HIPERLORDOZA LOMBARĂ

Definiţie Lordozele sunt deviaţii în plan sagital ale coloanei vertebrale cu convexitatea îndreptată anterior. Există două curburi lordotice fiziologice, una în regiunea cervicală şi una în regiunea lombară. Când spunem însă că cineva are o lordoză nu ne referim la curburile fiziologice, ci la deviaţiile de la normal ale acestor curburi, fie ca grad de încurbare, fie ca întindere, fie ca localizare. Etiologie Lordozele pot fi produse de următoarele cauze: • • Cauzele interne şi externe comune tuturor deviaţiilor coloanei vertebrale; Cauze specifice sau predispozante: tipul morfologic infantil, sexul feminin, poziţia prea înclinată a bazinului, abdomenul proeminent, de fapt în lordoze înclinarea bazinului şi respectiv tendinţa de orizontalizare a sacrului este prezentă în marea majoritate a cazurilor. În scop compensator curbura lordotică lombară se accentuează, putând lua unul din următoarele două aspecte: fie o hiperlordoză întinsă pe întreaga regiune lombară cu punctul maxim în L4, fie o exagerare a ei strict în articulaţia lombo-sacrală, cu punctul maxim în L5, restul coloanei lombare supraiacentă lui L5 păstrând o oarecare rectitudine. Cauze favorizante: creşterea exagerată în înălţime, debilitatea fizică şi obezitatea.

În general deviaţiile lordotice ale coloanei vertebrale îndeosebi curburile lordotice lungi, influenţează într-o măsură mai mică sau mai mare şi celelalte elemente anatomice ale spatelui. Există însă cazuri în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, după cum există cazuri în care angrenarea formaţiunilor spatelui şi toracelui în întregime este foarte pregnantă. În cazul în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, fără a modifica prea mult poziţia şi forma celorlalte elemente ale spatelui, vorbim de „lordoză propriuzisă”. Dacă însă deviaţia, mai ales cea de formă lungă sau totală, angrenează spatele întreg, vorbim de „spate lordotic”. De regulă lordozele sunt deviaţii primare ale coloanei vertebrale şi mai rar deviaţii secundare sau compensatorii ale cifozelor sau ale altor deformaţii ale corpului. Clasificare A. După localizare lordozele pot fi: • Lordozele tipice sunt considerate a fi cele care prezintă o exagerare a curburii fiziologice din regiunea lombară. • Lordozele atipice sunt curburile lordotice situate la alt nivel, adică cele din regiunea dorsală şi cele din zona de trecere dorolombară.

după un timp se produc modificări structurale ale vertebrelor. • Lordoze structurale (patologice) Spre deosebire de cele funcţionale. Este mai frecventă la preşcolari şi şcolari mici. iar lombalizarea constă în separarea de osul sacru a primei vertebre sacrale. care va lua un aspect de coloană lombară. După modificările substratului anatomic lordozele pot fi: • Lordoze funcţionale. b) Lordozele prin deprimare (habituale şi profesionale) Dacă atitudinea lordotică este menţinută timp îndelungat în toate împrejurările. Dacă nu se tratează. rareori produc dureri sau contracturi musculare. care se limitează la un numă redus de vertebre • Lordoze lungi sau totale. care încearcă să compenseze o curbură cifotică sau înclinarea anterioară prea mare a bazinului şi să reechilibreze astfel statica coloanei vertebrale. transformându-se în aşa numita lordoză habituală. patinaj artistic). lordozele patologice au o cauză şi un început bine precizate. Lordozele patologice sunt rare. care va corecta poziţia bazinului şi a lordozei lombare. fără a o corecta prin mijloace adecvate. cuprinzând din aceasta un sector mai mic sau mai mare în primull caz. fără modificări structurale sau cu modificări minore şi se pot trata prin exerciţii fizice cu rezultate foarte bune. dar nu hipercorecta. între ele se disting următoareleforme clinice: a) Lordozele congenitale sunt lordoze produse prin malformaţii congenitale ale vertebrelor. în care încurbarea lordotică este impusă de considerente profesionale (balet. C. c) Lordozele compensatorii sunt curburi lordotice secundare. Această lordoză se poate corecta. cu reducerea mobilităţii. la cei cu abdomen mare. a) Atitudinea lordotică este o accentuare a curburii lombare fiziologice. respectiv întreaga regiune dorsală în al doilea caz. Ele au o evoluţie lentă. mai ales prin sacralizări şi lombalizări ale vertebrelor. devine obişnuită. care se întind şi în regiunea dorsală. iar ţesuturile aparatului de susţinere vor suferi transformări care vor întrţine şi adânci lordoza. a atitudinii corecte. După întindere lordozele pot fi: • Lordoze scurte sau parţiale. se modifică în sensul obişnuinţei căpătate. care se hipercorectează la mişcarea de flexie a trunchiului. fesiere şi ischio-gambiere. cu manifestări caracteristice. de aceea se impune tonifierea musculaturii abdominale. articulaţiilor şi muşchilor. Tratamentul lor trebuie să urmărească în primul rând eliminarea cauzei şi a mecanisnmului de producere. Mecanismul normal de coordonare neuromotorie a poziţiilor corpului. în funcţie de cauză şi evoluţie. se accentuează şi. Sacralizarea este tendinţa de asimilare şi sudare a vertebrei L5 la sacru. iar funcţia motorie este stânjenită numai în cazul accentuării sau fixării deviaţiei. la cei graşi şi obezi.B. 2 . precum şi la fete în perioada pubertăţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu lordozele profesionale. Aceste deviaţii sunt de regulă uşoare.

mai ales a musculaturii abdominale. membrele inferioare foarte scurte. coxită tuberculoasă. proces numit spondilolisteză. c) Lordozele paralitice sunt o consecinţă a nunei pareze sau paraliziei. care alterează discul intervertebral şi erodează pediculii vertebrali. care va avea drept consecinţă o accentuare a lordozei lombare cu caracter compensator. omoplaţii se desprind de torace şi se depărtează de coloană. În cazul în care deviaţia lordotică din regiunea lombară se întinde î sus. relieful fesier se accentuează. e) Lordozele traumatice se produc prin microtraumatisme repetate. cu fracturarea corpului vertebral. abdomenul proemină sau se lăţeşte. vorbim de spatele lordotic sau înşeuarea spatelui. coxavara. • 3 . umerii par traşi înapoi. Lordozele se pot instala şi după un traumatism acut puternic. Dispare odată cu mecanismul şi cauza care la produs. d) Lordozele miopatice sunt produse prin miopatie. toracele se bombează sau se turteşte. În această formă coloana vertebrală are o curbură lordotică lungă şi accentuată. paralizii spotice sau flasce ale musculaturii membrelor inferioare. o afecţiune foarte gravă a muşchilor. cu deosebire de origine poliomielitică. cuprinzând şi regiunea dorsală. alungind şi lărgind deviaţia lordotică. evoluând până în preajma maturităţii. h) Lordoze diverse sunt exagerări ale lordozei lombare din diferite alte cauze. însoţită de contractură musculară lombară. Anterior. Dacă pediculii se rup. compenstaă uneori de printr-o cifoză cervico-dorsală superioară. Părţile laterale ale spatelui se aplatizează. interesând şi celelalte elemente anatomice ale spatelui. de origine necunoscută. corpii vertebrali alunecă înainte. care apare mai ales la fete. producând o lordoză scurtă. Procesul patologic prinde mai ales musculatura regiunii lombare şi a membrelor inferioare. determină o lordoză caracteristică. L5 şi S1. la nivelul vertebrelor L4. anchiloza în flexie a unui sau a ambilor genunchi. au localizare în regiunea lombară sau toraco-lombară. g) Lordoze prin modificări ale formei şi funcţiilor articulaţiilor coxofemurale şi membrelor inferioare. care prin contractură însoţită de atrofie. în afara celor amintite: rotaţia în afară sau abducţia membrelor inferioare. fiind determinată de contracturile musculare şi durerile din faza acută a reumatismului. la 7-14 ani. Se produc în cazul luxaţiei coxofemurale congenitale. capul este uşor aplecat în faţă. amputaţia membrelor inferioare. deviaţii în valg ale picioarelor. Este favorizată de laxitatea capsulo-ligamentară şi hipotonia musculaturii abdominale. joasă. Toate acestea se însoţesc de o înclinare anterioară a bazinului.b) Lordozele rahitice apar ca urmare a modificărilor rahitice. Spatele lordotic. cu distrugerea lor. dorsală şi jenă funcţională. prin tulburarea pronunţată a staticii şi dinamicii coloanei vertebrale. Au o evoluţie rapidă şi gravă. f) Lordozele reumatice apar ca un simptom în cadrul bolii reumatice. sau ca urmare a unor procese infecţioase a articulaţiei coxofemurale.

se mobilizeaza coloana indoind genunchiul si departand calcaiele de perete. fesele. în înclinările exagerate ale bazinului din cadrul luxaţiilor şi anchilozelor de şold. omoplatii. atât în situaţii statice. care este hipotonă în lordoze. • Creşterea mobilităţii articulaţiei coxofemurale în sensul extensiei coapsei. muşchi slăbiţi şi alungiţi concomitent cu decontracturarea şi tonifierea în condiţii de alungire a muşchilor lombo-sacraţi. • Scăderea sarcinilor coloanei vertebrale. se folosesc: şezând.occiput. mai ales a expiraţiei. a) Obiective corective • Redresarea coloanei vertebrale lombare prin tonifierea în condiţii de scurtare a abdominalilor. DD cu genunchii aduşi la piept. cât şi dinamice. • Formarea sau reeducarea reflexului corect şi stabil al atitudinii corpului cu bazinul redresat şi coloana vertebrală redresată. sau compensează cifozele scurt şi accentuate. dar pastrand contactul dorsolombar cu peretele prin contractia musculaturii abdominale. Se evită mersul pe jos prelungit şi căratul de greutăţi. paralitică şi miopatică. care sunt cresute în caz de obezitate şi balonare a abdomenului. Corectarea lordozelor prin exerciţiu fizic Tratamentul prin exerciţii fizice urmăreşte lungirea musculaturii spatelui şi scurtarea celei a planului anterior tonifiind în special muşchii abdominali şi scurtarea muşchilor fesieri. ortostatism cu trunchiul înclinat. • Tonifierea generală a musculaturii. canotajul academic şi gimnastica la aparate. • Asuplizarea coloanei vertebrale lombare în sensul convexităţii curburii. • Prevenirea compensării lordozei prin cifoză dorsală • Îmbunătăţirea funcţiei respiratorii. dacă mobilitatea ei este scăzută. Ca poziţii. urmat de relaxare 4 . ca cea rahitică. gambele posterior. Tratamentul lordozelor beneficiază de tratament funcţional prin gimnastică medicală. Se vor evita exerciţiile de extensie care înşeuează spatele şi ca sporturi ciclismul. b) Mijloacele Ca mijloace se folosesc exerciţii statice şi dinamice • Exerciţii din ortostatism: o Pozitia de redresare prin corectarea coloanei la perete: se preseaza planul de vertical cu calcaiele. prin tratament cu caracter preventiv. care este tulburată în special în lordoze lungi.Spatele lordotic se întâlneşte în anumite lordoze primare.

o Pe sol. Se cu apasă palmele osul occipital şi se apleacă trunchiul înainte cât mai mult posibi. apoi stânga cu acţiune numai la nivelul bazinului. o Aceeaşi poziţie: ridicarea picioarelor până la 45° întinse şi forfecări pe verticală şi orizontală. o Pe sol. împreunând degetele. o Idem cu mâinile pe şolduri. cu ducerea palmei la piciorul opus. picioarele depărtate. o Pe sol. Exerciţii din poziţia pe genunchi: • 5 . braţele lateral: răsuciri alternative de trunchi urmărind cu privirea braţul în sus. o Pe sol cu picioarele apropiate. cu redresarea bazinului şi menţinerea poziţiei corecte prin sugerea abdomenului. bratele se sprijina pe marginea ferestrei sau a patului. Se menţine 10 secunde o Pe sol. o Echerul șezând cu MI si MS la 45 de grade și mâinile apucând gleznele. trunchiul înclinat la 90° sau sub orizontală. ducând călcâiele razant cu solul.o o o o o o o • corectarea lordozei lombare prin redresarea din verticala in pozitia de ghemuit Cu trunchiul uşor înclinat. Cu faţa spre oglindă. Exerciţii din aşezat: o Aşezat pe scaun: se execută flexia coloanei încercând să apropiem palmele de podea Se menţine 5 secunde: o Aşezat pe scaun: se duc ambele mâini la ceafă. o Pe sol. braţele lateral: aplecare în faţă cu apucarea gleznelor. braţele sus: rotări de trunchi (circumducţii) în plan anterior. mâinile pe şolduri:genoflexiuni. sprijinit înapoi pe palme: ducera genunchilor la piept cu prinderea lor în braţe şi expiraţie. braţele sus: aplecarea pieptului spre piciorul stîng. picioarele depărtate. cu tracţiune şi expiraţie. spre cel drept şi în faţă cu expiraţie: revenire cu inspiraţie. dar fără a se sprijini pe el. revenire cu inspiraţie. apoi întinderea genunchilor . picioarele depărtate. lipit cu spatele de perete inaltare maxima fara ridicare pe varfuri. o Aceeaşi poziţie: ridicarea simultană a picioarelor până la 45° cu genunchii întinşi. urmată de îndoirea genunchilor. braţele lateral: aplecarea şi răsucirea alternativă a trunchiului spre dreapta şi spre stânga. o Pe sol. aplecari cu arcuiri pana la atingerea genunchiului cu pieptul. inspiraţie. subiectul cu picioarele departate la nivelul umerilor. cu un baston ţinut peste omoplaţi: deplasare înainte şi lateral dreapta. revenire cu inspiraţie. contracţia muşchilor fesieri mari şi tragerea umerilor în spate. cu sprijin pe palme sau pe coate înapoi: ridicarea alternativă a picioarelor întinse până la 90°. cu arcuire şi expiraţie în doi timpi. spre dreapta şi spre stînga. revenire cu inspiraţie. trunchiul inclinat inainte. Picioarele depărtate.

pe călcâie şezând. se contractă abdomenul si pelvisul se basculează posterior (se ridică sacrul) totul se execută cu flexia capului . de aici se extind – talpile spre zenit. braţele sus: îndoiri laterale de trunchi cu inspiraţie.o o o o o o o pe călcâie şezând. incat genunchiul sa vina in intampinarea cotului opus. cu brațele pe lângă corp. mâinile sprijinite la scara fixă în dreptul umerilor. compresia pelvică cu ridicare capului 5 sec. cu picioarele în sprijin pe şipca a teia de la scara fixă: o ducerea alternativă şi simultană a genunchilor la piept şi revenire. o ducerea genunchilor spre piept. forfecări și rotări de picioare la verticală. revenirea cu picioarele în poziţia iniţiala. trunchiul înclinat în faţa: ducerea alternativă a genunchilor la piept cu arcuire. spatele rotund: deplasare înainte şi lateral spre dreapta şi spre stînga. care se roteaza in asa fel. genunchii flectați. urmată de relaxare. prinderea genunchilor în braţe. 6 . Patrupedie: cu spatele drept “se suge burta”. capul se flectează. o idem cu picioarele intinse (echer). apoi se reașează in poziția initială. braţele sus: aplecări de trunchi in fată cu expiraţie. bazinul ramanand pe sol. se flectează capul în timp ce se aplatizează lomba. contracţie pelvică asociind flexia cervicală şi flexia coapsei pe bazin 5 sec. o ducerea alternativă şi simultană a picioarelor la verticală şi revenire. se execută bicicleta cu genunchii cât mai sus și cu mișcări cât mai ample. urmat de relaxare. alterări. alternând membrele inferioare. se trag genunchii spre piept. se readuc genunchii la piept. pelvisul basculat posterior: se duce o mana spre genunchiul opus. relaxare. lomba va rămâne tot timpul in contact cu masa. Pe spate. contracţia pelvică cu flexia cervicală şi ambii genunchi la piept. revenire cu inspiraţie. alternativ. rularea pe spate. simultan cu ridicarea trunchiului. se apleacă ambii genunchi flectați spre dr/stg până ating patul. Patrupedie. bratele la 45 de grade sau ridicate. mâinile prinzând marginea mesei. bratele pe langa corp . revenire cu expiraţie (alternativ spre dreapta şi stânga). coloana se cifozează. se repeta pe partea opusa cu genunchii flectati si mainile dupa ceafa: se flecteaza un sold concomitent cu trunchiul. pisica Patrupedie: ducerea unui genunchi către piept. • Exerciţii o o o o o o o o o o o din poziţia decubit dorsal: contracţia pelvisului pe plan dur 5 sec. cu genunchii extinsi . Aplecarea trunchiului înainte cu extensia MS înapoi şi aşezarea capului pe genunchi.

la ceafă. cu vărfurile picioarelor agăţate sub şipca a treia: mânile pe lângă corp. continuată cu aplecarea în faţă până la picioare. după posibilităţi. cu sprijinul picioarelor pe sol la 30 cm. prin păşire succesivă cu mânile şi piciorele. ducerea genunchilor până la vertivală. • o o o Exerciţii din poziţia decubit lateral: spatele usor cifozat. o aceeaşi poziţie. o un picior îndoit în sprijin între braţe: schimbarea alternativă a picioarelor prin săritură. o idem cu o minge medicinală ţinută la piept. apropierea simultană a mânilor de picioare. cu bazinul deasupra orizontalei: târâre (mers) înainte cu braţi şi picior opus. ridicarea un ui genunchi la piept. idem cu menţinere şi forfecare pe verticală. cu picioarele atârnând înafara suprafeţei de sprijin: o o o o o ridicarea alternativă şi simultană a picioarelor până sub orizontală.o o cu braţele lateral. Exerciţii din poziţia decubit ventral: o • în sprijin pe palme. doar cu picioarele depărtate: ridicarea trunchiului până la 45°. spre dreapta şi spre stînga. sau deasupra capului. sau întinse pe lângă cap. cu menţinere şi răsucire alternativ spre dreapta şi spre stânga. urmată de înclinarea lor lateral pînă la sol alternativ. Culcat înainte pe lada de gimnastică. 7 . tarare. cu rol în redresarea bazinului). deplasare laterală spre dreapta şi spre stânga. după posibilităţi. o ducera simultană a picioarelor în ghemuit lângă braţe prin săritură şi revenire prin săritură. ridicarea trunchiului până la vertivală. soldurile si genunchii flectati. aceeaş mişcare cu picioarele întinse. Pe spate. idem cu mâna şi piciorul din aceeaşi parte (în bueştru).mers inainte pe brat si MI opus. pe orizontală şi rotări de picioare (în ambele sensuri) in plan anterior (mişcările din această poziţie dezvoltă muşchii fesieri şi ischiogambieri. de la spalier: ducerea alternativă şi simultană a genunchilor până la orizontală sau până la piept. la fel in buestru • Exerciţii din poziţia atârnat o cu spatele la scara fixă.

Repetăm aceeași mișcare cu fața la spalier. • • o o o o o o o o o o o Exerciţii dinamice prin echilibrarea cuplurilor antagoniste. mersul elefantului (apucarea gleznelor cu mâinile). târâre. tonifoere muşchii ceafă şi fixarea omoplaţilor Exercitii aplicative sub forma de: mers ghemuit (piticul). Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor: se efectuează flexia alternativă a genunchilor. idem cu ridicarea picioarelor până la 45° şi rotări diferite de picioare (circumducţii) in plan anterior. spatele cât mai rotund în regiunea lombară. mersul cosit ( cu răsucirea trunchiului și aplecarea lui înainte). mers ghemuit cu mingea medicinală ținută deasupra capului. mers cu fandare înainte.o o o o o o idem cu piciorele întinse. mers în patru labe cu MI si MS întinse. 8 . Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor. cu apropierea frunții de genunchi. se flectează trunchiul.șezând pe călcâie. respiraţii cu accent pe expiraţie. prinderea unui genunchi în brațe și aplecarea capului tot la al treilea pas. mâinile pe șolduri. din aceeaşi poziţie: ducerea picioarelor până la orizontală. Mâinile prind bara la nivelul pieptului și aplecăm trunchiul înainte cu bărbia în piept. săritura broaștei –genoflexiuni. abdominale şi fesierii ca şi cuplu corector şi lombarii şi psoasul iliac ca şi cuplu deformant. târâre pe genunchi. mâinile pe șolduri. suspensii. menţinere şi forfecări pe orizontală şi verticală. mers aplecat cu mâinile atârnând în față. redresările pasive şi active. mers cu baston ținutîn fața coapselor. până atingem picioarele cu fruntea. mâinile coboară pe rând. mers pe călcâie. cu trecerea alternativă a picioarelor printre brațe. Se vor efectua flexii de trunchi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful