Craciunul

Efectuat de : Botea Ruxanda

Istoria Craciunului :
Crestinii celebreaza in fiecare an nasterea lui Iisus Cristos, sarbatoare pe care o numesc Craciun. Intrucat la inceputurile crestinismului sarbatoarea nu avea o data fixa, in jurul anului 350, s-a hotarat ca data de celebrare a nasterii Mantuitorului sa fie 25 decembrie, zi ce coincidea cu o sarbatoare pagana. Magica sarbatoare s-a raspandit apoi repede in toate colturile lumii. Multe din traditiile aparute odata cu aceasta zi isi au originea in semnificatia religioasa a nasterii lui Iisus Cristos. Astfel, cadourile pe care le primim si le oferim sunt simboluri ale darurilor cu care magii au intampinat sosirea Mantuitorului, iar colindele reamintesc de cantecele de bucurie ale acestora.

Simbolurile Craciunului
Pomul de Crciun: Obiceiul mpodobirii bradului de Crciun si trage originile de la popoarele Germanice. Tradiia s-a rspndit n restul Europei i apoi n toata lumea dup Primul Rzboi Mondial. ntre podoabele bradului bomboanele de pom, globurile i ghirlandele au devenit clasice.Iar in prezent bradul este mpodobit dupa moda.

Mo Crciun
Mo Crciun este versiunea mai nou a Sfintului Nicolae (in engleza: Santa Claus) care i-a fcut apariia n secolul I . El mparte cadouri tuturor copiilor n noaptea de Crciun (de 24 spre 25 decembrie). De fapt traditia cadourilor in noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie provine de la Martin Luther care a propagat din anul 1535 aceasta tain numita Christkind ca o alternativa a obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie. Multa vreme in familile catolice a fost mentinuta mai departe traditia cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther a fost sa trezeasca interesul copiilor pentru Cristos si sa-i indeparteze astfel de datina catolica a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de veneratie a catolicilor pentru sfini.

Colindele de Crciun
Srbtoarea Crciunului este anunat prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul i cu Steaua, pentru a vesti Naterea Mntuitorului. De asemenea, o veche tradiie este mersul cu icoana, un fel de colindat care se face de ctre preoii comunitii locale cu icoana Naterii Domnului, binecuvntndu-se casele i cretinii. Colindele de iarn sunt texte rituale cntate, nchinate Crciunului i Anului Nou. Originea lor se pierde n vechimile istoriei poporului romn. Evocnd momentul cnd, la naterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a cluzit pe cei trei regi magi la locul naterii, copiii - cte trei, ca cei trei magi - merg din cas n cas cntnd colindul Steaua sus rsare..., purtnd cu ei o stea. Ajunul Crciunului ncepe cu colindul Bun dimineaa la Mo Ajun!, casele frumos mpodobite i primesc colindtorii. Acetia sunt rspltii de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri i chiar bani. Unele cntece de colindat au fost realizate de compozitori de muzic cult, cum ar fi: Iat vin colindtorii de Tiberiu Brediceanu, O, ce veste minunat de D.G. Kiriac, Domnule i Domn n cer de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creang descrie n Amintiri din copilrie aventurile mersului cu colindele. Colindele, precum i obiceiurile colindelor sunt prezente i la alte popoare, i s-ar putea ca ele s dateze din timpul romanizrii. De pild, colinda romneasc Scoal, gazd, din ptu exist i la valoni, unde aceasta e cea mai rspndit, sub numele de Dji vn cwer m'cougnou d'Noy.

Cadourile de Craciun
Exista mai multe radacini ale obiceiului daruirii de cadouri de Craciun. Pe de o parte este Sfintul Nicolae , binefacatorul anonim , iar pe de o alta parte exista si traditia legata de magi care ii ofera lui Iisus daruri pretioase : aur , smirna si tamaie. Putem aminti si obiceiul roman de a da daruri de noroc bun copiilor

Felicitarile de Craciun

Obiceiul de a exprima in scris urarile catre prieteni si rude dateaza din secolul al XIX-lea , mai precis in 1843 , cind a aparut prima felicitare. Premergatoare felicitarilor de Craciun sint considerate scrisorile speciale trimise de baietii care erau internati in internate , departe de casa , celor dragi in ajun de Sarbatori.Aceste scrisori , numite Christmas Pieces , erau deosebit de elaborioase , si dovedeau cit de bine au invatat sa scrie si sa deseneze

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile nainte de srbtori cretinii respect Postul Crciunului, care se ncheie n seara de Crciun dup liturghie. Tierea porcului n ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crciunul. Pregtirea mncrurilor capt dimensiunile unui ritual strvechi: crnaii, chica, toba, rciturile, sarmalele, caltaboul i nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crciun. Pe 20 decembrie, de Ignat, se taie porcul, ca jertfa in cinstea nasterii lui Iisus si pentru a umple masa de Craciun cu bucate gustoase.Se pregastesc: carnati, caltabosi, sunca, muschi afumat, costita, jumari, toba. In sate, cu doua trei saptamani inainte de Craciun, cetele de colindatori se aduna, repeta colindele si regizeaza scene din Biblie.

Traditii si obiceiuri

In Ajun, cu mic cu mare se pleaca la colindat, prima data la preot, care da binecuvantarea sa grupului de uratori si le ofera colaci si vin. Gazdele ofera bani, mere, covrigi si tuica fiarta uratorilor. Tinerii mai merg la colindat cu plugusorul, capra, sorcova si irozii. De Craciun, si romanii sunt acasa, cu familia, impodobesc bradul si il asteapta pe Mos Craciun. Si noi avem superstitiile si obiceiurile noastre: un cer senin de Craciun anunta un an roditor, daca bate vantul, se anunta ghinion. Daca faci baie in ziua de Craciun inseamna ca vei fi curat tot anul, daca mananci mere in Ajun, vei fi sanatos, copiii nascuti de Craciun si de Anul Nou sunt norocosi; daca vrei sa fii tare ca fierul si neobosit, pune o lama de coasa sub fata de masa.Romanii mai au credinta ca aceste

THE END!!