Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea din Bucureti Facultatea de Administraie i Afaceri Specializarea Administarea Afacerilor

MANAGEMENTUL LANULUI ALIMENTAR

Student: Minc Victoria Elena

Bucureti 2012

Lanul alimentar cuprinde, in general, toti participantii si procesele implicate in productia alimentara, de la producatorii primari (agricultori, fermieri), procesatori (companii ce fabrica alimente), comercianti (firme si lanturi de distributie) pana la consumatorul final. Management eficient al lanului alimentar necesit competene multidisciplinare i reprezint o provocare pentru viitorul sectorului agroalimentar autohton. Un astfel de management presupune oameni bine pregatii n diferite domenii, capabili s implementeze cu succes tehnologii moderne de procesare, bune practici financiare, eficiena economic, marketing i practici privind protecia mediului. Direciile de aciune ale managementului eficient al lantului alimentar sunt: siguranta alimentara: cadrul legal general, managementul calitatii si al riscului, trasabilitatea, protectia marcii si responsabilitatea; calitatea: senzoriala (gust, miros, aspect, structura), igienica (lipsa reziduurilor etc.), nutritiva (caracteristici nutritionale), reputatie, recunoasterea marcii si productie durabila; eficienta: flexibilitate, oferta continua, volum mare si pret mic. Aceste directii afecteaza jucatorii implicati la toate nivelurile lantului. In viitor, un obiectiv important al industriei de profil va fi acela de a gestiona diferitele interese ale participantilor individuali de pe piata in ce priveste activitatile economice, de mediu, etice si de a examina felul in care acestea pot sa influenteze cat mai intens obtinerea de rezultate care sa creasca beneficiile consumatorilor, in timp ce aduc, de asemenea, beneficii si producatorilor. Conflictele asociate cu practicile concurentiale, dinamica pietei si legislatia in vigoare, trebuie sa fie rezolvate impreuna cu acelea care rezulta din cererile societatii si perceptia publica. Integrarea unei companii in lantul alimentar intalneste bariere manageriale care constau in primul rand in oferta slaba de materii prime atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, precum si de lipsa personalului calificat.

MASURI CE TREBUIE LUATE

Implementarea unor controale eficiente ale calitatii alimentelor poate fi garantata numai prin avansarea continua, din ce in ce mai sofisticata si bine coordonata, a sistemelor de management al lantului alimentar, inclusiv sistemele de management al calitatii, al sigurantei alimentare si managementul de mediu. In final, coordonarea valorii lantului alimentar trebuie sa

aiba ca rezultat crearea unei valori aditionale, suplimentare nevoilor de baza pentru asigurarea sigurantei si calitatii alimentelor. Consideratiile asupra raportului cost/beneficiu al companiilor trebuie extinse in tot lantul agroalimentar. Dezvoltarea si implementarea acestor noi procese economice vor necesita sprijin din partea diferitelor discipline fundamentale ale stiintei. Cercetarea in domeniul agroalimentar trebuie sa identifice politicile de asigurare a securitatii si sigurantei alimentare si conduce la cresterea competitivitatii industriei procesatoare de alimente. Datorita structurii industriei agroalimentare, sunt necesare eforturi substantiale pentru a transfera rezultatele din cercetare-dezvoltare in special catre IMM-uri. Pentru a defini domeniile de succes ale cercetarii, trebuie sa fie identificate cerintele si nevoile consumatorilor, cei pentru care se produc alimentele. Reprezentantii autoritatilor centrale care elaboreaza politicile, precum si companiile trebuie sa fie pusi in situatia de a face distinctie intre rolul organizatiilor de consumatori si comportamentul consumatorilor individuali la punctele de vanzare. NECESITATILE SISTEMULUI

Pentru dezvoltarea si exploatarea lantului alimentar si a retelei in totalitate trebuie sa se tina cont de cresterea cererilor consumatorilor privind dezvoltarea de produse si servicii inovative, cresterea cererii de activitati tip retea, influenta tehnologiilor de informare si comunicare asupra tranzactiilor intre companii si logistica acestora, mecanisme noi organizationale si tehnice pentru feedback, comunicare, sisteme de conversie, sisteme de trasabilitate si de supraveghere a calitatii, integrarea sistemelor de management al productiei de alimente, cererea pietei pentru managementul eficient al lantului alimentar in ce priveste inovarea proceselor si produselor si atragerea efectelor colaterale. Cerinta de schimbare a rolului alimentelor necesita schimbare si in domeniul comercial, si anume: de la pietele bazate pe oferta, in prezent, la cele bazate pe cerere, in viitor. Va fi necesar sa se ia in considerare punctul de vedere al consumatorului la fiecare etapa a dezvoltarii, procesarii si marketingului produselor alimentare. In concluzie, pentru un management eficient al lantului alimentar, toate greutatile aparute vor fi tratate ca simple provocari ce trebuie depasite prin imbunatatirea capacitatii manageriale a celor implicati si care

doar printr-o colaborare efectiva vor avea puterea de a raspunde semnalelor pietei, cerintelor unei legislatii tot mai restrictive si, bineinteles, pretentiilor si asteptarilor consumatorilor.

CODEX ALIMENTARIUS Comisia Codex Alimentarius a fost creat n 1963 de ctre FAO i OMS pentru a dezvolta standarde alimentare, orientri cum ar fi codurile de practic n cadrul mixt FAO / OMS pentru Standarde Alimentare. Scopurile principale ale acestui program sunt protejarea sntii consumatorilor i asigurarea practicilor corecte comerciale n comerul cu alimente, promovarea i coordonarea tuturor standardelor alimentare lucrrile ntreprinse de ctre organizaiile internaionale guvernamentale i non-guvernamentale.

CODEX STANDARD FOR ORANGES CODEX STAN 245-2004, Amd. 1-2005 1. DEFINIREA PRODUSULUI Prezentul standard se aplic la soiurile comerciale de portocale cultivate de la cu denumirea Osbeck, din familia Rutaceae, care urmeaz s fie furnizate n stare proaspt consumatorului, dup preparare i ambalare. Portocale pentru prelucrarea industrial sunt excluse. 2. DISPOZIII PRIVIND CALITATEA 2.1 Cerine minime n toate clasele, sub rezerva dispoziiilor speciale pentru fiecare categorie i de toleranele admise, portocalele trebuie s fie: - ntregi - Produsele afectate de putrezire sau deteriorare, cum ar fi s fac improprii pentru consum sunt excluse; - Curate, practic fr materii strine vizibile; - Practic fr duntori care afecteaz aspectul general al produsului; - Practic fr deteriorri cauzate de duntori; - Fr umezeal extern anormal, cu excepia dup eliminarea condensului

de la depozitare la rece; - Lipsite de orice miros strin i / sau gust; - Fr deteriorri cauzate de temperaturile sczute i / sau de temperaturi mari - Fr deteriorri cauzate de nghe; - Fr semne de zbrcire interioar; - Practic fr zgrieturi

HACCP / Consultanta ISO 22000 Sistem de Management pentru Siguranta Alimentului


HACCP / ISO22000 reprezinta abrevierea de la Hazard Analysis & Critical Control Point. Obtinerea certificarii HACCP / ISO 22000 dovedeste clientilor dvs. ca aveti implementate tehnicile si cerintele pentru a asigura siguranta alimentelor. HACCP este un sistem al sigurantei alimentare bazat pe prevenire. Evidentiaza o metoda sistematica pentru analiza proceselor alimentare, determinand posibilele riscuri si desemneaza Punctele Critice de Control (PCC) necesare pentru a preveni ca alimentele nesigure sa ajunga la consumator. HACCP se bazeaza pe Codul Alimentar (Codex Alimentarius) dezvoltat de catre Organizatia ONU pentru Hrana si Agricultura si Organizatia Mondiala a Sanatatii. Este recomandat ca sistemul HACCP sa fie folosit impreuna o cu buna practica de igiena si buna practica de productie. Impreuna cu acestea formeaza elementele de securitate alimentara. Este de asemenea recomandat sa fie combinat cu un sistem de management al calitatii ISO 9001.

Cu un sistem de management al sigurantei alimentului HACCP / ISO 22000


- puteti identifica riscurile securitatii alimentare si sa implementati rutina necesara; - va puteti asigura ca sunteti in conformitate cu legislatia relevanta in domeniu; puteti diminua costurile referitoare la risipa/rebuturi; - puteti incepe imbunatatirea continua a practicilor referitoare la siguranta alimentului. Sistemul presupune identificarea, controlul si monitorizarea punctelor critice ale proceselor, unde ar putea fi compromisa calitatea produselor alimentare. Trebuie sa se aplice intregului lant de productie: incepand cu cresterea plantelor si a animalelor pana la produsul finit, cumparat si consumat de client.

HACCP / ISO 22000 Principii


- determinarea riscurilor in toate stadiile de producere; - masurarea probabilitatii (re)aparitie; identificarea masurilor de prevenire; - determinarea punctelor operationale care pot fi controlate in vederea eliminarii sau minimizarii probabilitatii reaparitiei (punctele critice de control PCC); - determinarea valorilor si limitelor critice ce trebuie mentinute pentru a asigura controlul PCC; - stabilirea unui sistem pentru monitorizarea PCC cu ajutorul testelor/inspectiilor planificate; - determinarea actiunii corective in cazul cand procesul este in afara controlului sau iese de sub control; - elaborarea procedurilor pentru a confirma ca sistemul HACCP (ISO 22000) lucreaza efectiv; - determinarea documentatiei si a inregistrarilor necesare pentru a aplica aceste principii HACCP. Domenii in care poate fi aplicat: haccp carne, haccp panificatie, haccp lapte, haccp paine, haccp bere, haccp restaurant, etc.

SIGURANTA ALIMENTELOR - CERTIFICARE FSSC 22000

De ce certificare? Siguranta alimentelor constituie o preocupare globala, nu numai datorita impactului asupra sanatatii publice, dar si datorita celui asupra comertului international. Globalziarea productiei si achizitiei alimentelor a facut ca lanturile alimentare sa devina mai complexe, astfel crescand si riscul incidentelor cu privire la siguranta alimentului. Sistemele eficiente si armonizate de siguranta alimentului trebuie sa gestioneze siguranta si adecvarea alimentelor in fiecare segment al lantului de aprovizionare. Standard de referin FSSC 22000 este destinat producatorilor alimentari. FSSC 22000 contine o schema completa de certificare pentru sistemele de management al sigurantei alimentului. Aceasta schema de certificare are la baza Standardul International ISO 22000:2005 Cerinte pentru orice organizatie din lantul alimentar, specificatia BSI PAS 220:2008 (ISO/TS 22002-1:2009) Programe preliminare privind siguranta alimentului pentru industria alimentara si o serie de extracriterii FSSC. Schemele recunoscute de GFSI sunt construite pe fundatia data de cerintele legale, de reglementare si pe principiile Codex [sursa: Global Food Safety Initiative | Enhancing Food Safety Through Third Party Certification / March 2011]. Schemele echivalente recunoscute de GFSI pentru industria alimentara:

IFS - International Food Standard Version BRC Global Standard Version 5 Dutch HACCP (Option B) FSSC 22000 Global Aquaculture Alliance BAP Issue 2 (GAA Seafood Processing Standard) Global Red Meat Standard Version 3 IFS - International Food Standard Version 5 SQF 2000 Level 2 Synergy 22000

Pentru a indeplini cerintele schimei de certificare FSSC 22000, producatorii care au deja certificat sistemul de management al sigurantei alimentului conform ISO 22000:2005, vor avea

nevoie doar de auditarea suplimentara conform BSI PAS 220:2008 si conform extracriteriilor FSSC (ex: privind controlul reglementarilor aplicabile si supravegherea eficace a personalului care desfasoara activitati legate de siguranta alimentului).

Schema de certificare a fost dezvoltata pentru urmatoarele domenii:

produse animale perisabile (de exemplu: carne, carne de pasare, oua, lactate si produse din peste); produse perisabile vegetale (de exemplu: fructe proaspete ambalate si sucuri proaspete de fructe, fructe conservate, legume proaspete ambalate, legume conservate); produse cu termen de valabilitate mare la temperatura ambianta (de exemplu: produse in conserva, biscuiti, snack-uri, uleiuri, apa imbuteliata, bauturi, paste, faina, zahar, sare); fabricarea produselor (bio)chimice (de exemplu: aditivi, vitamine si bio-culturi, cu exceptia adjuvantilor tehnici si tehnologici).

Bibliografie
1. http://www.ecomagazin.ro/alimente-de-calitate/ 2. www.jurnalul.ro 3. http://www.codexalimentarius.net/web/index_en.jsp 4. http://srac.ro/srac.php?idcat=45&meniu=1 5. http://codexalimentarius.info/?page_id=121 6. http://www.consultanta-certificare.ro/haccp-iso-22000.html