Sunteți pe pagina 1din 15

CLUSTER PROCESARE

Exner consider c acest cluster

se refera

la strategiile prin care oamenii

analizeaza datele unor probleme pentru a o intelege cat mai bine. Se refera la acele strategii pe care le folosim cand ne intalnim prima data cu o situaie i oraganizam datele acelei situaii. In acest cluster obtinem n principal dou tipuri de informatii: 1) Cat efort depune subiectul in rezolvarea de probleme si luarea deciziilor, cat de implicat este in acest sens.

2) Cat de complexe sau sofisticate sunt modalitatile sau strategiile lui prin care
organizeaza datele unei probleme. Acest cluster da informatii nu numai despre anumite trasaturi intelectuale ale subiectului ct i perfectionism. Scoruri: 1) L (lamda) La subiectul analizat L=0,06 2) OBS si HVI Ambele negative la caz 3) ZF Caz: Zf=15 4) Zd=Zsum Zest Zd=3,5 (caz) 5) Raportul dintre locaii W:D:Dd Caz: 10:5:1 6) W:M 10:7 (caz) asupra unor trasaturi de personalitate: meticulozitate,

7) Raspunsuri PSV ( cand doua raspunsuri la aceasi plansa si consecutive se


scoreaza identic) Caz: PSV=0 8) DQ (calitatea dezvoltarii) DQ + o v v/+ La caz: DQ + 10 o v/+ v 5 1 0

Analiza:

1)

Se analizeaza OBS si HVI pentru a vedea daca tendintele obsesive sau hipervigilente i pun amprenta asupra procesrii informaiilor.

Daca subiectul iese pozitiv la OBS nu putem explica de ce in protocol are multe raspunsuri Dd (detalii inedite). Si un subiect hipervigilent este atent la detalii, atent sa nu ii scape ceva. Motivele sunt diferite de cele ale subiectului cu tendinte obsesive. Pasi in interpretare:

1) Analiza la Zf pentru a analiza efortul depus in rezolvarea de probleme si


luarea deciziilor. O persoana cu Zf mare depune mult efort mental cand are o sarcina de indeplinit sau o decizie de luat. Pt. L<1 Pt. L>=1 media Zf=[9,13] media Zf= [6,10]

Subiectii inteligenti si imaginativi au in general un Zf peste medie Daca Zf<media =>subiectul depune un efort redus pentru a analiza datele unei situatii. Este superficial, neimplicat sau haotic in rezolvarea unor probleme (mai multe variante posibile). Zf mic apare si la persoanele cu deficienta intelectuala. Cand, Zf e mediu => persoana depune la fel de mult efort ca ceilalti atunci cand se confrunta cu o problema. 2) Analiza raportului W:D:Dd pentru a face o a doua evaluare a efortului depus in rezolvarea de probleme si decizii. Raspunsurile W implica cel mai mare efort mental. Cand W predomina => subiectul depune un efort consistent in rezolvarea de probleme. Raspunsurile D sunt acele detalii din petele de cerneala cel mai usor de selectat. Implica un efort minim, conservator, economic. In functie de situatie, raspunsurile Dd pot indica fie un efort mai mare atunci cand sunt multe W, fie un efort redus atunci cand sunt multe D. E de asteptat ca numrul de Dd<4 in protocol. Mai multe Dd =>sugereaza o procesare atipic, centrata pe detaliile a problemelor.

Exista in manual un raport optim intre W si D In general raportul W:D este 1:1,3-1,6 Este de asteptat, in medie, sa predomine putine rasp detaliu. Daca acest raport merge in favoarea lui W nseamn efort mare. Daca acest raport merge in favoarea lui D=>efort redus, conservator. 3) Analia planselor unde apar W si succesiunea locatiilor ca sa reevalueze efortul depus in rezolvarea de probleme. Urmarim unde a dat subiectul mai multe raspunsuri W la planse usor de integrat (1, 4, 5, 6) sau la planse dificil de integrat (2, 3, 7, 8, 9, 10). Daca apar mai multe W plansele dificile inseamna ca efortul depus este mare, indiferent de paii 1). i 2). Daca apar in multe W la plansele usoare atenueaza sau moduleaza concluzia de la pasii 1). si 2). Trebuie analizata si succesiunea locatiilor la fiecare planasa pentru a vedea cat de ordonat e in gandire subiectul. O persoana cu o gandire ordonata tinde sa pastreze la majoritatea planselor o ordine constanta a locatiilor si nu le inverseaza locul. I W, D II W, D -> va tinde sa pastreze aceeai succesiune cu cea de la prima plansa si la plasele urmatoare.

Sinteza la pasul 3 Subiectul depune un efort chiar daca nu exagerat in rezolvarea de probleme si luarea de decizii. Are o gandire ordonata 4) Analiza W:M cognitive. Persoanele ce au multe W au un nivel inalt de aspiratii. (n clinic megalomanii, paranoizii dau numai raspunsuri globale) Numrul de M arata resursele cognitive ale subiectului. Daca o persoana da multe raspunsuri W dar putine raspunsuri M => subiectul isi fixeaza un nivel de aspiratii inalt dar pe care nu-l poate atinge pentru ca are putine resurse, ceea ce creste riscul la esec si la frustrare. Medie grosiera: W:M 2:1 cand sunt cel putin de 2 ori mai multe W decat M pentru a analiza raportul dintre nivelul de aspiratie si resursele

Media difera de stilul persoanei pt introversiv W:M=1,5:1

La persoanele prudente, care nu au incredere in sine raspunsuri W sunt mai putine ca raspunsurile M W:M < 1:1 (are mai putine globale decat miscari umane) Orice alta situatie ce se afla intre extreme =>subiectul isi fixeaza scopuri realizabile, ce tin de resursele lui. 5) Analiza lui Zd pentru a evalua eficienta procesarii informatiei Raport optim intre efortul alocat si rezultatul obtinut Zf=frecventa scorului Z Arata efortul depus in rezolvarea problemelor Zest-se calculeaza din tabel in functie de Zf Eficienta estimata in functie de efortul depus (Zf). Cat ar trebui sa fie suma algebrica a scorurilor Z la o persoana eficienta Z sum eficienta actuala a subiectului (suma scorurilor Z) Zd=Zsum-Zest (eficenta actuala minus eficienta estimata) Majoritatea persoanelor dau la aceasta diferenta valori intre -3 si +3 (media diferenei) media Pastreaza un echilibru intre efortul depus si rezultatul procesarii. O persoana ce are Zd<-3 este o persoana cu o eficienta redusa in analiza problemelor. Analizeaz problemele n graba, haotic, neglijent si adesea nu cuprinde informatii esentiale. E un rezultat ce apare mai des la copii. Daca Zd>+3=> persoana consuma mult timp si efort pentru a organiza datele unei probleme ca sa se asigure ca a surprins toata informatia relevanta. Ei pierd mai mult timp ca majoritatea oamenilor n acest proces, ceea ce ii face neproductivi in situatia limita de timp sau in care trebuie sa ia decizii active. 6) Se analizeaza PSV pt a vedea daca subiectul are subiectul are probleme de comutare a atentiei de la o idee la alta. Un fel de inertie sau rigiditate cognitiva. Daca PSV>= 1 rezulta inertie, rigiditate cognitiva La un adult intelectual nu e de asteptat sa apar PSV. Nici chiar la copii (exceptie cei defavorizati cultural, cei din orfelinate si deficienti mintal) Zd

7) Analiza la DQ pentru a vedea cat sofisticate sunt strategiile mentale cu care abordeaza problemele. DQ + o v v/+ Cand in protocol apar multe DQ+ coreleaza cu un stil mai sofisticat de abordare a problemelor, o gandire combinatorica. Raspunsurile DQ+ indic capacitatea de analiza corecta si de sinteza. Raspunsurile DQ o sunt raspunsuri simple, economice, dar adecvate pentru ca implica o buna funtionare a analizei perceptive. Raspunsurile DQ v nici analiza nu funcioneaz bine. Obiectul este imprecis ca i contur. Rspuns simplist, neprocesat suficient. Raspunsurile DQ v/+ functioneaza mecanismul sintezei, dar nu al analizei Raspuns superficial. Este de asteptat ca o persoana normala sa dea intre [6-9] rasp DQ+ iar Pentru introversiv: [7-10] Vezi n manual mediile in functie de stilul persoanei. Se interpreteaza DQ+ si DQv(v/+) ! E important sa te uiti la scoruri pentru a vedea la ce plane are raspunsuri vagi. 3 v la planse colorate Rasp. C, CF => i integreaza mai greu emoiile. In situatiile ce il solicita emotional devine mai superficial in a le rezolva. Daca raspunsul ar fi fost v si la locatie are S => in situatiile ce-i produc subiectului furei sau o atitudine opozitionista, din cauza acestei stari el va procesa informatia mai superficial. Si deciziile si comportamentele lor din acele situatii vor fi mai neadaptative. 8) Analiza pranelor unde apar DQ+ pentru a reevalua complexitatea procesarii. Daca subiectul e in stare sa dea raspunsuri DQ+ si la plane compacte (1, 4, 5, 6, 9) atunci are o procesare superioara. In functie de pasul 8 diminuez, amplific sau modulez concluzia de la pasul 7. ! Important: DQ v+ DQ v/+<=1

Toate clusterele: procesare, mediere si ideatie sunt legate intre ele. Daca apar probleme intr-unul de multe apar si in celelalte. Daca nu apar, atunci probleme tin doar de respectivul cluster. La continut se scoreaza doar ceea ce percepe subiectul. Oglinda, locul in care se reflecta cineva si nu este delimitat clar, nu se scoreaza la continut. fata fericita nu se scoreaza Hx om fericit Hx CLUSTERUL MEDIEREA Medierea este procesul prin care, dupa ce am procesat o situatie, o traducem intr-o reprezentare interna (o imagine mentala). Medierea ne da informatii despre cat de adecvat sau de realist intelege subiectul realitatea si despre cat de conventional sau atipic gandeste si reactioneaza subiectul. Analizand acest cluster, putem obtine informatii despre integritatea mecanismelor ce asigura contactul cu realitatea. Scoruri si pasi de interpretare: Inainte de primul pas, exista un pas preliminar care se refera la analiza OBS. Daca OBS este pozitiv, poate explica o serie din scorurile intalnite la acest cluster. Este de asteptat ca un OBS sa aiba o mai buna perceptie (mai multe forme + si o) si mai multe scoruri banale (P). Tot ca un pas preliminar se mai analizeaza si Lamda (L arata daca subiectul are o tendinta puternica de a simplifica realitatea, de a o intelege dintr-un cadru ingust de referinta). Daca o persoana are un stil de evitare a complexitatii (incearca sa simplifice intrun mod exagerat realitatea), exista mari sanse ca de multe ori sa o inteleaga si distorsionat (mai ales in situatiile complexe sau ambigue). Pasi in analiza: Pasul 1. Sunt doua scoruri: XA% si WDA%. Aceste scoruri ne arata cat de bun este contactul cu realitatea in general (XA%), respectiv in situatii simple sau clare (WDA%) Aceste scoruri sunt importante mai ales la pacientii psihiatrici. XA% = (FQ+ + FQo + FQu)/R (raspunsuri adecvate continutului petei de cerneala )

Pragul minim XA% este 0,78. Daca un subiect are XA%<0,78 => are mai des momente in care percepe si intelege realitatea intr-un mod inadecvat sau distorsionat. WDA% = (FQ+ + FQo + FQu) (W si D) /(W+D) Locatiile W si D sunt mai usor de sesizat decat Dd. La aceste locatii ar trebui sa vezi continuturi adecvate, nu distorsionate. WDA% arata cat de bun e contactul cu realitatea in situatii simple sau evidente in general, WDA% este de asteptat sa fie, in comparatie cu XA%, mai mare. WDA% > XA% (de obicei) XA% si WDA% sunt mari => subiectul are un bun contact cu realitatea. Pasul 2. FQnon (raspunsuri fara forma) arata daca emotiile sau aceste obsesii bruiaz perceperea obiectiva a realitatii. FQnon --> Mnon, T, C, Y, V, C` FQnon --> toate aceste scoruri arata faptul ca subiectul nu poate constata o forma => mecanismele sale perceptive sau cognitive au fost scurtcircuitate in momentul respectiv. Tipul de raspunsuri fara forma ne d informaii i despre ce a produs acest scurtcircuit. Raspunsurile de tip bucurie, tristete ( Mnon) arata o gndire invadata de emotie. Un raspuns C` arata ca starea de tristete sau de inhibiie emotionala a fost atat de puternica incat a produs un bruiaj. Y => starea de anxietate e responsabila de acel bruiaj. Pasul 3. X-% arata cat de frecvent distorsioneaza realitatea, cat de grav si eventual din ce cauza. X-% = FQ-/R (procentajul raspunsurilor cu forma proasta din protocol) X-% > intervalul cuprins intre 0,15 si 0,20 => problematic. Subiectul are mai des momente in care percepe sau nelege ntr-un mod eronat sau distorsionat situatia cu care se confrunta. Distorsiunile la care se refera X-% sunt mai evidente in plan interpersonal (gesturile celorlalte persoane, sarcinile care-i revin). Chiar daca o persoana are in

protocol catea raspunsuri F-, este de asteptat ca niciunul sa nu fie foarte sever (de nivel 2 de nerecunoscut). Daca apare un asemenea fenomen, inseamna ca subiectul interpreteaza uneori foarte aberant realitatea. Aceste forme sunt mai prezente la bolnavii psihotici. Al treilea aspect la care se refera acest pas se refera la eventualele cauze ce provoaca distorsiuni perceptive. Pt a determina cauzele este nevoie sa determinam ce anume au in comun scorurile unde apare FQSituatiile posibile:

1. Sa presupunem ca majoritate raspunsurilor FQ- apar la primele trei planse =>


subiectul are rezistenta la testare si faptul ca subiectul s-a implicat dificil in sarcin, din cauza unor rezistene sau anxietii. Aceasta poate reflecta cum reactioneaza subiectul in situatii impuse, autoritare dar nu si in general.

2. Daca majoritatea sau jumatate din raspunsurile FQ- au S la locatie => in


situatiile in care se declanseaza acel set opozitionist sau negativist vor fi percepute formele in mod distorsiuonat. Subiectul distorsioneaza mult din cauza furiei.

3. Majoritatea raspunsurilor FQ- apar la plansele 8, 9 si 10 => emotiile au un


impact dezorganizator asupra gndirii lui. Aceeasi interpretare este data si daca majoritate raspunsurilor FQ- au FC sau CF (un determinant cromatic).

4. Majoritatea raspunsurilor FQ- contin miscare la determinant => subiectul are o


serie de preocupari sau de ganduri fie bizare fie care nu au o baza reala, vin sa denatureze realitatea, se impun cu putere gandurilor lui in dauna realitatii obiective. Daca majoritatea FQ- contin An sau Xy la continut => preocupari somatice cu stari hipocondriace Continutul Sx => preocupari sexuale. Daca L > 0,99 si S are multe FQ- => tendinta lui de a simplifica realitatea duce la distorsiunea ei, la o intelegere ingusa si eronata a realitatii. Apare aceasta situatie la cei cu dificultati intelectuale dar si la cei cu probleme emotionale. Pasul 4. Nr. de P arata cat de conventional gandeste si actioneaza in situatii clare simple. Nr mediu de P variaza in functie de nr total de raspunsuri (vezi manual). Media grosiera P: 5-7 Nr P < ca media => subiectul nu poatre sau nu vrea sa reactioneze conventional in situatii simple sau clare. Nr P> decat media => tendinta mai mare de a da raspunsuri conformiste sau conventionale.

Acestea sugereaza fie nevoia de a se adapta social si/sau o structura obsesionala. Pasul 5. Analiza FQ+ pt a vedea daca are o perceptie supraelaborata. FQ+ = raspunsuri o descrise foarte detaliat arata finete analitica, spirit de observatie dar si o atitudine perfectionista foarte analitica si dorinta de implicare in sarcina. Apare mai des la intelectuali dar sunt destul de rare. FQ+>3 sugereaza o tendinta puternica de a fi foarte precis si elaborat. Astfel de persoane tergiverseaza mult luarea deciziilor, sunt mai greoaie, lente n gndire, analizeaza datele prea mult. Pasul 6. Se analizeaza scorurile X+% si Xu% pentru a vedea cat de conventional gandeste si reactioneaza in general subiectul. X+% = (FQ++FQo) / R (+ si o sunt raspunsuri conventionale) Pragul minim = 0,70. (n Europa: 0,50 0,60) Daca o persoana are X+%<0,70 => ea gandeste si reactioneaza mai putin conventional decat ceilalti. Xu% = FQu / R , u sunt forme neobisnuite Xu% ne arata cat de atipic sau neconventional gandeste si actioneaza subiectul in general. Xu%>0,10-0,20 (medie Exner)=> subiectul tinde sa-si formeze o viziune proprie asupra situatiilor cu care se confrunta fara a le distorsiona insa. Acesti oameni gandesc si reactioneaza mai putin conventional decat ceilalti. Sunt persoane ce-si exprima mai des individualitatea in comporament. ! Xu% la Europa iese mai mare ca la Exner Xu% <0,10 => comportament conformist, conventional , fara un aport original Pragurile X+% si Xu% sunt diferite in populatia Romana fata de etalonul american. Pentru X+% < 0,70 si Xu% > 0,20 => PRUDENTA! (la subiecti cu studii superioare)

CLUSTERUL IDEATIE

Ideatia este procesul care apare dupa mediere si implica vehicularea reprezentarilor interne sub forma unor lanturi de idei sau concepte. Ea se refera la gandire (desfasurarea de idei, concepte, simboluri orientate spre scop). Din acest cluster aflam informatii despre cat de coerenta si complexa este gandirea subiectului, despre nivelul lui de conceptualizare si despre verbalizarea. Pasi in analiza clusterului ideatie: Pasul 1: se analizeaza EB (tipul de rezonanta intima) pentru a vedea daca subiectul are un stil cerebral (ideativ). EB=M: Sum C Reies trei tipuri : Introversiv Extratenstiv Ambitendent eventuale caracteristici sau stiluri ale ideatiei lui. Ideatia implica foarte mult limbajul,

Introversivul - logic, prudent in luarea deciziilor; isi realizeaza un plan inainte de a decide; e mai vulnerabil la erori. Extratensivul are o gandire intuitiva mai buna ca cea a intreversivului; permite emotiilor sa-l influienteze in luarea deciziilor; actioneaza vazand si facand si are un mai bun feed-back cu realitatea decat introversivul. E o persoana spontana din punct de vedere emotional. Ambitendentul oscileaza intre cele doua stiluri destul de rapid; tinde sa evalueze situatiile fluctuant: cand dupa criterii logice cand dupa criterii emotionale; isi revizuieste des deciziile. In manual mai apar si situatii speciale pentru EB: Situatii care nu indica nici un stil: atunci cand EA<4 sau M sau Sum C =0. Alte situatii: daca un scor L mare se conjuga cu unul dintre cele 3 stiluri. Pasul 2: se analizeaza EB per pentru a vedea daca stilul de coping e rigid.

Daca subiectul e introversiv: EB per = M/SumC Daca subiectul e extratensiv EB per = Sum C/M Daca subiectul e ambitendent EB per nu se calculeaza.

Daca EB per > 2.5 stilul de coping este rigid, aplicat nediscriminatoriu in marea majoritate a situatiilor de viata.

10

Introversiv rigid persoana ce nu se poate comuta pe un stil afectiv in evaluarea situatiei; Extratensiv rigid persoana excesiv de emotionala, cu dificultati de a rationa logic. Pasul 3 : se analizeaza raportul dintre toate miscarile active si cele pasive a : p pentru a vedea daca ideile, atitudinile, seturile mentale ale subiectului sunt rigide (greu de schimbat). S-a observat ca la subiectii unde fie a sau p erau de doua ori mai mari decat celelalte (a 2p; p 2a) erau persoane incapatanate, cu idei sau valori fixe, care isi schimba greu punctul de vedere sau viziunea asupra unei situatii. In psihoterapie sunt persoane mai rezistente la schimbare. Interpretarea este valabila doar daca in protocol apar cel putin 4 miscari. Pasul 4: se analizeaza OBS, HVI, MOR pentru a vedea daca gandirea subiectului

poate fi marcata de tendinte obsesionale, hipervigilente sau depresive.

Obsesionalul in discursul sau apar multe detalii, deschide multe paranteze, nu spune esentialul, devine plicticos si obositor. Hipervigilentul are scheme de gandire mai putin conforme cu realitatea si uneori mai rigide; manifesta tendinte interpretative. Depresivul in continutul gandirii sale apare pesimismul; nu sconteaza pe rezultate favorabile si anticipeaza negativ viitorul. Uneori schemele de gandire depresive devin foarte rigide. Daca apar cel putin 2 raspunsuri MOR, subiectul are o gandire pesimista iar

seturile depresive ii pot afecta claritatea si eficienta gandirii. Pasul 5: se analizeaza numarul de FM+m pentru a evalua intensitatea ideatiei periferice.

Media FM+m este intre 3 6 FM+m > 6 ideatia periferica e mai intensa decat media. Este de asteptat ca o persoana cu FM+m > 6 sa aiba dificultati de concentrare a atentiei sau de fizare pe sarcina. Dar depinde de capacitatea ei de control: D, Adj D.

Daca D, Adj D 0

- persoana are un control bun, poate reveni, se poate

elibera de ideatia periferica. Daca D < 0 persoana are dificultati de concentrare a atentiei, poate reveni mai greu.

11

Pasul 6: se analizeaza balanta dintre M : Mp pentru a vedea daca persoana incearca sa se apere de stres apeland la fantezie sau la reverii compensatorii.

Daca Mp >M - subiectul apeleaza la visul cu ochii deschisi ca mijloc de a nega o realitate frustranta, inlocuind-o cu o falsa realitate pozitiva. Persoana ce abuzeaza de aceasta reverie compensatorie tinde sa devina din ce in ce mai pasiva si neajutorata in rezolvarea problemelor, implicit mai dependenta de ceilalti. De exemplu Sindromul Alba ca Zapada.

Daca M : Mp =3 : 4

- subiectul are tendinte catre reverie; aceasta are

conotatie negativa mai ales pentru ca un introversiv isi foloseste resursele ideative mai putin in scopuri constructive si mai mult in reverii fabulatorii. Pasul 7 : se analizeaza indicele de intelectualizare (Intel Index) pentru a vedea daca subiectul foloseste acest mecanism pentru a se apara de emotiile negative (anxietate, tristete). Intel Index = 2AB+ (Art+Ay) Intel Index >3 este semnificativ si arata tendinta de a-si evalua experienta, de a o intelege in termeni filosofici, estetici, abstracti; poate duce la alienarea de la natura reala a experientelor si vulnerabilizarea subiectului in fata emotiilor intense. De multe ori persoanele care intelectualizeaza au un fel de gandire mistica sau concepte pseudo-filosofice, oculte sau religioase. A se vedea mai departe daca claritatea gandirii e afectata de acest mecanism. Pasul 8 : se analizeaza gresite. Scoruri : Sum 6 = suma bruta a scorurilor speciale; WSum 6 = suma ponderata a scorurilor speciale; 6 = scorurile critice. La un adult normal WSum 6 6 si nu apar nici un ALOG, CONTAM sau scoruri de nivelul 2. Daca oricare din scoruri nu respecta conditia inseamna ca ideatia subiectului tinde sa fie mai simplista, imatura, infantila pana la a fi dezlanata, incoerenta, cu elemente bizare, depinde de cat de mult se depaseste scala de fragmentare. In manual sunt multe trepte intermediare. Toate scorurile speciale critice mai putin ALOG si DR se refera la scheme de gandire infantila si autista. Ele apar mai ales la copii dar si la adulti in conditii de testare non-standard. scorurile speciale critice pentru a vedea in ce masura

gandirea subiectului e afectata de distorsiuni cognitive, incoerente sau conceptualizari

12

Daca o persoana da WSum 6 mare, acest rezultat va fi interpretat cu prudenta, intrucat nu indica neaparat ca subiectul are o gandire bizara si dezlanata. E importanta si atitudinea subiectului fata de test. Daca e dezinhibat, familiar cu examinatorul WSum 6 poate fi foarte mare. Pasul 9: se citeste fiecare scor special critic pentru a vedea daca el se datoreaza intradevar unei gandiri bizare sau distorsionate sau indica o educatie precara, cu un nivel de conceptualizare redus sau marci ale subculturii de care apartine subiectul. De exemplu: WSum 6 = 20 (dintre care 10 scoruri sunt INC) si WSum 6 = 15 (cu scoruri CONTAM, FAB2 Ex: Un vierme care iese din ochii unui fluture). A doua persoana da raspunsuri bizare, cu distorsiuni ideative puternice. La prima persoana raspunsurile reflecta o gandire infantila. De aceea trebuie citit textul fiecarui scor critic pentru a vedea daca e bizar sau e mostra de incultura sau imaturitate. In functie de rezultat, se modereaza sau amplifica concluzia de la pasul anterior. Pasul 10: a se vedea daca apar miscari fara forma (Mnon) si miscari umane cu ( M-).

Mnon - indica invadarea afectelor in gandirea subiectului si ca acesta nu mai poate lua o priza obiectiva cu realitatea; M- - cel putin 1, 2 raspunsuri in protocol reprezinta tendinta subiectului de a formula rationamente fara a tine cont de realitate; Cand apare una din aceste situatii, de regula si scorurile speciale critice incep sa creasca.

SCORURI SPECIALE : CRITERII DE SCORARE Criterii pentru nivelul 1: 1. atribute arbitrare dar non-bizare acordate obiectului: De exemplu: Un leu rosu INC 1; Doi gandaci care sustin un bat FAB 1; Fluture cu mainile intinse INC 1. Adesea aceste raspunsuri sunt raportate pe un ton glumet si reflecta realist unele caracteristici ale petelor de cerneala. 2. substituiri somatice echivalente:

13

De exemplu: mana = labe = brate = clesti = aripi INC 1; Om cu aripi INC 1; Pasare cu cap de cerb INC 1; cioc = nas = gura = bot.

3. simple antropomorfisme (atribute umane acordate animalelor sau atribute


adulte acordate copiilor): De exemplu : Un bebelus conducand o masina FAB 1; Doi ursi dansand FAB 1.

4. verbalizeaza continuturi imature, simpliste sau eronate, pleonasme


sau neologisme usor de inteles, cuvinte stalcite, sintaxa proasta, prefixare/ sufixare inadecvata sau paronime: Oricare dintre ele fac comunicarea ininteligibila. De exemplu: Un os dintr-un laborator de biografie DV 1. 5. simboluri sau imagini conventionale si frecvente in basme, mitologie sau alte productii culturale: De exemplu: Doua fete zburand pe un covor FAB 1; Cele trei varste ale omului : asta ar putea fi o fata de copil, asta de tanar, asta de batran, toate legate intre ele FAB 1; Un cal cu corn INC 1; Un cal cu aripi INC 1. Daca subiectul spune: Pegas sau Calul cu aripi din mitologie nu se considera INC. 6. verbalizari irelevante sau usor de inteles ce nu se abat mult de la sarcina: De exemplu: Aici e un morcov, ai vazut filmul acela cu morcovul? Iti amintesti partea unde? DR 1. Criterii pentru nivelul 2

1. continuturi absurde, inimaginabile sau imposibile si cu tenta bizara:


Subiectul nu e constient de bizareria raspunsurilor, ele nu sunt date pe un ton umoristic, nu face efort sa le corecteze. De exemplu: Doi cartofi cu ochi si gura incercand sa ridice un stalp INC 2, FAB 2. Doua femei ce se odihnesc pe un torace FAB 2; Doi oameni care se gandesc, aici li se vad gandurile rele FAB 2;

14

Niste ciocanitori care sustin niste munti FAB 2; Vrajitorul din Oz cu fata zdrobita. Aici ii sunt creierii si aici fata zdrobita INC 2. 2. atribute contradictorii sau opuse acordate obiectului sau relatiei: De exemplu: Doi oameni ciocnindu-si paharele si dandu-si un cap in gura FAB 2; Asta e si barbat si femeie pentru ca are si penis si sani INC 2. 3. substituiri, deplasari sau permutari de organe sau parti corporale, inclusiv adaugiri aberante si substituiri neechivalente: De exemplu: Un om cu capete in loc de maini INC 2; Un peste cu coarne de vaca in cap INC 2; Un aligator cu doua capete: unul aici si unul la fund INC 2. 4. transparente neplauzibile, imposibile: De exemplu: Un om, cineva si i se vede batand inima FAB 2.

5. la acelasi obiect apar simultan elemente de viu si neviu:


De exemplu: O persoana cu nasul de metal INC 2; O pasare intinzandu-si trenul de aterizare INC 2.

6. verbalizari incomprehensibile:
De exemplu: Foc idealizat. Nu are nici un fel de albastru. E clar ca e ceva care arde de mult timp sau un foc care nu a fost aprins cu un chibrit ALOG.

7. simbolism aberant:
De exemplu: Desenul asta inseamna iubire, pace si fericire. Partea de sus e iubirea, mijlocul e pacea si jos, rosul ar fi fericirea DR 2.

8. umanizarea obiectului neinsufletit si atribute supranaturale sau contra


naturii: De exemplu: Un craniu zambind INC 2; Un om care naparleste. Uite isi leapada pielea INC 2 sau FAB 2. Omul asta misca animalele de sus prin gandurile lui FAB 2. *Oricare dintre criteriile de nivel 2 daca sunt date pe un ton ludic sau glumet devin de nivel 1.

15