-mi ritmu-nveninat al Salomeii Şi tusea-n fa minor a Traviatei.

Dă-mi Spleen-ul călătorilor pe apă, Dă-mi spectrul verde-al zilelor de-apoi, Dă-mi gravitatea morţilor spre groapă Şi comicul funebrului convoi.

Dă-mi tot ce-n prima clipă risipeşti, Şi tot ce-n clipa ultimă aduni. Dă-mi fastul siluetelor regeşti Şi perspectiva casei de nebuni

Nu-i cer nimic. Şi totuşi, dacă-ar vrea – O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă! – Ar face dintr-un lac o Marmara Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă. (Ion Minulescu, Romanţă policromă)

1. Menţionează patru neologisme existente în poezie.

2 p.

2. Prezintă rolul liniei de pauză din ultima strofă.

2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care conţin verbul a da.

2 p.

4. Precizează tema poeziei.

4 p.

5. Transcrie din textul dat două versuri care conţin mărci lexico-gramaticale prin care se

evidenţiază eul liric.

4 p.

6.

Selectează două versuri care sugerează o contradicţie.

4 p.

8.

Comentează, în 6 – 10 rânduri, construcţia discursului liric.

4 p.

9. Argumentează, în 4 – 6 rânduri, apartenenţa poeziei la date la curentul simbolist, prin

referire la două trăsături existente în text.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre ideal, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Viaţa omului numai atunci este preţioasă, când urmăreşte un ideal. (L. Rebreanu) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a

propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente;

18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi particularităţi ale evoluţiei

conflictului într-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două caracteristici ale speciei literare nuvela, existente în opera literară studiată;

- prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a patru elemente semnificative ale textului

narativ (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului,

particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, incipit, final, limbaj etc.);

- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje reprezentative, prin care se evidenţiază

conflictul/conflictele operei;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care evoluează conflictul în nuvela pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

SUBIECTUL I

VARIANTA 18

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

MADAM VINTILĂ (cu un ţipăt alarmat): Nu! (Corina sare speriată în picioare.) Pentru Dumnezeu, ce era să faci? Era scaunul lui. CORINA (care încă nu şi-a revenit): Al cui? MADAM VINTILĂ: Al lui Ştefan Valeriu. CORINA: Şi de asta trebuie să strigi aşa? M-ai speriat. MADAM VINTILĂ: În loc să-mi fii recunoscătoare, îmi faci reproşuri. Nici nu ştii de la ce te-am salvat. Omul acesta e în stare de orice. CORINA: De exemplu, e în stare să mă împuşte pentru că m-am aşezat un moment pe şezlongul lui? MADAM VINTILĂ: Nu, dar e în stare să-ţi facă ce mi-a făcut mie ieri. N-ai decât să-l întrebi pe maior, că era de faţă. Era după masă şi o rugasem pe Agnes să-mi dea cafeaua aici pe terasă. M-am întins pe şezlong, fără să bag de seamă că era al lui. Domnul s-a apropiat de mine şi fără să clipească, s-a uitat în ochii mei: <<Doamnă, scaunul acesta îmi aparţine>>. Îţi jur, aşa mi-a spus: <<îmi aparţine>>. Un moment, nici n-am înţeles ce vrea. Dar el a continuat foarte calm: <<Vă rog să vă ridicaţi>>. Mi s-a urcat atunci tot sângele în obraz. Îmi venea să plâng, să ţip. CORINA: Şi ce-ai făcut? MADAM VINTILĂ: Ce era să fac? M-am sculat. Eu m-am sculat şi el s-a aşezat în locul meu. Ah, dacă n-a fost bărbatul meu aici, i-ar fi arătat lui. CORINA: Şi maiorul n-a zis nimic? MADAM VINTILĂ: Nimic. CORINA (către maior, care tocmai intră prin stânga, împreună cu Jeff): N-ai zis nimic, domnule maior? MAIORUL: Când? CORINA: Ieri, când domnul Ştefan Valeriu a sculat-o pe madame Vintilă de pe scaun. MAIORUL: Păi ce era să zic? CORINA: Frumos, domnule maior, foarte frumos. Ce fel de cavaler eşti dumneata? MAIORUL: În retragere, duduie. CORINA: A, aşa da… Şi tu, Jeff? JEFF: Nu eram aici. CORINA: Felicitările mele, domnilor.[…] Vreau să spun că sunteţi trei bărbaţi în pensiune şi din trei nu e unul în stare să ia apărarea unei femei. Nu crâcneşte nimeni, când trece domnul Ştefan Valeriu. V-a pus pe toţi la respect. Dă-mi o hârtie albă, Jeff. Un carton. JEFF: Ce vreţi să faceţi, domnişoară? CORINA: O să vezi… nu ăsta. E prea subţire. (Caută singură în vraful de ziare şi hârtie de pe măsuţă şi găseşte un carton gros.) Ăsta. Un creion ai? JEFF: (îi dă un creion) CORINA (scrie cu litere mari şi pe măsură ce scrie, rosteşte cuvintele): Ocupat, Occupé, Ocupado, Besetzt. Cum s-o fi zicând pe englezeşte ocupat? JEFF: Reserved. CORINA: Şi cum se scrie? JEFF: Reserved. CORINA: Buuun. Acum daţi-mi o sfoară. MAIORUL (care e lângă radio, ia de acolo un capăt de sfoară şi i-l întinde): Asta e bună? CORINA: Fie şi asta! Vă place? Să poftească înfumuratul! (face o gaură în carton, trece sfoara prin gaură, se apropie de şezlong şi leagă cartonul de spetează, ca un aviz.) Aşa. (Se instalează în şezlong cu aerul cuiva care aşteaptă lupta.)

(Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanţa – fragment)

1. Precizează tema textului.

 

2 p.

2. Selectează două sintagme care indică mişcarea scenică.

 

2 p.

3. Exprimă-ţi

punctul

de

vedere

despre

Ştefan

Valeriu,

ţinând

seama

numai

de

informaţiile oferite în textul de mai sus.

 

2 p.

4. Transcrie câte o formulă a adresării şi una a referirii din scena de mai sus.

 

4 p.

5. Extrage, din text, o replică a Corinei prin care să dovedeşti atitudinea de extremă

luciditate a acesteia.

4 p.

6. Încadrează într-o tipologie personajele.

4 p.

7. Reliefează rolul afirmaţiei Să poftească înfumuratul! din finalul fragmentului.

4 p.

8. Explică efectul stilistic al repetării adverbului frumos din replica Frumos, domnule

maior, foarte frumos.

4 p.

9. Menţionează două trăsături ale textului dramatic, prezente în fragmentul citat.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre condiţia umană, pornind de la următoarea afirmaţie: Din zi în zi ne înfăşură acel neexplicabil care se numeşte fatalitatea. (N. Iorga, Scrisori către Catinca) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Realizează un eseu de 2 – 4 pagini, în care să ilustrezi tema Confruntării individului cu istoria într-un roman postbelic. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea structurii şi compoziţiei romanului studiat, cu referire la două scene/întâmplări semnificative;

– ilustrarea a patru trăsături ale protagonistului, evidenţiate din relaţiile sale cu alte personaje ale romanului;

– prezentarea dramei protagonistului, prin ilustrarea relaţiei sale cu socialul/familia/istoria etc.;

integrarea adecvată a patru din următoarele concepte operaţionale: compoziţie conflict, construcţia subiectului, curent literar, episod, imagine artistică, incipit, moduri de expunere, narator, perspectivă narativă, relaţii temporale şi spaţiale, secvenţă narativă, temă, titlu.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 19

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireş, Şi ca un înger dintre oameni În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior, Şi de la creştet pân-în poale Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii Răsai ca marmura în loc – S-atârnă sufletul-mi de ochii Cei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire, Mireasă blândă din poveşti, Nu mai zâmbi! A ta zâmbire Mi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapte Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde şoapte, Cu-mbrăţişări de braţe reci.

De-odată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinţi:

E-ntunecoasa renunţare,

E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bine Să nu mă ţin de pasul tău, Pierdută vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină

Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,

Spăşi-voi visul de lumină Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană

A pururi verginei Marii,

Pe fruntea ta purtând coroană Unde te duci? Când o să vii? (Mihai Eminescu, Atât de fragedă

)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre

2 p.

următoarele cuvinte: fragedă, vină.

2. Selectează, din text, două forme populare ale unor termeni.

2 p.

3. Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul ochi.

4.

Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie.

4 p.

5. Selectează, din text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii, prin care se

evidenţiază prezenţa eului liric.

6. Argumentează apartenenţa poeziei date la curentul romantic, prin referire la patru

trăsături existente în text.

7. Transcrie, din text, patru sintagme ale ipostazei feminine.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

4 p.

9. Explică rolul antitezei romantice din sintagmele: a farmecului noapte şi visul de

4 p.

4 p.

lumină.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre om, pornind de la următoarea afirmaţie: Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. (Sigmund Freud) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu, de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi comparativ trăsăturile textului dramatic, apelând la exemple dintr-o comedie şi o dramă studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– compoziţia textului dramatic (acte, scene, tablou, replică; indicaţii scenice/didascalii);

– construcţia subiectului textului dramatic (conflict dramatic, intrigă);

– modalităţi specifice de caracterizare a personajului dramatic;

– particularităţi ale construcţiei dialogului şi monologului dramatic (registre stilistice în vorbirea personajelor; oralitatea în dialogul dramatic).

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 20

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Jeanne o rugă:

Aprinde o lumânare, să te văd.

Şi când femeia aduse lumânarea şi o puse pe măsuţa de noapte, se priviră mult una pe alta, fără să-şi spună un cuvânt. Apoi Jeanne, întinzându-i mâna fostei sale slujnice, şopti:

Nu te-aş fi recunoscut niciodată, fata mea. Te-ai schimbat mult, ştii, dar nu

chiar atât de mult cât m-am schimbat eu! Iar Rosalie, uitându-se la femeia aceea cu părul alb, slabă şi trecută, pe care o lăsase tânără, frumoasă şi fragedă, răspunse:

Ce-i drept, v-aţi schimbat, doamnă Jeanne, şi încă mai mult decât s-ar fi cuvenit. Dar gândiţi-vă că, uite, sunt douăzeci şi patru de ani de când nu ne-am văzut. Tăcură, gândindu-se iarăşi. În sfârşit, Jeanne îngăimă:

Cel puţin ai fost fericită?

Şi Rosalie, stând la îndoială de teamă să nu trezească amintiri prea dureroase, se

bâlbâi:

Apoi… da… doamnă. Nu prea am de ce mă plânge, am fost mai fericită decât

dumneavoastră… asta nici vorbă… Doar un lucru mi-a stricat totdeauna cheful: că n-am rămas aici… Tăcu dintr-o dată, speriată că adusese vorba, fără să-şi dea seama, de anumite lucruri. Însă Jeanne urmă cu blândeţe:

Ce vrei, fata mea, omul nu face totdeauna ce vrea. Şi tu eşti văduvă, nu-i aşa?

O nelinişte făcea să-i tremure glasul, apoi urmă: Mai ai şi alţi… şi alţi copii?

Nu, doamnă.

Şi el… fiul tău… ce face? Eşti mulţumită de el?

Da, doamnă, e un băiat bun, nu se dă în lături de la muncă. S-a însurat acum

şase luni, şi o să ia pe seama lui ferma, fiindcă vedeţi, eu m-am întors la dumneavoastră.

Tremurând de emoţie, Jeanne şopti:

Atunci, n-ai să mă mai părăseşti niciodată, fata mea? Şi Rosalie se grăbi să-i răspundă:

D-apoi cum, doamnă, că m-am gândit din vreme la asta! După aceea, nu mai vorbiră câtva timp.

(Guy de Maupassant, O viaţă – fragment)

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul contextual al cuvintelor: să spună, fragedă,

urmă, blândeţe.

2. Prezintă rolul virgulelor şi al cratimelor din enunţul: — D-apoi cum, doamnă, că m-am

2 p.

gândit din vreme la asta!

2 p.

3. Rescrie din text două locuţiuni verbale.

2 p.

4. Precizează tema discuţiei dintre Jeanne şi Rosalie.

4 p.

6.

Selectează din text o figură de stil.

4 p.

7. Explică semnificaţia răspunsului Rosaliei: D-apoi cum, doamnă, că m-am gândit din

4 p.

8. Realizează, în 6 – 10 rânduri, un portret al personajului feminin Jeanne, aşa cum rezultă

vreme la asta!

din textul dat.

4 p.

9.

Rezumă, în 4 – 6 rânduri, conţinutul fragmentului.

4 p.

SUBIECTUL al II-lea

(30 de puncte)

Redactează un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre cultură, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie: Nu e sărac cel ce n-are tată, ci cel ce n-are învăţătură. (Antim Ivireanul ) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea idelor în scris,

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p.

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi evoluţia liricii interbelice, reflectată în creaţii literare studiate. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- evidenţierea a două caracteristici pentru două orientări lirice din perioada interbelică (de

exemplu: temă, motive, discurs liric, imaginar poetic, ipostazele eului liric, particularităţi de limbaj, prozodie etc.);

- ilustrarea celor două caracteristici ale fiecărei orientări lirice interbelice, prin referire la câte o creaţie lirică aparţinând acestora şi unor autori diferiţi;

- comentarea câte unei figuri de stil din fiecare poezie pentru care ai optat.

- exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care a evoluat lirica interbelică.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini şi să dezvolte subiectul propus.

L. S.

VARIANTA 21

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Şi, nemailungind vorba, îndată şi porneşte la iad. Şi el ştie pe unde cotigeşte, că nu umblă tocmai mult şi numai iaca ce dă şi de poarta iadului. Şi atunci, odată începe a bate în poartă, strigând:

— Ei! Tabacioc este?

— Este, răspunde cineva dinlăuntru.

— Votchi este?

— Este.

— Femei sunt?

— Dar cum să nu fie?!

— Lăutari sunt?

— Ho, ho! Câţi pofteşti.

— A! haraşo, haraşo! Aici e de mine! Deschideţi iute, zise Ivan, tropăind şi frecându-şi mâinile. Dracul de la poartă, gândind că e vreun muşteriu vechi de-al lor, deschide; şi atunci, numai iaca ce se trezesc pe neaşteptate cu Ivan Turbincă! — Vai de noi şi de noi! ziseră atunci dracii, scărmănându-se de cap în toate părţile. Aşa-i c-am păţit-o? Ivan, însă, porunceşte să-i aducă mai degrabă votchi, tabacioc, lăutari şi femei frumoase, că are gust să facă un guleai. Se uită dracii unii la alţii şi, văzând că nu-i chip de stat împotriva lui Ivan, încep a-i aduce, care dincotro, rachiu, tutun, lăutari şi tot ce-i poftea lui Ivan sufletul. Umblau

dracii în toate părţile, iute ca prâsnelul, şi-i intrau lui Ivan în voie cu toate cele, căci se temeau de turbincă ca de nu ştiu ce, poate mai rău decât de sfânta cruce. De la o vreme se chefăluieşte Ivan cum se cade, şi unde nu începe a chiui prin iad şi a juca Horodinca şi Cazacinca, luând şi pe draci şi pe drăcoaice la joc, cu nepus în masă; şi în vârtejul cela, răsturna tărăbi şi toate cele în toate părţile, de-ţi venea să te strici de râs de iznoavele lui Ivan. Acum, ce să facă dracii, ca să-l urnească de-acolo? Gândesc ei, se sucesc ei, se frământă ei cu mintea fel şi chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. Talpa-iadului însă, mai ajunsă de cap decât toţi dracii, zise atunci lui Scaraoschi:

— Haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici, aţi păţi voi şi mai rău decât aşa. (Ion Creangă, Ivan Turbincă – fragment)

1. Scrie câte două sinonime contextuale pentru cuvintele: guleaiu, a se chefălui.

2. Alcătuieşte două expresii/locuţiuni care să conţină verbul a veni.

2 p.

2

p.

3. Precizează specia căreia aparţine fragmentul citat. Scrie două argumente.

4. Prezintă semnificaţia comentariului naratorului zise Ivan tropăind şi frecându-şi

2 p.

mâinile.

4 p.

5. Menţionează două moduri de expunere prezente în fragmentul dat. 4 p.

6. Transcrie, din text, o sintagmă care ilustrează omniscienţa narativă.

4 p.

7. Caracterizează personajul colectiv al textului citat.

4 p.

8.

Comentează, în aproximativ 10 rânduri, tipul comicului prezent în fragmentul dat.

 

4 p.

9.

Identifică tipul uman înfăţişat de Ivan Turbincă.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre minciună, pornind de la

următoarea afirmaţie:

Liiceanu, Despre minciună) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al III-lea

toată

lumea minte şi << minte în toate direcţiile>>. (Gabriel

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Realizează un eseu structurat cu tema Particularităţi compoziţionale în lirica romantică. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea conceptului de romantism cu referiri sumare la estetica acestuia;

– elemente de compoziţie în textul poetic romantic, cu referiri la cel puţin două poezii;

– imaginarul/structuri poetice romantice;

– expresivitate şi sugestie în textul romantic.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

F.M.C.

VARIANTA 22

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stăteam la o margine-a orei, tu – la cealaltă ca două toarte de amforă. Numai cuvintele zburau între noi, înainte şi înapoi. Vârtejul lor putea fi aproape zărit,

iar cotul mi-l înfigeam în pământ, numai ca să privesc iarba-nclinată de căderea vreunui cuvânt, ca pe sub laba unui leu alergând. Cuvintele se roteau, se roteau între noi, înainte şi înapoi, şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât

şi deodată, îmi lăsam un genunchi,

repetau, într-un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput. (Nichita Stănescu, Poveste sentimentală)

2 p.

2. Exemplifică prin câte un enunţ, alte două semnificaţii ale cuvântului, din text, cot.

2 p.

3. Identifică tema poeziei.

4. Selectează, din text, două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii, prin care se

2 p.

1. Prezintă rolul liniei de pauză în versul tu – la cealaltă.

evidenţiază prezenţa eului liric.

4 p.

5. Explică semnificaţia metaforei două toarte de amforă.

4 p.

6. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,

ambiguitate, sugestie, reflexivitate) prezentă în textul dat, apoi selectează, din text, două versuri care să conţină imagini dinamice/de mişcare.

4 p.

7. Argumentează apartenenţa poeziei la curentul neomodernism, prin referire la două

trăsături existente în text.

4 p.

8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ultimele cinci versuri ale poeziei date.

4 p.

9. Explică, în 4 – 6 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

4 p.

(30 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre conştiinţă, pornind de la următoarea afirmaţie: Cea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntem uneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă. (Lucian Blaga) Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

SUBIECTUL al II-lea

să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p.

să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei

18 p.

să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

concluzii pertinente;

ortografie şi de punctuaţie).

6 p.

SUBIECTUL al III-lea

(30 de puncte)

Redactează un eseu, de 2 – 4 pagini, în care să prezinţi comparativ specificul artei narative în povestire şi nuvelă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– enumerarea a patru trăsături pe care le consideri reprezentative, ale fiecăreia dintre specii;

– realizarea unei clasificări compoziţionale/tematice în cadrul celor două specii;

– ilustrarea informaţiilor cu exemple din texte studiate;

integrarea în cuprinsul textului a patru dintre conceptele, pe care le consideri adecvate temei dezvoltate, din lista următoare: construcţia subiectului, elemente ale situaţiei de

comunicare, episod, figură de stil, indicaţii scenice, metaforă, perspectivă narativă, secvenţă narativă, tradiţionalism, tablou. Subliniază cele patru concepte.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte patru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 – punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

C.O.

VARIANTA 23

Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: