HIPERLORDOZA LOMBARĂ

Definiţie Lordozele sunt deviaţii în plan sagital ale coloanei vertebrale cu convexitatea îndreptată anterior. Există două curburi lordotice fiziologice, una în regiunea cervicală şi una în regiunea lombară. Când spunem însă că cineva are o lordoză nu ne referim la curburile fiziologice, ci la deviaţiile de la normal ale acestor curburi, fie ca grad de încurbare, fie ca întindere, fie ca localizare. Etiologie Lordozele pot fi produse de următoarele cauze: • • Cauzele interne şi externe comune tuturor deviaţiilor coloanei vertebrale; Cauze specifice sau predispozante: tipul morfologic infantil, sexul feminin, poziţia prea înclinată a bazinului, abdomenul proeminent, de fapt în lordoze înclinarea bazinului şi respectiv tendinţa de orizontalizare a sacrului este prezentă în marea majoritate a cazurilor. În scop compensator curbura lordotică lombară se accentuează, putând lua unul din următoarele două aspecte: fie o hiperlordoză întinsă pe întreaga regiune lombară cu punctul maxim în L4, fie o exagerare a ei strict în articulaţia lombo-sacrală, cu punctul maxim în L5, restul coloanei lombare supraiacentă lui L5 păstrând o oarecare rectitudine. Cauze favorizante: creşterea exagerată în înălţime, debilitatea fizică şi obezitatea.

În general deviaţiile lordotice ale coloanei vertebrale îndeosebi curburile lordotice lungi, influenţează într-o măsură mai mică sau mai mare şi celelalte elemente anatomice ale spatelui. Există însă cazuri în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, după cum există cazuri în care angrenarea formaţiunilor spatelui şi toracelui în întregime este foarte pregnantă. În cazul în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, fără a modifica prea mult poziţia şi forma celorlalte elemente ale spatelui, vorbim de „lordoză propriuzisă”. Dacă însă deviaţia, mai ales cea de formă lungă sau totală, angrenează spatele întreg, vorbim de „spate lordotic”. De regulă lordozele sunt deviaţii primare ale coloanei vertebrale şi mai rar deviaţii secundare sau compensatorii ale cifozelor sau ale altor deformaţii ale corpului. Clasificare A. După localizare lordozele pot fi: • Lordozele tipice sunt considerate a fi cele care prezintă o exagerare a curburii fiziologice din regiunea lombară. • Lordozele atipice sunt curburile lordotice situate la alt nivel, adică cele din regiunea dorsală şi cele din zona de trecere dorolombară.

fără modificări structurale sau cu modificări minore şi se pot trata prin exerciţii fizice cu rezultate foarte bune. Lordozele patologice sunt rare. fără a o corecta prin mijloace adecvate. rareori produc dureri sau contracturi musculare. dar nu hipercorecta. care va lua un aspect de coloană lombară. care se hipercorectează la mişcarea de flexie a trunchiului. transformându-se în aşa numita lordoză habituală. Aceste deviaţii sunt de regulă uşoare. lordozele patologice au o cauză şi un început bine precizate. se accentuează şi. Este mai frecventă la preşcolari şi şcolari mici. Tratamentul lor trebuie să urmărească în primul rând eliminarea cauzei şi a mecanisnmului de producere. cu reducerea mobilităţii. fesiere şi ischio-gambiere. la cei cu abdomen mare. Dacă nu se tratează. iar funcţia motorie este stânjenită numai în cazul accentuării sau fixării deviaţiei. se modifică în sensul obişnuinţei căpătate. c) Lordozele compensatorii sunt curburi lordotice secundare. iar lombalizarea constă în separarea de osul sacru a primei vertebre sacrale. Sacralizarea este tendinţa de asimilare şi sudare a vertebrei L5 la sacru. care va corecta poziţia bazinului şi a lordozei lombare. mai ales prin sacralizări şi lombalizări ale vertebrelor. care se întind şi în regiunea dorsală. articulaţiilor şi muşchilor. a) Atitudinea lordotică este o accentuare a curburii lombare fiziologice. care încearcă să compenseze o curbură cifotică sau înclinarea anterioară prea mare a bazinului şi să reechilibreze astfel statica coloanei vertebrale. în funcţie de cauză şi evoluţie. cuprinzând din aceasta un sector mai mic sau mai mare în primull caz. care se limitează la un numă redus de vertebre • Lordoze lungi sau totale. a atitudinii corecte. între ele se disting următoareleforme clinice: a) Lordozele congenitale sunt lordoze produse prin malformaţii congenitale ale vertebrelor. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu lordozele profesionale. 2 . iar ţesuturile aparatului de susţinere vor suferi transformări care vor întrţine şi adânci lordoza. După modificările substratului anatomic lordozele pot fi: • Lordoze funcţionale. de aceea se impune tonifierea musculaturii abdominale. la cei graşi şi obezi. b) Lordozele prin deprimare (habituale şi profesionale) Dacă atitudinea lordotică este menţinută timp îndelungat în toate împrejurările.B. C. Această lordoză se poate corecta. După întindere lordozele pot fi: • Lordoze scurte sau parţiale. după un timp se produc modificări structurale ale vertebrelor. în care încurbarea lordotică este impusă de considerente profesionale (balet. Mecanismul normal de coordonare neuromotorie a poziţiilor corpului. patinaj artistic). cu manifestări caracteristice. Ele au o evoluţie lentă. devine obişnuită. precum şi la fete în perioada pubertăţii. • Lordoze structurale (patologice) Spre deosebire de cele funcţionale. respectiv întreaga regiune dorsală în al doilea caz.

mai ales a musculaturii abdominale. proces numit spondilolisteză. corpii vertebrali alunecă înainte. relieful fesier se accentuează. sau ca urmare a unor procese infecţioase a articulaţiei coxofemurale. au localizare în regiunea lombară sau toraco-lombară.b) Lordozele rahitice apar ca urmare a modificărilor rahitice. deviaţii în valg ale picioarelor. fiind determinată de contracturile musculare şi durerile din faza acută a reumatismului. g) Lordoze prin modificări ale formei şi funcţiilor articulaţiilor coxofemurale şi membrelor inferioare. dorsală şi jenă funcţională. d) Lordozele miopatice sunt produse prin miopatie. alungind şi lărgind deviaţia lordotică. capul este uşor aplecat în faţă. care va avea drept consecinţă o accentuare a lordozei lombare cu caracter compensator. care apare mai ales la fete. toracele se bombează sau se turteşte. L5 şi S1. umerii par traşi înapoi. În această formă coloana vertebrală are o curbură lordotică lungă şi accentuată. joasă. cuprinzând şi regiunea dorsală. determină o lordoză caracteristică. de origine necunoscută. coxavara. membrele inferioare foarte scurte. Lordozele se pot instala şi după un traumatism acut puternic. Procesul patologic prinde mai ales musculatura regiunii lombare şi a membrelor inferioare. h) Lordoze diverse sunt exagerări ale lordozei lombare din diferite alte cauze. evoluând până în preajma maturităţii. paralizii spotice sau flasce ale musculaturii membrelor inferioare. • 3 . în afara celor amintite: rotaţia în afară sau abducţia membrelor inferioare. e) Lordozele traumatice se produc prin microtraumatisme repetate. care alterează discul intervertebral şi erodează pediculii vertebrali. o afecţiune foarte gravă a muşchilor. Părţile laterale ale spatelui se aplatizează. cu distrugerea lor. compenstaă uneori de printr-o cifoză cervico-dorsală superioară. la nivelul vertebrelor L4. Toate acestea se însoţesc de o înclinare anterioară a bazinului. Dispare odată cu mecanismul şi cauza care la produs. care prin contractură însoţită de atrofie. În cazul în care deviaţia lordotică din regiunea lombară se întinde î sus. coxită tuberculoasă. Dacă pediculii se rup. Au o evoluţie rapidă şi gravă. abdomenul proemină sau se lăţeşte. Este favorizată de laxitatea capsulo-ligamentară şi hipotonia musculaturii abdominale. cu fracturarea corpului vertebral. omoplaţii se desprind de torace şi se depărtează de coloană. f) Lordozele reumatice apar ca un simptom în cadrul bolii reumatice. c) Lordozele paralitice sunt o consecinţă a nunei pareze sau paraliziei. anchiloza în flexie a unui sau a ambilor genunchi. vorbim de spatele lordotic sau înşeuarea spatelui. Spatele lordotic. la 7-14 ani. producând o lordoză scurtă. cu deosebire de origine poliomielitică. Anterior. însoţită de contractură musculară lombară. Se produc în cazul luxaţiei coxofemurale congenitale. prin tulburarea pronunţată a staticii şi dinamicii coloanei vertebrale. amputaţia membrelor inferioare. interesând şi celelalte elemente anatomice ale spatelui.

• Tonifierea generală a musculaturii. dacă mobilitatea ei este scăzută. în înclinările exagerate ale bazinului din cadrul luxaţiilor şi anchilozelor de şold. ca cea rahitică. • Prevenirea compensării lordozei prin cifoză dorsală • Îmbunătăţirea funcţiei respiratorii. Tratamentul lordozelor beneficiază de tratament funcţional prin gimnastică medicală. atât în situaţii statice. Ca poziţii. omoplatii. care este tulburată în special în lordoze lungi. care este hipotonă în lordoze. • Scăderea sarcinilor coloanei vertebrale. b) Mijloacele Ca mijloace se folosesc exerciţii statice şi dinamice • Exerciţii din ortostatism: o Pozitia de redresare prin corectarea coloanei la perete: se preseaza planul de vertical cu calcaiele. prin tratament cu caracter preventiv. urmat de relaxare 4 . ortostatism cu trunchiul înclinat. muşchi slăbiţi şi alungiţi concomitent cu decontracturarea şi tonifierea în condiţii de alungire a muşchilor lombo-sacraţi. se folosesc: şezând. gambele posterior. • Asuplizarea coloanei vertebrale lombare în sensul convexităţii curburii.se mobilizeaza coloana indoind genunchiul si departand calcaiele de perete. a) Obiective corective • Redresarea coloanei vertebrale lombare prin tonifierea în condiţii de scurtare a abdominalilor.occiput. Corectarea lordozelor prin exerciţiu fizic Tratamentul prin exerciţii fizice urmăreşte lungirea musculaturii spatelui şi scurtarea celei a planului anterior tonifiind în special muşchii abdominali şi scurtarea muşchilor fesieri. • Creşterea mobilităţii articulaţiei coxofemurale în sensul extensiei coapsei. Se vor evita exerciţiile de extensie care înşeuează spatele şi ca sporturi ciclismul. mai ales a expiraţiei. cât şi dinamice. dar pastrand contactul dorsolombar cu peretele prin contractia musculaturii abdominale. canotajul academic şi gimnastica la aparate. Se evită mersul pe jos prelungit şi căratul de greutăţi.Spatele lordotic se întâlneşte în anumite lordoze primare. sau compensează cifozele scurt şi accentuate. • Formarea sau reeducarea reflexului corect şi stabil al atitudinii corpului cu bazinul redresat şi coloana vertebrală redresată. care sunt cresute în caz de obezitate şi balonare a abdomenului. DD cu genunchii aduşi la piept. fesele. paralitică şi miopatică.

urmată de îndoirea genunchilor. cu arcuire şi expiraţie în doi timpi. cu sprijin pe palme sau pe coate înapoi: ridicarea alternativă a picioarelor întinse până la 90°. contracţia muşchilor fesieri mari şi tragerea umerilor în spate. apoi stânga cu acţiune numai la nivelul bazinului. trunchiul inclinat inainte. o Pe sol cu picioarele apropiate. revenire cu inspiraţie. împreunând degetele. dar fără a se sprijini pe el. o Echerul șezând cu MI si MS la 45 de grade și mâinile apucând gleznele. o Pe sol. cu ducerea palmei la piciorul opus. picioarele depărtate. Picioarele depărtate. o Aceeaşi poziţie: ridicarea simultană a picioarelor până la 45° cu genunchii întinşi. braţele lateral: aplecare în faţă cu apucarea gleznelor. cu tracţiune şi expiraţie. o Pe sol. braţele sus: rotări de trunchi (circumducţii) în plan anterior. mâinile pe şolduri:genoflexiuni. lipit cu spatele de perete inaltare maxima fara ridicare pe varfuri. braţele lateral: aplecarea şi răsucirea alternativă a trunchiului spre dreapta şi spre stânga. Cu faţa spre oglindă. cu un baston ţinut peste omoplaţi: deplasare înainte şi lateral dreapta. picioarele depărtate. spre cel drept şi în faţă cu expiraţie: revenire cu inspiraţie. o Pe sol. o Pe sol. ducând călcâiele razant cu solul. inspiraţie. o Idem cu mâinile pe şolduri. subiectul cu picioarele departate la nivelul umerilor. revenire cu inspiraţie. cu redresarea bazinului şi menţinerea poziţiei corecte prin sugerea abdomenului. bratele se sprijina pe marginea ferestrei sau a patului. Se cu apasă palmele osul occipital şi se apleacă trunchiul înainte cât mai mult posibi. braţele sus: aplecarea pieptului spre piciorul stîng. Exerciţii din aşezat: o Aşezat pe scaun: se execută flexia coloanei încercând să apropiem palmele de podea Se menţine 5 secunde: o Aşezat pe scaun: se duc ambele mâini la ceafă. trunchiul înclinat la 90° sau sub orizontală. sprijinit înapoi pe palme: ducera genunchilor la piept cu prinderea lor în braţe şi expiraţie. revenire cu inspiraţie. apoi întinderea genunchilor .o o o o o o o • corectarea lordozei lombare prin redresarea din verticala in pozitia de ghemuit Cu trunchiul uşor înclinat. braţele lateral: răsuciri alternative de trunchi urmărind cu privirea braţul în sus. aplecari cu arcuiri pana la atingerea genunchiului cu pieptul. spre dreapta şi spre stînga. o Aceeaşi poziţie: ridicarea picioarelor până la 45° întinse şi forfecări pe verticală şi orizontală. Se menţine 10 secunde o Pe sol. Exerciţii din poziţia pe genunchi: • 5 . o Pe sol. picioarele depărtate.

mâinile prinzând marginea mesei. urmată de relaxare. • Exerciţii o o o o o o o o o o o din poziţia decubit dorsal: contracţia pelvisului pe plan dur 5 sec. incat genunchiul sa vina in intampinarea cotului opus. pe călcâie şezând. braţele sus: aplecări de trunchi in fată cu expiraţie.o o o o o o o pe călcâie şezând. cu genunchii extinsi . o idem cu picioarele intinse (echer). trunchiul înclinat în faţa: ducerea alternativă a genunchilor la piept cu arcuire. o ducerea genunchilor spre piept. simultan cu ridicarea trunchiului. braţele sus: îndoiri laterale de trunchi cu inspiraţie. 6 . Patrupedie: cu spatele drept “se suge burta”. lomba va rămâne tot timpul in contact cu masa. bazinul ramanand pe sol. apoi se reașează in poziția initială. se flectează capul în timp ce se aplatizează lomba. cu picioarele în sprijin pe şipca a teia de la scara fixă: o ducerea alternativă şi simultană a genunchilor la piept şi revenire. urmat de relaxare. se repeta pe partea opusa cu genunchii flectati si mainile dupa ceafa: se flecteaza un sold concomitent cu trunchiul. Aplecarea trunchiului înainte cu extensia MS înapoi şi aşezarea capului pe genunchi. revenire cu inspiraţie. forfecări și rotări de picioare la verticală. pisica Patrupedie: ducerea unui genunchi către piept. pelvisul basculat posterior: se duce o mana spre genunchiul opus. se apleacă ambii genunchi flectați spre dr/stg până ating patul. se contractă abdomenul si pelvisul se basculează posterior (se ridică sacrul) totul se execută cu flexia capului . revenire cu expiraţie (alternativ spre dreapta şi stânga). se readuc genunchii la piept. compresia pelvică cu ridicare capului 5 sec. capul se flectează. de aici se extind – talpile spre zenit. alternând membrele inferioare. relaxare. Pe spate. spatele rotund: deplasare înainte şi lateral spre dreapta şi spre stînga. Patrupedie. care se roteaza in asa fel. cu brațele pe lângă corp. genunchii flectați. se trag genunchii spre piept. rularea pe spate. bratele la 45 de grade sau ridicate. se execută bicicleta cu genunchii cât mai sus și cu mișcări cât mai ample. revenirea cu picioarele în poziţia iniţiala. prinderea genunchilor în braţe. coloana se cifozează. alterări. contracţia pelvică cu flexia cervicală şi ambii genunchi la piept. bratele pe langa corp . o ducerea alternativă şi simultană a picioarelor la verticală şi revenire. alternativ. contracţie pelvică asociind flexia cervicală şi flexia coapsei pe bazin 5 sec. mâinile sprijinite la scara fixă în dreptul umerilor.

cu sprijinul picioarelor pe sol la 30 cm. Culcat înainte pe lada de gimnastică. după posibilităţi. spre dreapta şi spre stînga. • o o o Exerciţii din poziţia decubit lateral: spatele usor cifozat. sau deasupra capului. cu rol în redresarea bazinului). cu bazinul deasupra orizontalei: târâre (mers) înainte cu braţi şi picior opus. 7 . tarare. idem cu menţinere şi forfecare pe verticală. o idem cu o minge medicinală ţinută la piept. o aceeaşi poziţie. sau întinse pe lângă cap. soldurile si genunchii flectati.o o cu braţele lateral. deplasare laterală spre dreapta şi spre stânga. ducerea genunchilor până la vertivală. ridicarea un ui genunchi la piept. doar cu picioarele depărtate: ridicarea trunchiului până la 45°. o un picior îndoit în sprijin între braţe: schimbarea alternativă a picioarelor prin săritură. Pe spate.mers inainte pe brat si MI opus. urmată de înclinarea lor lateral pînă la sol alternativ. ridicarea trunchiului până la vertivală. cu picioarele atârnând înafara suprafeţei de sprijin: o o o o o ridicarea alternativă şi simultană a picioarelor până sub orizontală. continuată cu aplecarea în faţă până la picioare. pe orizontală şi rotări de picioare (în ambele sensuri) in plan anterior (mişcările din această poziţie dezvoltă muşchii fesieri şi ischiogambieri. Exerciţii din poziţia decubit ventral: o • în sprijin pe palme. apropierea simultană a mânilor de picioare. o ducera simultană a picioarelor în ghemuit lângă braţe prin săritură şi revenire prin săritură. la ceafă. la fel in buestru • Exerciţii din poziţia atârnat o cu spatele la scara fixă. după posibilităţi. cu vărfurile picioarelor agăţate sub şipca a treia: mânile pe lângă corp. aceeaş mişcare cu picioarele întinse. idem cu mâna şi piciorul din aceeaşi parte (în bueştru). prin păşire succesivă cu mânile şi piciorele. cu menţinere şi răsucire alternativ spre dreapta şi spre stânga. de la spalier: ducerea alternativă şi simultană a genunchilor până la orizontală sau până la piept.

mers cu fandare înainte. mers cu baston ținutîn fața coapselor. mersul elefantului (apucarea gleznelor cu mâinile). 8 . respiraţii cu accent pe expiraţie. Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor. suspensii. • • o o o o o o o o o o o Exerciţii dinamice prin echilibrarea cuplurilor antagoniste. se flectează trunchiul. redresările pasive şi active. mâinile coboară pe rând. mâinile pe șolduri. săritura broaștei –genoflexiuni. mâinile pe șolduri. din aceeaşi poziţie: ducerea picioarelor până la orizontală. până atingem picioarele cu fruntea. Se vor efectua flexii de trunchi. prinderea unui genunchi în brațe și aplecarea capului tot la al treilea pas. spatele cât mai rotund în regiunea lombară. cu apropierea frunții de genunchi. abdominale şi fesierii ca şi cuplu corector şi lombarii şi psoasul iliac ca şi cuplu deformant. mers aplecat cu mâinile atârnând în față. târâre. târâre pe genunchi. mersul cosit ( cu răsucirea trunchiului și aplecarea lui înainte). idem cu ridicarea picioarelor până la 45° şi rotări diferite de picioare (circumducţii) in plan anterior. tonifoere muşchii ceafă şi fixarea omoplaţilor Exercitii aplicative sub forma de: mers ghemuit (piticul). Mâinile prind bara la nivelul pieptului și aplecăm trunchiul înainte cu bărbia în piept. Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor: se efectuează flexia alternativă a genunchilor.o o o o o o idem cu piciorele întinse.șezând pe călcâie. mers pe călcâie. Repetăm aceeași mișcare cu fața la spalier. menţinere şi forfecări pe orizontală şi verticală. mers în patru labe cu MI si MS întinse. cu trecerea alternativă a picioarelor printre brațe. mers ghemuit cu mingea medicinală ținută deasupra capului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful