Şcoala Postliceală”Sfântul LUCA”TULCEA

LUCRARE DE DIPLOMÃ “îNGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER DE COL UTERIN”

Eleva: iordan valentina Clasa-iii-c (asistent medicinà generalÃ) Profesor coordonator:dr. Andrei liliana

1

MOTIVAŢIE

Am ales cacerul de col uterin ,ca lucrare de diplomă ,deoarece este o afecţiune des întâlnită în lume,iar în România din nefericire este a doua cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul de sân. Această boală cu prioritate malefică,cancerul de col uterin reprezintă inamicul nr. unu în ce priveşte calitatea vieţii femeii la orice vârstă. Şase românce mor zilnic din cauza acestui tip de cancer, fiind astfel pe primul loc în Europa, după Muntenegru, Serbia, Albania şi Lituania din statistici ale Uniunii Europene. Înţelegerea riscurilor şi a modalităţilor de prevenire ar putea conduce, în câţiva ani, la scăderea incidenţei cancerului de col uterin în România. Medicii spun că cea mai eficientă şi sigură metodă de prevenire a infecţiei cu HPV este vaccinarea înainte de a începe viaţa sexuală. “Aminteste-ţi de testarea citologică şi de vaccinare. Cancerul de col uterin poate fi prevenit'”.Aceasta este deviza campaniei menită să amintească femeilor de toate vârstele că o boală gravă şi care este provocată de tipurile oncogenice ale papilomavirusului uman (HPV) poate fi combătută prin testare citologică regulată (testul Papanicolaou) şi prin vaccinare. Statisticile mondiale sunt ingrijorătoare: la fiecare două minute, o femeie moare prin cancer de col uterin şi în fiecare an sunt descoperite o jumătate de milion de noi cazuri. În România, cancerul de col uterin este a treia cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul pulmonar şi cel de sân. Datele furnizate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară din România în anul 2005 arată că acest tip de cancer afectează de 3 ori mai multe femei decât cancerul ovarian. În 2005 au fost depistate 3202 noi cazuri de cancer de col uterin, din totalul de 37 335 de cazuri de cancer înregistrate la sfârşitul aceluiaşi an. Din păcate, multe femei nu beneficiază de programe de prevenire a cancerului de col uterin prin testare citologică Papanicolaou. Deşi vizita la cabinetul ginecologic nu este pentru niciuna dintre noi un prilej de bucurie, trebuie să reţinem că aceasta este absolut necesară cel puţin o dată pe an. Pentru a convinge un om, un pacient, că este posibil să controleze starea sănătăţii sale şi să prevină efectele bolii,oferim cunotinţe care servesc la păstrarea sănătăţii şi la recunoaşterea timpurie a bolii, acestea din urmă fiind principalul obiectiv în cariera pe care am aleso cea de asistent medical generalist.
2

“ Puţin bun simţ la patul bolnavului ajută mai mult decât un sac de stiinţă. “
Frugoni

« Dă bolnavilor stiinţa şi talentul tău, dar nu uita dragostea şi compasiunea. »

T. Ghiţescu

3

. pag.…….… pag.19 -c-Diagnostic ……………………………………………… pag. pag.18 -b-Simptome ………………………………………………..… pag. pag.. pag..... pag.11 -e-Fiziologia uterului ……………………………………… pag.31 -l-Bibliografie ……………………………………………….13 -f-Ciclul colului uterin ……………………………….. pag.Planul lucării -I-Anatomia aparatului genital ……………………….32 -m-Studii de caz ………………………………………. pag.33 4 .9 -b-Funcţiile colului uterin ……………………………….9 -c-Mijloacele de fixare şi susţinere ……………………… pag.29 -i-Esenţial despre cancerul de col uterin ……………….21 -e-Tratament ……………………………………………….27 -g-Profilaxie ……………………………………………….. pag. pag.…….….20 -d-Clasificarea stadială a cancerului de col uterin …….…….. pag...14 -II-Cancerul de col uterin …………………………………. pag.. pag. pag.28 -h-Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin ……… pag.31 -k-Incidenţa cancerului de col uterin …………………….26 -f-Pronostic ………………………………………………… pag..5 -a-Structura histologică a colului uterin ………….15 -a-Factori de risc ………………………………………….30 -j-Prevenirea cancerului de col uterin ……………….

Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină.himenul . Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.glandele Skene -bulbii vestibulari -glandele anexe regionale -perineul Organele genitale interne sunt : 5 .labiile mari . Este constituită din: .clitorisul . VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale .glandele Bertholin . Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu starea hormonală.ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). uterul. trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele. unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naşterii.labiile mici .muntele lui Venus . Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă .vulva . diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.şi un grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul.

continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia. . Este situat în regiunea pelviană. istmul şi colul. Prin intermediul peritonelui este în contact cu ansele intestinale şi colonul pelvian.corp . Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit.inferior – se continuă cu vaginul -superior – cu organele intestinale şi colonul -lateral – cu ligamentele largi Uterul este un organ cavitar. După sarcini repetate el capată o formă 6 . Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două feţe si două margini. cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior.8 cm lungime. iar la multipare 7. concavă sau rectilinie la fetiţe şi net convexă la multipare. Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. Este format din trei porţiuni: corpul.Faţa posterioară – mai convexă. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm. COLUL UTERIN(cervix)-este porţiunea inferioară a uterului cuprinsă între istmul uterin şi polul inferior al organului. ISTMUL .porţiunea interstiţională .porţiunea istmică .porţiunea ampulară -Ovarele - UTERUL Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. .col (cervixul) trompe .- vaginul uterul . Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi uterotubare. .5 – 3 cm.Marginea superioară sau fundul uterului este ingrosată şi rotunjită. apoi se reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). pe linia mediană şi reprezintă raporturi anatomice: -anterior – cu vezica urinară -posterior – cu rectul .5 cm lungime.istm . care masoară la nulipare 6. Este în raport cu ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi un diametru anteroposterior de 2. unde acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezicouterin.

PORŢIUNEA SUPRAVAGINALĂ este situată în cavitatea pelviană şi este cuprinsă între inserţia vaginului pe col şi un plan transversal care trece prin orificiul intern al canalului cervical. La nivelul inserţiei vaginale pe col. La palpaţie.în preajma menstruaţiei sau în sarcină devine roz-violaceu.fiind mai strâmt la cele două extremitaţi. de col şi 15mm. c. În graviditate colul prezintă o consistenţă moale. Această porţiune vine în raport înainte cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical. La multipare el poate ajunge să reprezinte 2/3 din lungimea totală a uterului. Axa colului formează împreună cu axa corpului uterin un unghi cu deschidere anterioară denumit unghiul de anteflexie. Porţiunea vaginală are forma unui con cu varful rotunjit orientat în jos.ambele situate la aproximativ 2 cm. Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta din urmă în două porţiuni:o porţiune superioară.denumită porţiunea supravaginală a colului uterin şi o porţiune inferioară. Pereţii săi sunt tapetaţi de o mucoasă la care nivelul orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine. Are o lungime de 10mm. La multipare 7 .stratul muscular al vaginului se continuă intim cu cel al uterului. Colul uterin este străbătut de canalul cervical. La extremitatea sa inferioară se gaseşte orificiul extern al canalului cervical. a.catifelată.care la acest nivel are un traiect oblic în jos şi înăuntru. Posterior porţiunea supravaginală a colului vine în raport cu rectul.fuziformă.ea vine în raport cu baza ligamentului larg şi prin intermediul acestuia.colul prezintă o rezistenţă reductibilă. PORŢIUNEA VAGINALĂ a colului uterin are o situaţie intravaginală şi este delimitată în sus de inserţia extremităţii superioare a vaginului pe col. Artera uterină formează la acest nivel un arc ce trece pe deasupra ureterului.cilindrică.cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină. Culoarea organului este roz-palidă. Inserţia vaginului pe col se face mai sus pe faţa posterioară decât pe cea anterioară.având o formă alungită.denumită porţiunea vaginală a colului uterin.asemănătoare cu aceea a vârfului degetului sau mai bine cu cea a vârfului nasului.supravaginală. Lateral.care prezintă o densificare a ţesutului conjunctiv subperitoneal. Capacitatea canalului cervical la nulipare reprezintă1/3din capacitatea cavităţii uterine şi este de aproximativ 1cm3.de unde rezultă o inegalitate a fundurilor de sac vaginale:fundul de sac posterior este mai mare decât cel anterior.iar la nivelul orificiului extern se continuă cu porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. b. de fundul de sac lateral al vaginului. CANALUL CERVICAL este un canal care strabate axul longitudinal al colului.intravaginală. Colul uterin are un diametru longitudinal de aproximativ 3 cm.

denumite arbore al vieţii.putându-se uneori închide complet.această capacitate se dublează. Forma orificiului extern variază în funcţie de vârstă şi de starea fiziologică a femeii. Faţa posterioară prezintă în porţiunea mediană numeroase pliuri foarte fine.una anterioară. Astfel. El se prezintă de fapt ca un inel cu rol de sphincter. Încetarea menstruaţiei cu instalarea menopauzei duce la o retracţie progresivă a orificiului. La multipare are de asemenea o dispoziţie transversală însă deschizătura sa este mai mare.iar la primipare apare ca o linie transversală. el reprezentând un traiect foarte strâmt.cu pereţi aproape lipiţi. La fetiţele impubere.anterioară şi posterioară şi două margini. Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu mai stramt numit orificiu intern.deşi colul este mai lung decât corpul uterin. Calibrul lui este diminuat de persistenţa până la nivelul său superior a pliurilor longitudinale ale arborelui vieţii. şi un diametru de3-4mm.având o lâţime de aproximativ 6mm.dreaptă şi stângă. La virgine apare mic şi punctiform. Turtirea în sens antero-posterior a uterului face ca şi canalul cervical să prezinte două feţe.situat la extremitatea inferioară a colului.capacitatea canaluli cervical este mai mică.orificiul intern apare nu ca un simplu orificiu ci ca un canal mai ingustat dispus între cele două cavităţi:cea uterinâ şi cea a canaluli cervical.prelungite. Orificiul extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze.orificiul extern este 8 . Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu extern. În mod normal orificiul intern permite trecerea unei sonde cu diametrul de 3mm.mai mare şi mai proeminentă şi una posterioară mai mică. Rolul orificiului intern este de a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vaginul.fiind format dintr-o bandeletă circulară de fibre musculare netede. La femeile care au născut de multe ori şi în special la cele care au suferit rupturi ale marginilor orificiului cu ocazia naşterilor şi aceste rupturi nu au fost suturate sau au fost suturate incorect sau incomplet.

Musculatura colului uterin 9 .care intră în constituţia miometrului.neregulată.colul uterin este format dintr-un ţesut muscular neted. Acesta este tapetat atât la nivelul canalului cervical cât şi la nivelul porţiunii vaginale de o mucoasă care se aplică direct pe miometru fără intermediul unei submucoase. Structura histologică a colului Uterin Ca parte integrală a uterului.mare de formă sinuasă.

. Pe masură ce fibrele musculare netede devin mai rare.în unele cazuri.funcţie sexuală: având o bogată inervaţie. În funcţie de structura epiteliului. Aceste fascicole sunt unite între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat.la nivelul liniei de inserţie a vaginului pe col se continuă cu ţesutul muscular al colului. îndeplinind mai multe funcţii: .asemănător epiteliului cavităţii uterine.la nivelul porţiunii vaginale sau a exocolului şi un epiteliu cilindric glandular.fibrele musculare sunt mai groase şi mai rare iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat. care este vizibil prin vagin. Există însă şi observaţii care descriu existenţa la acest nivel a unor fibre musculare radiate care fac legătura între straturile musculare periferice şi cele profunde.funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în vagin. . Mucoasa colului uterin Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion.şi cu dispoziţie oblică.identic cu cel vaginal.Stratul muscular al colului uetrin este format în majoritate din fibre musculare netede care provin din musculatura corpului uterin. . prin excitarea colului creşte secreţia glandelor cervicale şi se declanşează secreţia unor hormone. Astfel întâlnim un epiteliu pavimentos stratificat.spre porţiunea inferioară a colului.la nivelul canalului cervical sau a mucoasei endocervicale. În jurul vaselor de calibru mai mare.funcţie în statica pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin. Fascicolele musculare se intreţes strâns şi merg până în apropierea canalului cervical. sângele mesntrual stagnează în uter (hematometrie). Este o parte importantă a tractului genital.ţesutul neted predomină net cantitativ faţă de cel conjunctiv-elastic.funcţie de fecundaţie: secreţia glandelor endocervicale (glera 10 . Ele sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea supravaginală. fibrele musculare fiind în număr mai restrâns.colul uterin este format în cea mai mare parte din fibre radio-spiralate ale arhimiometrului. în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei acestuia.chiar în această porţiune. În sfârşit. asigură menţinerea unei poziţii normale a organelor pelvine. În porţiunea sa superioară. În constituţia sa intră însă şi fibre musculare netede provenite din tunica musculară a vaginului care. La nivelul porţiunii vaginale predomină un ţesut conjunctiv elastic.această mucoasă diferă la nivelul porţiunii vaginale sau la nivelul canalului cervical.fibrele elastice devin tot mai numeroase. Funcţiile colului uterin Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului.

pornind de la faţa posterioară a regiunii cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru până la nivelul celei de a doua sau a primei găuri sacrate. Faţa posterioară – a ligamentului este ridicată în porţiunea mijlocie de către ovar şi ligamentele utero şi tubo-ovariene formând aripioara posterioară . ţesut conjunctiv condensat şi fibre conjunctive elastice proprii. care este reprezentat prin: • • • ligamente largi ligamente rotunde ligamente utero-sacrate Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavaţiei pelviene. cordon rotunjit de 15 cm.cervicală) prin compoziţia sa favorizează ascensiunea spermatozoizilor . cât şi în timpul travaliului.funcţie în sarcină: colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2. Ţinând cont de toate aceste funcţii. Ţesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcătuieşte parametrele. Mijloace de fixare şi susţinere Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar. Sunt alcătuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin). Marginea superioară -a ligamentului larg este locul unde cele două foiţe se continuă una pe alta. Ligamente utero-sacrate Sunt două fascicole conjunctivo-musculare. fiind străbătute de trompa căreia îi formează mezosalpingele sau aripioara superioară. Dar adevărata 11 . terminându-se prin numeroase fascicule fibroase în ţesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus şi al labiilor mari.5 cm în plan sagital reprezintă hilul principal prin care penetrează vasele şi nervii uterului şi vaginului. care de la corpul uterin se indreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg. Faţa anterioară – este ridicată de ligamentul rotund. prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la nivelul colului uterin poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii. el fiind o barieră între vagin şi uter. apoi se angajează în canalul inghinal.

O parte urmează calea ligamentului rotund şi ajung în ganglionii inghinali superficiali. se anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului. În jos. O mică parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi. veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare şi ovariene în vena ovariană. Inervaţia Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal. Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-ovarian. – Este formată din ganglionii lombo-aortici. 12 . De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreaptă spre diferite grupe ganglionare. emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică. 1. Limfaticele Pornite din endometru şi miometru. 3. formează sub seros o bogată reţea mai abundentă posterior. se formează venele uterine ce se varsă în venele iliace interne. De la aceasta se formează marginile uterului. Vascularizaţia şi inervaţia Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene.susţinere a uterului o realizează perineul prin intermediul pereţilor vaginali. Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametri ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine. Limfaticele colului impreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare. – Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern şi extern 2.

în partea terminală. Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată. FIZIOLOGIA UTERULUI MUCOASA UTERINĂ este divizată în două straturi : -profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare în timpul ciclului menstrual. Pavilionul. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm. substanţa fundamentală a corionului devine abundentă. glandele se dilată. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţa superioară a ovarelor. ligamente ovariene. precum şi mezosalpinx. 13 . vasele se refac.Trompele uterine Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară a ligamentelor largi. -faza secretorie : endometrul continuă să se dezvolte. cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15 franjuri pe margine (fiimbrii) Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. glandele devin sinuoase. celulele glandulare produc glicogen. Ciclul endometrial are mai multe faze: -faza de linişte postmenstruală : durează 3 zile. faza proliferativă : endometrul se dezvoltă. vasele se dezvoltă. Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm. corion lax (2 zile după ovulaţie). porţiunea terminală. Fiecare trompă prezintă 4 părţi: • • • • Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin. Vascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene şi arterele uterine. Poziţia lor este asigurată de ligamente largi. La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a oului.

endometrul se reduce. hematiile extravazează şi ele. atingând 120 mg în 24 de ore. Mecanismul menstruţiei Sângele menstrual este incoagulabil. Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin : -bazofilie-activitate enzimatică. cu 2 zile înainte de menstruaţie apar leucocite în corion. începând din ziua a 17-a a ciclului. Ciclul colului uterin În faza proliferativă. a celulelor descuamate şi a leucocitelor. vasoconstricţie. factorii de coagulare arată: lipsa fîbrinogenului. această secreţie este maximă în faza de ovulaţie. ischemie. glandele devin mici. În faza secretorie.faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi mai mult. scăderea accentuată a complexului protrobinic. cristalizarea este dezagregată. scăderea numărului de trombocite. glandele şi stroma cervicală prezintă modificări histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus. devine mai consistentă. extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică. . creşte cantitatea rezidului uscat. -producţie de mucopolizaharide şi de glicogen.-faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări: stază. După ziua a 20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi. 14 . Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan. epiteliul. secreţia de mucus scade.

cancerul de col uterin prezintă două forme :cancerul exocervical -cancerul endocervical Anatomo-patologic. Etiologie Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în : -factori intrinseci :-vârstă -factori genetici familiali -factori extrinseci :-mediu -sexualitate Ca forme anatomo-clinice. La fetiţe şi la fetele tinere de vârsta pubertăţii regiunea colului uterin este 15 .CANCERUL DE COL UTERIN Definiţie :Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul exo.sau endocervical.microscopic se descriu două forme : -forma ulceroasă-mai agresivă -forma vegetantă-mai puţin agresivă Localizarea cancerului la nivelul colului uterin este cea mai frecventă.

Importanţa problemei rezultă din faptul că neoplasmul colului uterin reprezintă una din principalele cauze de deces al populaţiei feminine.care permit descoperirea acestora : -leucoreea-scurgerea albă din vagin -hemoragia-simptom important în afara menstruaţiei sau după menopauză. de mare importanţă medico-socială. 16 . Debutează la nivelul colului uterin .care poate fi uşor lezat de infecţii(lipsă de igienă)sau de traumatisme(când viaţa sexulă începe de la o vârstă prea tânără). fapt ce justifică eforturile depuse pe plan naţional şi internaţional pentru studierea acestei maladii. Cancerul de col uterin (CCU) este o boală cronică gravă. În faza de început cancerul de col uterin nu are semne caracteristice. Există câteva semne de boală ale leziunilor colului uterin. Pentru aceste motive orice femeie constientă are datoria să se prezinte la medic odată cu apariţia celor mai mici semne de boală. Cancerul de col uterin este o formă de cancer ce afectează femeile de diferite vârste şi de diferite categorii. mai ales când este depistată în stadii avansate. ocupând locul al doilea ca frecvenţă. HPV). apare mai ales la menopauză.porţiunea din uter care se deschide în vagin . Cancerul de col uterin afectează cel mai frecvent femeile tinere (3550de ani) în perioada de activitate sexuală. pretutindeni în lume.mai adesea este vorba de semne obişnuite în cele mai variabile boli ale organelor genitale. mai rar.acoperită cu un strat de celule subţire. Cancerul de col uterin este cauzat de infecţia persistentă (infecţia care continuă sau recidivează în timp) cu un virus extrem de frecvent şi contagios: papilomavirusul uman (human papillomavirus.şi devine treptat din ce în ce mai invaziv dacă este lăsat netratat. pe primul loc situându-se cancerul sânului. cu evoluţie foarte severă. în timp ce cancerul de corp uterin. Cancerul colului uterin însumează 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine. Cancerul de col uterin este o afecţiune malignă a celulelor ce căptuşesc suprafaţa colului.

-cancer de coluterin -cancer cervical 17 .

18 .

prin: . Femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi au multipli parteneri sexuali prezintă un risc crescut pentru infecţia cu HPV.FACTORI DE RISC Comportamentul sexual creşte riscul apariţiei cancerului de col. Infecţia cu HPV: reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical.contacte sexuale neprotejate.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Vârsta: displazia cervicală este frecventă la femeile între 20 şi 30 de ani. care măresc riscul infectării cu HPV . Infecţiile cu HPV se transmit în primul rând prin contact sexual.numarul mare de parteneri sexuali . Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apare mai des la femeile de culoare decât la femeile albe.primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă . Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani şi la cele care-şi fac screening în mod regulat.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţii . Femeile care nu sunt incluse în screening au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transformă celulele normale în celule anormale care pot duce la cancer. Şansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o dată cu vârsta.consumul de ţigări 19 . Alţi factori de risc pentru cancerul de col uterin: . Cele mai mari şanse le au femeile albe între 45 şi 70 de ani şi femeile de culoare de 70 de ani. Unele infecţii cu HPV se vindecă fără tratament.numarul mare de sarcini la termen . Deşi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infecţie cu papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer cervical.începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani .

fiind determinată de o multitudine de cauze: necroza tumorală. ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda (TBS) care grupează leziunile 20 . pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală. Odată instalat procesul canceros. a vezicii urinare sau a rectului. ele se descoperă numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. ficatului. simptomele se modifică.sângerări la nivelul cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul inserării diafragmei În cazul cancerului avansat de col uterin. Unoeri poate degenera în metastaze osoase. există o serie de simptome.Durere în timpul actului sexual (dispareunia) . afecţiune numită "fistulă vaginală". intestinelor. afecţiunea este asimptomatică. ea apare în stadii avansate. stomacului. DIAGNOSTIC Formele incipiente de boală sunt asimptomatice.sistemul imunitar slăbit. prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu mici cantităţi de sânge . SIMPTOME La început. Pe masură ce tumora creşte. Medicul este singurul capabil să analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale şi să decidă apoi modalitatea de abordare profilactică a acesteia. inflamaţie pelvină asociată.. Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen citologic Papanicolau.sângerări vaginale anormale.contraceptivele orale .Scădere în greutate (mai multe kilograme în câteva săptămâni. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul ţesuturilor alăturate. fiind cel mai uşor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. luni) Care este evoluţia? Evoluţia cancerului de col se poate solda cu afectarea ţesuturilor şi organelor învecinate. astfel: .apare anemia datorată pierderilor necontrolabile de sânge .Durerea nu este comună. Odată cu instalarea metastazelor. a membrelor inferioare sau lombară . De cele mai multe ori se asociază o secreţie vaginală cu evoluţie drenantă. se pot identifica tumori şi la nivelul plămânilor. spontane sau la contactul sexual.secreţie vaginală anormală. Iată câteva dintre cele mai importante: . rinichilor. .comunicarea anormală dintre vagin şi rect. Terminologiei clasice Papanicolau i sau adăugat în timp cele de displazie şi CIN.survine durerea pelviană. invazia unui ureter. sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual .

fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament şi urmărire. Dacă există displazie severă. Dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni vizibile pe col.homoleucogramă completă . Biopsia ghidată colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul.precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad scăzut (LSIL) şi grad înalt (HSIL).histerescopia . sunt necesare urmatoarele investigaţii: . EKG) şi alte investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină.urografia . urografie. După confirmarea malignităţii.citoscopia .radioscopia toracică Investigatiile de profil care se impun: . pentru unele cazuri. examinarea la microscop a materialului excizat punând diagnosticul de malignitate. Conizaţia reprezintă atât o metodă de diagnostic cât şi.biopsia endocervicală (pentru a determina dacă celulelle considerate maligne sunt prezente şi la nivelul canalului cervical) 21 . - Pentru a vedea în ce stadiu de află procesul canceros. eventual cistoscopie sau rectoscopie dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine). reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul colului. examene de sânge.proctoscopia . terapeutică.rezecţia cu ansa diatermică (pentru a vedea cât de întins este cancerul) . evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigaţii: examene uzuale (radiografie toracică.colposcopia şi biopsia cervicală (pentru a se putea determina cu exactitate locaţia celulelor canceroase) .biochimia sângelui . citologică sugerează carcinom insitu sau joncţiunea scuamocilindrică a colului nu se poate vizuliza în întregime se practică conizaţia. se efectuează colposcopia. eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungeşte spre canalul cervical. metodă care analizează foarte atent suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului cervical. Diagnosticul leziunilor invazive: - leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiază.

elaborarea planului de tratament .cercetare ştiinţifică A fost introdusă în 1929 de Organizaţia Sănătăţii a Ligii Naţiunilor Unite ca primă variantă a stadializării pentru cancerul colului uterin.schimburi de informaţii între centrele de tratament .indicator asupra prognosticului .conizaţia diagnostică şi rezecâia cu ansa diatermică.evaluarea rezultatelor tratamentului . care au ca scop recoltarea ţesutului cervical pentru a fi examinat la microscop. Testul Babeş-Papanicolau CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE COL UTERIN Clasificarea stadială a cancerului serveşte la atingerea următoarelor obiective: . fiind în permanenţă modificată şi îmbunătăţită. Aplicarea oricărui sistem de stadializare trebuie să ţină seama de două elemente: 22 ..

Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt: .stadializarea FIGO – elaborată de Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstretică.stadializarea să se realizeze înaintea începerii tratamentului . penrtu a nu se mări nejustificat cifra vindecării în stadiile avansate.IB Invazie stromală nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm sau mai puţin în întindere orizontală Invazie stromală mai mare de 3 mm şi nu mai mare 23 T1ai T1a2 IA1 IA2 . chiar cu invazie superficială. facând abstracţie de starea ganglionilor limfatici.sistemul de stadializare propus de “American Joint Committee on Cancer”..cel mai complex. care se limitează doar la categoria de T. toate leziunile vizibile microscopic. se alege întotdeauna stadiul cel mai puţin avansat. sunt T1b/ st.în caz de ezitare între două stadii.care reprezintă un sistem de clasificare patologică T = tumoră primară Categori aT Tx T0 Tis T1 T1a 0 I IA Stadiu FIGO Descriere Tumora primară nu poate fi evaluată Nu se evidenţiează tumora primară Carcinom in situ (carcinom preinvaziv) Carcinom cervical limitat la uter (extensia la corp nu se consideră) Carcinomul invaziv diagnosticat numai prin microscopie. ţinând cont şi de stadiul ganglionilor lmfatici şi a metastazelor la distanţă . .sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluări ale volumului tumoral .sistemul de stadializare TNM aparţinând UICC (Uniunea Internaţională contra Cancerului).

Adâncimea invaziei este definită prin măsurarea tumorii de la jocţiunea epitelial-stromală cea mai apropiată la cel mai adânc punct al invaziei. Notă: Invazia în adâncime nu trebuie să fie mai mare de 5 mm luată de la baza epiteliului. dar nu la peretele pelvin sau nu coboară la 1/3 inferioară a vaginului Fără invazia parametrelor Cu invazia parametrelor Tumoră extinsă la pertele pelvin şi/sau cuprinde 1/3 inferioară a vaginului şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nefuncţional Tumoră ce invadează 1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin Tumoră extinsă la peretele pelvin şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nonfuncţional Tumoră ce invadează mucoasa vezicii sau a rectului şi/sau e extinsă dincolo de pelvis T2a T2b T3 IIA IIB III T3a T3b Tb IIIA IIIB IVA NOTA: prezenţa edemului bulos nu este suficientă pentru a clasifica o tumoră ca T4 M1 IV Metastază la distanţă Nx N0 N1 N = ganglioni limfatici regionali Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi Fără metastaze în ganglionii limfatici regionali Mestataze în ganglionii limfatici regionali M = metastaze la distanţă 24 .de 5 mm cu întindere orizontală de 7 mm sau mai mică. fie de suprafaţă sau glandular. invazia (afectarea spaţiilor vasculare venoase sau limfatice nu schimbă clasificarea) T1b T1b1 T1b2 T2 IB IB1 IB2 II Leziune clinică vizibilă la nivelul colului uterin sau leziune microscopică > T1a2/IA2 Leziune clinică vizibilă de 4 cm sau mai mică în diametrul cel mai mare Leziune clinică vizibilă mai mare de 4 cm în diametrul cel mai mare Tumoră ce se întinde dincolo de uter.

PN0 – examinarea histologică a limfadenectomiei pelvine include în mod ordinar 10 sau mai mulţi ganglioni G = grading-ul HP Gx G1 G2 G3 G4 Gradul de diferenţiere nu poate fi evaluat Grad bine diferenţiat Grad moderat diferenţiat Grad slab diferenţiat Grad nediferenţiat Gruparea stadială Stadiul 0 Stadiul IA Stadiul IA1 Stadiul IA2 Stadiul IB Stadiul IB1 Stadiul IB2 Stadiul IIA Stadiul IIB Tis T1a T1a1 T1a2 T1b T1b1 T1b2 T2a T2b 25 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 . pN şi pM corespund categoriilor T. osos = OSS. peritoneu = PER.N şi M. pleură = PLE. piele = SKY. hepatic = HEP. glande suprarenale = ADR pTNM = clasificare patologică Categoriile pT.limfatici = LYM. măduva osoasă = MAR. ggl. altele = OTH. creier = BRA.Mx M0 Mi Metastazele la distanţă nu pot fi evaluate Fără metastaze la distanţă Metastaze la distanţă Conotaţii: pulmonar = PUL.

Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical. Decizia asupra metodei de tratament care va fi urmată. folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea intracavitară. Se utilizeaz iradierea externă (cu fotoni. IIA) radioterapia exclusivă şi chirurgia au rezultate similare. cancerul de col uterin poate avea câteva variante de tratament. adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului). fiind folosită ca tratament exclusiv. Pentru stadiile incipiente (IA.Stadiul IIIA Stadiul IIIB T3a T1 T2 T3a T3b N0 N1 N1 N1 Orice N Orice N Orice N M0 M0 M0 M0 M0 M0 M1 Stadiul IVA Stadiul IVB T4 Orice T TRATAMENT Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizaţia în carcinomul in situ) sau radicale – cea mai utilizată este histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare) şi limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini). pre. Radioterapia este o metodă de tratament de bază. va fi luată de 26 . IB. Ca şi în cazul altor cancere.sau postoperator.

Starea emotională joacă şi ea un rol crucial în maniera în care pacienta reuşeşte să treacă peste această perioadă grea. Tratamentul de intreţinere Perioada de recuperare este foarte importantă pentru că scopul ei este acela de a preveni recidivele. luând în considerare mai mulţi factori. respectiv al ginecologului. printre care: -Dimensiunile cancerului şi dacă a metastazat (s-a răspândit) sau nu .suplimente nutritive şi vitamine 27 . Hormonoterapia – utilizează terapia cu hormoni feminini Un plan de tratament complet va include de asemenea şi vizite de urmărire şi posibil examinări cu raze X. Este nevoie de controale medicale regulate. femeia are nevoie şi de sfatul medicului oncolog. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie să fie privite ca şi terapii substitutive ale celor standard. la fiecare 3 luni. în primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului .acupunctura . şi anume: . folosite în tratarea cancerului cervical. medicul va recomanda cel mai probabil una din următoarele metode de tratament. biopsii şi teste de sânge suplimentare sau alte examinări.Vârsta pacientei şi starea ei de sănătate generală .fitoterapia .medic şi pacientă împreună. Iată câteva astfel de terapii complementare: . Pe lângă recuperarea individuală. Înaintea demarării unui astfel de tratament.meditaţia .Preferinţele pacientei După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare.examene medicale anexe. Chimioterapie-Aceasta este o metodă care foloseşte un medicament sau o combinaţie de medicamente pentru a trata cancerul. este bine să se discute cu medicul în legătură cu eventualele efecte secundare pe care acesta le-ar putea avea asupra afecţiunii canceroase.examen ginecologic şi test Papanicolau la fiecare 6 luni după primii 2-3 ani de la diagnostic . De obicei se injectează intravenos sau se administrează pe cale orală. în cazul în care medicul a stabilit că celulele canceroase s-au extins şi la alte organe.examen ginecologic complet şi examen citologic Papanicolau. Radioterapie-Această metodă foloseşte raze X cu energie înaltă pentru a distruge sau a afecta celulele canceroase. sau o combinaţie de metode. Excizie chirurgicală-Este vorba despre o operaţie prin care se înlătură partea afectată de cancer.yoga .

la care se asociază această formă de cancer.au o boală mai rapid evolutivă şi un prognosticmai prost. -vârsta scăzută la primele relaţii sexuale. -fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de apariţie a cancerului de col uterin. -numărul ridicat al partenerilor sexuali. Deoarece marea majoritate(mai mult de 90%)din aceste cazuri pot şi ar trebuii să fie detectate timpuriu prin folosirea testului PAP.ceea ce face ca o interpretare adecvată a acestor date să fie importantă.PROGNOSTIC Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul diagnosticării ei. Femeile infectate cu virusul imunodeficienţei umane(HIV). -statutul socio-economic precar. Există peste 80 de tipuri de Papiloma Virus uman.mai pot fi luaţi în considerare: -naşterile multiple. În jur de jumătate din aceste infecţii au fost legate de apariţia cancerului de col uterin. 28 .rata actuală a decesului este mult mai ridicată decât ar trebuii să fie şi reflectă faptul că acest test nu este făcut pe aproximativ o treime dintre femeile care suferă de această boală. -volumul şi gradul tumorii.mai mult de 6. -tipul histologic.care depăşeşte cu mult alţi factori cunoscuţi. Deşi infecţia cu Papiloma Virusul uman este foarte frecventă. Virusul HPV S-a estimate că. Printre factorii majori care influenţeză prognosticulsunt: -stadiul în care este descoperit cancerul. Alţi factori implicaţi .000.totuşi un procent mic dintre femeile infectate cu un tip de Papiloma Virus netratat vor dezvolta cancer de col uterin.în Statele Unite.000 de femei suferă de infecţie cu Papiloma Virus(HPV).dar care nu sunt diagnosticate la timp. Studii epidemiologice au demonstrate în mod convingător că factorul major de risc în dezvoltarea carcinomului de col uterin preinvaziv sau invaziv este infecţia cu Papiloma Virus uman. -răspândirea limfatică şi invazia vasculară.din care aproximativ 30 de tipuri sunt transmise pe cale sexuală şi pot infecta colul uterin.

Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creşte riscul pentru cancer de col uterin. Aproximativ jumătate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Există peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV).Utilizarea metodelor de contacepţie locale şi/sau a gelurilor spermicide oferă protecţie parţiala dar nu completă faţă de BTS. Oricum. Dieta: multiple studii au sugerat că unii micronutrienţi (vitamine şi minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. Unii factori de risc nu pot fi evitaţi dar mulţi dintre ei pot. Începerea vieţii 29 . Modificările patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau şi pot fi tratate înainte de a se dezvolta cancerul. Femeile care încep viaţa sexuală precoce şi femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infecţia cu HPV şi dezvoltarea cancerului de col uterin. Infecţia cu HPV: infecţia cervicală cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin.cunoscuţi. infecţia cu HPV este frecventă şi doar un numar mic de femei infectate şi netratate vor face cancer de col uterin. Screeningul: controlul ginecologic regulat şi testul Papanicolau ajută la prevenirea unui cancer de col uterin. Cunoaşterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltării cancerului de col uterin. specifici. Până la 80% dintre femeile care sunt sau au fost vreodată active sexual au probabilitatea de a se infecta cu virusul HPV la un moment dat în cursul vieţii. Antecedente de contact sexual: infecţia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite în primul rând prin contact sexual. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin Virusul HPV este dovedit că ar cauza peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. În prezent se studiază un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV.PROFILAXIE Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creşte riscul unui cancer de col uterin. dar nu a fost dovedit. Fumatul: consumul de ţigări este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuală (se transmit prin contact sexual) şi infectează cervixul.

2. Conform unor modele matematice de predicţie s-a stabilit că vaccinarea anti HPV alături de screeningul citologic Babeş-Papanicolau efectuat în mod regulat pot reduce riscul de cancer de col uterin cu până la 94%. pentru femeile active sexual. 30 . precum şi necesitatea efectuării anuale a examenului BabeşPapanicolau. Esenţial despre cancerul de col uterin 1. Pentru a interacţiona mai uşor cu publicul. 3. Acesta va explica pacientei importanţa vaccinării.Prezervativul este obligatoriu în cazul expunerii la mai mulţi parteneri sexuali.vaccinarea propriu-zisă. care se face de către pediatrul personal pentru fetiţe şi de către medicul personal sau la ginecolog pentru femei. virusul herpes simplex) care sunt incriminate în etiologia leziunilor de col. 6.Testul se efectuează o dată pe an. un test citologic Babeş-Papanicolau poate asigura detectarea precoce a modificarilor celulare şi îi permite pacientei să fie tratată înainte ca boala să evolueze.consultaţia de pre-vaccinare. Medicover a pus la punct un program special de vaccinare care constă în: . campania de prevenire a cancerului de col uterin şi pe contul său din reţeaua de socializare Facebook. Infectarea cu un tip de virus HPV care cauzează cancer nu generează adesea apariţia niciunui simptom în stadiile incipiente.Femeile care fumează excesiv sau consumă alcool în cantităţi mari au un risc mai crescut de apariţie a bolii. compania Medicover lansează Campania de prevenire a cancerului de col uterin. Totuşi. dedicată informării şi educării femeilor cu privire la importanţa măsurilor de prevenire. dar cel mai important. 4. .sexuale devreme. Campania de prevenire a cancerului de col uterin lansată de Medicover susţine efecutarea anuală a examenului citologic Babeş–Papanicolau.Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvente tumori maligne la femeile din România. tipurile de vaccin. sunt factori de risc. .Cancerul de col uterin se depistează în fază incipientă printr-o metodă simplă: examenul Babeş-Papanicolau.Este mai uşor să previi cancerul de col uterin decât să îl vindeci. Cu cât o femeie este mai tânără atunci când se infectează cu HPV oncogen (cancerigen). expunerea la mai mulţi parteneri sexuali.monitorizarea stării pacientei după vaccinare. cu atât riscul de apariţie a cancerului de col uterin este mai mare.procedura constă în efectuarea a trei doze cu frecvenţe diferite în funcţie de tipul de vaccin ales. transmiterea pe cale sexuală a unor virusuri (virusul papilloma. Având în vedere consecinţele deseori letale ale depistării tardive a tumorilor maligne de col uterin. Pentru fetele între 15 şi 25 de ani. 5.

riscul de a muri de acest fel de cancer crescând pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Modificările anormale care apar la nivelul colului uterin pot fi detectate ce ajutorul testelor PAP şi astfel pot fi tratate înaintea dezvoltării cancerului. Acesta utilizează o lamă specială sau o periuţă pentru a recolta o probă de celule de la nivelul colului uterin şi al părţii superioare a vaginului.După vârsta de 25 de ani. Femeile care nu şi-au făcut regulat un test PAP sunt predispuse unui mare risc de a dezvolta cancer de col uterin.numărul cazurilor de cancer uterin invaziv creşte o dată cu vârsta.dacă femeile care sunt sau au fost active sexual sau chiar mai în vârstă şi-ar face testul PAP în mod regulet. 31 . Studiile efectuate sugerează că rata cancerului de col uterin va scădea. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală(BTS) reduce riscul apariţiei unui cancer de col uterin.PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii sexuale sau începând cu vârsta de 18 ani. Celulele recoltate sunt fixate pe o lamelă şi trimise laboratorului. Testul Babeş Papanicolau Acest test este realizat în timpul unei vizite regulate la cabinetul medicului.Cei mai importanţi paşi în prevenirea cancerului de col uterin sunt realizarea unor examene ginecologice regulate şi a testelor PAP. INCIDENŢA CANCERULUI DE COL UTERIN Incidenţa cancerului de col uterin in situ(cancerul care nu s-a răspândit în alte părţi ale corpului)atinge un vârf între vârsta de 20 şi 30 de ani.în vederea cercetării existenţei unei anormalităţi.

BIBLIOGRAFIE -1-Anatomia aparatului genital-Editura”INFO MEDICA”1999 Profesor universitar:Dr.TRUŢĂ Dr.MERFU Dr.ŢURCAŞ Dr.ROMAN -3-Tumori binigne şi maligne-Editura”JUNIMEA”-IAŞI1983 Dr.SIMU Dr.BENDESCU MIOARA 32 .A.BÂRSU MARINA ŞTEFANA Dr.NICULESCU -2-Patologia colului uterin-Editura”DACIA”-CLUJ1971 Dr.I.CEZAR TH.RODICA BĂLAN Dr.G.E.D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful