Denumirea de geti o ntlnim pentru prima data la parintele istoriei Herodot, care nluc rarea sa Istorii , vorbind la un moment

dat despre campania lui Darius cel Mare din 514 .Hr.mpotriva scitilor din N Marii Negre, precizeaza ca getii au fost ndata robi ti, macar ca ei suntcei mai viteji si mai drepti dintre traci . Denumirea de daci este folosita cu certitudine pentru prima data de Caesar n lucrarea Razboiul galic . Razboiul civil . n perioada premergatoareconstituirii regatului geto-dac, acestia u traiau organizati n triburi si uniuni tribale.Cel mai de seama conducator al gd n sec I .Hr. este Burebista (82-44 .Hr). Potrivit luiStrabon, Burebista este un ba rbat get . Iordanes, care mentioneaza sosirea lui Deceneu (marele preot) la una di n resedintele ( nca neidentificate ) ale conducatorului militar ce avea sa devina c el dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia (potrivit inscriptiei de la Diony sopolis ), nu precizeaza etnia marelui preot. Statul lui Burebista a fost o mona rhie militara , realizata prinunificarea triburilor g-d fie pe cale pasnica, fie pe cale razboinica. Ajutat de Deceneu , Burebistasi-a ndemnat supusii la abstinen ta, sobrietate si ascultare de porunci . Statul lui Burebista sentindea n N pna la Ca rpatii Padurosi, n S- M-tii Haemus, n V- confluenta Dunarii cu rulMarus ( Morava ), iar n E pna la Nistru, Bug si Marea Neagra. Un episod al politicii externeeste le gat de implicarea lui Burebista n razboiul civil dintre Caesar si Pompei, conduca torul d-gacordnd ajutor ultimului. Se pare ca dupa aceasta actiune, Caesar ar fi planuit o campanie de pedepsire a lui Burebista pe care nu a mai declansat-o ntru ct a fost asasinat la 15 martie 44.Hr. La scurt timp, Burebista a avut aceiasi soa rta. Dupa moartea lui Burebista, statul sedestrama n patru cinci statulete mai mic i, dupa cum afirma Strabon. Cea mai nsemnata a fostcea din zona M-tilor Sureanu, unde continuitatea conducerii este reconstituita pe temeiulizvoarelor narative s i epigrafice. Datorita prestigiului lor ca mari preoti, Deceneu, Comosicus siCor yllos ( Scorilo-la Frontinius) devin, succesiv, regi ai acestui nucleu statal .nca d in timpul lui Burebista, romanii se conturasera ca o amenintare la adresa g-d.Co ntactele cu civilizatia romana s-au accelerat n conditiile n care Roma si-a fixat hotarul pemalul drept al Dunarii. Numeroase descoperiri arheologice demonstreaza ca lumea g-d era ntr-un activ proces de integrare a unor elemente materiale si c ulturale romane. Actiunile militare si politice dovedesc faptul ca g-d din acea vreme erau o forta care putea da o anumita turnurasituatiei din aceasta parte a Europei.