Sunteți pe pagina 1din 17

Capitolul 3

Varietat i patratice
3.1. Varietat i patratice
Fie (E
n
, E
n
) un spat iul euclidian n dimensional, n = 2 sau n = 3.
Denit ia 3.1 Se numeste varietate patratica submult imea a punctelor din E
n
ale caror coordonate

intr-un reper cartezian R = (O, B) verica o ecuat ie de forma


n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
+ 2
n

i=1
b
i
x
i
+c = 0,
unde a
ij
, b
i
, c R, a
ij
= a
ji
si coecient ii a
ij
nu sunt tot i nuli.
Se demonstreaza ca denit ia este corecta, adica proprietatea enunt ata este invarianta

in raport cu
schimbarea reperelor carteziene.
Pentru n = 2 aceste obiecte geometrice se numesc conice sau curbe de gradul doi, pentru n = 3 ele
se numesc cuadrice sau suprafet e de gradul doi, iar pentru n > 3 se numesc hipercuadrice. Notam
A =

a
11
a
12
... a
1n
a
12
a
22
... a
2n
... ... ... ...
a
1n
a
2n
... a
nn

, = det A,
=

a
11
a
12
... a
1n
a
12
a
22
... a
2n
... ... ... ...
a
1n
a
2n
... a
nn

,
B =
_
b
1
b
2
... b
n
_
,
F
_
x
1
, x
2
, ..., x
n
_
=
n

i,j=1
a
ij
x
i
x
j
+ 2
n

i=1
b
i
x
i
+c.
Ecuat ia varietat ii patratice se poate scrie sub forma matriceala
r
t
B
A r
B
+ 2 B r
B
+c = 0,
unde r
_
x
1
, ..., x
n
_
reprezinta vectorul de pozit ie,

in raport cu reperul R, al unui punct situat

in , iar
r
B
=
_
x
1
, ..., x
n
_
t
.
Intersect ia dintre o varietate patratica a lui E
n
cu un subspat iu an de dimensiune n1,
n1
E
n
,
este o varietate patratica

in
n1.
Varietatea patratica admite un centru unic de simetrie daca si numai daca = 0. Daca = 0,
atunci e ca admite o innitate de centre de simetrie, e nu admite centre de simetrie. Centrele de
simetrie ale hipercuadricei sunt punctele ale caror coordonate verica sistemul
F
x
1
= 0, ...,
F
x
n
= 0
sau (n scriere matriceala)
r
t
B
A+B =

0
t
B
,
Originea reperului de coordonate este centru de simetrie al lui daca si numai daca, n ecuat ia lui
avem b
1
= ... = b
n
= 0.
69
70 Capitolul 3
Varietatea patratica se numeste nedegenerata sau degenerata dupa cum = 0 sau = 0.
Direct ia denita de un vector v
_
v
1
, ..., v
n
_
, v =

0, se numeste asimptotica sau neasimptotica n
raport cu varietatea patratica dupa cum
n

i,j=1
a
ij
v
i
v
j
= 0 sau
n

i,j=1
a
ij
v
i
v
j
= 0.
Hiperplanul diametral (planul diametral, pentru n = 3, diametru, pentru n = 2) al lui conjugat
cu direct ia neasimptotica v
_
v
1
, ..., v
n
_
este dat de ecuat ia
v
1
F
x
1
+... +v
n
F
x
n
= 0
sau, matriceal,
_
r
t
B
A+B
_
v
B
= 0.

In cazul unei conice, daca n = 2, v


1
= 0 si m =
v
2
v
1
, ecuat ia diametrului conjugat se scrie
F
x
1
+m
F
x
2
= 0.
Dreapta d, care trece prin punctul C
_
x
1
0
, ..., x
n
0
_
si are vectorul director v
_
v
1
, ..., v
n
_
, este generatoare
rectilinie a varietat ii patratice (d ), daca si numai

i,j=1
a
ij
v
i
v
j
= 0
n

i=1
v
i F
x
i
_
x
1
0
, ..., x
n
0
_
= 0
F
_
x
1
0
, ..., x
n
0
_
= 0
.
Matriceal aceste condit ii se scriu:

v
t
B
A v
B
= 0
_
( r
0
)
t
B
A+b

v
B
= 0
F
_
x
1
0
, ..., x
n
0
_
= 0
,
Ecuat ia hiperplanului tangent la n punctul C , C ( r
0
)
_
x
1
0
, ..., x
n
0
_
, se obt ine din ecuat ia varietat ii
patratice prin dedublare:
r
t
B
A ( r
0
)
B
+B ( r
B
+ ( r
0
)
B
) +c = 0.
Ecuat ia hiperplanului polar asociat unui punct oarecare n raport cu varietatea patratica se obt ine
tot prin dedublarea ecuat iei acesteia.
Fie o varietate patratican spat iul euclidian punctual (E
n
, E
n
) . Matricea A ind simetrica, exista
o baza ortonormata formata cu vectori proprii ai lui A.
Pentru n > 3, hiperplanele de simetrie ale lui sunt hiperplanele diametrale conjugate cu direct iile
proprii ale lui A, corespunzatoare la valori proprii nenule. Analog se denesc planele de simetrie daca
n = 3 si axele de simetrie daca n = 2.
Fie
1
, ...,
n
valorile proprii ale lui A si B = { e
1
, ..., e
n
} o baza ortonormata de vectori proprii.
Direct iile denite de vectorii e
1
, ..., e
n
se numesc direct iile principale ale varietat ii patratice. Ecuat ia
varietat ii patratice raportata la direct iile principale (scrisa ntr-un reper cu baza B) este de forma:

1
_
x
1
_
2
+... +
n
(x
n
)
2
+ 2b
1
x
1
+... + 2b
n
x
n
+c = 0.
Propozit ia 3.1 Oricare ar cuadrica din E
3
exista un reper ortonormat

in care ecuat ia cuadricei
are una din formele canonice:
VARIET

AT I P

ATRATICE 71
1.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
+
_
x
3
_
2
a
2
3
+ 1 = 0 (elipsoid imaginar);
2.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
+
_
x
3
_
2
a
2
3
1 = 0 (elipsoid real);
3.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2

_
x
3
_
2
a
2
3
1 = 0 (hiperboloid cu o panza);
4.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2

_
x
3
_
2
a
2
3
1 = 0 (hiperboloid cu doua panze);
5.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
+
_
x
3
_
2
a
2
3
= 0 (con imaginar);
6.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2

_
x
3
_
2
a
2
3
= 0 (con real);
7.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
2x
3
= 0 (paraboloid eliptic);
8.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2
2x
3
= 0 (paraboloid hiperbolic);
9.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
+ 1 = 0 (cilindru eliptic imaginar);
10.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
1 = 0 (cilindru eliptic real);
11.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2
1 = 0 (cilindru hiperbolic);
12.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
= 0 (pereche de plane imaginare care se taie dupa o dreapta reala);
13.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2
= 0 (pereche de plane secante);
14.
_
x
1
_
2
a
2
1
2x
2
= 0 (cilindru parabolic);
15.
_
x
1
_
2
a
2
1
+ 1 = 0 (pereche de plane paralele imaginare);
16.
_
x
1
_
2
a
2
1
1 = 0 (pereche de plane paralele, reale);
17.
_
x
1
_
2
= 0 (pereche de plane confundate);
(am scris n paranteza denumirea cuadricei denita de tipul de ecuat ie corepunzator).
Ecuat iile 1-4 denesc cuadrice cu centru, nedegenerate ( = 0, = 0); ecuat iile 5,6 denesc
cuadrice cu centru degenerate ( = 0, = 0); ecuat iile 7, 8 denesc cuadrice fara centru, nedegenerate
( = 0, = 0); ecuat iile 9-17 denesc cuadrice fara centru, degenerate ( = 0, = 0). Hiperboloidul
cu o panza (3) si paraboloidul hiperbolic (8) sunt singurele cuadrice nedegenerate riglate (care admit
generatoare rectilinii).
Hiperboloidul cu o p anza admite doua familii de generatoare rectilinii:

x
1
a
1

x
3
a
3
=
_
1
x
2
a
2
_

_
x
1
a
1
+
x
3
a
3
_
= 1 +
x
2
a
2
si

x
1
a
1

x
3
a
3
=
_
1 +
x
2
a
2
_

_
x
1
a
1
+
x
3
a
3
_
= 1
x
2
a
2
, R.
72 Capitolul 3
Paraboloidul hiperbolic admite doua familii de generatoare rectilinii:

x
1
a
1

x
2
a
2
= 2x
3

_
x
1
a
1
+
x
2
a
2
_
= 1
si

x
1
a
1

x
2
a
2
=

_
x
1
a
1
+
x
2
a
2
_
= 2x
3
, R.
Propozit ia 3.2 Oricare ar conica din E
2
exista un reper ortonormat

in care ecuat ia conicei are
una din formele canonice:
1.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
+ 1 = 0 (elipsa imaginara);
2.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
1 = 0 (elipsa reala);
3.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2
1 = 0 (hiperbola);
4.
_
x
1
_
2
a
2
1
+
_
x
2
_
2
a
2
2
= 0 (pereche de drepte imaginare care se taie

intr-un punct real);
5.
_
x
1
_
2
a
2
1

_
x
2
_
2
a
2
2
= 0 (pereche de drepte reale concurente);
6.
_
x
1
_
2
a
2
1
2x
2
= 0 (parabola);
7.
_
x
1
_
2
a
2
1
+ 1 = 0 (pereche de drepte paralele, imaginare);
8.
_
x
1
_
2
a
2
1
1 = 0 (pereche de drepte paralele, reale);
9.
_
x
1
_
2
= 0 (pereche de drepte confundate).
O conica este de tip eliptic daca si numai daca > 0; o conica este de tip hiperbolic daca si numai
daca < 0; o conica este de tip parabolic daca si numai daca = 0.
A preciza genul unei conice nseamna a spune daca ea este nedegenerata sau degenerata.
Daca conica este o hiperbola cu centru C
_
x
1
0
, x
2
0
_
, asimptotele ei sunt dreptele de direct ie
asimptotica care trec prin C.
Ecuat ia globala a asimptotelor este
F
_
x
1
, x
2
_
F
_
x
1
0
, x
2
0
_
= 0.
Daca este o parabola, axa ei de simetrie are ecuat ia
a
12
F
x
1
+a
22
F
x
2
= 0.
Fie o varietate patratica a spat iului euclidian E data ntr-un reper ortonormat prin ecuat ia
r
t
B
A r
B
+ 2B r
B
+c = 0. (3.1)
Proprietat ile varietat ii patratice invariante n raport cu transformarile grupului O(E) se numesc
invariant i metrici sau invariant i ortogonali.
Ecuat iei (3.1) i se asociaza polinomele
P () = det (AI
n
)
=
1
+... + (1)
n1

n1

n1
+ (1)
n

n
VARIET

AT I P

ATRATICE 73
si
Q() = det
_
AI
n
B
t
B c
_
=
1
+... + (1)
n1
n1

n1
+ (1)
n
c
n
.
Observat ie. Coecientul
i
este egal cu suma minorilor diagonali de ordin n i ai matricei A;
coecientul
i
este suma minorilor diagonali de ordinul n + 1 i ai matricei D =
_
A B
t
B c
_
,
obt inut i prin eliminarea a i linii si i coloane din matricea A inclusa n D.
Propozit ia 3.3 Coecient ii ,
1
, ...,
n1
ai polinomului P () si primul coecient nenul al polino-
mului Q() (scris

in ordinea crescatoare a puterilor lui ) sunt invariant i ortogonali.
Observat ie. Evident, si radacinile
1
, ...,
n
ale ecuat iei caracteristice P () = 0 sunt invariant i
ortogonali. Invariant ii ,
i
, i = 1, n 1 si
i
, i = 1, n nu sunt independent i datorita relat iilor cunoscute
ntre radacini si coecient i.
Deoarece invariant ii ortogonali ,
1
, ...,
n1
si primul coecient nenul al polinomului Q() (sau

1
, ...,
n
si primul coecient nenul al polinomului Q()) determina n mod unic ecuat ia canonica a
varietat ii patratice , se spune ca ei constituie un sistem complet de invariant i ortogonali.
Exprimarea ecuat iilor canonice ale conicelor si cuadricelor cu ajutorul invariant ilor ortogonalieste
precizata n tabelele urmatoare.

In planul euclidian E
2
, n reper ortonormat, cercul de centru C
_
x
1
0
, x
2
0
_
si raza R este dat prin
ecuat ia:
_
x
1
x
1
0
_
2
+
_
x
2
x
2
0
_
2
= R
2
,
ecuat ie care, cu notat ii corespunzatoare, se mai scrie:
:
_
x
1
_
2
+
_
x
2
_
2
+ 2b
1
x
1
+ 2b
2
x
2
+c = 0.
Evident, C (b
1
, b
2
) si R
2
= b
2
1
+b
2
2
c.
Puterea punctului M (, ) fat a de cercul , dat prin ecuat ia de mai sus, este numarul
P (M, ) =
2
+
2
+ 2b
1
+ 2b
2
+c.
Punctele necoliniare M
i
_
x
1
i
, x
2
i
_
, i = 1, 3, denesc n mod unic un cerc. Ecuat ia lui este

_
x
1
_
2
+
_
x
2
_
2
x
1
x
2
1
_
x
1
1
_
2
+
_
x
2
1
_
2
x
1
1
x
2
1
1
_
x
1
2
_
2
+
_
x
2
2
_
2
x
1
2
x
2
2
1
_
x
1
3
_
2
+
_
x
2
3
_
2
x
1
3
x
2
3
1

= 0.

In spat iul euclidian E


3
, n reper ortonormat, sfera de centru C
_
x
1
0
, x
2
0
, x
3
0
_
si raza R este data prin
ecuat ia:
_
x
1
x
1
0
_
2
+
_
x
2
x
2
0
_
2
+
_
x
3
x
3
0
_
2
= R
2
,
ecuat ie care, cu notat ii corespunzatoare, se mai scrie:
S :
_
x
1
_
2
+
_
x
2
_
2
+
_
x
3
_
2
+ 2b
1
x
1
+ 2b
2
x
2
+ 2b
3
x
3
+c = 0.
Evident, C (b
1
, b
2
, b
3
) si R
2
= b
2
1
+b
2
2
+b
2
3
c.
Puterea punctului M (, , ) fat a de sfera S, data prin ecuat ia de mai sus, este numarul
P (M, S) =
2
+
2
+
2
+ 2b
1
+ 2b
2
+ 2b
3
+c.
74 Capitolul 3
Punctele necoplanare M
i
_
x
1
i
, x
2
i
, x
3
i
_
, i = 1, 4, denesc n mod unic o sfera. Ecuat ia ei este

_
x
1
_
2
+
_
x
2
_
2
+
_
x
3
_
2
x
1
x
2
x
3
1
_
x
1
1
_
2
+
_
x
2
1
_
2
+
_
x
3
1
_
2
x
1
1
x
2
1
x
3
1
1
_
x
1
2
_
2
+
_
x
2
2
_
2
+
_
x
3
2
_
2
x
1
2
x
2
2
x
3
2
1
_
x
1
3
_
2
+
_
x
2
3
_
2
+
_
x
3
3
_
2
x
1
3
x
2
3
x
3
3
1
_
x
1
4
_
2
+
_
x
2
4
_
2
+
_
x
3
4
_
2
x
1
4
x
2
4
x
3
4
1

= 0.
Se obisnuieste ca un cerc, n spat iul E
3
, sa e dat analitic prin ecuat ia planului care cont ine cercul
si ecuat ia unei sfere care cont ine cercul. Ecuat iile cercului determinat de trei puncte necoliniare M
i
,
i = 1, 3, vor ecuat ia planului (M
1
M
2
M
3
) si ecuat ia sferei care trece prin punctele M
1
, M
2
, M
3
, M
4
,
unde M
4
este un punct oarecare nesituat n planul (M
1
M
2
M
3
) .
O conica n spat iul E
3
, ind considerata ca o sect iune plana ntr-o cuadrica, este data analitic prin
doua ecuat ii: ecuat ia liniara a planului co-nicei si ecuat ia de gradul al doilea a cuadricei. Tipul unei
conice se pastreaza prin proiect ia ei pe un plan (direct ia de proiect ie neind paralela cu planul conicei).
Folosirea teoriei fasciculelor de conice poate simplica rezolvarea multor probleme.

In acest sens
amintim ca:
1. familia conicelor care trec prin punctele A
i
(x
i
, y
i
) , i = 1, 4, este determinata de ecuat ia
f
12
f
34
+f
13
f
24
= 0, , R,
2
+
2
= 0,
f
ij
= 0 reprezent and ecuat ia dreptei A
i
A
j
;
2. familia conicelor tangente la dreapta d
1
: f
1
= 0,

in punctul A
1
si la dreapta d
2
: f
2
= 0

in punctul
A
2
(conice bitangente) este determinata de ecuat ia
f
1
f
2
+ (f
12
)
2
= 0, , R,
2
+
2
= 0;
3. parabolele care au axa de simetrie f
1
= 0 si tangenta

in v arf f
2
= 0 sunt date de ecuat ia
(f
1
)
2
+f
2
= 0, , R,
2
+
2
= 0;
4. hiperbolele care au asimptotele f
1
= 0 si f
2
= 0 sunt date de ecuat ia
f
1
f
2
+ = 0, , R,
2
+
2
= 0.
3.2. Aplicat ii
3.2.1. CONICE

In exercit iile urmatoare, daca nu se precizeaza altfel, consideram planul euclidian punctual E
2
raportat
la un reper ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
}) si notam cu (x, y) sau
_
x
1
, x
2
_
coordonatele unui punct

in
acest reper.
Exercit iul 3.1

In plan,

intr-un reper ortonormat, se dau punctul A(2, 4), dreapta d : 3x+4y+10 =
0, cercul : x
2
+y
2
4x 2y 4 = 0. Se cere:
a) sa se scrie ecuat ia cercului cu centrul

in punctul A, de raza egala cu 5;
b) sa se determine centrul si raza cercului ;
c) sa se scrie ecuat ia cercului cu centrul

in punctul A, tangent dreptei d;
d) sa se scrie ecuat iile cercurilor cu centrul

in punctul A si tangente cercului .
Solut ie. a) (x + 2)
2
+ (y 4)
2
= 5
2
.
b) Ecuat ia cercului se scrie (x2)
2
+(y 1)
2
= 9, deci centrul cercului este punctul C(2, 1), iar
raza sa este r = 3.
c) Raza cercului este egala cu distant a de la punctul A la dreapta d, (A, d) =
|3(2) + 4 4 + 10| /

9 + 16 = 4. Ecuat ia cercului este (x + 2)


2
+ (y 4)
2
= 16.
d) Razele celor doua cercuri sunt egale cu (A, C) +r si, respectiv, (A, C) r.
VARIET

AT I P

ATRATICE 75
Exercit iul 3.2 Sa se determine puterea punctului A(x
0
, y
0
) fat a de cercul
: x
2
+y
2
2ax 2by +c = 0.
Solut ie. Fie C(a, b) si r =

a
2
+b
2
c centrul si respectiv raza cercului . Puterea punctului M fat a
de cercul este
P(A, ) = |AC|
2
r
2
= (x
0
a)
2
+ (y
0
b)
2
a
2
b
2
+c.
Deci
P(A, ) = x
2
0
+y
2
0
2ax
0
2by
0
+c.
Exercit iul 3.3 Sa se determine locul geometric al punctelor din E
2
care au puteri egale fat a de cer-
curile neconcentrice

i
: x
2
+y
2
2a
i
x 2b
i
y +c
i
= 0, i = 1, 2.
Solut ie. Fie M(x, y) un punct al locului geometric. Din egalitatea P(M,
1
) = P(M,
2
) rezulta ca
ecuat ia locului geometric este
2(a
1
a
2
)x + 2(b
1
b
2
)y (c
1
c
2
) = 0.
Aceasta ecuat ie reprezinta o dreapta de vector director v (b
1
b
2
, a
2
a
1
) . Centrele C
1
(a
1
, b
1
) ,
C
2
(a
2
, b
2
) denesc vectorul C
1
C
2
(a
2
a
1
, b
2
b
1
) . Cum C
1
C
2
v, rezulta ca dreapta este perpen-
diculara pe linia centrelor C
1
C
2
.
Observat ie. Dreapta obt inuta ca loc geometric se numeste axa radicala a cercurilor neconcentrice

1
si
2
.
Exercit iul 3.4 Sa se scrie ecuat iile cercurilor
1
si
2

intr-un reper ortonomat

in care axa Ox coincide
cu linia centrelor cercurilor, iar axa Oy coincide cu axa radicala a cercurilor neconcentrice
1
si
2
.
Solut ie. Fie

i
: x
2
+y
2
2a
i
x 2b
i
y +c
i
= 0, i = 1, 2,
ecuat iile celor doua cercuri n reperul considerat. Cum centrele cercurilor
1
si
2
sunt situate pe axa
Ox deducem ca b
1
= b
2
= 0. Din ipoteza ca axa Oy coincide cu axa radicala a cercurilor
1
si
2
rezulta ca c
1
= c
2
= c, iar a
1
= a
2
. Deci

i
: x
2
+y
2
2a
i
x +c = 0, i = 1, 2,
cu a
1
= a
2
.
Exercit iul 3.5 Sa se exprime analitic condit ia de ortogonalitate a cercurilor

i
: x
2
+y
2
2a
i
x 2b
i
y +c
i
= 0, i = 1, 2.
Sa se gaseasca ecuat ia locului geometric al centrelor cercurilor ortogonale simultan cercurilor
1
si
2
.
Solut ie. Sa notam cu O
i
(a
i
, b
i
) centrul si cu r
i
raza cercului
i
, i = 1, 2, iar cu P unul dintre punctele
de intersect ie ale celor doua cercuri. Cercurile
1
si
2
sunt ortogonale daca si numai daca triunghiul
PO
1
O
2
este dreptunghic, cu FO
1
PO
2
= /2. Deducem ca r
2
1
+ r
2
2
= |O
1
O
2
|
2
, de unde se obt ine
condit ia (necesara si sucienta) de ortogonalitate
2(a
1
a
2
+b
1
b
2
) (c
1
+c
2
) = 0.
Fie M(x
0
, y
0
) un punct al locului geometric si e
: (x x
0
)
2
+ (y y
0
)
2
= r
2
,
un cerc cu centrul n punctul M care este ortogonal cercurilor date. Elimin and pe r din cele doua
condit ii de ortogonalitate
2(a
i
x
0
+b
i
y
0
)
_
x
2
0
+y
2
0
r
2
+c
i
_
= 0, i = 1, 2,
76 Capitolul 3
si renot and cu (x, y) coordonatele punctului M se obt ine
2(a
1
a
2
)x + 2(b
1
b
2
)y (c
1
c
2
) = 0.
Relat ia obt inuta reprezinta ecuat ia unei drepte d n care este inclus locul geometric. Fie acum
M(x
0
, y
0
) d. Atunci cercul cu centrul n punctul M si av and raza r, cu
r
2
= x
2
0
+y
2
0
+c
i
2(a
i
x
0
+b
i
y
0
),
unde i = 1 sau i = 2, este ortogonal cercurilor
1
si
2
. Locul geometric este deci dreapta d.
Observat ie. Locul geometric d coincide cu axa radicala denita n E 3.3.
Exercit iul 3.6 Sa se determine ecuat ia cercului care taie ortogonal cercurile

i
: x
2
+y
2
2a
i
x 2b
i
y +c
i
= 0, i = 1, 3,
aceste cercuri neavand centrele coliniare.
Solut ie. Fie
x
2
+y
2
2mx 2my +p = 0 (3.2)
ecuat ia cercului cautat. Condit iile de ortogonalitate sunt
2ma
i
+ 2nb
i
p c
i
= 0, i = 1, 3. (3.3)
Condit ia de compatibilitate a sistemului dat de ecuat iile (3.2), (3.3), n necunoscutele m, n, p, este

x
2
+y
2
x y 1
c
1
a
1
b
1
1
c
2
a
2
b
2
1
c
3
a
2
b
3
1

= 0. (3.4)
Cum

a
1
b
1
1
a
2
b
2
1
a
3
b
3
1

= 0, ecuat ia (3.4) este chiar ecuat ia cercului cautat. Prin transformari elementare
(3.4), se poate scrie si sub forma

x
2
+y
2
c
1
x a
1
y b
1
c
2
c
1
a
2
a
1
b
2
b
1
c
3
c
1
a
3
a
1
b
3
b
1

= 0.
Observat ie. Cercul ortogonal cercurilor
1
,
2
,
3
se numeste cercul ortotomic asociat celor trei
cercuri date.
Exercit iul 3.7 Fie M
1
(x
1
, y
1
) , M
2
(x
2
, y
2
) , M
3
(x
3
, y
3
) trei puncte necoliniare date

intr-un reper
ortonormat. Sa se arate ca cercul circumscris triunghiului M
1
M
2
M
3
este denit de ecuat ia

x
2
+y
2
x y 1
x
2
1
+y
2
1
x
1
y
1
1
x
2
2
+y
2
2
x
2
y
2
1
x
2
3
+y
2
3
x
2
y
3
1

= 0.
Solut ie. Fie
x
2
+y
2
2ax 2by +c = 0 (3.5)
ecuat ia cercului si
x
2
i
+y
2
i
2ax
i
2by
i
+c = 0, i = 1, 3, (3.6)
condit iile M
i
, i = 1, 3.
VARIET

AT I P

ATRATICE 77
Sistemul format din ecuat iile (3.5) si (3.6), cu necunoscutele a, b, c este compatibil daca si numai
daca

x
2
+y
2
x y 1
x
2
1
+y
2
1
x
1
y
1
1
x
2
2
+y
2
2
x
2
y
2
1
x
2
3
+y
2
3
x
2
y
3
1

= 0. (3.7)
Cum

x
1
y
1
1
x
2
y
2
1
x
3
y
3
1

= 0, ecuat ia (3.7) deneste un cerc. Acesta, evident, trece prin punctele date.
Exercit iul 3.8 Sa se scrie ecuat ia cercului care trece prin punctele A(1, 1) , B(0, 2) si este tangent
cercului
: (x 5)
2
+ (y 5)
2
= 16.
Solut ie. Fie C (5, 5) centrul lui si
1
cercul cerut. Centrul sau C
1
(x
0
, y
0
) se gaseste pe mediatoarea
segmentului [AB] :
x
0
y
0
+ 1 = 0
si (C
1
, A) + 4 = (C
1
, C) .
Se obt in doua solut ii:

1
: (x 1)
2
+ (y 2)
2
= 1,

1
: (x 4)
2
+ (y 5)
2
= 25.
Exercit iul 3.9 Sa se scrie ecuat ia cercului tangent la axa Ox

in punctul O si tangent la cercul
: (x 6)
2
+ (y 13)
2
= 25.
Solut ie. Fie C (6, 13) centrul lui si C
1
(0, ) centrul cercului cautat. Se determina din condit ia
|| + 5 =
_
36 + ( 13)
2
.
Se obt ine solut ia:

1
: x
2
+ (y 5)
2
= 25.
Exercit iul 3.10 Sa se scrie ecuat iile tangentelor la cercul
: (x a)
2
+ (y b)
2
= r
2
,
de aceeasi direct ie cu dreapta d : Ax +By +C = 0.
Solut ie. Fie M (x
0
, y
0
) . Tangenta n M la este dreapta
: (x
0
a) (x a) + (y
0
b) (y b) r
2
= 0.
Dreptele d si au aceeasi direct ie daca si numai daca
x
0
a
A
=
y
0
b
B
.
Rezulta
(x
0
a)
2
A
2
=
(y
0
b)
2
B
2
=
r
2
A
2
+B
2
,
de unde avem
x
0
a =
rA

A
2
+B
2
, y
0
b =
rB

A
2
+B
2
.
Revenind la ecuat ia tangentei obt inem:
A(x a) +B(y b) r
_
A
2
+B
2
= 0.
Exista doua tangente la av and aceeasi direct ie cu d.
78 Capitolul 3
Exercit iul 3.11 Se considera cercul : x
2
+ y
2
r
2
= 0 si punctul M (x
0
, y
0
) exterior lui . Daca
MT
1
si MT
2
, T
1
, T
2
, sunt tangentele duse din M la , sa se scrie ecuat ia dreptei T
1
T
2
.
Solut ie. Dreapta T
1
T
2
este polara punctului M n raport cu . Ecuat ia ei se obt ine prin dedublare:
xx
0
+yy
0
r
2
= 0.
Exercit iul 3.12 Fie cercul de centru O si raza r.
a) Sa se determine punctul M E
2
care are cea mai mica putere fat a de .
b) Sa se determine locul geometric al punctelor din E
2
a caror putere fat a de este egala cu constanta
data p (p R) .
Solut ie. a) Fie (M, ) puterea punctului M fat a de . Cum
(M, ) = OM
2
r
2
,
rezulta ca
(O, ) = r
2
= min
ME
2
(M, ) .
b) Din (M, ) = p rezulta
OM
2
= p +r
2
.
Deci locul geometric este:
- un cerc concentric cu , de raza
_
p +r
2
, daca p > r
2
;
- mult imea {O} daca p = r
2
;
- mult imea vida daca p < r
2
.
Exercit iul 3.13

In plan,

in reper ortonormat, se considera elipsa E :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1. Se cere:
a) Sa se scrie ecuat ia tangentei la elipsa

in punctul A(x
0
, y
0
) E.
b) Sa se scrie ecuat ile tangentelor la elipsa E, avand coecientul unghiular m.
Solut ie. a)
xx
0
a
2
+
yy
0
b
2
= 1. b) Fie d : y = mx +n. Dreapta d este tangenta la elipsa E daca si numai
daca discriminantul ecuat iei
(m
2
a
2
+b
2
)x
2
+ 2a
2
mnx +a
2
(n
2
b
2
) = 0 (3.8)
este nul. Se obt ine n =

m
2
a
2
+b
2
. Ecuat iile tangentelor cerute sunt
y = mx
_
m
2
a
2
+b
2
.
Exercit iul 3.14 Sa se gaseasca locul geometric al punctelor din care se pot duce tangente perpendic-
ulare la elipsa E :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
Solut ie. Punctele (a, b), (a, b), (a, b), (a, b) apart in locului geometric. Fie M(x
0
, y
0
) un punct
apart in and locului geometric, diferit de cele patru puncte ment ionate si e d : y y
0
= m(x x
0
),
m = 0, o dreapta care trece prin punctul M. Dreapta d este tangenta la elipsa E daca si numai daca
discriminantul ecuat iei 3.8, unde n = y
0
mx
0
, este nul. Se obt ine condit ia (y
0
mx
0
)
2
= m
2
a
2
+b
2
,
sau, echivalent,
(a
2
x
2
0
)m
2
+ 2mx
0
y
0
+ (b
2
y
2
0
) = 0. (3.9)
Daca discriminantul ecuat iei (3.9) este pozitiv, i.e.
4a
2
b
2
_
x
2
0
a
2
+
y
2
0
b
2
1
_
> 0,
atunci exista doua tangente distincte la elipsa, corespunzatoare solut iilor reale distincte m
1
, m
2
ale
ecuat iei (3.9). Cele doua tangente sunt perpendiculare daca m
1
m
2
= 1, deci (b
2
y
2
0
) = (a
2
x
2
0
).
Se obt ine astfel ecuat ia locului geometric
x
2
+y
2
= a
2
+b
2
.
Locul geometric este un cerc, cu centrul n origine. Acest cerc este circumscris dreptunghiului cu
laturile paralele cu axele de coordonate care ncadreaza elipsa si se numeste cercul lui Monge.
VARIET

AT I P

ATRATICE 79
Exercit iul 3.15

In plan,

intr-un reper cartezian ortonormat, se considera hiperbola H :
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1.
Se cere:
a) Sa se scrie ecuat ia tangentei la hiperbola

in punctul A(x
0
, y
0
) H.
b) Sa se scrie ecuat iile tangentelor la hiperbola H, avand coecientul unghiular m.
Solut ie. a)
xx
0
a
2

yy
0
b
2
= 1. b) Fie d : y = mx + n. Dreapta d este tangenta la hiperbola H daca si
numai daca direct ia ei este neasimptotica
_
a
2
m
2
b
2
= 0
_
si discriminantul ecuat iei
(m
2
a
2
b
2
)x
2
+ 2a
2
mnx +a
2
(n
2
+b
2
) = 0 (3.10)
este nul. Se obt ine n =

m
2
a
2
b
2
, n ipoteza m
2
a
2
b
2
> 0.
Deci pentru m
_

b
a
,
b
a
_
nu exista tangente la hiperbola. Cum m
1
=
b
a
, m
2
=
b
a
sunt coecient ii
unghiulari ai asimptotelor, rezulta ca o paralela dusa prin O la orice tangenta la H este inclusa n
domeniul determinat de asimptote care nu cont ine hiperbola.
Exercit iul 3.16 Sa se gaseasca locul geometric al punctelor din care se pot duce tangente perpendic-
ulare la hiperbola H :
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1.
Solut ie. Procedand ca n exercit iul 3.14, se obt ine ecuat ia locului geometric
x
2
+y
2
= a
2
b
2
.
Locul geometric este mult imea vida (un cerc imaginar) daca a < b, un punct daca a = b, si un cerc
cu centrul n origine daca a > b. Acest cerc se numeste, ca si la elipsa, cercul lui Monge.
Exercit iul 3.17

In plan,

in reper ortonormat, se considera parabola P : y
2
= 2px. Se cere:
a) Sa se scrie ecuat ia tangentei la parabola

in punctul A(x
0
, y
0
) P.
b) Sa se scrie ecuat iile tangentelor la parabola P, avand coecientul un-ghiular m.
Solut ie. a) yy
0
= p(x +x
0
). b) y = mx +
p
2m
.
Exercit iul 3.18 Sa se gaseasca locul geometric al punctelor din care se pot duce tangente perpendic-
ulare la parabola P : y
2
= 2px.
Solut ie. Fie M(x
0
, y
0
) un punct apart in and locului geometric, si e d : y y
0
= m(x x
0
), m =
0, o dreapta care trece prin punctul M. Dreapta d este tangenta la parabola daca si numai daca
p
2
2pm(y
0
mx
0
) = 0, sau, echivalent,
2x
0
m
2
2my
0
+p = 0. (3.11)
Daca y
2
0
2px
0
> 0, atunci exista doua tangente distincte la parabola, co-respunzatoare solut iilor reale
distincte m
1
, m
2
ale ecuat iei (3.11). Cele doua tangente sunt perpendiculare daca m
1
m
2
= 1, deci
p
2x
0
= 1. Se obt ine astfel ecuat ia locului geometric x =
p
2
. Locul geometric este dreapta directoare
a parabolei.
Exercit iul 3.19 Sa se gaseasca locul geometric al mijloacelor coardelor paralele cu o direct ie neasimp-
totica data duse

in elipsa E :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1. (Hiperbola H :
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1 sau parabola P : y
2
= 2px).
Solut ie. Presupunem direct ia coardelor data prin coecientul unghiular m. Fie M(x
0
, y
0
) un punct al
locului geometric. Ecuat ia unei secante prin M care determina o astfel de coarda AB este y = mx+n,
unde n = y
0
mx
0
.

Inlocuind pe y n ecuat ia elipsei se obt ine ecuat ia (3.8) ale carei solut ii reale
x
1
, x
2
constituie abscisele extremitat ilor coardei AB. Mijlocul coardei AB are abscisa x
0
=
x
1
+x
2
2
=

a
2
mn
m
2
a
2
+b
2
. Locul geometric este inclus n dreapta
d : b
2
x +a
2
my = 0.
Ecuat ia (3.8) are doua solut ii reale pentru orice m R daca si numai daca
x
2
0
a
2
+
y
2
0
b
2
1 0. Prin
urmare locul geometric este segmentul dreptei d inclus n E Int (E) .
80 Capitolul 3
Pentru hiperbola H se obt ine ca locul geometric este inclus n dreapta
d

: b
2
x a
2
my = 0.
Pentru parabola P locul geometric este inclus n dreapta d

: my p = 0, cu restrict ia x >
p
2m
2
.
Observat ie. Dreapta d care include locul geometric este chiar diametrul conjugat cu direct ia neasimp-
totica mn raport cu elipsa E. Ecuat ia lui se obt ine din formula:
F
x
+m
F
y
= 0,
unde F (x, y) = 0 este ecuat ia elipsei.
Analog pentru dreptele d

s d

.
Exercit iul 3.20 Sa se scrie ecuat ia parabolei care trece prin punctele O(0, 0) , A(1, 0) , B(0, 1) ,
C (2, 3) .
Exercit iul 3.21 Sa se determine locul geometric al punctelor din planul euclidian E
2
pentru care
raportul distant elor la un punct x O si la o dreapta xa h, O / h, este constant.
Solut ie. Consideram reperul ortonormat cu originea n O si cu axa Oy paralela cu h. Dreapta h are
ecuat ia x a = 0, a = 0. Daca M (x, y) apart ine locului geometric, din
(M, O)
(M, h)
= k, k > 0, rezulta
_
x
2
+y
2
|x a|
= k,
sau
_
1 k
2
_
x
2
+y
2
+ 2ak
2
x k
2
a
2
= 0. (3.12)
Pentru k = 1, se obt ine
y
2
= 2ax +a
2
,
ecuat ie ce reprezinta o parabola.
Pentru k = 1, ecuat ia (3.12) se poate scrie
_
x +
ak
2
1 k
2
_
2
+
y
2
1 k
2

k
2
a
2
(1 k
2
)
2
= 0. (3.13)
Considerand schimbarea de coordonate
x

= x +
ak
2
1 k
2
, y

= y,
ecuat ia (3.13) se scrie
(x

)
2
k
2
a
2
(1k
2
)
2
+
(y

)
2
k
2
a
2
1k
2
1 = 0.
Deci locul geometric cerut este o elipsa pentru k < 1 si este o hiperbola pentru k > 1.
Observat ie. Raportul constant k se numeste excentricitatea conicei, punctul O se numeste focar, iar
dreapta d se numeste directoare.
Exercit iul 3.22 a) Sa se scrie ecuat ia elipsei E :
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0

intr-un reper polar cu polul

in
focarul stang F

(c, 0) si av and drept axa polara axa Ox.


b) Sa se scrie ecuat ia ramurii din dreapta a hiperbolei H :
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0

intr-un reper polar cu polul

in focarul F (c, 0) si avand drept axa polara axa Ox.


c) Sa se scrie ecuat ia parabolei P : y
2
= 2px

intr-un reper polar cu polul

in focarul parabolei si avand
drept axa polara axa Ox.
VARIET

AT I P

ATRATICE 81
Solut ie. a) Se arata prin calcul ca daca M (x, y) este un punct al elipsei atunci
_
_
F

M
_
_
=
cx +a
2
a
.
Legatura dintre coordonatele carteziene init iale si coordonatele polare indicate n enunt este data de
formulele
_
x = cos c
y = sin
.
Cum
_
_
F

M
_
_
= , se obt ine
=
b
a
2
1
c
a
cos
sau
=
p
1 e cos
,
unde p =
b
a
2
. Marimea p se numeste parametrul focal al elipsei, iar e =
c
a
< 1 este excentricitatea
elipsei.
b) Se obt ine
=
p
1 e cos
,
unde p =
b
a
2
si e =
c
a
> 1.
c) Se obt ine
=
p
1 cos
.
Exercit iul 3.23 Se considera conica
x
2
12xy 4y
2
+ 12x + 8y + 5 = 0.
Se cere:
a) sa se scrie ecuat iile axelor de simetrie;
b) sa se ecuat iile asimptotelor conicei;
c) sa se aduca ecuat ia la forma canonica, precizand schimbarile de repere necesare.
Solut ie. a) Valorile proprii ale matricei formei patratice asociate conicei sunt
1
= 5,
2
= 8, iar

f
1
= (3, 2) ,

f
2
(2, 3) sunt, respectiv, vectori proprii corespunzatori. Axele de simetrie sunt diametri
conjugat i cu direct iile

f
1
,

f
2
. Ecuat iile lor sunt:
3 (2x 12y + 12) + 2 (12x 8y + 8) = 0,
2 (2x 12y + 12) + 3 (12x 8y + 8) = 0
b) Conica are centru unic de simetrie, punctul C (0, 1) . Direct iile asimptotice a
_
a
1
, a
2
_
sunt date
de condit ia
_
a
1
_
2
12a
1
a
2
4
_
a
2
_
2
= 0.
Se obt ine a

_
6 + 2

10, 1
_
, a

_
6 2

10, 1
_
. Ecuat iile asimptotelor sunt
x
6 + 2

10
= y 1
x
6 2

10
= y 1.
Putem proceda si altfel. Ecuat ia globala a asimptotelor este
f (x, y) f (x
0
, y
0
) = 0,
unde x
0
, y
0
sunt coordonatele centrului. Obt inem
x
2
12xy 4y
2
+ 12x + 8y 4 = 0
82 Capitolul 3
sau
x =
_
6 2

10
_
(y 1) .
c) Din = 40 < 0 rezulta ca ecuat ia este de tip hiperbolic.

In urma schimbarii de coordonate
_
x

= x
y

= y 1
se obt ine ecuat ia
_
x

_
2
12x

4
_
y

_
2
+ 9 = 0.
Vectorii
g
1
=

f
1
_
_
f
1
_
_
=
_

13
,
2

13
_
, g
2
=

f
2
_
_
f
2
_
_
=
_
2

13
,
3

13
_
constituie o baza ortonormata de vectori proprii. Consider and schimbarea de coordonate
_
x

_
=
_

3

13
2

13
2

13
3

13
_
_
x

_
,
n noul reper ecuat ia conicei se scrie
5
_
x

_
2
8
_
y

_
2
+ 9 = 0.
Ecuat ia are forma canonica

(x

)
2
9
5
+
(y

)
2
9
8
1 = 0
si reprezinta o hiperbola.
Exercit iul 3.24 Se considera conica
: 9x
2
4xy + 6y
2
+ 16x 8y 2 = 0.
Se cere:
a) sa se scrie ecuat iile axelor de simetrie;
b) sa se determine locul geometric al mijloacelor coardelor paralele cu dreapta d : x +y = 0;
c) sa se aduca ecuat ia la forma canonica, precizand schimbarile de repere necesare.
Solut ie. a) Valorile proprii ale matricei asociate sunt
1
= 10,
2
= 5, iar

f
1
= (2, 1) ,

f
2
(1, 2) sunt,
respectiv, vectorii proprii corespunzatori. Axele de simetrie sunt diametri conjugat i cu direct iile

f
1
,

f
2
. Ecuat iile lor sunt, respectiv,
2x y + 2 = 0 si x + 2y = 0.
b) Locul geometric cautat este diametrul conjugat cu direct ia v (1, 1) a dreptei d, deci este inclus
n dreapta de ecuat ie
(18x 4y + 16) (4x + 12y 8) = 0.
c) Conica are centru unic de simetrie, punctul C
_

4
5
,
2
5
_
.

In urma schimbarii de coordonate, prin care se trece de la reperul init ial R = (O, B) la reperul
R

= (C, B),
_
x

= x +
4
5
y

= y
2
5
,
se obt ine ecuat ia
9
_
x

_
2
4x

+ 6
_
y

_
2
10 = 0.
VARIET

AT I P

ATRATICE 83
Vectorii
g
1
=

f
1
_
_
f
1
_
_
=
_
2

5
,
1

5
_
, g
2
=

f
2
_
_
f
2
_
_
=
_
1

5
,
2

5
_
constituie o baza ortonormata de vectori proprii. Efectuand schimbarea de coordonate de la reperul
R

la reperul R

= (C, B

= { g
1
, g
2
}) , data de ecuat iile
_
x

_
=
_
2

5
1

5
2

5
_
_
x

_
,
se obt ine ecuat ia
10
_
x

_
2
+ 5
_
y

_
2
10 = 0.
Ecuat ia are forma canonica
_
x

_
2
+
(y

)
2
2
1 = 0
si reprezinta o elipsa.
Exercit iul 3.25 Sa se determine asimptotele si axele de simetrie ale conicei
: x
2
4xy +y
2
+ 3x 3y + 2 = 0.
Solut ie.

Intruc at = 5, conica este de tip hiperbolic si are centru unic punctul C
_

1
2
,
1
2
_
.
Daca a
_
a
1
, a
2
_
este o direct ie asipmtotica, atunci
_
a
1
_
2
4a
1
a
2
+
_
a
2
_
2
= 0,
deci a
1
=
_
2

5
_
a
2
. Conica admite doua asimptote, dreptele
d
1
:
x +
1
2
2 +

5
= y
1
2
si d
2
:
x +
1
2
2

5
= y
1
2
.
Valorile proprii ale matricei asociate conicei sunt
1
= 3 si
2
= 1, iar subspat iile proprii core-
spunzatoare sunt generate, respectiv, de vectorii proprii v
1
(1, 1) si v
2
(1, 1) . Conica admite doua axe
de simetrie de ecuat ii
(2x 4y + 3) (4x + 2y 3) = 0
si
(2x 4y + 3) + (4x + 2y 3) = 0.
Exercit iul 3.26 Se considera conica
: 4x
2
4xy +y
2
3x + 4y 7 = 0.
Se cere:
a) sa se scrie ecuat iile axelor de simetrie;
b) sa se ecuat ia tangentei

in varful conicei;
c) sa se aduca ecuat ia la forma canonica, precizand schimbarile de repere necesare.
Solut ie. a) Valorile proprii ale matricei asociate conicei sunt
1
= 5 si
2
= 0, iar subspat iile proprii
corespunzatoare sunt generate, respectiv, de vectorii proprii v
1
(2, 1) si v
2
(1, 2) . Conica are o unica
axa de simetrie de ecuat ie
d
1
: 2 (8x 4y 3) (4x + 2y + 4) = 0
adica 2x y 1 = 0. Sistemul
_
2x y 1 = 0
4x
2
4xy +y
2
3x + 4y 7 = 0
84 Capitolul 3
are solut ia unica x = 2, y = 3, deci are un unic v arf, punctul V (2, 3) . Tangenta n V la are ecuat ia
x + 2y 8 = 0.
c) Fie B

= {

f
1
,

f
2
},

f
1
=
_
2

5
,
1

5
_
,

f
2
=
_
1

5
,
2

5
_
o baza ortonormata formata din vectori
proprii. Efectuand succesiv schimbarile de repere R = (O, B) R

= (V, B) si R

= (V, B

)
date de formulele
x

= x 2, y

= y 3,
si respectiv
_
x

_
=
_
2

5
1

5
2

5
_
_
x

_
,
se obt ine ecuat ia canonica
5
_
x

_
2
+
5

5
y

= 0.
Conica este o parabola.
Exercit iul 3.27 (e6.22) Se considera conica
: x
2
4xy + 4y
2
2x + 2y + 1 = 0.
Se cere:
a) sa se scrie ecuat ia tangentei

in punctul M (1, 0);
b) sa se scrie ecuat iile tangentelor paralele cu dreapta d : x +y = 0.
Solut ie. a) Ecuat ia tangentei n punctul M (x
0
, y
0
) la conica , obt inuta prin dedublare, este
xx
0
2 (xy
0
+x
0
y) + 4yy
0
(x +x
0
) + (y +y
0
) + 1 = 0,

In particular, pentru M (1, 0) se obt ine tangenta de ecuat ie y = 0.


b) Fie d

: x + y + = 0, R, o dreapta paralela cu d. Dreapta d

este tangenta la daca si


numai daca sistemul
_
x +y + = 0
x
2
4xy + 4y
2
2x + 2y + 1 = 0
are solut ie dubla. Se obt ine =
13
6
.
Exercit iul 3.28 Se considera familia de conice

: x
2
2y +(y
2
2x) = 0, R.
Sa se discute tipul si genul conicelor

dupa .
Solut ie. Avem = si =
3
1.
Pentru R {0, 1} rezulta = 0, = 0, deci conica

este cu centru, nedegenerata, si are


ecuat ia canonica metrica
X
2
+Y
2


3
+ 1

= 0.
Daca > 0 conica este o elipsa, iar daca < 0 conica este o hiperbola.
Pentru = 1, ecuat ia conicei se poate scrie sub forma
(x y) (x +y + 2) = 0,
deci

este reuniunea a doua drepte concurente n punctul C (1, 1) .


Pentru = 0, conica este o parabola.
VARIET

AT I P

ATRATICE 85
Exercit iul 3.29 Se considera familia de conice

,
: xy +(x +y 2)(4x +y 4) = 0, , R,
2
+
2
= 0.
a) Sa se arate ca centrele de simetrie ale conicelor din familie sunt situate pe o conica.
b) Sa se determine valorile parametrilor reali , pentru care conica
,
nu are centre de simetrie.
c) Sa se determine valorile parametrilor reali , pentru care conica
,
este degenerata.
Solut ie. a) Coordonatele centrelor de simetrie ale conicelor din familie (atunci c and exista) sunt
solut iile sistemului
_
y + (8x + 5y 12) = 0
x + (5x + 2y 6) = 0
, (3.14)
echivalent cu
_
8x + ( + 5) y = 12
( + 5) x + 2y = 6
. (3.15)
Elimin and , din ecuat iile (3.14) rezulta ca centrele de simetrie sunt situate pe conica de ecuat ie
8x
2
2y
2
12x + 6y = 0.
b) Conica
,
nu are centre de simetrie daca sistemul (3.14) nu are solut ii. Din condit iile de incom-
patibilitate (= ( + 9) ( +)) = 0 si + = 0 se obt ine = 9, = 0. Deci conica
9xy + (x +y 2)(4x +y 4) = 0
nu are centre. Pentru = 0 si + = 0 conica
,
corespunzatoare
xy + (x +y 2)(4x +y 4) = 0
are o innitate de centre de simetrie, situate pe dreapta 2x +y 3 = 0.
c) Condit ia = 0 implica

4
5+
2
6
5+
2
3
6 3 8

= 2
2
2
2
= 0.
Se obt in solut iile = 0 sau = 0 sau + = 0.

S-ar putea să vă placă și