Sunteți pe pagina 1din 9

Drept civil

-curs 5-

Obligatiile din contractul de v-c:

Obligatiile vanzatorului:

1.obligatia de a transmite dreptul vandut 2.obligatia de a preda bunul ce face obiectul dreptului vandut 3.obligatia de a garanta contra evictiunii 4.obligatia de a garanta contra viciilor lucrului vandut 5.obligatia de a garanta pentru buna functionare a lucrului vandut(daca este cazul)

1.Obligatia de a transmite dr vandut::

-potrivit art 1673 alin (1) NCC, vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea lucrului vandut

-alin (3) al aceluiasi articol dispune ca, in lipsa unei alte dispozitii legale, prevederile referitoare la transmiterea proprietatii se aplica in mod corespunzator si atunci cand, prin vanzare, se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate

-obligatia de a transmite proprietatea sau un alt drept real mai este numita in doctrina si obligatie de a da

-ceea ce constituie particularitatea acestei obligatii este ca prestatia debitorului se executa asupra unui drept , iar dreptul reprezinta o realitate intelectuala , intotdeauna un bun incorporat, iar nu o realitate materiala De aceea, executarea obligatiei de a transmite un drept nu poate fi realizata de catre debitor in sine, ci numai prin intermediul unui fapt material care o simbolizeaza si care uneori are o alta semnificatie juridica decat aceea de executare a obligatiei de a transmite proprietatea ````````Din aceasta cauza, s-a considerat in doctrina ca nu exista obligatii de a da.

-atunci cand propr se transmite prin incheierea contractului, faptul generator al obligatiei are ca efect executarea ei. Cand transferul dr se realizeaza printr-o formalitate, de ex: inscrierea in Cartea Funciara, efectuarea acelei formalitati care are in sine natura unei prestatii de a face, iar nu de a da, are totusi ca efect executarea obligatiei de a stramuta proprietatea. Practic, de cate ori se pune problema executarii obligatiei, aceasta se face printr- un act material care mai are o semnificatie.

-atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un bun individual determinat , proprietatea asupra acelui bun se transfera prin simpla incheiere a contractului In acest sens, art. 1674 NCC prevede : cu exceptia cazurilor prevazute de lege, ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului, din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat, ori pretul nu a fost platit inca. Articolul citat reprezinta o aplicatie a unui principiu general referitor la efectele contractelor translative, principiu reglementat prin art. 1273 alin (1) NCC:

drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor , chiar daca

bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate

-de la regula conform careia transferul proprietatii se transmite imediat, la mom incheierii acordului de vointa, exista exceptii:

1.Partile au convenit ca transferul dreptului de proprietate sa fie afectat de un

termen

-in materie de vanzare, atunci cand este indoielnic daca partile au prevazut termenul in legatura cu obligatia de a transfera proprietatea, ori in legatura cu obligatia de predare, indoiala va fi transata in sensul ca termenul afecteaza numai executarea obligatiei de predare, intrucat , ca regula, termenul amana numai exigibilitatea obligatiilor, iar nu insasi existenta drepturilor.

2.Ipoteza in care partile au prevazut o conditie suspensiva care afecteaza transferul proprietatii bunului vandut

-aceasta este o exceptie temporara de la caracterul imediat al transferului proprietatii in cazul vanzarii, pentru ca, in ipoteza in care conditia se indeplineste, efectul sau va opera retroactiv, considerandu-se ca transferul proprietatii a operat la momentul incheierii contractului -ca o exceptie de la aceasta retroactivitate, vanzatorul va pastra totusi dreptul de proprietate asupra fructelor culese intre momentul incheierii contractului si momentul indeplinirii conditiei, in temeiul art. 1410 NCC -in cazul in care conditia nu se indeplineste , transferul proprietatii nu este numai amanat, ci cu desavarsire inlaturat, el urmand sa nu se mai produca

3.Ipoteza vanzarii alternative

=atunci cand, pentru acelasi pret, vanzatorul se angajeaza sa transmita fie proprietatea unui lucru, fie proprietatea altui lucru -daca partile nu au convenit altfel, alegerea prestatiei liberatorii revine vanzatorului, in temeiul art. 1462 alin (1) NCC -de aceea, de regula, pana la momentul alegerii, proprietatea ambelor bunuri ramane in patrimoniul vanzatorului, urmand ca, la momentul alegerii, prin faptul alegerii, bunul ales spre a stinge obligatia sa se transfera automat in patrimoniul cumparatorului -si atunci cand partile au derogat de la regula, si au lasat alegerea prestatiei liberatorii in seama creditorului cumparator, proprietatea se transfera in patrimoniul lui in momentul in care ii comunica vanzatorului optiunea sa; -prin exceptie, daca unul dintre bunurile care formau obiectul alternativ al vanzarii piere fortuit inainte de alegere, atunci proprietatea asupra celuilalt bun se transfera automat in patrimoniul cumparatorului, chiar in momentul pieirii fortuite a celuilalt bun.

4.Vanzarea unui bun viitor

-in cazul unei asemenea vanzari, proprietatea asupra lucrului vandut nu se poate transfera in momentul incheierii contractului, intrucat, prin ipoteza, nu exista la acel moment, in lipsa obiectului sau; -de aceea, transferul proprietatii este amanat pana la realizarea bunului, adica pana in momentul in care este gata de a fi folosit potrivit destinatiei sale stabilite prin conventie, ori decurgand din natura lucrului.

5.Vanzarea bunurilor de gen care urmeaza a fi determinate prin cantarire, numarare sau masurare

-exceptia nu vizeaza orice vanzare de bunuri de gen, ci numai acelea care se individualizeaza prin cantarire, numarare sau masurare; -daca bunurile se individualizeaza dupa un alt criteriu, proprietatea asupra lor se transmite la data la care acel criteriu poate fi aplicat in concret ; -art. 1679 NCC : vanzarea in bloc daca mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si global, proprietatea asupra bunului se stramuta in momentul in care contractul s-a incheiat -in celelalte cazuri in care individualizarea urmeaza sa se faca prin cantarire, masurare sau masurare, proprietatea se transmite la momentul individualizarii -individualizarea poate fi efectuata de catre vanzator , la libera sa alegere, potrivit art. 1486 NCC, care dispune:

*daca obligatia are ca obiect bunuri de gen *daca ddebitorul are posibilitatea sa aleaga bunurile ce vor fi predate

6.Vanzarea bunurilor supuse inscrierii in Cartea Funciara

-potrivit art. 885 NCC, sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor inscrise in Cartea Funciara se dobandesc atat intre parti, cat si fata de terti , numai prin inscrierea lor in Cartea Funciara , pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea => =>aceasta dispozitie prevede efectul constitutiv al inscrierii in CF.

Din aceasta dispozitie rezulta ca, atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un imobil inscris in Cartea Funciara, simpla incheiere a contractului nu transfera dreptul asupra imobilului din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului, ci antreneaza numai obligatia reciproca a partilor de a efectua formalitatile necesare pentru inscrierea transferului in Cartea Funciara.

-de regula , formalitatile presupun ca cumparatorul sa mearga la cartea funciara, unde sa prezinte registratorului contractul de vanzare in forma autentica -este posibil, ca, in anumite situatii, sa fie necesare si alte formalitati, din partea vanzatorului (de exemplu radierea unei ipoteci) -potrivit art. 1777 NCC, vanzatorul este obligat ca, in vederea inscrierii dobandirii dreptului vandut catre cumparator, sa radieze din Cartea Funciara inscrierile drepturilor care s-au stins inaintea acestei dobandiri ***in ipoteza in care vanzatorul nu isi executa obligatia de a efectua toate formalitatile care depind de el, in vederea inscrierii in Cartea Funciara, si de a procura toate inscrisurile necesare in acest scop, cumparatorul poate introduce impotriva lui actiunea in prestatie tabulara, intemeiata pe art. 896 NCC, urmand ca hotararea ce se va pronunta sa serveasca drept baza pentru inscrierea dreptului cumparatorului -NCC prevede acest sistem, care se intemeiaza pe efectul constitutiv al inscrierii in Cartea Funciara -art 56 din legea 71/2011 a dispus amanarea aplicarii dispozitiilor NCC referitoare la efectul constitutiv al inscrierilor in Cartea Funciara pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pana la finalizarea lucrarilor de cadastru si deschiderea Cartilor Funciare pentru toate terenurile din acea unitate administrativ-teritoriala.

7.art 1684 NCC (Vanzarate cu rezerva proprietatii)

-are in vedere ipoteza in care , prin contractul de vanzare, vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului (vanzare cu rezerva proprietatii) -printr-un asemenea mecanism, vanzatorul doreste sa se asigure ca nu va suporta riscul insolvabilitatii cumparatorului, astfel incat obtine o garantie indirecta a creantei corelative obligatiei de plata a pretului

-intr-un contract de vanzare obisnuit, in care nu exista asemenea rezerva, proprietatea se transmite in momentul incheierii contractului Astfel, in cazul in care cumparatorul e insolvabil, vanzatorul se va afla in concurs cu ceilalti creditori ai acestuia

-vanzatorul poate impune cumparatorului prin contract o rezerva a proprietatii -mecanismul are functie de garantie -din perspectiva momentului la care se transfera proprietatea, vanzarea cu rezerva proprietatii reprezinta o varianta a vanzarii cu termen care afecteaza obligatia de a transfera proprietatea, intrucat transferul proprietatii este amanat pana la data la care cumparatorul plateste integral pretul vanzarii , eveniment care este considerat sigur dpdv contractual, intrucat plata pretului vanzarii face obiectul unei obligatii asumate prin contract -potrivit art. 1684 teza II , stipulatia privind rezerva proprietatii nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege dupa natura bunului -daca bunul vandut este un bun mobil , atunci vanzatorul ar trebui sa completeze in calitate de creditor garantat un aviz de garantie la arhiva electronica de garantii mobiliare, in temeiul art. 2347 alin (2) NCC -daca bunul este un imobil, cumparatorul este cel chemat sa noteze vanzarea cu rezerva proprietatii in temeiul art. 902 alin (2) pct. 9 NCC

8.Vanzarea lucrului altuia

-chestiunea regimului juridic al vanzarii lucrului altuia a fost extrem de controversata pe vremea lui Cuza -textele vechiului cod civil nu faceau nicio mentiune despre vanzarea lucrului

altuia

-potrivit NCC , vanzarea lucrului altuia este valabila -art 1683 alin (1) NCC prevede ca ,daca la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator -atata vreme cat tertul proprietar al bunului nu a consimtit la incheierea acestui contract, el nu ii este opozabil si , in consecinta, nu produce nici un efect cu privire la proprietatea lucrului avut in vedere de parti -de aceea, in ipoteza unui astfel de contract, proprietatea se va transmite catre cumparator numai dupa ce proprietarul bunului a permis prin consimtamantul sau o asemenea transmitere -modalitatile in care se exprima acest consimtamant sunt prevazute nelimitativ de art. 1683 alin (2), (3) NCC -astfel, daca tertul consimte sa ii transfere proprietatea vanzatorului la momentul acestui consimtamant se considera ca proprietatea a fost transferata si catre cumparator,

care va fi considerat succesor al vanzatorului, care este succesor al adevaratului proprietar -o alta posibilitate este ca tertul proprietar sa ratifice vanzarea lucrului sau,ipoteza in care cumparatorul va fi succesorul sau direct, proprietatea transmitandu-se in patrimoniul sau la momentul ratificarii -in cazul in care consimtamantul adevaratului proprietar se exprima in considerarea unei contraprestatii , contractul prin care s-a dat acest consimtamant are natura juridica impusa de natura acelei contraprestatii -daca adevaratul proprietar rartifica vanzarea unei sume de bani, aceasta ratificare are insasi natura juridica a unui contract de vanzare cumparare , daca ratifica in schimbul unei lucrari, are natura unui c de antrepriza, etc -atunci cand consimtamantul adevaratului proprietar se exprima fara ca acesta sa primeasca o prestatie echivalenta, acest consimtamant are natura juridica a unei donatii indirecte facute vanzatorului, intrucat ea ii permite acestuia sa stinga un element de pasiv din patrimoniul sau, respectiv sa isi execute obligatia de a transmite proprietatea , asumata fata de cumparator -in cazul in care vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator, acesta poate cere rezolutiunea contractului , restituirea pretului, daca l-a platit si daune-interese stabilite potrivit acelorasi reguli ca si in cazul raspunderii pentru evictiune -vanzarea unui bun aflat in proprietate comuna de catre unul dintre coproprietari -daca in urma partajului, acesta nu reuseste sa asigure transferul catre cumparator al proprietatii exclusive a bunului, cumparatorul poate cere, pe langa daune-interese, fie mentinerea contractului cu reducerea pretului proportional cu cota care nu i-a fost furnizata de catre vanzator, fie rezolutiunea contractului in cazul in care cumparatorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu ar dobandi proprietatea exclusiva a bunului -atat in cazul vanzarii lucrului altuia obisnuite, cat si in cazul vanzarii bunului aflat in coproprietate de catre unul din coproprietari, prin derogare de la dreptul comun, rezolutiunea nu poate fi declarata unilateral de catre cumparator, ci, in lipsa unui pact comisoriu expres, ea trebuie ceruta instantei judecatoresti -vezi art 1683 alin (4), (5), se foloseste expresia cere -atat in cazul vanzarii lucrului altuia obisnuite, cat si in cazul vanzarii bunului aflat in coproprietate de catre unul din coproprietari, in cadrul daunelor interese la care are dreptul, cumparatorul care la data incheierii contractului cunostea ca bunul nu apartine in intregime vanzatorului , nu poate sa solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau adaugate voluptoare

/*NCC se axeaza nu pe cheltuieli, ci pe lucrari, care sunt , potrivit art. 578 , fie autonome, fie adaugate, fie cu caracter durabil, fie provizoriu -sunt lucrari autonome constructiile , plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine-statator realizate asupra unui imobil. -prin opozitie, lucrarile adaugate nu au caracter de sine-statator (ex: reparatia unui acoperis) -lucrarile adaugate sunt de 3 feluri: necesare, atunci cand in lipa lucrarilor, imobilul ar pieri or s-ar deteriora; utile, atunci cand , fara a fi necesare, sporesc valoarea

economica a bunului; voluptoare , cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat , fara a spori valoarea economica a bunului

9.Vanzarea in regim de autoservire

-in situatia in care bunul se ditribuie in regim de autoservire, este cutuma comerciala potrivit careia proprietatea se transmite in momentul platii pretului -transferul proprietatii asupra bunului se amana implicit dar neindoielnic, pana la executarea obligatiei de plata a pretului, astfel incat vanzarea in regim de autoservire este o varianta a vanzarii cu rezerva proprietatii

Indiferent la ce moment se executa obligatia de a transfera proprietatea, aceasta executare antreneaza doua consecinte:

a) potrivit art. 1673 alin (2) NCC, odata cu proprietatea, cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii dreptului vandut ce au apartinut vanzatorului -spre exemplu cumparatorul va putea sa exercite actiunea in revendicare, precum si creantele strans legate de dreptul vandut

b)art. 1692 NCC daca nu s-a convenit altfel , fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului, din ziua dobandirii proprietatii -chiar daca vanzatorul culege fructele pana la predare, dar dupa ce proprietatea a fost transferata, el este obligat sa le dea cumparatorului -regula vizeaza toate felurile de fructe, inclusiv cele civile -in consecinta, daca bunul vandut face obiectul unui contract de locatiune opozabil cumparatorului, de la data dobandirii proprietatii, cumparatorul are dreptul de a pretinde locatarului sa plateasca chiria -de la aceasta regula este o exceptie, cea prevazuta de art. 1410 NCC: in cazul in care transferul proprietatii a fost afectat de o conditie suspensiva , chiar daca efectul indeplinirii conditiei este in principiu retroactiv, vanzatorul va pastra fructele pe care le-a cules intre data incheierii contractului si data implinirii conditiei

2. Obligatia de a preda lucrul vandut

-in principiu obligatia de a preda lucrul exista in orice contract translativ, fiind inclusa sau implicata de obligatia de a transfera proprietatea conform art. 1483 NCC -predarea este , potrivit art. 1685 NCC, punerea lucrului vandut la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei -obligatia de a transfera proprietatea este o obligatie pur intelectuala

-predarea este operatiunea prin care vanzatorul ii permite cumparatorului sa ia in posesie bunul -obiectul obligatiei de predare , potrivit art. 1686 NCC: pe langa lucrul vandut, predarea are ca obiect si accesoriile sale, precum si titlurile sau documentele care dovedesc existenta dreptului ce a facut obiectul vanzarii -intre accesorii, atunci cand vanzarea are ca obiect un bun mobil, se vor regasi si imobilele prin destinatie, adica acele bunuri mobile care sunt destinate in perpetuu exploatarii imobilului predat

Modalitatile predarii:

-uneori, predarea se executa in modalitate pasiva, bunul fiind parasit de catre vanzator, astfel incat cumparatorul sa il poata prelua(se intampla in materie de terenuri) -in alte situatii, predarea are loc in mod activ, printr-o conduita pozitiva din partea vanzatorului. Bunurile mobile se predau , de regula, prin remitere directa, remitere numita si traditiune. -atunci cand, in locul bunului, se preda un dispozitiv fizic care permite cumparatorului intrarea in posesia lui, ne aflam in ipoteza asa-numitei traditiuni de mana scurta -in stiuatia in care bunul este lasat in sfera de control a cumparatorului, predarea se face prin traditiune de mana lunga -in alte situatii, predarea se face prin remiterea unui titlu reprezentativ al bunului, sau printr-o alta operatiune juridica ce ii permite cumparatorului sa ia in posesie lucrul vandut(traditiune simbolica). Ea se aplica mai des la predarea de sume de bani.

Locul predarii:

-art. 1689 NCC predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla la momentul incheierii contractului, daca nu rezulta altfel din conventia partilor, ori, in lipsa acesteia, din uzante -aceasta regula nu se poate aplica decat in cazul bunurilor individual determinate, pentru ca numai in legatura cu asemenea bunuri se poate stabili locul situarii lor la data contractarii -in cazul bunurilor de gen, care nu au fost individualizate prin contract, predarea se executa la domiciliul, sau, dupa caz, la sediul vanzatorului la data incheierii contractului, potrivit art. 1494 alin (1) lit. c) NCC

Momentul predarii:

-potrivit art. 1693 NCC , daca nu s-a stabilit un alt termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit

-din aceasta dispozitie rezulta si ca atunci cand nu a acordat un termen de plata a pretului, vanzatorul poate sa invoce exceptia de neexecutare de plata a pretului, refuzand predarea pana cand cumparatorul isi va executa aceasta obligatie -se considera totusi ca exista si imprejurari in care desi nu au convenit expres un termen pentru predare, partile au acceptat totusi implicit un asemenea termen atunci cand, potrivit art. 1693 teza finala, ca urmare a unor imprejurari cunoscute cumparatorului la momentul vanzarii, predarea bunului nu se putea face decat dupa trecerea unui termen de la acest moment(mai ales la vanzarea bunului viitor)

Conformitatea predarii:

-predarea trebuie sa fie conforma, in sensul ca bunul predat trebuie sa corespunda tuturor trasaturilor pe care partile au convenit ca el sa le aiba

-conformitatea se apreciaza sub aspectul identitatii , sub aspectul cantitatii, si sub aspectul calitatii

-conformitatea sub aspectul identitatii este incidenta doar in cazul vanzarii de bunuri individual determinate si presupune ca bunul predat sa fie acela care a facut obiectul conventiei si nu un altul

-conformitatea sub aspectul cantitatii presupune predarea cantitatii convenite de bunuri. In cazul bunurilor individual determinate, este necesar ca bunul predat sa aiba intinderea care a fost declarata cu prilejul incheierii conventiei. Pentru ipoteza in care asemenea bunuri sunt imobile, art. 1741 1745 NCC prevad reguli speciale de sanctionare a neconformitatii (pe care le veti descoperi singuri)

-in ceea ce priveste conformitatea sub aspectul calitatii, regulile conformitatii sunt diferite dupa cum vanzarea a avut ca obiect bunuri de gen sau bunuri individual determinate

-atunci cand a avut ca obiect bunuri de gen, vanzatorul este liberat de obligatia de predare numai prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie, potrivit art. 1486 NCC. Cand vanzarea a avut ca obiect un bun individual determinat, el trebuie predat, potrivit art. 1690 alin (1) NCC, in starea in care se afla la momentul incheierii contractului. Vanzatorul trebuie sa impiedice deteriorarea bunului intre momentul incheierii contractului si momentul executarii obligatiei de predare. Potrivit art. 1485 NCC, obligatia de a preda un bun individual determinat o cuprinde si pe aceea de a il conserva pana la predare. De vreme ce lipsesc alte precizari cu privire la obligatia de conservare , se accepta ca vanzatorul raspunde pentru executarea acestei obligatii ca un depozitar, in principiu, ca un depozitar cu titlu oneros, fiind obligat sa pastreze bunul cu prudenta si diligenta (NCC) si raspunzand chiar si pentru culpa cea mai neinsemnata. Numai daca termenul de predare a fost instituit exclusiv in favoarea cumparatorului, vanzatorul va raspunde de pastrarea bunului ca un depozitar cu titlu gratuit, culpa sa apreciindu-se prin comparatie cu diligenta pe care o manifesta in conservarea propriilor sale bunuri.