Varianta A: Fig.71: In general cartograma de baza stabileste timpul de deschidere al injectorului in functie de sarcina si turatia motorului.

In mod particular la sistemul monojetronic cartograma de baza da tot timpul de deschidere al injectorului dar in functie de unghiul clapetei de acceleratie si turatia motorului.La sistemul Monojetronic sunt definite 15 puncte de control pt sarcina si 15 pt unghiul clapetei. Distributia punctelor pe curba nu este uniforma. Cartograma de baza este utilizata pentru stabilirea cantitatii de combustibil injectata in cazul regimului stationar de functionare al motorului. Cartograma de baza este determinata pentru motorul aflat la temperatura de regim si pentru conditii atmosferice standard. Cartograma se stabileste in mod experimental pe standul de motoare si apoi este memorata in memoria permanenta a unitatii de control. In cazul altor conditii decat cele standard la valorile determinate cu ajutorul cartogramei se aplica corectii. Fig.92: Sistem MED Motronic (injectie directa ) 1. Senzorul de debit de aer 2.Debitmetrul de aer cu clapeta 3.senzorul de presiune din colectorul de admisie 4.Pompa de inalta presiune 5.Supapa de reglare a presiunii 6.Conducta de combustibil 7.bobina de inductie 8.Sonda lambda 9.Catalizator 10.Sonda lambda 11.pompa de combustibil 12.injector 13.Senzor de presiune a combustibilului

14.supapa EGR 15.Unitate electronica de comanda si control 3. curs 9 pag 2 (C) Corectia realizata cu ajutorul sondei lambda +desen Sistemul cu sonda lambda realizeaza in mod practic un supercontrol asupra sistemului de injectie aplicand corectiile necesare pentru compensarea urmatorilor factori: -compensarea influentei variatiei densitatii aerului in raport cu altitudinea si presiunea atmosferica -compensarea influentei lipsei de etanseitate a galeriei de admisie si a fenomenelor de uzare ale motorului -Compensarea influentei variatiei cantitatii de combustibil refulat de injector ca urmare a intarzierii in raspuns a acestuia si ca urmare a unei presiuni ale combustibilului in sistem necorespunzatoare. Compensarea tuturor acestor influente se efectueaza prin considerarea unei valori de adaptare, cu ajutorul careia se corecteaza valorile cartogramei de baza. Variabila de adaptare este determinata de catre unitatea electronica de control pentru un anumit interval de functionare. La fiecare salt al tensiunii semnalului sondei (amestesc bogat la amestesc sarac si invers) unitatea electronica de control determina scaderea sau cresterea valorii paramatrului de control cu 3% din valoarea instantaee a acestuia si conditnuand cu o scadere sau crestere liniara pana la urmatorul salt al tensiunii sondei. VARIANTA B: Fig.65: Caracteristica de debit a injectorului (functionare la mers incet in gol) 1.intervalul de intarziere la deschiderea injectorului 2.incepe curgerea-debitul are niste fluctuatii 3.zona de liniaritate Fig.90: Sistemul ME-Motronic

1.Canistra de carbon activ 2.supapa de retinere 3.electrovalva ce controleaza comunicatia cu canistra de carbon activ 4. senzorul de presiune din colectorul de admisie 5.Conducta de combustibil/injector 6.Bobina de inductie 7. senzor pozitie arbore cu came 8.Pompa electrica secundara de aer 9.Supapa a pompei 8 10.debitmetru cu fir cald 11. supapa de reglare a debitului 12.Supapa EGR 13.Senzor de detonatie 14.Senzor de turatie 15.Senzor de temperatura 16.Sonda lambda 17.Unitate electronica de control 18.interfata de diagnoza 19.lampa 20.imobilizator 21.Senzorul de presiune al rezervorului 22.Pompa imersata in rezervor 23.Pedala de acceleratie 24.Baterie de acumulatoare Fig.88: Turbosuflanta Ca elemente constructive, ea este compusa din partea de compresie si partea de antrenare Comanda supapei se face cu ajutorul unei tije comandate prin suprapresiune. Constructia este cu tija pentru ca temperatura in zona
3

turbinei este foarte mare. Scuturile impiedica propagarea caldurii catre elementele invecinate. Scuturile sunt in apropierea turbinei. Nu trebuie sa avem detonatie in motor deoarece apar efecte nocive asupra motorului.

VARIANTA C:
5

Fig.92: Sistem MED Motronic (injectie directa) 1. Senzorul de debit de aer 2.Debitmetrul de aer cu clapeta 3.senzorul de presiune din colectorul de admisie 4.Pompa de inalta presiune 5.Supapa de reglare a presiunii 6.Conducta de combustibil 7.bobina de inductie 8.Sonda lambda 9.Catalizator 10.Sonda lambda 11.pompa de combustibil 12.injector 13.Senzor de presiune a combustibilului 14.supapa EGR 15.Unitate electronica de comanda si control Fig.67 Graficul este realizat experimental functie de turatia motorului) (grad de umplere

-la turatii mici aproximativ 1000 rot/min, la variatia pozitiei clapetei, ai variatii mari de sarcina - la turatii mari ai variatii mici de sarcina Principiul de reglaj in bucla inchisa cu sonda lambda ???? (Sistemul cu sonda lambda realizeaza in mod practic un supercontrol asupra sistemului de injectie aplicand corectiile necesare pentru compensarea urmatorilor factori: -compensarea influentei variatiei densitatii aerului in raport cu altitudinea si presiunea atmosferica -compensarea influentei lipsei de etanseitate a galeriei de admisie si a fenomenelor de uzare ale motorului

-Compensarea influentei variatiei cantitatii de combustibil refulat de injector ca urmare a intarzierii in raspuns a acestuia si ca urmare a unei presiuni ale combustibilului in sistem necorespunzatoare. Compensarea tuturor acestor influente se efectueaza prin considerarea unei valori de adaptare, cu ajutorul careia se corecteaza valorile cartogramei de baza. Variabila de adaptare este determinata de catre unitatea electronica de control pentru un anumit interval de functionare.)

VARIANTA D: Fig.66.: Canistra de carbon activ 1.conducta ventilare rezervor 2.element filtru carbon activ 3.aer ambiant 4.electrovalva 5.conducta de legatura cu galeria de admisie 6.clapeta de acceleratie Daca vine aer cu vapori de combustibil, se retin in elementul de carbon(cand motorul e oprit) Cand motorul functioneaza, avem depresiune, aerul trece pe langa elementul de carbon, vaporii trec in aer si regenereaza stratul de carbon. Canistra de carbon se poate sa fie inundata cu combustibil si astfel carbonul se depreciaza. Pe intrarea 3 avem o electrovalva ce se inchide cand autovehiculul este oprit. Fig.90: Sistemul ME-Motronic 1.Canistra de carbon activ 2.supapa de retinere 3.electrovalva ce controleaza comunicatia cu canistra de carbon activ 4. senzorul de presiune din colectorul de admisie 5.Conducta de combustibil/injector 6.Bobina de inductie 7.senzor pozitie arbore cu came 8.Pompa electrica secundara de aer 9.Supapa a pompei 8 10.debitmetru cu fir cald 11. supapa de reglare a debitului 12.Supapa EGR 13.Senzor de detonatie

14.Senzor de turatie 15.Senzor de temperatura 16.Sonda lambda 17.Unitate electronica de control 18.interfata de diagnoza 19.lampa 20.imobilizator 21.Senzorul de presiune al rezervorului 22.Pompa imersata in rezervor 23.Pedala de acceleratie 24.Baterie de acumulatoare Cum se regleaza corectia in raport cu temperatura aerului la sistemul mono-motronic Imi zici ca am de facut figura 72 (ca stiu sa o fac) + explicatiile astea: Trebuie obtinuta experimental Cartograma. Cartograma stabileste temperaturap de deschidere a injectorului functie de sarcina motorului si de turatie. La val determinata din cartograma se aplica factorul de corectie cu care se imulteste valoarea det din cartograma.