coala Naional de tiine Politice i Administrative Facultatea de Comunicare i Relaii Publice Anul 1

Modernizarea
-prezentare-

Student: elaru Bogdan Traian

Decembrie,2011

Daniel Barbu, unul dintre cei mai puternici si inovatori intelectuali romni, nscut n data de 21.05.1957 este politolog, eseist, publicist si profesor n cadrul Universitaii Bucureti-tiine Politice. El este autorul a opt cari i numeroase articole n domeniul tiinelor politice. n eseul su intitulat Modernizarea, publicat n volumul apte teme de politic romneasca(Bucureti, ed.Antet, 1997), este pus n discuie dilema trecutului poporului romn care a fost ocolit pn in secolul al XIX-lea. Cnd romnii au realizat faptul c nu au o istorie concreta s-au apucat a cerceta printre toate monumentele si toate documentele o istorie care pna la urma s-a dovedit a fi ambigu. Modernitatea n spaiul romnesc se prezinta drept un fenomen dual format din activitai vizibile , cum ar fi producia, distribuia i consumul, iar pe de alt parte ea se regasete in practicile politice. Aceste doua forme pe care le ia modernitatea creeaza o dorina de a se fonda prezentul i de a anticipa viitorul. Eseul este structurat n trei capitole intitulate Istoria i inventarea politicului, Dreptatea i statul modern, Adevrul i puterea intelectualilor. Primul capitol se deschide prin argumentarea apelului la istorie, a suprapunerii trecutului cu prezentul. Acest fapt are drept cauz necesitatea raionalizrii actelor de guvernare, impunerea unor noi norme de ctre liberalism, pentru ca viitorul sa fie n strnsa legatur cu trecutul.Acest capitol cuprinde fragmente dintr-un document din anul 1866, semnat de Jacques Poumay n care se vorbete despre caracterul si moravurile romnilor. Romnii se mpart in doua mari categorii: oamenii Vechiului regim i oamenii noi, deoarece oamenii trecutului au disparut. Suntem vazui un popor necredincios, necunoscatori ai semnificaiei familiei dar in acelai timp patrioi. Din categoria de oameni prezentat mai sus fac parte elitele sociale si intelectuale care cunosc o adevarata placere pentru Drept i Litere. Valori precum: munca,economia, familia, morala, ordinea, autoritatea, religia sau spiritul tiinific lipsesc cudesvrire la romni, astfel, le rmne doar politica alturi de discursurile sale. n cel de-al doilea capitol, Dreptate si statul modern, sunt surprinse temele care au strbatut vrsta democratic romneasc. Apare o confuzie ntre dreptul natural i cel supranatural datorita Bisericii. Principiul libertaii este mrginit de caracterul moral i de dorina de perfecionare. n ultimul capitol se discuta despre puterea, care n timpul modernizarii a cunoscut dou forme. Una este dezvoltare naturala si organica i cea de-a doua se prezint ca un obicei redat prin discursuri. Se pune n discuie tema adevrului care limiteaz puterea. Liberalii erau de prere c Romnia are nevoie de modernizare i c acest lucru trebuie s aib loc ct mai repede indiferent de repercursiuni. Astfel, Titu Maiorescu intr n polemica

anti-liberal, ns el nu se ridic mpotriva liberalilor ca grup, ci mpotriva oamenilor politici ai acelei vremi. O mare parte din intelectualii romni, de la Titu Maiorescu la Nicolae Manolescu, au ncercat s se ridice mpotriva Statului, dar nu pentru c ar fi avut o alta variant de oferit. Puterea intelectualilor exista numai dac nu se mpotriveau puterii statale. Statul liberat a fost responsabil de introducerea clasei politice moderne n societate, n timp ce intelectualii s-au instalat n cultur ca ntr-un dispozitiv de putere. S fi fost oare benefic pentru Romnia ca intelectualii s formeze clasa politic modern?