Sunteți pe pagina 1din 3

Digestia intestinala

Studiul bilei si al sucului pancreatic Bila este produsul de secretie al ficatului care se dreneaza din canaliculele biliare n vezica, unde se concentreaza prin reabsorbtia apei si se amesteca cu mucina, secretata de glandele vezicale. De aici prin canalul coledoc, ce se deschide n duoden prin sfincterul Oddi, bila ajunge n intestin, unde si exercita functia digestiva. Din punct de vedere organoleptic, bila este un lichid de culoare galbuie, la majoritatea speciilor, cu nuanta brunie la carnivore si verzuie la ierbivore si pasari. Are gust amar si pH. variabil, ntre 7 - 8,6 (6-7,5), variaz n functie de specie si n functie de sediul bilei recoltate, deosebindu-se o bil intrahepatic ( canale biliare ) si alta extrahepatic ( vezica biliar ). n compozitia bilei, apa, ajunge pna la 90%. Din substantele organice predomina sulfatii, fosfatii, bicarbonatul de Na. Substantele organice sunt reprezentate n principal de pigmentii, sarurile si acizii biliari alaturi de care mai exista acizi grasi superiori, colesterol, etc. Pigmentii biliari Se formeaza din descompunerea Hb, provenit n principal din eritrocitele uzate fiziologic (mbatrnite). Aceasta descompunere are loc n organele cu tesut reticulo-histiocitar (structuri ale sistemului fagocitar mononuclear - SFM). De aici pigmentii ajung n ficat unde prin hepatocite se dreneaza n canaliculele biliare si se amesteca cu bila. Pigmentii biliari nu au rol n digestie. Ei sunt doar produsi de excretie, eliminati pe cale digestiva, imprimnd culoarea caracteristica fecalelor. n situatii patologice, hepatite, obstructii mecanice ale canalului coledoc, etc., pigmentii biliari neputnd fi eliminati pe cale naturala trec n snge si sunt dispusi la nivelul mucoaselor aparente sau a pielii rezultnd o coloratie galbuie, corespunzatoare sindromului de icter (galbenare). Procesul de formare a pigmentilor biliari urmeaza 3 etape, cu stadiul final de bilirubina (pigmentul principal la majoritatea speciilor cu exceptia ierbivorelor si a pasarilor la care bilirubina este redusa la biliverdina).

Alti pigmenti biliari: bilicianina, bilifuxina, coletenina.

Saruri biliare

Se formeaza prin conjugarea la nivel hepatic a acidului colic cu glicerolul sau taurina, rezultnd glicocolatul si taurococolatul de Na, ca principale saruri biliare. La carnivore exista numai taurococolatul. Sarurile biliare au rol major n digestie. Prin proprietatile lor tensio-active (scaderea tensiunii superficiale) ele emulsioneaza fin grasimile. Au si rol coeretic (stimuleaza secretia de bila). Au rol n activitatea si stimularea secretiei de enzime lipolitice, n special lipaza pancreatica. Sarurile biliare si acizii biliari formeaza asa-numitul "circuit entero-hepatic" prin care, n proportie de 90% , acesti produsi sunt reabsorbiti de la nivel enteric, de ficat, n vederea recircuitarii.

Acizii biliari
ndeplinesc rol de baza n digestie, prin faptul ca se combina cu acizii alimentari, la nivel intestinal, marindu-le gradul de hidrosolubilitate si facilitnd astfel absorbtia lor.

Sucul pancreatic
Este produsul de secretie al pancreasului exocrin, care ajunge n duoden prin canalele secretoare SANTORINI si WIRSUNG, unde si exercita actiunea digestiva, participnd intens la procesele chimice ale digestiei intestinale, deoarece poseda aproape toate enzimele. Din punct de vedere organoleptic, sucul pancreatic are aspect apos, pH = 7 - 8. Ca si compozitie, sucul pancreatic contine 99,6% H20 si 0,4% reziduu uscat, reprezentat de substante anorganice, n principial: bicarbonati, fosfati, sulfati de Na si substante organice, reprezentate de proteine (n principal sub forma de enzime), lipide si glucide. Sucul pancreatic contine toate enzimele necesare digestiei, care sunt grupate n cele 3 clase de baza: PROTEAZE, LIPAZE, AMILAZE. 1. Proteaze TRIPSINA este ferment proteolitic de baza, secretat sub forma inactiva (tripsinogen); este activat de Ca, de enterokinaza si pe cale autocatalitica. Desface legaturi polipeptidice n care sunt angajati aminoacizi bazici ( arginin, leucin ), coaguleaza sngele, dar nu coaguleaza laptele. Actioneaz la un pH de 7 - 8. CHIMOTRIPSINA este ferment cu activitate proteolitica mai slaba; este secretata sub forma inactiva (chimotripsinogen) si activata pe cale autocatalitica si respectiv de cantitati mici de tripsina. Actioneaza asupra legaturilor peptidice, la care participa aminoacizii: triptofan, fenilalanin, etc. CARBOXI si AMINOPEPTIDAZA sunt enzime protolitice, care, mpreuna cu dipeptidazele intestinale, formeaza gruparea proteazica, numita EREPSIN.

Fosfodiesterazele - reprezentate prin ribonucleaze si deoxiribonucleaze - descompun acizii nucleici. 2. Lipazele LIPAZA PANCREATIC este principala enzima lipolitica a organismelor, care actioneaza asupra grasimilor neutre, fin emulsionate, descompuse pna la acizi grasi si glicerol. Are o buna activitate la pH = 6 - 7,5. 3. AMILAZELE (enzime glicolitice) AMILAZA PANCREATIC - este principala enzima amilolitica a organismului, care actioneaza asupra amidonului, descompunndu-l pna la stadiul final (maltoza), trecnd prin produsi intermediari (dextrine). Este mult mai activa dect amilaza salivara, actionnd si asupra amindonului crud. Este prezenta la toate speciile de animale. Alte enzime glicolitice: maltoza, lactoza, invertoza.