Articolul de scandal este cel mai generos ilustrat tip de text din presa romaneasca.

Dezvolta cu precadere functiile afectiva, fatica si conativa. Scopul articolului de scandal este sa incite publicul si sa-i pastreze vie atentia asupra unor probleme minore. Redactarea sa este stridenta, accepta colocvialitati pana la limita lipsei de decenta, enunturi interogative, exclamatii abundente, apelative pline de familiaritate, vocative. Formularea este cat mai directa, apropiata de receptor. Se folosesc elementele oralitatii (constructii imperative, interogative, apelative, vocative, interjectii, expresii si locutiuni apartinand limbii vorbite). Textul abordeaza o problema de interes monden, avandu-l in vizor pe actorul Johnny Depp. Este prezentata o scurta intamplare din viata lui privata, un incident petrecut intr-un restaurant. Textul nu invoca nici o sursa de informatie (nici macar numele martorului nu este precizat), deci credibilitatea sa este redusa. In mod normal, un articol de scandal ar trebui sa socheze in primul rand prin elementele extratextuale (imagine, fotografii, caricatura) si prin elementele intertextuale (titlu incendiar, subtitlu sau supratitlu sugestiv). Acest articol nu are nici supratitlu, nici subtitlu, dar are in schimb un titlu incendiar: Johnny Depp casapeste chelneri. Verbul casapeste (un verb cu o tonalitate dura) a fost in mod special ales pentru a face senzatie inca de la o prima vedere a sa si pentru a-i intriga pe cititori sa parcurga si restul articolului. Deoarece verbul n-a fost pus intre ghilimele, socul initial al cititorului este si mai puternic; la prima vedere, fara o parcurgere a textului, se poate intelege termenul in sensul lui propriu, nu la figurat, asa cum ar trebui. De asemenea, acest verb denota o adresare colocviala, ca si cum emitatorul ar vorbi unui grup de prieteni. Titlu este de fapt o hiperbola, o exagerare in mare care vrea sa accentueze impactul mesajului cu receptorul; creeaza receptorului impresia unei realitati covarsitoare. De asemenea, denota increderea deosebita pe care emitatorul o are fata de referent. Dupa cum se poate observa, articolul este de dimensiuni reduse, de aceea nici n-a fost nevoie de un mic text introductiv (sapou) in care sa se rezume continutul articolului. Ca element intertextual, emitatorul a folosit un citat al unui martor al intamplarii petrecute in acel restaurant. Nu sunt insa precizate nici numele, nici functia martorului respectiv. In ceea ce priveste figura de constructie folosita in realizarea acestui articol de scandal, se distinge paralelismul. Intregul enunt este construit pe baza asocierii referentului cu subiectul filmului Piratii din Caraibe, cel mai recent film in care a jucat actorul Johnny Depp. Desi este vorba de un subiect de film, deci de o fictiune, se poate considera totusi ca face parte dintr-o realitate apropiata campului semantic al referentului, avand in vedere ca actorul a trebuit sa intre in pielea personajului pentru o buna interpretare a rolului sau. Emitatorul face aluzie la faptul ca actorul si-a intrat atat de bine in rol, incat si dupa terminarea filmarilor inca il mai interpreteaza. La nivelul constructiei, acest paralelism este o comparatie, constand in apropierea echilibrata, sustinuta pe parcursul articolului, fata de realitatea filmarilor la Piratii din Caraibe. Scopul acestei figuri de constructie este de a-l denigra pe actor, de a-l prezenta intr-o lumina proasta intrucat din articol reiese faptul ca actorul n-ar mai fi in stare sa distinga platoul de filmare de viata cotidiana, realitatea de fictiune. De asemenea, emitatorul subliniaza si faptul ca actorul este violent si nu se poate controla, atacandu-l pe chelner doar pentru ca nu-i placuse budinca. Prin citatul unui martor neprecizat, se scoate in evidenta alta parte negativa a actorului, menita sa-l plaseze si mai jos in ochii publicului: dorinta acestuia de a-l ucide pe bucatar numai pentru ca nu facuse budinca buna. La nivel morfologic, axa temporala folosita in articolul analizat este cea trecuta: a ramas, a jucat, servea, a luat, s-a apucat etc. Apare si o locutiune: a ramas cu o meteahna. Determinarile sunt post-substantivale, majoritatea neprepozitionale: ambient medieval, sabie ornamentala, martor al intamplarii, membrii echipei de filmare, budinca extrem de proasta. Pentru realizarea acestui articol, emitatorul a apelat la stilul indirect-liber, o forma mixta de coabitare a vorbirii indirecte (in textul de fata reprezentata de prima parte, in care emitatorul expune faptele petrecute) cu vorbirea directa (citatul martorului). Din vorbirea directa preia autenticitatea si spontaneitatea, datorita folosirii intocmai a celor mai semnificative citate. Preia de asemenea si participarea intens afectiva la momentul desfasurarii discutiei. Din vorbirea indirecta, aduce detasarea in timp si spatiu a locutorului fata de faptele povestite. Acest tip de adresare este cea mai folosita in stilul publicistic deoarece ea asigura dezvoltarea componentelor afectiva si informationala, fara sa fie prejudiciata vreuna. Acest tip de vorbire marcheaza participarea intens afectiva a emitatorului, in ciuda faptului ca a trecut timp intre petrecerea evenimentului si momentul redactarii.