Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica.

Istoria ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim-plan personaje dramatice si puternic individualizate. Este o nuvela istorica deoarece se inspira din istoria nationala, personajul principal a existat in istoria Moldovei si trateaza subiectul respectand anumite structuri mentale , comportamentale si sociale specifice perioadei in care Negruzzi a plasat actiunea. Ca sursa de inspiratie nuvela respecta unul din dezideratele originale cerute de Mihail Kogalniceanu in Introductie. Autorul se inspira din Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche, dar modifica anumite secvente, nerespectand in totalitate adevarul istoric. La venirea lui Alexandru la domnie , Motoc pleaca cu Tomsa in Polonia, insa Negruzzi il pastreaza pe boier cu scopul de a reliefa trasaturile domnitorului. Stroici nu a existat in epoca, el fiind o inventie a autorului.

Subiectul nuvelei este cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Situatia initiala descrie intoarcerea lui Lapusneanul; aceasta este redata intr-o maniera asemanatoare cronicii istorice. Elementul de diferentiere il reprezinta faptul ca Lapusneanul si vornicul Bogdan sunt inarmati din cap pana-n picioare. Cauza care declanseaza actiunea este punctata de dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si solia domneasca. Acesta este un moment semnificativ al operei, se contureaza conflictul intre Lapusneanul si boierime, un conflict tipic pentru epoca respectiva. Conflictul dintre domnitor si Motoc creioneaza porteretul lui Lapusneanul. Acesta din urma isi cunoaste adversarii, privindu-i ca pe niste dusmani ce trebuie eliminati. Rezolvarea conflictelor dintre Lapusneanul si boieri si dintre Lapusneanul si Motoc va surveni in capitolul al VIII-lea, cand ii omoara pe cei 47 de boieri si il da pe Motoc pe mana norodului furios, in acest fel descotorosindu-se de boierul tradator. In acest capitol autorul ofera cititorului o decriere amanuntita a personajului. Primul aspect este exterior(al tinutei), fiind surprins elementul semnificativ care sugereaza intentia razbunatoare. Desi este imbracat conform traditiei domnesti, Lapusneanul are pe sub haina lui o zea de sarma si la brau un junghier cu prasele de aur. Stapaneste bine arta disimularii, in acest sens cuvantarea pe care o tine este elocventa, pentru ca ii induce pe cei 47 de boieri in eroare. Scenariul uciderii boierilor este unul cinic. Cinismul este caracteristic domnitorului , acest lucru fiind redat si de scena in care se hotaraste sa-l predea pe Motoc in mana multimii. Initiativa dialogului dintre boier si domn apartine lui Motoc care i se adreseaza cu marite domn. Motoc sugereaza faptul ca taranimea ar trebui inlaturata, afirmand cu ipocrizie Eu sunt boier mare; ei sunt niste prosti. Culmea cinismului este atinsa de domnitor in momentul in care dezvaluie motivul pentru care Motoc este osandit la moarte: judeca si tu ii spune boierului, transformand moartea acestuia intr-un sacrificiu pentru binele tarii. In acest caz, Lapusneanul s-a dovedit a fi un bun psiholog, deoarece l-a pastrat pe Motoc, anticipand cererea multimii :capul lui Motoc vrem. Omorarea lui Motoc apare ca o rezolvare a conflictului dintre cei doi. Situatia finala se concretizeaza prin otravirea domnitorului de sotia sa, doamna Ruxanda, ajutata de cei doi boieri Spancioc si Stroici intorsi in tara.

Structurile mentale, comportamentale si sociale se individualizeaza in text prin imaginea vietii publice si private si relatiile dintre boieri si domnitor. Viata privata este putin redata, ea neexistand ca atare in epoca. Singurele referiri sunt legate de Ruxanda si de faptul ca ea traieste separat de domnitor, in apartamentul femeilor. Incercarea ei de integrare in viata publica va fi tratata cu cinism muiere nesocotita, oferindu-i-se un leac de frica piramida de capete boieresti. Viata publica este centrata pe relatia domnitor boieri: o relatie conflictuala. Acest conflict este de natura sociala, boierii dorind sa detina puterea pentru a se imbogati, il privesc pe domnitor ca pe un tiran, un dusman in calea fericirii lor. Un alt element al vietii sociale este sugerat prin supusi (norod) care reprezinta personajul colectiv. Pentru popor, domnitorul este drept si bun, toate greselile fiind comise de boieri. 234sm0-sdfsdn334

Modul de expunere al lui Motoc reda respectarea ierarhiei sociale. Domnitorului i se adreseaza cu Doamne, Doamne, implorandu-l: nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre. Acest discurs se inscrie in structurile mentale ale epocii, domnitorul fiind unsul lui Dumnezeu pe pamant. Comportamentul fata de domnitor dezvaluie umilinta supusilor. Boierii trebuie sa i se inchine si sa-i sarute poala hainei.

Asadar Costache Negruzzi face din Alexandru Lapusneanul un personaj crud, prototipul domnului despotic, tiranic. Subiectul nuvelei este inspirat din istorie, bazandu-se atat pe elemente reale, cat si imaginare. Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul este prima de acest gen in literatura romana, fiind apreciata de criticii epocii respective.