P. 1
Hiperlordoza lombara

Hiperlordoza lombara

|Views: 3,196|Likes:
Published by Feró Hadnagy

More info:

Published by: Feró Hadnagy on Apr 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

HIPERLORDOZA LOMBARĂ

Definiţie Lordozele sunt deviaţii în plan sagital ale coloanei vertebrale cu convexitatea îndreptată anterior. Există două curburi lordotice fiziologice, una în regiunea cervicală şi una în regiunea lombară. Când spunem însă că cineva are o lordoză nu ne referim la curburile fiziologice, ci la deviaţiile de la normal ale acestor curburi, fie ca grad de încurbare, fie ca întindere, fie ca localizare. Etiologie Lordozele pot fi produse de următoarele cauze: • • Cauzele interne şi externe comune tuturor deviaţiilor coloanei vertebrale; Cauze specifice sau predispozante: tipul morfologic infantil, sexul feminin, poziţia prea înclinată a bazinului, abdomenul proeminent, de fapt în lordoze înclinarea bazinului şi respectiv tendinţa de orizontalizare a sacrului este prezentă în marea majoritate a cazurilor. În scop compensator curbura lordotică lombară se accentuează, putând lua unul din următoarele două aspecte: fie o hiperlordoză întinsă pe întreaga regiune lombară cu punctul maxim în L4, fie o exagerare a ei strict în articulaţia lombo-sacrală, cu punctul maxim în L5, restul coloanei lombare supraiacentă lui L5 păstrând o oarecare rectitudine. Cauze favorizante: creşterea exagerată în înălţime, debilitatea fizică şi obezitatea.

În general deviaţiile lordotice ale coloanei vertebrale îndeosebi curburile lordotice lungi, influenţează într-o măsură mai mică sau mai mare şi celelalte elemente anatomice ale spatelui. Există însă cazuri în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, după cum există cazuri în care angrenarea formaţiunilor spatelui şi toracelui în întregime este foarte pregnantă. În cazul în care deviaţia lordotică interesează numai coloana vertebrală, fără a modifica prea mult poziţia şi forma celorlalte elemente ale spatelui, vorbim de „lordoză propriuzisă”. Dacă însă deviaţia, mai ales cea de formă lungă sau totală, angrenează spatele întreg, vorbim de „spate lordotic”. De regulă lordozele sunt deviaţii primare ale coloanei vertebrale şi mai rar deviaţii secundare sau compensatorii ale cifozelor sau ale altor deformaţii ale corpului. Clasificare A. După localizare lordozele pot fi: • Lordozele tipice sunt considerate a fi cele care prezintă o exagerare a curburii fiziologice din regiunea lombară. • Lordozele atipice sunt curburile lordotice situate la alt nivel, adică cele din regiunea dorsală şi cele din zona de trecere dorolombară.

lordozele patologice au o cauză şi un început bine precizate. Tratamentul lor trebuie să urmărească în primul rând eliminarea cauzei şi a mecanisnmului de producere. Ele au o evoluţie lentă. care se limitează la un numă redus de vertebre • Lordoze lungi sau totale. precum şi la fete în perioada pubertăţii. fără a o corecta prin mijloace adecvate. la cei cu abdomen mare. Mecanismul normal de coordonare neuromotorie a poziţiilor corpului. Sacralizarea este tendinţa de asimilare şi sudare a vertebrei L5 la sacru. Lordozele patologice sunt rare. 2 . mai ales prin sacralizări şi lombalizări ale vertebrelor. C. cu reducerea mobilităţii. de aceea se impune tonifierea musculaturii abdominale. Aceste deviaţii sunt de regulă uşoare. se modifică în sensul obişnuinţei căpătate. fără modificări structurale sau cu modificări minore şi se pot trata prin exerciţii fizice cu rezultate foarte bune. a) Atitudinea lordotică este o accentuare a curburii lombare fiziologice. la cei graşi şi obezi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu lordozele profesionale. transformându-se în aşa numita lordoză habituală. articulaţiilor şi muşchilor. a atitudinii corecte. cu manifestări caracteristice. dar nu hipercorecta. Această lordoză se poate corecta. în funcţie de cauză şi evoluţie. rareori produc dureri sau contracturi musculare. După întindere lordozele pot fi: • Lordoze scurte sau parţiale. în care încurbarea lordotică este impusă de considerente profesionale (balet. se accentuează şi. între ele se disting următoareleforme clinice: a) Lordozele congenitale sunt lordoze produse prin malformaţii congenitale ale vertebrelor. c) Lordozele compensatorii sunt curburi lordotice secundare. iar funcţia motorie este stânjenită numai în cazul accentuării sau fixării deviaţiei. care va corecta poziţia bazinului şi a lordozei lombare. Dacă nu se tratează. patinaj artistic). care se hipercorectează la mişcarea de flexie a trunchiului. care se întind şi în regiunea dorsală. după un timp se produc modificări structurale ale vertebrelor. care încearcă să compenseze o curbură cifotică sau înclinarea anterioară prea mare a bazinului şi să reechilibreze astfel statica coloanei vertebrale. devine obişnuită. iar lombalizarea constă în separarea de osul sacru a primei vertebre sacrale. După modificările substratului anatomic lordozele pot fi: • Lordoze funcţionale. fesiere şi ischio-gambiere. care va lua un aspect de coloană lombară. b) Lordozele prin deprimare (habituale şi profesionale) Dacă atitudinea lordotică este menţinută timp îndelungat în toate împrejurările. respectiv întreaga regiune dorsală în al doilea caz. iar ţesuturile aparatului de susţinere vor suferi transformări care vor întrţine şi adânci lordoza.B. cuprinzând din aceasta un sector mai mic sau mai mare în primull caz. • Lordoze structurale (patologice) Spre deosebire de cele funcţionale. Este mai frecventă la preşcolari şi şcolari mici.

sau ca urmare a unor procese infecţioase a articulaţiei coxofemurale. care alterează discul intervertebral şi erodează pediculii vertebrali. Se produc în cazul luxaţiei coxofemurale congenitale. Procesul patologic prinde mai ales musculatura regiunii lombare şi a membrelor inferioare. interesând şi celelalte elemente anatomice ale spatelui. au localizare în regiunea lombară sau toraco-lombară. corpii vertebrali alunecă înainte. compenstaă uneori de printr-o cifoză cervico-dorsală superioară. Anterior. Spatele lordotic. fiind determinată de contracturile musculare şi durerile din faza acută a reumatismului. care prin contractură însoţită de atrofie. g) Lordoze prin modificări ale formei şi funcţiilor articulaţiilor coxofemurale şi membrelor inferioare. determină o lordoză caracteristică. c) Lordozele paralitice sunt o consecinţă a nunei pareze sau paraliziei. la nivelul vertebrelor L4. abdomenul proemină sau se lăţeşte. alungind şi lărgind deviaţia lordotică. cu deosebire de origine poliomielitică. relieful fesier se accentuează. cu fracturarea corpului vertebral. L5 şi S1. Dacă pediculii se rup. vorbim de spatele lordotic sau înşeuarea spatelui. Părţile laterale ale spatelui se aplatizează. h) Lordoze diverse sunt exagerări ale lordozei lombare din diferite alte cauze. cuprinzând şi regiunea dorsală. Toate acestea se însoţesc de o înclinare anterioară a bazinului. la 7-14 ani. coxită tuberculoasă. deviaţii în valg ale picioarelor. În cazul în care deviaţia lordotică din regiunea lombară se întinde î sus. care apare mai ales la fete. toracele se bombează sau se turteşte. umerii par traşi înapoi. Este favorizată de laxitatea capsulo-ligamentară şi hipotonia musculaturii abdominale. coxavara. amputaţia membrelor inferioare. omoplaţii se desprind de torace şi se depărtează de coloană. d) Lordozele miopatice sunt produse prin miopatie. anchiloza în flexie a unui sau a ambilor genunchi. de origine necunoscută. însoţită de contractură musculară lombară. proces numit spondilolisteză. paralizii spotice sau flasce ale musculaturii membrelor inferioare. Au o evoluţie rapidă şi gravă. în afara celor amintite: rotaţia în afară sau abducţia membrelor inferioare. Dispare odată cu mecanismul şi cauza care la produs.b) Lordozele rahitice apar ca urmare a modificărilor rahitice. Lordozele se pot instala şi după un traumatism acut puternic. • 3 . dorsală şi jenă funcţională. În această formă coloana vertebrală are o curbură lordotică lungă şi accentuată. f) Lordozele reumatice apar ca un simptom în cadrul bolii reumatice. capul este uşor aplecat în faţă. o afecţiune foarte gravă a muşchilor. cu distrugerea lor. mai ales a musculaturii abdominale. e) Lordozele traumatice se produc prin microtraumatisme repetate. evoluând până în preajma maturităţii. producând o lordoză scurtă. care va avea drept consecinţă o accentuare a lordozei lombare cu caracter compensator. membrele inferioare foarte scurte. prin tulburarea pronunţată a staticii şi dinamicii coloanei vertebrale. joasă.

se mobilizeaza coloana indoind genunchiul si departand calcaiele de perete. Se vor evita exerciţiile de extensie care înşeuează spatele şi ca sporturi ciclismul. sau compensează cifozele scurt şi accentuate. în înclinările exagerate ale bazinului din cadrul luxaţiilor şi anchilozelor de şold. Ca poziţii. • Prevenirea compensării lordozei prin cifoză dorsală • Îmbunătăţirea funcţiei respiratorii. canotajul academic şi gimnastica la aparate. ca cea rahitică. urmat de relaxare 4 . • Tonifierea generală a musculaturii. • Asuplizarea coloanei vertebrale lombare în sensul convexităţii curburii. • Creşterea mobilităţii articulaţiei coxofemurale în sensul extensiei coapsei. fesele. dar pastrand contactul dorsolombar cu peretele prin contractia musculaturii abdominale. gambele posterior. • Formarea sau reeducarea reflexului corect şi stabil al atitudinii corpului cu bazinul redresat şi coloana vertebrală redresată. care sunt cresute în caz de obezitate şi balonare a abdomenului. b) Mijloacele Ca mijloace se folosesc exerciţii statice şi dinamice • Exerciţii din ortostatism: o Pozitia de redresare prin corectarea coloanei la perete: se preseaza planul de vertical cu calcaiele.occiput. • Scăderea sarcinilor coloanei vertebrale. omoplatii. Tratamentul lordozelor beneficiază de tratament funcţional prin gimnastică medicală. care este hipotonă în lordoze. se folosesc: şezând.Spatele lordotic se întâlneşte în anumite lordoze primare. mai ales a expiraţiei. DD cu genunchii aduşi la piept. atât în situaţii statice. dacă mobilitatea ei este scăzută. ortostatism cu trunchiul înclinat. Corectarea lordozelor prin exerciţiu fizic Tratamentul prin exerciţii fizice urmăreşte lungirea musculaturii spatelui şi scurtarea celei a planului anterior tonifiind în special muşchii abdominali şi scurtarea muşchilor fesieri. muşchi slăbiţi şi alungiţi concomitent cu decontracturarea şi tonifierea în condiţii de alungire a muşchilor lombo-sacraţi. a) Obiective corective • Redresarea coloanei vertebrale lombare prin tonifierea în condiţii de scurtare a abdominalilor. Se evită mersul pe jos prelungit şi căratul de greutăţi. care este tulburată în special în lordoze lungi. cât şi dinamice. prin tratament cu caracter preventiv. paralitică şi miopatică.

contracţia muşchilor fesieri mari şi tragerea umerilor în spate. picioarele depărtate. cu redresarea bazinului şi menţinerea poziţiei corecte prin sugerea abdomenului. o Pe sol. Exerciţii din aşezat: o Aşezat pe scaun: se execută flexia coloanei încercând să apropiem palmele de podea Se menţine 5 secunde: o Aşezat pe scaun: se duc ambele mâini la ceafă. ducând călcâiele razant cu solul. spre cel drept şi în faţă cu expiraţie: revenire cu inspiraţie. lipit cu spatele de perete inaltare maxima fara ridicare pe varfuri. aplecari cu arcuiri pana la atingerea genunchiului cu pieptul. Exerciţii din poziţia pe genunchi: • 5 . Se cu apasă palmele osul occipital şi se apleacă trunchiul înainte cât mai mult posibi. trunchiul înclinat la 90° sau sub orizontală. Se menţine 10 secunde o Pe sol. cu ducerea palmei la piciorul opus. sprijinit înapoi pe palme: ducera genunchilor la piept cu prinderea lor în braţe şi expiraţie. o Pe sol. braţele sus: rotări de trunchi (circumducţii) în plan anterior. cu sprijin pe palme sau pe coate înapoi: ridicarea alternativă a picioarelor întinse până la 90°. o Pe sol. mâinile pe şolduri:genoflexiuni. Picioarele depărtate. cu un baston ţinut peste omoplaţi: deplasare înainte şi lateral dreapta. apoi stânga cu acţiune numai la nivelul bazinului. revenire cu inspiraţie.o o o o o o o • corectarea lordozei lombare prin redresarea din verticala in pozitia de ghemuit Cu trunchiul uşor înclinat. inspiraţie. revenire cu inspiraţie. dar fără a se sprijini pe el. o Aceeaşi poziţie: ridicarea picioarelor până la 45° întinse şi forfecări pe verticală şi orizontală. picioarele depărtate. picioarele depărtate. subiectul cu picioarele departate la nivelul umerilor. o Pe sol. spre dreapta şi spre stînga. trunchiul inclinat inainte. cu arcuire şi expiraţie în doi timpi. Cu faţa spre oglindă. o Pe sol. cu tracţiune şi expiraţie. o Idem cu mâinile pe şolduri. braţele lateral: aplecare în faţă cu apucarea gleznelor. bratele se sprijina pe marginea ferestrei sau a patului. revenire cu inspiraţie. o Pe sol cu picioarele apropiate. o Aceeaşi poziţie: ridicarea simultană a picioarelor până la 45° cu genunchii întinşi. urmată de îndoirea genunchilor. braţele lateral: aplecarea şi răsucirea alternativă a trunchiului spre dreapta şi spre stânga. apoi întinderea genunchilor . braţele lateral: răsuciri alternative de trunchi urmărind cu privirea braţul în sus. o Echerul șezând cu MI si MS la 45 de grade și mâinile apucând gleznele. braţele sus: aplecarea pieptului spre piciorul stîng. împreunând degetele.

se readuc genunchii la piept. de aici se extind – talpile spre zenit. braţele sus: aplecări de trunchi in fată cu expiraţie. pelvisul basculat posterior: se duce o mana spre genunchiul opus. urmat de relaxare. care se roteaza in asa fel. coloana se cifozează. bratele la 45 de grade sau ridicate. apoi se reașează in poziția initială. se repeta pe partea opusa cu genunchii flectati si mainile dupa ceafa: se flecteaza un sold concomitent cu trunchiul. forfecări și rotări de picioare la verticală. trunchiul înclinat în faţa: ducerea alternativă a genunchilor la piept cu arcuire. se apleacă ambii genunchi flectați spre dr/stg până ating patul. contracţia pelvică cu flexia cervicală şi ambii genunchi la piept. genunchii flectați. compresia pelvică cu ridicare capului 5 sec. rularea pe spate. Patrupedie: cu spatele drept “se suge burta”.o o o o o o o pe călcâie şezând. braţele sus: îndoiri laterale de trunchi cu inspiraţie. Aplecarea trunchiului înainte cu extensia MS înapoi şi aşezarea capului pe genunchi. alternând membrele inferioare. o ducerea genunchilor spre piept. mâinile prinzând marginea mesei. se execută bicicleta cu genunchii cât mai sus și cu mișcări cât mai ample. revenire cu inspiraţie. urmată de relaxare. cu brațele pe lângă corp. lomba va rămâne tot timpul in contact cu masa. Patrupedie. cu picioarele în sprijin pe şipca a teia de la scara fixă: o ducerea alternativă şi simultană a genunchilor la piept şi revenire. capul se flectează. revenire cu expiraţie (alternativ spre dreapta şi stânga). 6 . se flectează capul în timp ce se aplatizează lomba. prinderea genunchilor în braţe. cu genunchii extinsi . pe călcâie şezând. o ducerea alternativă şi simultană a picioarelor la verticală şi revenire. o idem cu picioarele intinse (echer). alterări. contracţie pelvică asociind flexia cervicală şi flexia coapsei pe bazin 5 sec. simultan cu ridicarea trunchiului. pisica Patrupedie: ducerea unui genunchi către piept. revenirea cu picioarele în poziţia iniţiala. incat genunchiul sa vina in intampinarea cotului opus. relaxare. Pe spate. spatele rotund: deplasare înainte şi lateral spre dreapta şi spre stînga. • Exerciţii o o o o o o o o o o o din poziţia decubit dorsal: contracţia pelvisului pe plan dur 5 sec. bratele pe langa corp . alternativ. mâinile sprijinite la scara fixă în dreptul umerilor. se trag genunchii spre piept. se contractă abdomenul si pelvisul se basculează posterior (se ridică sacrul) totul se execută cu flexia capului . bazinul ramanand pe sol.

spre dreapta şi spre stînga. apropierea simultană a mânilor de picioare. prin păşire succesivă cu mânile şi piciorele. soldurile si genunchii flectati. Exerciţii din poziţia decubit ventral: o • în sprijin pe palme. • o o o Exerciţii din poziţia decubit lateral: spatele usor cifozat. cu sprijinul picioarelor pe sol la 30 cm. după posibilităţi. cu rol în redresarea bazinului). 7 . o un picior îndoit în sprijin între braţe: schimbarea alternativă a picioarelor prin săritură. pe orizontală şi rotări de picioare (în ambele sensuri) in plan anterior (mişcările din această poziţie dezvoltă muşchii fesieri şi ischiogambieri. ridicarea trunchiului până la vertivală. Culcat înainte pe lada de gimnastică.mers inainte pe brat si MI opus. la ceafă. o idem cu o minge medicinală ţinută la piept. cu vărfurile picioarelor agăţate sub şipca a treia: mânile pe lângă corp. sau întinse pe lângă cap. urmată de înclinarea lor lateral pînă la sol alternativ. doar cu picioarele depărtate: ridicarea trunchiului până la 45°. idem cu menţinere şi forfecare pe verticală. tarare. cu picioarele atârnând înafara suprafeţei de sprijin: o o o o o ridicarea alternativă şi simultană a picioarelor până sub orizontală. Pe spate. o aceeaşi poziţie. cu menţinere şi răsucire alternativ spre dreapta şi spre stânga. idem cu mâna şi piciorul din aceeaşi parte (în bueştru). aceeaş mişcare cu picioarele întinse. la fel in buestru • Exerciţii din poziţia atârnat o cu spatele la scara fixă. deplasare laterală spre dreapta şi spre stânga. de la spalier: ducerea alternativă şi simultană a genunchilor până la orizontală sau până la piept. o ducera simultană a picioarelor în ghemuit lângă braţe prin săritură şi revenire prin săritură. ridicarea un ui genunchi la piept. ducerea genunchilor până la vertivală. după posibilităţi. cu bazinul deasupra orizontalei: târâre (mers) înainte cu braţi şi picior opus. continuată cu aplecarea în faţă până la picioare. sau deasupra capului.o o cu braţele lateral.

redresările pasive şi active. mâinile pe șolduri. mers cu fandare înainte. Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor: se efectuează flexia alternativă a genunchilor. mers cu baston ținutîn fața coapselor. mâinile coboară pe rând.șezând pe călcâie. prinderea unui genunchi în brațe și aplecarea capului tot la al treilea pas. până atingem picioarele cu fruntea. mâinile pe șolduri. târâre. menţinere şi forfecări pe orizontală şi verticală. Mâinile prind bara la nivelul pieptului și aplecăm trunchiul înainte cu bărbia în piept. idem cu ridicarea picioarelor până la 45° şi rotări diferite de picioare (circumducţii) in plan anterior. săritura broaștei –genoflexiuni. se flectează trunchiul. Repetăm aceeași mișcare cu fața la spalier. suspensii. mers în patru labe cu MI si MS întinse. mers aplecat cu mâinile atârnând în față. abdominale şi fesierii ca şi cuplu corector şi lombarii şi psoasul iliac ca şi cuplu deformant. Mâinile prind bara la nivelul șoldurilor. respiraţii cu accent pe expiraţie. 8 . mersul cosit ( cu răsucirea trunchiului și aplecarea lui înainte). din aceeaşi poziţie: ducerea picioarelor până la orizontală. mers ghemuit cu mingea medicinală ținută deasupra capului. cu apropierea frunții de genunchi. cu trecerea alternativă a picioarelor printre brațe. • • o o o o o o o o o o o Exerciţii dinamice prin echilibrarea cuplurilor antagoniste.o o o o o o idem cu piciorele întinse. spatele cât mai rotund în regiunea lombară. mersul elefantului (apucarea gleznelor cu mâinile). mers pe călcâie. tonifoere muşchii ceafă şi fixarea omoplaţilor Exercitii aplicative sub forma de: mers ghemuit (piticul). Se vor efectua flexii de trunchi. târâre pe genunchi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->