Sunteți pe pagina 1din 2

ETH curs IV

Elemente de topologie a circuitelor electrice


Analiza circuitelor electrice se realizeaza pe baza structurii topologicea acestora
caracterizate prin numarul de laturi, noduri si ochiuri.
O latura reprezinta o portiune neramificat in curent parcursa de acelasi curent.
Un nod reprezinta locul de incidenta a minim trei laturi. Un nod este independent daca
prin aplicarea teoremei de curenti a lui Kircoph, ecuatia obtinuta este independenta. Daca
intr-un circuit l este numarul total al nodurilor independente sunt n-1.
Un ochi reprezinta o portiune conductoare inchisa care contine minim 2 laturi. Un ochi
este independent daca contine cel putin o latura ce nu apartine altui ochi.
Ansamblul nodurilor, ramurilor si ochiurilor constituie un graf de incidenta. Acesta
reproduce structura circuitului dar nu contine nici un element de circuit. El poate fi
impartit in 2 subgrafuri.
1) arborele complet contine: toate nodurile dar nu contine nici un ochi. Nr laturilor
arborelui complet este egal cu nr nodurilor independente n+1. Alegerea laturilor
este arbitrara, singura conditie este ca acestea sa nu formeze ochiuri.
2) Subgraful ramurilor coarda se obtine daca din graful de incidenta se elimina laturile
grafului complet. Nr de laturi a subgrafului ramurilor coarda este egal cu nr
ochiurilor independente (o).
Intr-un graf se mai poate gasi:
-o cascada care reprezinta o portiune de circuit care porneste dintr-un nod si parcurge
minim 2 laturi si ajungand intr-un alt nod.
-o bucla care in nodul initial coincide cu cel final
-o sectiune care reprezinta o portiune de graf care permite impartirea grafului de
incidenta in 2 subgrafuri independente.
Laturile grafului de incidenta se orienteaza in functie de sensul curentilor prin laturile
circuitului initial.
Matricea de incidenta laturi, noduri
Notata [A0] si se caracterizeaza prin: nr liniilor-nr nodurilorsi nr coloanelor- nr laturilor
Elementele acestei matrici pot fi :”+1” daca latura este incidenta in nod si curentul iese
din nod, “-1” daca latura este incidenta si curentul intra in nod, “0” daca latura nu este
incidenta nodului.
Matricea laturi-noduri se obtine din [A0] prin eliminarea oricarei linii. [A]-{(n-1) x l}
[B]- matricea de incidenta laturi ochiuri independente are: nr de linii=nr
ochiurilor independente si coloanele=nr laturilor.
Elementele acestei matrici pot fi :”+1” daca latura apartine ochiului si este parcursa in
acelasi sens cu sensul arbitrar curentului acestuia, “-1” daca latura apartine ochiului si
este parcursa in sens contrar, “0” daca latura nu apartine nodului.
Matricile de incidenta sunt utilizate pt scrierea teoremelor lui Kircopf si Ohm in forma
matriciala.
Parametrii circuitelor liniare de curent alternativ
u (t ) = 2U sin(ωt + γ u )
i(t) D.T.
u(t) i (t ) = 2 I sin(ωt + γ i )
D.L. In cazul cand fazele incidente a celor doua semnale sunt diferite
raportul celor doua valori instantanee u(t)/I(t) variabil in timp si deci
nu poate caracteriza structura interna a dipolului. Aceasta structura poate fi caracterizate
cu ajutorul unor perechi de marimi: Z=U/I-impedanta, si τ=γu-γi - defazaj.
y-admitanta electrica=I/U.
Daca cele doua semnale se reprezinta in domeniul complex acestea pot fi scrise astfel:
γu
U = Ue j
D.C. γu
Daca tens se conecteaza pe directia curentului si pe directia
I = Ie j
perpendiculara, se poate defini componenta activa respectiv componenta reactiva a
tensiunii: Ua= Ucosτ , Ur= Usinτ.
Pot fi definite componenta activa si cmponenta reactiva a curentului: Ia= Icosτ , Ir= Isin
τ.
Pot fi definiti urmatorii parametri: R-rezistenta si X-reactanta
U a U cos τ
R= = = Z cos τ
I I
si pot caracteriza structura interna a unui dipol in c.a.
U r U sin τ
X = = = Z sin τ
I I
Z = R2 + X 2
X
τ = arctg
R
I a I cos τ
= = Y cos τ
G=
U U
G-conductanta si B-susceptanta G si B formeaza o alta
I r I sin τ
B= = = Y sin τ
U U
Y = G2 + B2
pereche ce caracterizeaza structura interna a unui dipol in c.a. B
τ = arctg
G
In D.C. structura dipolului poate fi caracterizata printr-un singur parametru: impedanta
complexa sau admitanta.

 U Ue jγ u U j (γ u −γ i |)
Z = = jγ i
= e = ze jτ
 I Ie I
 j (ωt −γ u )
u = 2Ue
 j (ωt −γ i )
D.C. i = 2 Ie
 j (ωt −γ u )
 z = u = 2Ue U
= e j (γ u −γ i ) = z cos τ + j sin τ ⇒ Z = R ⋅ j ⋅ x
 i 2 Ie j ( ωt −γ i )
I
 j (ωt −γ i )
 y = I = i = 2 Ie U
= e − j (γ u −γ i ) = y cos(−τ ) + yj sin( −τ ) = G − jB
 U u 2Ue j (ωt −γ u )
I
Conform parametrilor definiti anterior dipolul prezentat poate fi reprezentat in c.a. sub
forma unor scheme echivalente.