Şcoala Postliceală”Sfântul LUCA”TULCEA

LUCRARE DE DIPLOMÃ “îNGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER DE COL UTERIN”

Eleva: iordan valentina Clasa-iii-c (asistent medicinà generalÃ) Profesor coordonator:dr. Andrei liliana

1

MOTIVAŢIE

Am ales cacerul de col uterin ,ca lucrare de diplomă ,deoarece este o afecţiune des întâlnită în lume,iar în România din nefericire este a doua cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul de sân. Această boală cu prioritate malefică,cancerul de col uterin reprezintă inamicul nr. unu în ce priveşte calitatea vieţii femeii la orice vârstă. Şase românce mor zilnic din cauza acestui tip de cancer, fiind astfel pe primul loc în Europa, după Muntenegru, Serbia, Albania şi Lituania din statistici ale Uniunii Europene. Înţelegerea riscurilor şi a modalităţilor de prevenire ar putea conduce, în câţiva ani, la scăderea incidenţei cancerului de col uterin în România. Medicii spun că cea mai eficientă şi sigură metodă de prevenire a infecţiei cu HPV este vaccinarea înainte de a începe viaţa sexuală. “Aminteste-ţi de testarea citologică şi de vaccinare. Cancerul de col uterin poate fi prevenit'”.Aceasta este deviza campaniei menită să amintească femeilor de toate vârstele că o boală gravă şi care este provocată de tipurile oncogenice ale papilomavirusului uman (HPV) poate fi combătută prin testare citologică regulată (testul Papanicolaou) şi prin vaccinare. Statisticile mondiale sunt ingrijorătoare: la fiecare două minute, o femeie moare prin cancer de col uterin şi în fiecare an sunt descoperite o jumătate de milion de noi cazuri. În România, cancerul de col uterin este a treia cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul pulmonar şi cel de sân. Datele furnizate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară din România în anul 2005 arată că acest tip de cancer afectează de 3 ori mai multe femei decât cancerul ovarian. În 2005 au fost depistate 3202 noi cazuri de cancer de col uterin, din totalul de 37 335 de cazuri de cancer înregistrate la sfârşitul aceluiaşi an. Din păcate, multe femei nu beneficiază de programe de prevenire a cancerului de col uterin prin testare citologică Papanicolaou. Deşi vizita la cabinetul ginecologic nu este pentru niciuna dintre noi un prilej de bucurie, trebuie să reţinem că aceasta este absolut necesară cel puţin o dată pe an. Pentru a convinge un om, un pacient, că este posibil să controleze starea sănătăţii sale şi să prevină efectele bolii,oferim cunotinţe care servesc la păstrarea sănătăţii şi la recunoaşterea timpurie a bolii, acestea din urmă fiind principalul obiectiv în cariera pe care am aleso cea de asistent medical generalist.
2

“ Puţin bun simţ la patul bolnavului ajută mai mult decât un sac de stiinţă. “
Frugoni

« Dă bolnavilor stiinţa şi talentul tău, dar nu uita dragostea şi compasiunea. »

T. Ghiţescu

3

……..19 -c-Diagnostic ……………………………………………… pag..30 -j-Prevenirea cancerului de col uterin ……………….. pag. pag.Planul lucării -I-Anatomia aparatului genital ……………………….. pag..27 -g-Profilaxie ………………………………………………. pag...31 -k-Incidenţa cancerului de col uterin ……………………. pag. pag.…. pag...5 -a-Structura histologică a colului uterin ………….… pag.33 4 ..14 -II-Cancerul de col uterin ………………………………….9 -c-Mijloacele de fixare şi susţinere ……………………… pag. pag..13 -f-Ciclul colului uterin ……………………………….15 -a-Factori de risc …………………………………………. pag. pag..… pag. pag.31 -l-Bibliografie ……………………………………………….18 -b-Simptome ……………………………………………….20 -d-Clasificarea stadială a cancerului de col uterin ……..26 -f-Pronostic ………………………………………………… pag.32 -m-Studii de caz ……………………………………….…….28 -h-Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin ……… pag. pag.…….9 -b-Funcţiile colului uterin ………………………………..11 -e-Fiziologia uterului ……………………………………… pag. pag.29 -i-Esenţial despre cancerul de col uterin ……………….21 -e-Tratament ……………………………………………….

muntele lui Venus . diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare. unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naşterii.glandele Skene -bulbii vestibulari -glandele anexe regionale -perineul Organele genitale interne sunt : 5 . Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid).himenul .labiile mici . uterul. Este constituită din: .ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin participarea a două organisme de sex diferit. Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină. VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale . Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă .glandele Bertholin .şi un grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul. trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.labiile mari .clitorisul . Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu starea hormonală.vulva .

8 cm lungime.corp . concavă sau rectilinie la fetiţe şi net convexă la multipare.Marginea superioară sau fundul uterului este ingrosată şi rotunjită. COLUL UTERIN(cervix)-este porţiunea inferioară a uterului cuprinsă între istmul uterin şi polul inferior al organului. Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi un diametru anteroposterior de 2. Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două feţe si două margini. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit. unde acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezicouterin. pe linia mediană şi reprezintă raporturi anatomice: -anterior – cu vezica urinară -posterior – cu rectul .inferior – se continuă cu vaginul -superior – cu organele intestinale şi colonul -lateral – cu ligamentele largi Uterul este un organ cavitar. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi uterotubare. istmul şi colul. După sarcini repetate el capată o formă 6 .Faţa posterioară – mai convexă. ISTMUL . Prin intermediul peritonelui este în contact cu ansele intestinale şi colonul pelvian.- vaginul uterul . Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.istm .Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm. . Este în raport cu ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. iar la multipare 7. cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior.5 – 3 cm. apoi se reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas).5 cm lungime. Este format din trei porţiuni: corpul.col (cervixul) trompe . .continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.porţiunea istmică .porţiunea interstiţională . care masoară la nulipare 6.porţiunea ampulară -Ovarele - UTERUL Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. . Este situat în regiunea pelviană.

c.stratul muscular al vaginului se continuă intim cu cel al uterului. Artera uterină formează la acest nivel un arc ce trece pe deasupra ureterului.colul prezintă o rezistenţă reductibilă. La palpaţie.ea vine în raport cu baza ligamentului larg şi prin intermediul acestuia.catifelată.având o formă alungită. Culoarea organului este roz-palidă. Această porţiune vine în raport înainte cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical.iar la nivelul orificiului extern se continuă cu porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. Pereţii săi sunt tapetaţi de o mucoasă la care nivelul orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine.denumită porţiunea vaginală a colului uterin. de col şi 15mm. Porţiunea vaginală are forma unui con cu varful rotunjit orientat în jos.fiind mai strâmt la cele două extremitaţi. La multipare 7 .intravaginală. Inserţia vaginului pe col se face mai sus pe faţa posterioară decât pe cea anterioară.în preajma menstruaţiei sau în sarcină devine roz-violaceu. PORŢIUNEA VAGINALĂ a colului uterin are o situaţie intravaginală şi este delimitată în sus de inserţia extremităţii superioare a vaginului pe col. PORŢIUNEA SUPRAVAGINALĂ este situată în cavitatea pelviană şi este cuprinsă între inserţia vaginului pe col şi un plan transversal care trece prin orificiul intern al canalului cervical.care la acest nivel are un traiect oblic în jos şi înăuntru. b.de unde rezultă o inegalitate a fundurilor de sac vaginale:fundul de sac posterior este mai mare decât cel anterior.cilindrică. Axa colului formează împreună cu axa corpului uterin un unghi cu deschidere anterioară denumit unghiul de anteflexie.care prezintă o densificare a ţesutului conjunctiv subperitoneal.cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină. CANALUL CERVICAL este un canal care strabate axul longitudinal al colului. La nivelul inserţiei vaginale pe col.denumită porţiunea supravaginală a colului uterin şi o porţiune inferioară.asemănătoare cu aceea a vârfului degetului sau mai bine cu cea a vârfului nasului. Colul uterin este străbătut de canalul cervical. Lateral. La multipare el poate ajunge să reprezinte 2/3 din lungimea totală a uterului. Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta din urmă în două porţiuni:o porţiune superioară. La extremitatea sa inferioară se gaseşte orificiul extern al canalului cervical.ambele situate la aproximativ 2 cm. Colul uterin are un diametru longitudinal de aproximativ 3 cm. de fundul de sac lateral al vaginului. Capacitatea canalului cervical la nulipare reprezintă1/3din capacitatea cavităţii uterine şi este de aproximativ 1cm3. a. Are o lungime de 10mm. În graviditate colul prezintă o consistenţă moale. Posterior porţiunea supravaginală a colului vine în raport cu rectul.supravaginală.fuziformă.

una anterioară.această capacitate se dublează.deşi colul este mai lung decât corpul uterin.capacitatea canaluli cervical este mai mică. Astfel.prelungite. Turtirea în sens antero-posterior a uterului face ca şi canalul cervical să prezinte două feţe. Încetarea menstruaţiei cu instalarea menopauzei duce la o retracţie progresivă a orificiului. Forma orificiului extern variază în funcţie de vârstă şi de starea fiziologică a femeii. Faţa posterioară prezintă în porţiunea mediană numeroase pliuri foarte fine. La virgine apare mic şi punctiform.situat la extremitatea inferioară a colului.având o lâţime de aproximativ 6mm.denumite arbore al vieţii.orificiul intern apare nu ca un simplu orificiu ci ca un canal mai ingustat dispus între cele două cavităţi:cea uterinâ şi cea a canaluli cervical. La multipare are de asemenea o dispoziţie transversală însă deschizătura sa este mai mare. Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu mai stramt numit orificiu intern. El se prezintă de fapt ca un inel cu rol de sphincter.fiind format dintr-o bandeletă circulară de fibre musculare netede.putându-se uneori închide complet. Calibrul lui este diminuat de persistenţa până la nivelul său superior a pliurilor longitudinale ale arborelui vieţii.anterioară şi posterioară şi două margini.mai mare şi mai proeminentă şi una posterioară mai mică. În mod normal orificiul intern permite trecerea unei sonde cu diametrul de 3mm. el reprezentând un traiect foarte strâmt.iar la primipare apare ca o linie transversală. La femeile care au născut de multe ori şi în special la cele care au suferit rupturi ale marginilor orificiului cu ocazia naşterilor şi aceste rupturi nu au fost suturate sau au fost suturate incorect sau incomplet. La fetiţele impubere.cu pereţi aproape lipiţi.dreaptă şi stângă. Rolul orificiului intern este de a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vaginul. şi un diametru de3-4mm. Orificiul extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze. Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu extern.orificiul extern este 8 .

Musculatura colului uterin 9 . Acesta este tapetat atât la nivelul canalului cervical cât şi la nivelul porţiunii vaginale de o mucoasă care se aplică direct pe miometru fără intermediul unei submucoase.care intră în constituţia miometrului.mare de formă sinuasă.neregulată. Structura histologică a colului Uterin Ca parte integrală a uterului.colul uterin este format dintr-un ţesut muscular neted.

Există însă şi observaţii care descriu existenţa la acest nivel a unor fibre musculare radiate care fac legătura între straturile musculare periferice şi cele profunde.spre porţiunea inferioară a colului.la nivelul porţiunii vaginale sau a exocolului şi un epiteliu cilindric glandular.la nivelul canalului cervical sau a mucoasei endocervicale. .şi cu dispoziţie oblică.funcţie sexuală: având o bogată inervaţie.această mucoasă diferă la nivelul porţiunii vaginale sau la nivelul canalului cervical. În constituţia sa intră însă şi fibre musculare netede provenite din tunica musculară a vaginului care. În porţiunea sa superioară. În sfârşit. În jurul vaselor de calibru mai mare. sângele mesntrual stagnează în uter (hematometrie). . Aceste fascicole sunt unite între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat. care este vizibil prin vagin.funcţie în statica pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin. Fascicolele musculare se intreţes strâns şi merg până în apropierea canalului cervical. Mucoasa colului uterin Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion.chiar în această porţiune. . fibrele musculare fiind în număr mai restrâns.funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în vagin. În funcţie de structura epiteliului.colul uterin este format în cea mai mare parte din fibre radio-spiralate ale arhimiometrului. Pe masură ce fibrele musculare netede devin mai rare. Ele sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea supravaginală.identic cu cel vaginal.fibrele elastice devin tot mai numeroase.în unele cazuri.fibrele musculare sunt mai groase şi mai rare iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat.asemănător epiteliului cavităţii uterine. îndeplinind mai multe funcţii: . La nivelul porţiunii vaginale predomină un ţesut conjunctiv elastic.funcţie de fecundaţie: secreţia glandelor endocervicale (glera 10 . asigură menţinerea unei poziţii normale a organelor pelvine.la nivelul liniei de inserţie a vaginului pe col se continuă cu ţesutul muscular al colului. Astfel întâlnim un epiteliu pavimentos stratificat. prin excitarea colului creşte secreţia glandelor cervicale şi se declanşează secreţia unor hormone. Funcţiile colului uterin Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului.Stratul muscular al colului uetrin este format în majoritate din fibre musculare netede care provin din musculatura corpului uterin. în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei acestuia.ţesutul neted predomină net cantitativ faţă de cel conjunctiv-elastic. Este o parte importantă a tractului genital.

terminându-se prin numeroase fascicule fibroase în ţesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus şi al labiilor mari. cât şi în timpul travaliului. fiind străbătute de trompa căreia îi formează mezosalpingele sau aripioara superioară. cordon rotunjit de 15 cm. Sunt alcătuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin).5 cm în plan sagital reprezintă hilul principal prin care penetrează vasele şi nervii uterului şi vaginului. Dar adevărata 11 . ţesut conjunctiv condensat şi fibre conjunctive elastice proprii. Ligamente utero-sacrate Sunt două fascicole conjunctivo-musculare. Marginea superioară -a ligamentului larg este locul unde cele două foiţe se continuă una pe alta. care de la corpul uterin se indreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg.funcţie în sarcină: colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii. pornind de la faţa posterioară a regiunii cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru până la nivelul celei de a doua sau a primei găuri sacrate. Mijloace de fixare şi susţinere Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar. Ţinând cont de toate aceste funcţii. Ţesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcătuieşte parametrele. Faţa posterioară – a ligamentului este ridicată în porţiunea mijlocie de către ovar şi ligamentele utero şi tubo-ovariene formând aripioara posterioară . Baza ligamentului larg cu o grosime de 2. Faţa anterioară – este ridicată de ligamentul rotund. el fiind o barieră între vagin şi uter. prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la nivelul colului uterin poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii. care este reprezentat prin: • • • ligamente largi ligamente rotunde ligamente utero-sacrate Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavaţiei pelviene.cervicală) prin compoziţia sa favorizează ascensiunea spermatozoizilor . apoi se angajează în canalul inghinal.

O parte urmează calea ligamentului rotund şi ajung în ganglionii inghinali superficiali. Vascularizaţia şi inervaţia Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene. Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică. Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametri ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine. se anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului. 12 . Inervaţia Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal. 1. Limfaticele Pornite din endometru şi miometru. iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. se formează venele uterine ce se varsă în venele iliace interne. În jos. 3. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi. formează sub seros o bogată reţea mai abundentă posterior. De la aceasta se formează marginile uterului. – Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern şi extern 2. Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-ovarian. – Este formată din ganglionii lombo-aortici. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreaptă spre diferite grupe ganglionare. veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare şi ovariene în vena ovariană.susţinere a uterului o realizează perineul prin intermediul pereţilor vaginali. Limfaticele colului impreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare. O mică parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund.

porţiunea terminală. precum şi mezosalpinx. 13 . La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a oului. în partea terminală.Trompele uterine Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară a ligamentelor largi. cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15 franjuri pe margine (fiimbrii) Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. ligamente ovariene. Pavilionul. vasele se refac. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţa superioară a ovarelor. Fiecare trompă prezintă 4 părţi: • • • • Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin. faza proliferativă : endometrul se dezvoltă. celulele glandulare produc glicogen. Poziţia lor este asigurată de ligamente largi. glandele devin sinuoase. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm. -faza secretorie : endometrul continuă să se dezvolte. FIZIOLOGIA UTERULUI MUCOASA UTERINĂ este divizată în două straturi : -profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare în timpul ciclului menstrual. corion lax (2 zile după ovulaţie). substanţa fundamentală a corionului devine abundentă. Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată. Ciclul endometrial are mai multe faze: -faza de linişte postmenstruală : durează 3 zile. vasele se dezvoltă. glandele se dilată. Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm. Vascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene şi arterele uterine.

a celulelor descuamate şi a leucocitelor. factorii de coagulare arată: lipsa fîbrinogenului. glandele şi stroma cervicală prezintă modificări histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus. În faza secretorie. extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică. Ciclul colului uterin În faza proliferativă. epiteliul. vasoconstricţie. această secreţie este maximă în faza de ovulaţie. Mecanismul menstruţiei Sângele menstrual este incoagulabil. creşte cantitatea rezidului uscat. Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin : -bazofilie-activitate enzimatică. secreţia de mucus scade. . scăderea numărului de trombocite. După ziua a 20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi. cristalizarea este dezagregată.faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi mai mult. glandele devin mici. atingând 120 mg în 24 de ore. 14 . devine mai consistentă. endometrul se reduce. scăderea accentuată a complexului protrobinic. ischemie.-faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări: stază. hematiile extravazează şi ele. Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan. -producţie de mucopolizaharide şi de glicogen. cu 2 zile înainte de menstruaţie apar leucocite în corion. începând din ziua a 17-a a ciclului.

cancerul de col uterin prezintă două forme :cancerul exocervical -cancerul endocervical Anatomo-patologic.CANCERUL DE COL UTERIN Definiţie :Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul exo.sau endocervical. Etiologie Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în : -factori intrinseci :-vârstă -factori genetici familiali -factori extrinseci :-mediu -sexualitate Ca forme anatomo-clinice. La fetiţe şi la fetele tinere de vârsta pubertăţii regiunea colului uterin este 15 .microscopic se descriu două forme : -forma ulceroasă-mai agresivă -forma vegetantă-mai puţin agresivă Localizarea cancerului la nivelul colului uterin este cea mai frecventă.

şi devine treptat din ce în ce mai invaziv dacă este lăsat netratat. apare mai ales la menopauză. pe primul loc situându-se cancerul sânului. 16 . Pentru aceste motive orice femeie constientă are datoria să se prezinte la medic odată cu apariţia celor mai mici semne de boală. pretutindeni în lume.care permit descoperirea acestora : -leucoreea-scurgerea albă din vagin -hemoragia-simptom important în afara menstruaţiei sau după menopauză. ocupând locul al doilea ca frecvenţă. Debutează la nivelul colului uterin . Cancerul de col uterin este o formă de cancer ce afectează femeile de diferite vârste şi de diferite categorii. cu evoluţie foarte severă.care poate fi uşor lezat de infecţii(lipsă de igienă)sau de traumatisme(când viaţa sexulă începe de la o vârstă prea tânără). în timp ce cancerul de corp uterin. Cancerul de col uterin afectează cel mai frecvent femeile tinere (3550de ani) în perioada de activitate sexuală. HPV). În faza de început cancerul de col uterin nu are semne caracteristice. fapt ce justifică eforturile depuse pe plan naţional şi internaţional pentru studierea acestei maladii. mai rar.mai adesea este vorba de semne obişnuite în cele mai variabile boli ale organelor genitale. de mare importanţă medico-socială. Cancerul colului uterin însumează 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine.acoperită cu un strat de celule subţire. Cancerul de col uterin este cauzat de infecţia persistentă (infecţia care continuă sau recidivează în timp) cu un virus extrem de frecvent şi contagios: papilomavirusul uman (human papillomavirus.porţiunea din uter care se deschide în vagin . Există câteva semne de boală ale leziunilor colului uterin. Cancerul de col uterin (CCU) este o boală cronică gravă. Importanţa problemei rezultă din faptul că neoplasmul colului uterin reprezintă una din principalele cauze de deces al populaţiei feminine. mai ales când este depistată în stadii avansate. Cancerul de col uterin este o afecţiune malignă a celulelor ce căptuşesc suprafaţa colului.

-cancer de coluterin -cancer cervical 17 .

18 .

Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transformă celulele normale în celule anormale care pot duce la cancer.contacte sexuale neprotejate. Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apare mai des la femeile de culoare decât la femeile albe. Şansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o dată cu vârsta. Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani şi la cele care-şi fac screening în mod regulat. Alţi factori de risc pentru cancerul de col uterin: . care măresc riscul infectării cu HPV .consumul de ţigări 19 . Infecţiile cu HPV se transmit în primul rând prin contact sexual. Infecţia cu HPV: reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical.numarul mare de parteneri sexuali . Unele infecţii cu HPV se vindecă fără tratament. Cele mai mari şanse le au femeile albe între 45 şi 70 de ani şi femeile de culoare de 70 de ani.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Vârsta: displazia cervicală este frecventă la femeile între 20 şi 30 de ani.începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani .FACTORI DE RISC Comportamentul sexual creşte riscul apariţiei cancerului de col.primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă . prin: . Femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi au multipli parteneri sexuali prezintă un risc crescut pentru infecţia cu HPV.numarul mare de sarcini la termen .mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţii . Femeile care nu sunt incluse în screening au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Deşi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infecţie cu papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer cervical.

luni) Care este evoluţia? Evoluţia cancerului de col se poate solda cu afectarea ţesuturilor şi organelor învecinate.sistemul imunitar slăbit. ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda (TBS) care grupează leziunile 20 . inflamaţie pelvină asociată. a membrelor inferioare sau lombară . prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu mici cantităţi de sânge . ea apare în stadii avansate. Terminologiei clasice Papanicolau i sau adăugat în timp cele de displazie şi CIN. Medicul este singurul capabil să analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale şi să decidă apoi modalitatea de abordare profilactică a acesteia.sângerări la nivelul cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul inserării diafragmei În cazul cancerului avansat de col uterin. fiind determinată de o multitudine de cauze: necroza tumorală.Durere în timpul actului sexual (dispareunia) . Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen citologic Papanicolau. fiind cel mai uşor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. ele se descoperă numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau.Scădere în greutate (mai multe kilograme în câteva săptămâni. Unoeri poate degenera în metastaze osoase. afecţiune numită "fistulă vaginală". Odată cu instalarea metastazelor.comunicarea anormală dintre vagin şi rect. există o serie de simptome. De cele mai multe ori se asociază o secreţie vaginală cu evoluţie drenantă.contraceptivele orale . invazia unui ureter. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul ţesuturilor alăturate. pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală. spontane sau la contactul sexual.. Pe masură ce tumora creşte. astfel: . afecţiunea este asimptomatică. Iată câteva dintre cele mai importante: . intestinelor. simptomele se modifică. .apare anemia datorată pierderilor necontrolabile de sânge .sângerări vaginale anormale.survine durerea pelviană. rinichilor. Odată instalat procesul canceros. a vezicii urinare sau a rectului. sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual . se pot identifica tumori şi la nivelul plămânilor.Durerea nu este comună. DIAGNOSTIC Formele incipiente de boală sunt asimptomatice. stomacului.secreţie vaginală anormală. ficatului. SIMPTOME La început.

biochimia sângelui . metodă care analizează foarte atent suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului cervical. examinarea la microscop a materialului excizat punând diagnosticul de malignitate.radioscopia toracică Investigatiile de profil care se impun: . - Pentru a vedea în ce stadiu de află procesul canceros.biopsia endocervicală (pentru a determina dacă celulelle considerate maligne sunt prezente şi la nivelul canalului cervical) 21 . urografie. Conizaţia reprezintă atât o metodă de diagnostic cât şi. fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament şi urmărire.proctoscopia . eventual cistoscopie sau rectoscopie dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine).citoscopia .rezecţia cu ansa diatermică (pentru a vedea cât de întins este cancerul) .precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad scăzut (LSIL) şi grad înalt (HSIL). pentru unele cazuri. examene de sânge. sunt necesare urmatoarele investigaţii: .urografia . terapeutică.homoleucogramă completă . Dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni vizibile pe col. Diagnosticul leziunilor invazive: - leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiază. reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul colului. După confirmarea malignităţii.histerescopia . Biopsia ghidată colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul.colposcopia şi biopsia cervicală (pentru a se putea determina cu exactitate locaţia celulelor canceroase) . evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigaţii: examene uzuale (radiografie toracică. eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungeşte spre canalul cervical. EKG) şi alte investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină. Dacă există displazie severă. se efectuează colposcopia. citologică sugerează carcinom insitu sau joncţiunea scuamocilindrică a colului nu se poate vizuliza în întregime se practică conizaţia.

schimburi de informaţii între centrele de tratament ..conizaţia diagnostică şi rezecâia cu ansa diatermică.elaborarea planului de tratament . Testul Babeş-Papanicolau CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE COL UTERIN Clasificarea stadială a cancerului serveşte la atingerea următoarelor obiective: . care au ca scop recoltarea ţesutului cervical pentru a fi examinat la microscop. Aplicarea oricărui sistem de stadializare trebuie să ţină seama de două elemente: 22 .evaluarea rezultatelor tratamentului . fiind în permanenţă modificată şi îmbunătăţită.cercetare ştiinţifică A fost introdusă în 1929 de Organizaţia Sănătăţii a Ligii Naţiunilor Unite ca primă variantă a stadializării pentru cancerul colului uterin.indicator asupra prognosticului .

toate leziunile vizibile microscopic. sunt T1b/ st.stadializarea să se realizeze înaintea începerii tratamentului .sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluări ale volumului tumoral . . chiar cu invazie superficială.stadializarea FIGO – elaborată de Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstretică.în caz de ezitare între două stadii. se alege întotdeauna stadiul cel mai puţin avansat.sistemul de stadializare propus de “American Joint Committee on Cancer”. Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt: . facând abstracţie de starea ganglionilor limfatici.sistemul de stadializare TNM aparţinând UICC (Uniunea Internaţională contra Cancerului). ţinând cont şi de stadiul ganglionilor lmfatici şi a metastazelor la distanţă .care reprezintă un sistem de clasificare patologică T = tumoră primară Categori aT Tx T0 Tis T1 T1a 0 I IA Stadiu FIGO Descriere Tumora primară nu poate fi evaluată Nu se evidenţiează tumora primară Carcinom in situ (carcinom preinvaziv) Carcinom cervical limitat la uter (extensia la corp nu se consideră) Carcinomul invaziv diagnosticat numai prin microscopie. penrtu a nu se mări nejustificat cifra vindecării în stadiile avansate.. care se limitează doar la categoria de T.cel mai complex.IB Invazie stromală nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm sau mai puţin în întindere orizontală Invazie stromală mai mare de 3 mm şi nu mai mare 23 T1ai T1a2 IA1 IA2 .

Notă: Invazia în adâncime nu trebuie să fie mai mare de 5 mm luată de la baza epiteliului. dar nu la peretele pelvin sau nu coboară la 1/3 inferioară a vaginului Fără invazia parametrelor Cu invazia parametrelor Tumoră extinsă la pertele pelvin şi/sau cuprinde 1/3 inferioară a vaginului şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nefuncţional Tumoră ce invadează 1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin Tumoră extinsă la peretele pelvin şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nonfuncţional Tumoră ce invadează mucoasa vezicii sau a rectului şi/sau e extinsă dincolo de pelvis T2a T2b T3 IIA IIB III T3a T3b Tb IIIA IIIB IVA NOTA: prezenţa edemului bulos nu este suficientă pentru a clasifica o tumoră ca T4 M1 IV Metastază la distanţă Nx N0 N1 N = ganglioni limfatici regionali Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi Fără metastaze în ganglionii limfatici regionali Mestataze în ganglionii limfatici regionali M = metastaze la distanţă 24 . fie de suprafaţă sau glandular. Adâncimea invaziei este definită prin măsurarea tumorii de la jocţiunea epitelial-stromală cea mai apropiată la cel mai adânc punct al invaziei.de 5 mm cu întindere orizontală de 7 mm sau mai mică. invazia (afectarea spaţiilor vasculare venoase sau limfatice nu schimbă clasificarea) T1b T1b1 T1b2 T2 IB IB1 IB2 II Leziune clinică vizibilă la nivelul colului uterin sau leziune microscopică > T1a2/IA2 Leziune clinică vizibilă de 4 cm sau mai mică în diametrul cel mai mare Leziune clinică vizibilă mai mare de 4 cm în diametrul cel mai mare Tumoră ce se întinde dincolo de uter.

piele = SKY. creier = BRA. osos = OSS. pleură = PLE. hepatic = HEP. peritoneu = PER. ggl.N şi M. glande suprarenale = ADR pTNM = clasificare patologică Categoriile pT. PN0 – examinarea histologică a limfadenectomiei pelvine include în mod ordinar 10 sau mai mulţi ganglioni G = grading-ul HP Gx G1 G2 G3 G4 Gradul de diferenţiere nu poate fi evaluat Grad bine diferenţiat Grad moderat diferenţiat Grad slab diferenţiat Grad nediferenţiat Gruparea stadială Stadiul 0 Stadiul IA Stadiul IA1 Stadiul IA2 Stadiul IB Stadiul IB1 Stadiul IB2 Stadiul IIA Stadiul IIB Tis T1a T1a1 T1a2 T1b T1b1 T1b2 T2a T2b 25 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 . măduva osoasă = MAR.limfatici = LYM. altele = OTH. pN şi pM corespund categoriilor T.Mx M0 Mi Metastazele la distanţă nu pot fi evaluate Fără metastaze la distanţă Metastaze la distanţă Conotaţii: pulmonar = PUL.

folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea intracavitară. Ca şi în cazul altor cancere. fiind folosită ca tratament exclusiv. Se utilizeaz iradierea externă (cu fotoni. IIA) radioterapia exclusivă şi chirurgia au rezultate similare. Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical.Stadiul IIIA Stadiul IIIB T3a T1 T2 T3a T3b N0 N1 N1 N1 Orice N Orice N Orice N M0 M0 M0 M0 M0 M0 M1 Stadiul IVA Stadiul IVB T4 Orice T TRATAMENT Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizaţia în carcinomul in situ) sau radicale – cea mai utilizată este histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare) şi limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini). va fi luată de 26 . cancerul de col uterin poate avea câteva variante de tratament. adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului).sau postoperator. IB. Radioterapia este o metodă de tratament de bază. Decizia asupra metodei de tratament care va fi urmată. Pentru stadiile incipiente (IA. pre.

meditaţia . Hormonoterapia – utilizează terapia cu hormoni feminini Un plan de tratament complet va include de asemenea şi vizite de urmărire şi posibil examinări cu raze X. De obicei se injectează intravenos sau se administrează pe cale orală.fitoterapia . Iată câteva astfel de terapii complementare: .Preferinţele pacientei După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare. Radioterapie-Această metodă foloseşte raze X cu energie înaltă pentru a distruge sau a afecta celulele canceroase. medicul va recomanda cel mai probabil una din următoarele metode de tratament. Înaintea demarării unui astfel de tratament. femeia are nevoie şi de sfatul medicului oncolog. respectiv al ginecologului. Tratamentul de intreţinere Perioada de recuperare este foarte importantă pentru că scopul ei este acela de a preveni recidivele.Vârsta pacientei şi starea ei de sănătate generală .examen ginecologic complet şi examen citologic Papanicolau. Pe lângă recuperarea individuală. este bine să se discute cu medicul în legătură cu eventualele efecte secundare pe care acesta le-ar putea avea asupra afecţiunii canceroase. folosite în tratarea cancerului cervical. la fiecare 3 luni. biopsii şi teste de sânge suplimentare sau alte examinări. în cazul în care medicul a stabilit că celulele canceroase s-au extins şi la alte organe. şi anume: . Este nevoie de controale medicale regulate.suplimente nutritive şi vitamine 27 . Chimioterapie-Aceasta este o metodă care foloseşte un medicament sau o combinaţie de medicamente pentru a trata cancerul. printre care: -Dimensiunile cancerului şi dacă a metastazat (s-a răspândit) sau nu . luând în considerare mai mulţi factori.examene medicale anexe.examen ginecologic şi test Papanicolau la fiecare 6 luni după primii 2-3 ani de la diagnostic . Excizie chirurgicală-Este vorba despre o operaţie prin care se înlătură partea afectată de cancer.acupunctura . Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie să fie privite ca şi terapii substitutive ale celor standard.yoga . sau o combinaţie de metode. Starea emotională joacă şi ea un rol crucial în maniera în care pacienta reuşeşte să treacă peste această perioadă grea.medic şi pacientă împreună. în primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului .

Deoarece marea majoritate(mai mult de 90%)din aceste cazuri pot şi ar trebuii să fie detectate timpuriu prin folosirea testului PAP.în Statele Unite. Există peste 80 de tipuri de Papiloma Virus uman. -tipul histologic.au o boală mai rapid evolutivă şi un prognosticmai prost. 28 . Studii epidemiologice au demonstrate în mod convingător că factorul major de risc în dezvoltarea carcinomului de col uterin preinvaziv sau invaziv este infecţia cu Papiloma Virus uman. Femeile infectate cu virusul imunodeficienţei umane(HIV).ceea ce face ca o interpretare adecvată a acestor date să fie importantă. În jur de jumătate din aceste infecţii au fost legate de apariţia cancerului de col uterin.000 de femei suferă de infecţie cu Papiloma Virus(HPV).000.la care se asociază această formă de cancer. Virusul HPV S-a estimate că.mai pot fi luaţi în considerare: -naşterile multiple. -răspândirea limfatică şi invazia vasculară.care depăşeşte cu mult alţi factori cunoscuţi. Printre factorii majori care influenţeză prognosticulsunt: -stadiul în care este descoperit cancerul. -vârsta scăzută la primele relaţii sexuale. -volumul şi gradul tumorii. Alţi factori implicaţi . -fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de apariţie a cancerului de col uterin.mai mult de 6.totuşi un procent mic dintre femeile infectate cu un tip de Papiloma Virus netratat vor dezvolta cancer de col uterin.dar care nu sunt diagnosticate la timp. -statutul socio-economic precar.rata actuală a decesului este mult mai ridicată decât ar trebuii să fie şi reflectă faptul că acest test nu este făcut pe aproximativ o treime dintre femeile care suferă de această boală.PROGNOSTIC Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul diagnosticării ei. Deşi infecţia cu Papiloma Virusul uman este foarte frecventă.din care aproximativ 30 de tipuri sunt transmise pe cale sexuală şi pot infecta colul uterin. -numărul ridicat al partenerilor sexuali.

Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuală (se transmit prin contact sexual) şi infectează cervixul. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creşte riscul unui cancer de col uterin.cunoscuţi. Modificările patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau şi pot fi tratate înainte de a se dezvolta cancerul. În prezent se studiază un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Dieta: multiple studii au sugerat că unii micronutrienţi (vitamine şi minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. infecţia cu HPV este frecventă şi doar un numar mic de femei infectate şi netratate vor face cancer de col uterin. Femeile care încep viaţa sexuală precoce şi femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infecţia cu HPV şi dezvoltarea cancerului de col uterin.PROFILAXIE Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Începerea vieţii 29 . Până la 80% dintre femeile care sunt sau au fost vreodată active sexual au probabilitatea de a se infecta cu virusul HPV la un moment dat în cursul vieţii. Fumatul: consumul de ţigări este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Oricum. Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin Virusul HPV este dovedit că ar cauza peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. specifici. Screeningul: controlul ginecologic regulat şi testul Papanicolau ajută la prevenirea unui cancer de col uterin.Utilizarea metodelor de contacepţie locale şi/sau a gelurilor spermicide oferă protecţie parţiala dar nu completă faţă de BTS. Aproximativ jumătate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Antecedente de contact sexual: infecţia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite în primul rând prin contact sexual. Cunoaşterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltării cancerului de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creşte riscul pentru cancer de col uterin. Unii factori de risc nu pot fi evitaţi dar mulţi dintre ei pot. dar nu a fost dovedit. Există peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Infecţia cu HPV: infecţia cervicală cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin.

2. 6. compania Medicover lansează Campania de prevenire a cancerului de col uterin. Acesta va explica pacientei importanţa vaccinării. Campania de prevenire a cancerului de col uterin lansată de Medicover susţine efecutarea anuală a examenului citologic Babeş–Papanicolau.Este mai uşor să previi cancerul de col uterin decât să îl vindeci. Totuşi. Medicover a pus la punct un program special de vaccinare care constă în: . Conform unor modele matematice de predicţie s-a stabilit că vaccinarea anti HPV alături de screeningul citologic Babeş-Papanicolau efectuat în mod regulat pot reduce riscul de cancer de col uterin cu până la 94%.vaccinarea propriu-zisă. un test citologic Babeş-Papanicolau poate asigura detectarea precoce a modificarilor celulare şi îi permite pacientei să fie tratată înainte ca boala să evolueze.sexuale devreme. precum şi necesitatea efectuării anuale a examenului BabeşPapanicolau. . cu atât riscul de apariţie a cancerului de col uterin este mai mare. 4.monitorizarea stării pacientei după vaccinare. 5. sunt factori de risc. dedicată informării şi educării femeilor cu privire la importanţa măsurilor de prevenire.Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvente tumori maligne la femeile din România.Prezervativul este obligatoriu în cazul expunerii la mai mulţi parteneri sexuali. Cu cât o femeie este mai tânără atunci când se infectează cu HPV oncogen (cancerigen). dar cel mai important. pentru femeile active sexual. expunerea la mai mulţi parteneri sexuali.Testul se efectuează o dată pe an. virusul herpes simplex) care sunt incriminate în etiologia leziunilor de col. tipurile de vaccin. 3. .Cancerul de col uterin se depistează în fază incipientă printr-o metodă simplă: examenul Babeş-Papanicolau. Având în vedere consecinţele deseori letale ale depistării tardive a tumorilor maligne de col uterin. 30 . Esenţial despre cancerul de col uterin 1. campania de prevenire a cancerului de col uterin şi pe contul său din reţeaua de socializare Facebook. Pentru a interacţiona mai uşor cu publicul. Pentru fetele între 15 şi 25 de ani. transmiterea pe cale sexuală a unor virusuri (virusul papilloma. Infectarea cu un tip de virus HPV care cauzează cancer nu generează adesea apariţia niciunui simptom în stadiile incipiente. care se face de către pediatrul personal pentru fetiţe şi de către medicul personal sau la ginecolog pentru femei.consultaţia de pre-vaccinare.Femeile care fumează excesiv sau consumă alcool în cantităţi mari au un risc mai crescut de apariţie a bolii.procedura constă în efectuarea a trei doze cu frecvenţe diferite în funcţie de tipul de vaccin ales.

După vârsta de 25 de ani.Cei mai importanţi paşi în prevenirea cancerului de col uterin sunt realizarea unor examene ginecologice regulate şi a testelor PAP. Femeile care nu şi-au făcut regulat un test PAP sunt predispuse unui mare risc de a dezvolta cancer de col uterin.riscul de a muri de acest fel de cancer crescând pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Celulele recoltate sunt fixate pe o lamelă şi trimise laboratorului.numărul cazurilor de cancer uterin invaziv creşte o dată cu vârsta. 31 . Studiile efectuate sugerează că rata cancerului de col uterin va scădea. INCIDENŢA CANCERULUI DE COL UTERIN Incidenţa cancerului de col uterin in situ(cancerul care nu s-a răspândit în alte părţi ale corpului)atinge un vârf între vârsta de 20 şi 30 de ani.în vederea cercetării existenţei unei anormalităţi. Acesta utilizează o lamă specială sau o periuţă pentru a recolta o probă de celule de la nivelul colului uterin şi al părţii superioare a vaginului.PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii sexuale sau începând cu vârsta de 18 ani. Modificările anormale care apar la nivelul colului uterin pot fi detectate ce ajutorul testelor PAP şi astfel pot fi tratate înaintea dezvoltării cancerului.dacă femeile care sunt sau au fost active sexual sau chiar mai în vârstă şi-ar face testul PAP în mod regulet. Testul Babeş Papanicolau Acest test este realizat în timpul unei vizite regulate la cabinetul medicului. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală(BTS) reduce riscul apariţiei unui cancer de col uterin.

A.D.NICULESCU -2-Patologia colului uterin-Editura”DACIA”-CLUJ1971 Dr.CEZAR TH.TRUŢĂ Dr.BIBLIOGRAFIE -1-Anatomia aparatului genital-Editura”INFO MEDICA”1999 Profesor universitar:Dr.BENDESCU MIOARA 32 .I.MERFU Dr.G.RODICA BĂLAN Dr.E.BÂRSU MARINA ŞTEFANA Dr.SIMU Dr.ŢURCAŞ Dr.ROMAN -3-Tumori binigne şi maligne-Editura”JUNIMEA”-IAŞI1983 Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful