Şcoala Postliceală”Sfântul LUCA”TULCEA

LUCRARE DE DIPLOMÃ “îNGRIJIREA PACIENTULUI CU CANCER DE COL UTERIN”

Eleva: iordan valentina Clasa-iii-c (asistent medicinà generalÃ) Profesor coordonator:dr. Andrei liliana

1

MOTIVAŢIE

Am ales cacerul de col uterin ,ca lucrare de diplomă ,deoarece este o afecţiune des întâlnită în lume,iar în România din nefericire este a doua cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul de sân. Această boală cu prioritate malefică,cancerul de col uterin reprezintă inamicul nr. unu în ce priveşte calitatea vieţii femeii la orice vârstă. Şase românce mor zilnic din cauza acestui tip de cancer, fiind astfel pe primul loc în Europa, după Muntenegru, Serbia, Albania şi Lituania din statistici ale Uniunii Europene. Înţelegerea riscurilor şi a modalităţilor de prevenire ar putea conduce, în câţiva ani, la scăderea incidenţei cancerului de col uterin în România. Medicii spun că cea mai eficientă şi sigură metodă de prevenire a infecţiei cu HPV este vaccinarea înainte de a începe viaţa sexuală. “Aminteste-ţi de testarea citologică şi de vaccinare. Cancerul de col uterin poate fi prevenit'”.Aceasta este deviza campaniei menită să amintească femeilor de toate vârstele că o boală gravă şi care este provocată de tipurile oncogenice ale papilomavirusului uman (HPV) poate fi combătută prin testare citologică regulată (testul Papanicolaou) şi prin vaccinare. Statisticile mondiale sunt ingrijorătoare: la fiecare două minute, o femeie moare prin cancer de col uterin şi în fiecare an sunt descoperite o jumătate de milion de noi cazuri. În România, cancerul de col uterin este a treia cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul pulmonar şi cel de sân. Datele furnizate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară din România în anul 2005 arată că acest tip de cancer afectează de 3 ori mai multe femei decât cancerul ovarian. În 2005 au fost depistate 3202 noi cazuri de cancer de col uterin, din totalul de 37 335 de cazuri de cancer înregistrate la sfârşitul aceluiaşi an. Din păcate, multe femei nu beneficiază de programe de prevenire a cancerului de col uterin prin testare citologică Papanicolaou. Deşi vizita la cabinetul ginecologic nu este pentru niciuna dintre noi un prilej de bucurie, trebuie să reţinem că aceasta este absolut necesară cel puţin o dată pe an. Pentru a convinge un om, un pacient, că este posibil să controleze starea sănătăţii sale şi să prevină efectele bolii,oferim cunotinţe care servesc la păstrarea sănătăţii şi la recunoaşterea timpurie a bolii, acestea din urmă fiind principalul obiectiv în cariera pe care am aleso cea de asistent medical generalist.
2

“ Puţin bun simţ la patul bolnavului ajută mai mult decât un sac de stiinţă. “
Frugoni

« Dă bolnavilor stiinţa şi talentul tău, dar nu uita dragostea şi compasiunea. »

T. Ghiţescu

3

11 -e-Fiziologia uterului ……………………………………… pag.. pag..19 -c-Diagnostic ……………………………………………… pag. pag. pag..…….9 -b-Funcţiile colului uterin ………………………………..5 -a-Structura histologică a colului uterin ………….31 -l-Bibliografie ……………………………………………….9 -c-Mijloacele de fixare şi susţinere ……………………… pag.… pag...…….Planul lucării -I-Anatomia aparatului genital ……………………….18 -b-Simptome ……………………………………………….….21 -e-Tratament ………………………………………………..20 -d-Clasificarea stadială a cancerului de col uterin …….. pag..… pag.13 -f-Ciclul colului uterin ………………………………. pag.30 -j-Prevenirea cancerului de col uterin ………………. pag.. pag.31 -k-Incidenţa cancerului de col uterin …………………….27 -g-Profilaxie ……………………………………………….15 -a-Factori de risc ………………………………………….. pag..26 -f-Pronostic ………………………………………………… pag.28 -h-Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin ……… pag..14 -II-Cancerul de col uterin ………………………………….32 -m-Studii de caz ………………………………………..29 -i-Esenţial despre cancerul de col uterin ………………. pag. pag.…….33 4 . pag. pag. pag.

vulva . Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naşterii. Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină.muntele lui Venus . Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital. Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă .clitorisul .şi un grup de organe interne localizate în pelvis: vaginul. uterul.himenul . diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare. trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele.glandele Bertholin . VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale .labiile mici . Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strânsă interdependenţă cu starea hormonală. Este constituită din: .labiile mari .glandele Skene -bulbii vestibulari -glandele anexe regionale -perineul Organele genitale interne sunt : 5 .ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin participarea a două organisme de sex diferit.

iar la multipare 7. Prin intermediul peritonelui este în contact cu ansele intestinale şi colonul pelvian. Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu două feţe si două margini.Faţa posterioară – mai convexă. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine şi se pot afla vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner. ISTMUL . . are un diametru transvers de 5 cm la bază şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi un diametru anteroposterior de 2.col (cervixul) trompe . Este format din trei porţiuni: corpul. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continuă cu istmul tubar şi sunt sediul de inserţie al ligamentelor rotunde şi uterotubare. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit.inferior – se continuă cu vaginul -superior – cu organele intestinale şi colonul -lateral – cu ligamentele largi Uterul este un organ cavitar. cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu care coboară pe istm şi pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior. care masoară la nulipare 6.Marginea superioară sau fundul uterului este ingrosată şi rotunjită.5 – 3 cm. .- vaginul uterul . apoi se reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas).5 cm lungime. unde acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezicouterin.istm .corp . După sarcini repetate el capată o formă 6 . pe linia mediană şi reprezintă raporturi anatomice: -anterior – cu vezica urinară -posterior – cu rectul . istmul şi colul.porţiunea interstiţională .Faţa anterioară – uşor convexă este acoperită de peritoneu până la istm. Este în raport cu ansele intestinale şi colonul ileo-pelvin. COLUL UTERIN(cervix)-este porţiunea inferioară a uterului cuprinsă între istmul uterin şi polul inferior al organului.porţiunea istmică .porţiunea ampulară -Ovarele - UTERUL Este organul în care nidează şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen.continuă corpul uterin şi reprezintă o zonă retractilă a acestuia.8 cm lungime. Este situat în regiunea pelviană. . Marginile laterale sunt rotunjite şi în raport cu ligamentele largi. concavă sau rectilinie la fetiţe şi net convexă la multipare.

în preajma menstruaţiei sau în sarcină devine roz-violaceu. Capacitatea canalului cervical la nulipare reprezintă1/3din capacitatea cavităţii uterine şi este de aproximativ 1cm3. PORŢIUNEA SUPRAVAGINALĂ este situată în cavitatea pelviană şi este cuprinsă între inserţia vaginului pe col şi un plan transversal care trece prin orificiul intern al canalului cervical. Colul uterin are un diametru longitudinal de aproximativ 3 cm. PORŢIUNEA VAGINALĂ a colului uterin are o situaţie intravaginală şi este delimitată în sus de inserţia extremităţii superioare a vaginului pe col. Artera uterină formează la acest nivel un arc ce trece pe deasupra ureterului.intravaginală. Culoarea organului este roz-palidă.cilindrică.stratul muscular al vaginului se continuă intim cu cel al uterului.având o formă alungită.fuziformă. Lateral. Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta din urmă în două porţiuni:o porţiune superioară. Pereţii săi sunt tapetaţi de o mucoasă la care nivelul orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine. Posterior porţiunea supravaginală a colului vine în raport cu rectul. Această porţiune vine în raport înainte cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical.care prezintă o densificare a ţesutului conjunctiv subperitoneal.denumită porţiunea vaginală a colului uterin. a.ambele situate la aproximativ 2 cm. La palpaţie. b. c. Inserţia vaginului pe col se face mai sus pe faţa posterioară decât pe cea anterioară. Colul uterin este străbătut de canalul cervical. La multipare el poate ajunge să reprezinte 2/3 din lungimea totală a uterului.supravaginală.colul prezintă o rezistenţă reductibilă.catifelată. La nivelul inserţiei vaginale pe col. La multipare 7 .cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină.asemănătoare cu aceea a vârfului degetului sau mai bine cu cea a vârfului nasului. La extremitatea sa inferioară se gaseşte orificiul extern al canalului cervical. CANALUL CERVICAL este un canal care strabate axul longitudinal al colului.iar la nivelul orificiului extern se continuă cu porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin. de fundul de sac lateral al vaginului.care la acest nivel are un traiect oblic în jos şi înăuntru. Porţiunea vaginală are forma unui con cu varful rotunjit orientat în jos. de col şi 15mm.denumită porţiunea supravaginală a colului uterin şi o porţiune inferioară.ea vine în raport cu baza ligamentului larg şi prin intermediul acestuia. Axa colului formează împreună cu axa corpului uterin un unghi cu deschidere anterioară denumit unghiul de anteflexie.fiind mai strâmt la cele două extremitaţi. În graviditate colul prezintă o consistenţă moale. Are o lungime de 10mm.de unde rezultă o inegalitate a fundurilor de sac vaginale:fundul de sac posterior este mai mare decât cel anterior.

Rolul orificiului intern este de a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vaginul.prelungite. Calibrul lui este diminuat de persistenţa până la nivelul său superior a pliurilor longitudinale ale arborelui vieţii. Forma orificiului extern variază în funcţie de vârstă şi de starea fiziologică a femeii. La multipare are de asemenea o dispoziţie transversală însă deschizătura sa este mai mare. el reprezentând un traiect foarte strâmt.fiind format dintr-o bandeletă circulară de fibre musculare netede. În mod normal orificiul intern permite trecerea unei sonde cu diametrul de 3mm.deşi colul este mai lung decât corpul uterin. La femeile care au născut de multe ori şi în special la cele care au suferit rupturi ale marginilor orificiului cu ocazia naşterilor şi aceste rupturi nu au fost suturate sau au fost suturate incorect sau incomplet. Faţa posterioară prezintă în porţiunea mediană numeroase pliuri foarte fine. El se prezintă de fapt ca un inel cu rol de sphincter. La fetiţele impubere.anterioară şi posterioară şi două margini.orificiul intern apare nu ca un simplu orificiu ci ca un canal mai ingustat dispus între cele două cavităţi:cea uterinâ şi cea a canaluli cervical.cu pereţi aproape lipiţi.având o lâţime de aproximativ 6mm.putându-se uneori închide complet. Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu mai stramt numit orificiu intern. Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu extern.dreaptă şi stângă.capacitatea canaluli cervical este mai mică. Turtirea în sens antero-posterior a uterului face ca şi canalul cervical să prezinte două feţe. Orificiul extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze.iar la primipare apare ca o linie transversală. şi un diametru de3-4mm.orificiul extern este 8 .una anterioară.această capacitate se dublează. La virgine apare mic şi punctiform.mai mare şi mai proeminentă şi una posterioară mai mică.situat la extremitatea inferioară a colului. Încetarea menstruaţiei cu instalarea menopauzei duce la o retracţie progresivă a orificiului. Astfel.denumite arbore al vieţii.

mare de formă sinuasă. Structura histologică a colului Uterin Ca parte integrală a uterului.neregulată.care intră în constituţia miometrului. Musculatura colului uterin 9 . Acesta este tapetat atât la nivelul canalului cervical cât şi la nivelul porţiunii vaginale de o mucoasă care se aplică direct pe miometru fără intermediul unei submucoase.colul uterin este format dintr-un ţesut muscular neted.

.fibrele musculare sunt mai groase şi mai rare iar ţesutul conjunctiv este foarte bogat. În sfârşit. Aceste fascicole sunt unite între ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat.şi cu dispoziţie oblică. îndeplinind mai multe funcţii: .la nivelul liniei de inserţie a vaginului pe col se continuă cu ţesutul muscular al colului. Astfel întâlnim un epiteliu pavimentos stratificat. prin excitarea colului creşte secreţia glandelor cervicale şi se declanşează secreţia unor hormone.Stratul muscular al colului uetrin este format în majoritate din fibre musculare netede care provin din musculatura corpului uterin.la nivelul porţiunii vaginale sau a exocolului şi un epiteliu cilindric glandular. În porţiunea sa superioară.la nivelul canalului cervical sau a mucoasei endocervicale.asemănător epiteliului cavităţii uterine.funcţie sexuală: având o bogată inervaţie.identic cu cel vaginal. Fascicolele musculare se intreţes strâns şi merg până în apropierea canalului cervical. .în unele cazuri. Există însă şi observaţii care descriu existenţa la acest nivel a unor fibre musculare radiate care fac legătura între straturile musculare periferice şi cele profunde. în caz de absenţă congenitală a colului sau în urma obstrucţiei acestuia. asigură menţinerea unei poziţii normale a organelor pelvine.spre porţiunea inferioară a colului. sângele mesntrual stagnează în uter (hematometrie).această mucoasă diferă la nivelul porţiunii vaginale sau la nivelul canalului cervical. În constituţia sa intră însă şi fibre musculare netede provenite din tunica musculară a vaginului care. fibrele musculare fiind în număr mai restrâns.ţesutul neted predomină net cantitativ faţă de cel conjunctiv-elastic. La nivelul porţiunii vaginale predomină un ţesut conjunctiv elastic.funcţie de fecundaţie: secreţia glandelor endocervicale (glera 10 . Funcţiile colului uterin Colul uterin reprezintă segmentul inferior al uterului. Mucoasa colului uterin Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu şi un corion. În jurul vaselor de calibru mai mare. Este o parte importantă a tractului genital.funcţie în statica pelvină: prin situaţia sa între uter şi vagin.colul uterin este format în cea mai mare parte din fibre radio-spiralate ale arhimiometrului. care este vizibil prin vagin. .funcţie menstruală: colul este un canal prin care sângele mestrual se scurge din uter în vagin.chiar în această porţiune.fibrele elastice devin tot mai numeroase. Pe masură ce fibrele musculare netede devin mai rare. Ele sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea supravaginală. În funcţie de structura epiteliului.

pornind de la faţa posterioară a regiunii cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru până la nivelul celei de a doua sau a primei găuri sacrate. cordon rotunjit de 15 cm. Sunt alcătuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin). terminându-se prin numeroase fascicule fibroase în ţesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus şi al labiilor mari.5 cm în plan sagital reprezintă hilul principal prin care penetrează vasele şi nervii uterului şi vaginului. el fiind o barieră între vagin şi uter. care de la corpul uterin se indreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg. Ligamente utero-sacrate Sunt două fascicole conjunctivo-musculare. care este reprezentat prin: • • • ligamente largi ligamente rotunde ligamente utero-sacrate Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavaţiei pelviene.funcţie în sarcină: colul are un rol foarte important atât în timpul sarcinii. Ţinând cont de toate aceste funcţii. Marginea superioară -a ligamentului larg este locul unde cele două foiţe se continuă una pe alta. ţesut conjunctiv condensat şi fibre conjunctive elastice proprii. Ţesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcătuieşte parametrele. Faţa anterioară – este ridicată de ligamentul rotund. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2. Dar adevărata 11 . Mijloace de fixare şi susţinere Mijoacele de fixare şi susţinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar. prevenirea şi tratarea afecţiunilor de la nivelul colului uterin poate avea numeroase efecte benefice asupra sănătăţii femeii. fiind străbătute de trompa căreia îi formează mezosalpingele sau aripioara superioară.cervicală) prin compoziţia sa favorizează ascensiunea spermatozoizilor . cât şi în timpul travaliului. Faţa posterioară – a ligamentului este ridicată în porţiunea mijlocie de către ovar şi ligamentele utero şi tubo-ovariene formând aripioara posterioară . apoi se angajează în canalul inghinal.

O mică parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund. Limfaticele colului impreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare. În jos. Vascularizaţia şi inervaţia Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene. emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică. 12 . De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreaptă spre diferite grupe ganglionare.susţinere a uterului o realizează perineul prin intermediul pereţilor vaginali. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocraţi. O parte urmează calea ligamentului rotund şi ajung în ganglionii inghinali superficiali. Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formează marginile uterului. Inervaţia Inervaţia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal. – Este formată din ganglionii lombo-aortici. 3. veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare şi ovariene în vena ovariană. Limfaticele Pornite din endometru şi miometru. Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametri ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine. 1. formează sub seros o bogată reţea mai abundentă posterior. Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-ovarian. – Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern şi extern 2. se formează venele uterine ce se varsă în venele iliace interne. iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. se anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului.

-faza secretorie : endometrul continuă să se dezvolte. La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a oului. ligamente ovariene. glandele se dilată. în partea terminală. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţa superioară a ovarelor. Pavilionul. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm. Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm. corion lax (2 zile după ovulaţie).Trompele uterine Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară a ligamentelor largi. precum şi mezosalpinx. Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată. Ciclul endometrial are mai multe faze: -faza de linişte postmenstruală : durează 3 zile. celulele glandulare produc glicogen. Vascularizaţia arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene şi arterele uterine. faza proliferativă : endometrul se dezvoltă. porţiunea terminală. 13 . vasele se dezvoltă. Fiecare trompă prezintă 4 părţi: • • • • Partea interstiţială situată în grosimea peretelui uterin. Poziţia lor este asigurată de ligamente largi. substanţa fundamentală a corionului devine abundentă. glandele devin sinuoase. cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 – 15 franjuri pe margine (fiimbrii) Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. vasele se refac. FIZIOLOGIA UTERULUI MUCOASA UTERINĂ este divizată în două straturi : -profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare în timpul ciclului menstrual.

14 . glandele şi stroma cervicală prezintă modificări histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus. vasoconstricţie. glandele devin mici. cu 2 zile înainte de menstruaţie apar leucocite în corion. secreţia de mucus scade. Mecanismul menstruţiei Sângele menstrual este incoagulabil. creşte cantitatea rezidului uscat. această secreţie este maximă în faza de ovulaţie. După ziua a 20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi. extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică. atingând 120 mg în 24 de ore. scăderea accentuată a complexului protrobinic. Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin : -bazofilie-activitate enzimatică.-faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări: stază. cristalizarea este dezagregată. factorii de coagulare arată: lipsa fîbrinogenului. -producţie de mucopolizaharide şi de glicogen. ischemie. Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan. . hematiile extravazează şi ele. Ciclul colului uterin În faza proliferativă. epiteliul. endometrul se reduce. În faza secretorie.faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi mai mult. începând din ziua a 17-a a ciclului. scăderea numărului de trombocite. devine mai consistentă. a celulelor descuamate şi a leucocitelor.

CANCERUL DE COL UTERIN Definiţie :Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul exo. La fetiţe şi la fetele tinere de vârsta pubertăţii regiunea colului uterin este 15 .microscopic se descriu două forme : -forma ulceroasă-mai agresivă -forma vegetantă-mai puţin agresivă Localizarea cancerului la nivelul colului uterin este cea mai frecventă.cancerul de col uterin prezintă două forme :cancerul exocervical -cancerul endocervical Anatomo-patologic.sau endocervical. Etiologie Factorii favorizanţi ai cancerului de col uterin se pot împărţi în : -factori intrinseci :-vârstă -factori genetici familiali -factori extrinseci :-mediu -sexualitate Ca forme anatomo-clinice.

pe primul loc situându-se cancerul sânului.care permit descoperirea acestora : -leucoreea-scurgerea albă din vagin -hemoragia-simptom important în afara menstruaţiei sau după menopauză. cu evoluţie foarte severă. mai ales când este depistată în stadii avansate. de mare importanţă medico-socială. Pentru aceste motive orice femeie constientă are datoria să se prezinte la medic odată cu apariţia celor mai mici semne de boală. Cancerul de col uterin este o afecţiune malignă a celulelor ce căptuşesc suprafaţa colului. Debutează la nivelul colului uterin . fapt ce justifică eforturile depuse pe plan naţional şi internaţional pentru studierea acestei maladii. În faza de început cancerul de col uterin nu are semne caracteristice. 16 . Cancerul de col uterin este cauzat de infecţia persistentă (infecţia care continuă sau recidivează în timp) cu un virus extrem de frecvent şi contagios: papilomavirusul uman (human papillomavirus.şi devine treptat din ce în ce mai invaziv dacă este lăsat netratat. pretutindeni în lume. Importanţa problemei rezultă din faptul că neoplasmul colului uterin reprezintă una din principalele cauze de deces al populaţiei feminine. HPV). în timp ce cancerul de corp uterin. ocupând locul al doilea ca frecvenţă.porţiunea din uter care se deschide în vagin .mai adesea este vorba de semne obişnuite în cele mai variabile boli ale organelor genitale. mai rar. Cancerul colului uterin însumează 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine. Cancerul de col uterin este o formă de cancer ce afectează femeile de diferite vârste şi de diferite categorii. Cancerul de col uterin (CCU) este o boală cronică gravă.acoperită cu un strat de celule subţire. apare mai ales la menopauză.care poate fi uşor lezat de infecţii(lipsă de igienă)sau de traumatisme(când viaţa sexulă începe de la o vârstă prea tânără). Cancerul de col uterin afectează cel mai frecvent femeile tinere (3550de ani) în perioada de activitate sexuală. Există câteva semne de boală ale leziunilor colului uterin.

-cancer de coluterin -cancer cervical 17 .

18 .

numarul mare de parteneri sexuali .contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Vârsta: displazia cervicală este frecventă la femeile între 20 şi 30 de ani. Cele mai mari şanse le au femeile albe între 45 şi 70 de ani şi femeile de culoare de 70 de ani. Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani şi la cele care-şi fac screening în mod regulat. Femeile care încep viaţa sexuală la o vârstă fragedă şi au multipli parteneri sexuali prezintă un risc crescut pentru infecţia cu HPV. prin: . Femeile care nu sunt incluse în screening au risc crescut pentru cancerul de col uterin.contacte sexuale neprotejate.începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani . Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apare mai des la femeile de culoare decât la femeile albe. Deşi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infecţie cu papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer cervical.consumul de ţigări 19 . Infecţiile cu HPV se transmit în primul rând prin contact sexual. Alţi factori de risc pentru cancerul de col uterin: . care măresc riscul infectării cu HPV .numarul mare de sarcini la termen .FACTORI DE RISC Comportamentul sexual creşte riscul apariţiei cancerului de col. Unele infecţii cu HPV se vindecă fără tratament. Infecţia cu HPV: reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical. Şansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o dată cu vârsta.primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă .mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţii . Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transformă celulele normale în celule anormale care pot duce la cancer.

. Odată instalat procesul canceros. astfel: . simptomele se modifică.. Terminologiei clasice Papanicolau i sau adăugat în timp cele de displazie şi CIN. se pot identifica tumori şi la nivelul plămânilor. afecţiune numită "fistulă vaginală".Scădere în greutate (mai multe kilograme în câteva săptămâni. stomacului. afecţiunea este asimptomatică. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul ţesuturilor alăturate. invazia unui ureter. SIMPTOME La început. ea apare în stadii avansate.sistemul imunitar slăbit.secreţie vaginală anormală. ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda (TBS) care grupează leziunile 20 . Unoeri poate degenera în metastaze osoase. inflamaţie pelvină asociată. intestinelor. DIAGNOSTIC Formele incipiente de boală sunt asimptomatice. pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală. sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual . Pe masură ce tumora creşte.comunicarea anormală dintre vagin şi rect.survine durerea pelviană. ele se descoperă numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. rinichilor. Medicul este singurul capabil să analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale şi să decidă apoi modalitatea de abordare profilactică a acesteia. spontane sau la contactul sexual.Durere în timpul actului sexual (dispareunia) . ficatului.apare anemia datorată pierderilor necontrolabile de sânge . Odată cu instalarea metastazelor. a vezicii urinare sau a rectului. Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigatiile încep cu examen citologic Papanicolau. există o serie de simptome.contraceptivele orale . De cele mai multe ori se asociază o secreţie vaginală cu evoluţie drenantă. Iată câteva dintre cele mai importante: . luni) Care este evoluţia? Evoluţia cancerului de col se poate solda cu afectarea ţesuturilor şi organelor învecinate. prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu mici cantităţi de sânge .sângerări la nivelul cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul inserării diafragmei În cazul cancerului avansat de col uterin. a membrelor inferioare sau lombară . fiind cel mai uşor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. fiind determinată de o multitudine de cauze: necroza tumorală.sângerări vaginale anormale.Durerea nu este comună.

evaluarea preterapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigaţii: examene uzuale (radiografie toracică.radioscopia toracică Investigatiile de profil care se impun: .precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad scăzut (LSIL) şi grad înalt (HSIL). examene de sânge. sunt necesare urmatoarele investigaţii: .urografia .homoleucogramă completă . examinarea la microscop a materialului excizat punând diagnosticul de malignitate. Dacă există displazie severă. pentru unele cazuri. Conizaţia reprezintă atât o metodă de diagnostic cât şi.biochimia sângelui . se efectuează colposcopia. metodă care analizează foarte atent suprafaţa exocolului uterin şi porţiunea iniţială a canalului cervical. EKG) şi alte investigaţii complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină. citologică sugerează carcinom insitu sau joncţiunea scuamocilindrică a colului nu se poate vizuliza în întregime se practică conizaţia.histerescopia .colposcopia şi biopsia cervicală (pentru a se putea determina cu exactitate locaţia celulelor canceroase) .biopsia endocervicală (pentru a determina dacă celulelle considerate maligne sunt prezente şi la nivelul canalului cervical) 21 . fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament şi urmărire.rezecţia cu ansa diatermică (pentru a vedea cât de întins este cancerul) . Diagnosticul leziunilor invazive: - leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiază.proctoscopia . Dacă citologia este anormală dar fără prezenţa unei leziuni vizibile pe col. Biopsia ghidată colposcopic şi eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul.citoscopia . - Pentru a vedea în ce stadiu de află procesul canceros. urografie. eventual se face şi chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungeşte spre canalul cervical. eventual cistoscopie sau rectoscopie dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine). reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul colului. terapeutică. După confirmarea malignităţii.

Aplicarea oricărui sistem de stadializare trebuie să ţină seama de două elemente: 22 .elaborarea planului de tratament .conizaţia diagnostică şi rezecâia cu ansa diatermică.indicator asupra prognosticului . care au ca scop recoltarea ţesutului cervical pentru a fi examinat la microscop. fiind în permanenţă modificată şi îmbunătăţită.cercetare ştiinţifică A fost introdusă în 1929 de Organizaţia Sănătăţii a Ligii Naţiunilor Unite ca primă variantă a stadializării pentru cancerul colului uterin.. Testul Babeş-Papanicolau CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE COL UTERIN Clasificarea stadială a cancerului serveşte la atingerea următoarelor obiective: .schimburi de informaţii între centrele de tratament .evaluarea rezultatelor tratamentului .

în caz de ezitare între două stadii.sistemul de stadializare MD Anderson ce include evaluări ale volumului tumoral .sistemul de stadializare TNM aparţinând UICC (Uniunea Internaţională contra Cancerului). care se limitează doar la categoria de T.IB Invazie stromală nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm sau mai puţin în întindere orizontală Invazie stromală mai mare de 3 mm şi nu mai mare 23 T1ai T1a2 IA1 IA2 . chiar cu invazie superficială.. se alege întotdeauna stadiul cel mai puţin avansat. . ţinând cont şi de stadiul ganglionilor lmfatici şi a metastazelor la distanţă .care reprezintă un sistem de clasificare patologică T = tumoră primară Categori aT Tx T0 Tis T1 T1a 0 I IA Stadiu FIGO Descriere Tumora primară nu poate fi evaluată Nu se evidenţiează tumora primară Carcinom in situ (carcinom preinvaziv) Carcinom cervical limitat la uter (extensia la corp nu se consideră) Carcinomul invaziv diagnosticat numai prin microscopie.sistemul de stadializare propus de “American Joint Committee on Cancer”. sunt T1b/ st.stadializarea FIGO – elaborată de Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstretică.stadializarea să se realizeze înaintea începerii tratamentului . facând abstracţie de starea ganglionilor limfatici. Principalele sisteme de stadializare în cancerul colului uterin sunt: . penrtu a nu se mări nejustificat cifra vindecării în stadiile avansate.cel mai complex. toate leziunile vizibile microscopic.

Notă: Invazia în adâncime nu trebuie să fie mai mare de 5 mm luată de la baza epiteliului. invazia (afectarea spaţiilor vasculare venoase sau limfatice nu schimbă clasificarea) T1b T1b1 T1b2 T2 IB IB1 IB2 II Leziune clinică vizibilă la nivelul colului uterin sau leziune microscopică > T1a2/IA2 Leziune clinică vizibilă de 4 cm sau mai mică în diametrul cel mai mare Leziune clinică vizibilă mai mare de 4 cm în diametrul cel mai mare Tumoră ce se întinde dincolo de uter. dar nu la peretele pelvin sau nu coboară la 1/3 inferioară a vaginului Fără invazia parametrelor Cu invazia parametrelor Tumoră extinsă la pertele pelvin şi/sau cuprinde 1/3 inferioară a vaginului şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nefuncţional Tumoră ce invadează 1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin Tumoră extinsă la peretele pelvin şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nonfuncţional Tumoră ce invadează mucoasa vezicii sau a rectului şi/sau e extinsă dincolo de pelvis T2a T2b T3 IIA IIB III T3a T3b Tb IIIA IIIB IVA NOTA: prezenţa edemului bulos nu este suficientă pentru a clasifica o tumoră ca T4 M1 IV Metastază la distanţă Nx N0 N1 N = ganglioni limfatici regionali Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi Fără metastaze în ganglionii limfatici regionali Mestataze în ganglionii limfatici regionali M = metastaze la distanţă 24 .de 5 mm cu întindere orizontală de 7 mm sau mai mică. Adâncimea invaziei este definită prin măsurarea tumorii de la jocţiunea epitelial-stromală cea mai apropiată la cel mai adânc punct al invaziei. fie de suprafaţă sau glandular.

glande suprarenale = ADR pTNM = clasificare patologică Categoriile pT. hepatic = HEP.Mx M0 Mi Metastazele la distanţă nu pot fi evaluate Fără metastaze la distanţă Metastaze la distanţă Conotaţii: pulmonar = PUL. osos = OSS. pleură = PLE. piele = SKY. altele = OTH.limfatici = LYM. măduva osoasă = MAR. creier = BRA. ggl.N şi M. peritoneu = PER. PN0 – examinarea histologică a limfadenectomiei pelvine include în mod ordinar 10 sau mai mulţi ganglioni G = grading-ul HP Gx G1 G2 G3 G4 Gradul de diferenţiere nu poate fi evaluat Grad bine diferenţiat Grad moderat diferenţiat Grad slab diferenţiat Grad nediferenţiat Gruparea stadială Stadiul 0 Stadiul IA Stadiul IA1 Stadiul IA2 Stadiul IB Stadiul IB1 Stadiul IB2 Stadiul IIA Stadiul IIB Tis T1a T1a1 T1a2 T1b T1b1 T1b2 T2a T2b 25 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 . pN şi pM corespund categoriilor T.

Radioterapia este o metodă de tratament de bază. adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului). IB. cancerul de col uterin poate avea câteva variante de tratament. Decizia asupra metodei de tratament care va fi urmată. Ca şi în cazul altor cancere.sau postoperator.Stadiul IIIA Stadiul IIIB T3a T1 T2 T3a T3b N0 N1 N1 N1 Orice N Orice N Orice N M0 M0 M0 M0 M0 M0 M1 Stadiul IVA Stadiul IVB T4 Orice T TRATAMENT Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizaţia în carcinomul in situ) sau radicale – cea mai utilizată este histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare) şi limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini). fiind folosită ca tratament exclusiv. Se utilizeaz iradierea externă (cu fotoni. va fi luată de 26 . Pentru restul stadiilor tratamentul este de obicei combinat radio-chirurgical. IIA) radioterapia exclusivă şi chirurgia au rezultate similare. folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) şi brahiterapia (sau iradierea intracavitară. Pentru stadiile incipiente (IA. pre.

şi anume: . folosite în tratarea cancerului cervical. Hormonoterapia – utilizează terapia cu hormoni feminini Un plan de tratament complet va include de asemenea şi vizite de urmărire şi posibil examinări cu raze X. Este nevoie de controale medicale regulate.fitoterapia . Înaintea demarării unui astfel de tratament. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie să fie privite ca şi terapii substitutive ale celor standard. respectiv al ginecologului. Tratamentul de intreţinere Perioada de recuperare este foarte importantă pentru că scopul ei este acela de a preveni recidivele.examen ginecologic complet şi examen citologic Papanicolau. biopsii şi teste de sânge suplimentare sau alte examinări. Iată câteva astfel de terapii complementare: .yoga .meditaţia . la fiecare 3 luni.examene medicale anexe. Radioterapie-Această metodă foloseşte raze X cu energie înaltă pentru a distruge sau a afecta celulele canceroase.suplimente nutritive şi vitamine 27 . printre care: -Dimensiunile cancerului şi dacă a metastazat (s-a răspândit) sau nu . este bine să se discute cu medicul în legătură cu eventualele efecte secundare pe care acesta le-ar putea avea asupra afecţiunii canceroase.Vârsta pacientei şi starea ei de sănătate generală .acupunctura . medicul va recomanda cel mai probabil una din următoarele metode de tratament. în cazul în care medicul a stabilit că celulele canceroase s-au extins şi la alte organe. sau o combinaţie de metode.Preferinţele pacientei După ce aceşti factori au fost luaţi în considerare. Chimioterapie-Aceasta este o metodă care foloseşte un medicament sau o combinaţie de medicamente pentru a trata cancerul. Starea emotională joacă şi ea un rol crucial în maniera în care pacienta reuşeşte să treacă peste această perioadă grea.examen ginecologic şi test Papanicolau la fiecare 6 luni după primii 2-3 ani de la diagnostic . Pe lângă recuperarea individuală.medic şi pacientă împreună. Excizie chirurgicală-Este vorba despre o operaţie prin care se înlătură partea afectată de cancer. în primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . luând în considerare mai mulţi factori. femeia are nevoie şi de sfatul medicului oncolog. De obicei se injectează intravenos sau se administrează pe cale orală.

Deoarece marea majoritate(mai mult de 90%)din aceste cazuri pot şi ar trebuii să fie detectate timpuriu prin folosirea testului PAP. Studii epidemiologice au demonstrate în mod convingător că factorul major de risc în dezvoltarea carcinomului de col uterin preinvaziv sau invaziv este infecţia cu Papiloma Virus uman.mai pot fi luaţi în considerare: -naşterile multiple. Există peste 80 de tipuri de Papiloma Virus uman.mai mult de 6.dar care nu sunt diagnosticate la timp. -volumul şi gradul tumorii. -fumatul poate fi asociat cu un risc crescut de apariţie a cancerului de col uterin.000 de femei suferă de infecţie cu Papiloma Virus(HPV). Virusul HPV S-a estimate că. -vârsta scăzută la primele relaţii sexuale.în Statele Unite.au o boală mai rapid evolutivă şi un prognosticmai prost. -răspândirea limfatică şi invazia vasculară.la care se asociază această formă de cancer. Alţi factori implicaţi . Printre factorii majori care influenţeză prognosticulsunt: -stadiul în care este descoperit cancerul.din care aproximativ 30 de tipuri sunt transmise pe cale sexuală şi pot infecta colul uterin.000.rata actuală a decesului este mult mai ridicată decât ar trebuii să fie şi reflectă faptul că acest test nu este făcut pe aproximativ o treime dintre femeile care suferă de această boală.PROGNOSTIC Prognosticul pentru această boală este determinat de extinderea bolii în momentul diagnosticării ei. Femeile infectate cu virusul imunodeficienţei umane(HIV).ceea ce face ca o interpretare adecvată a acestor date să fie importantă.totuşi un procent mic dintre femeile infectate cu un tip de Papiloma Virus netratat vor dezvolta cancer de col uterin. În jur de jumătate din aceste infecţii au fost legate de apariţia cancerului de col uterin. 28 . -statutul socio-economic precar. Deşi infecţia cu Papiloma Virusul uman este foarte frecventă.care depăşeşte cu mult alţi factori cunoscuţi. -numărul ridicat al partenerilor sexuali. -tipul histologic.

infecţia cu HPV este frecventă şi doar un numar mic de femei infectate şi netratate vor face cancer de col uterin. specifici. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuală (se transmit prin contact sexual) şi infectează cervixul. dar nu a fost dovedit. Femeile care încep viaţa sexuală precoce şi femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infecţia cu HPV şi dezvoltarea cancerului de col uterin. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin.Utilizarea metodelor de contacepţie locale şi/sau a gelurilor spermicide oferă protecţie parţiala dar nu completă faţă de BTS. Până la 80% dintre femeile care sunt sau au fost vreodată active sexual au probabilitatea de a se infecta cu virusul HPV la un moment dat în cursul vieţii. Fumatul: consumul de ţigări este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. În prezent se studiază un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Screeningul: controlul ginecologic regulat şi testul Papanicolau ajută la prevenirea unui cancer de col uterin. Antecedente de contact sexual: infecţia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite în primul rând prin contact sexual. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creşte riscul pentru cancer de col uterin. Infecţia cu HPV: infecţia cervicală cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Dieta: multiple studii au sugerat că unii micronutrienţi (vitamine şi minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical.cunoscuţi.PROFILAXIE Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc. Unii factori de risc nu pot fi evitaţi dar mulţi dintre ei pot. Cunoaşterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltării cancerului de col uterin. Începerea vieţii 29 . Aproximativ jumătate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Există peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Vaccinarea împotriva cancerului de col uterin Virusul HPV este dovedit că ar cauza peste 99% din totalul cazurilor de cancer de col uterin. Modificările patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau şi pot fi tratate înainte de a se dezvolta cancerul. Oricum. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creşte riscul unui cancer de col uterin.

consultaţia de pre-vaccinare. dar cel mai important. Pentru fetele între 15 şi 25 de ani. sunt factori de risc. care se face de către pediatrul personal pentru fetiţe şi de către medicul personal sau la ginecolog pentru femei. Campania de prevenire a cancerului de col uterin lansată de Medicover susţine efecutarea anuală a examenului citologic Babeş–Papanicolau.Femeile care fumează excesiv sau consumă alcool în cantităţi mari au un risc mai crescut de apariţie a bolii. expunerea la mai mulţi parteneri sexuali.sexuale devreme. 3. . compania Medicover lansează Campania de prevenire a cancerului de col uterin. Totuşi. . 6. precum şi necesitatea efectuării anuale a examenului BabeşPapanicolau. 2.Testul se efectuează o dată pe an. un test citologic Babeş-Papanicolau poate asigura detectarea precoce a modificarilor celulare şi îi permite pacientei să fie tratată înainte ca boala să evolueze. 5. Medicover a pus la punct un program special de vaccinare care constă în: . transmiterea pe cale sexuală a unor virusuri (virusul papilloma.Este mai uşor să previi cancerul de col uterin decât să îl vindeci. Cu cât o femeie este mai tânără atunci când se infectează cu HPV oncogen (cancerigen). Conform unor modele matematice de predicţie s-a stabilit că vaccinarea anti HPV alături de screeningul citologic Babeş-Papanicolau efectuat în mod regulat pot reduce riscul de cancer de col uterin cu până la 94%. pentru femeile active sexual. campania de prevenire a cancerului de col uterin şi pe contul său din reţeaua de socializare Facebook.Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvente tumori maligne la femeile din România. Infectarea cu un tip de virus HPV care cauzează cancer nu generează adesea apariţia niciunui simptom în stadiile incipiente. Având în vedere consecinţele deseori letale ale depistării tardive a tumorilor maligne de col uterin.monitorizarea stării pacientei după vaccinare. Esenţial despre cancerul de col uterin 1. 4.procedura constă în efectuarea a trei doze cu frecvenţe diferite în funcţie de tipul de vaccin ales.vaccinarea propriu-zisă. virusul herpes simplex) care sunt incriminate în etiologia leziunilor de col. dedicată informării şi educării femeilor cu privire la importanţa măsurilor de prevenire. tipurile de vaccin. Acesta va explica pacientei importanţa vaccinării. cu atât riscul de apariţie a cancerului de col uterin este mai mare.Prezervativul este obligatoriu în cazul expunerii la mai mulţi parteneri sexuali. Pentru a interacţiona mai uşor cu publicul. 30 .Cancerul de col uterin se depistează în fază incipientă printr-o metodă simplă: examenul Babeş-Papanicolau.

numărul cazurilor de cancer uterin invaziv creşte o dată cu vârsta. INCIDENŢA CANCERULUI DE COL UTERIN Incidenţa cancerului de col uterin in situ(cancerul care nu s-a răspândit în alte părţi ale corpului)atinge un vârf între vârsta de 20 şi 30 de ani. Modificările anormale care apar la nivelul colului uterin pot fi detectate ce ajutorul testelor PAP şi astfel pot fi tratate înaintea dezvoltării cancerului.dacă femeile care sunt sau au fost active sexual sau chiar mai în vârstă şi-ar face testul PAP în mod regulet. Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală(BTS) reduce riscul apariţiei unui cancer de col uterin.PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN Toate femeile trebuie să facă examene ginecologice regulate la începerea vieţii sexuale sau începând cu vârsta de 18 ani. 31 .riscul de a muri de acest fel de cancer crescând pe măsură ce femeile îmbătrânesc.în vederea cercetării existenţei unei anormalităţi. Testul Babeş Papanicolau Acest test este realizat în timpul unei vizite regulate la cabinetul medicului.După vârsta de 25 de ani. Studiile efectuate sugerează că rata cancerului de col uterin va scădea.Cei mai importanţi paşi în prevenirea cancerului de col uterin sunt realizarea unor examene ginecologice regulate şi a testelor PAP. Femeile care nu şi-au făcut regulat un test PAP sunt predispuse unui mare risc de a dezvolta cancer de col uterin. Celulele recoltate sunt fixate pe o lamelă şi trimise laboratorului. Acesta utilizează o lamă specială sau o periuţă pentru a recolta o probă de celule de la nivelul colului uterin şi al părţii superioare a vaginului.

A.BÂRSU MARINA ŞTEFANA Dr.BENDESCU MIOARA 32 .I.D.MERFU Dr.SIMU Dr.TRUŢĂ Dr.NICULESCU -2-Patologia colului uterin-Editura”DACIA”-CLUJ1971 Dr.BIBLIOGRAFIE -1-Anatomia aparatului genital-Editura”INFO MEDICA”1999 Profesor universitar:Dr.E.ŢURCAŞ Dr.RODICA BĂLAN Dr.ROMAN -3-Tumori binigne şi maligne-Editura”JUNIMEA”-IAŞI1983 Dr.G.CEZAR TH.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful