Sunteți pe pagina 1din 53

Universitatea Tehnica Gh.

Asachi din Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului Specializarea Ingineria Mediului in Industrie

Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul aferent municipiului Iasi in perioada 21 iunie 11 iulie
Conferentiar dr. ing. Igor Cretescu Student Valentina Botnaru Grupa 2305

Cuprins
Cuprins................................................................................................................... 2 Iasiul.......................................................................................................................4 Raul Bahlui...........................................................................................................4 Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul aferent municipiului Iasi in perioada 21 iunie 11 iulie.....................................................................................6 Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6.......................................8 Prezentare generala a sondei Introducere......................................................8 Determinarea substantelor oxidabile din apa........................................................10 1. Metoda cu permanganat de potasiu (CCO Mn).............................................10 2. Metoda cu dicromat de potasiu (CCO Cr).....................................................11 Indicatori microbiologici de poluare a mediului ambiant........................................15 Determinarea patogenului Pseudomonas aeruginosa din probe de apa..............19 Metoda modificata Bailenger..............................................................................20 Determinarea Escherichia Coli...........................................................................24 Determinarea sulfurilor (S2-) cu testul Spectroquant Merck 1.14779.0001 ........24 Determinarea respirometrica a CBO5 cu sistemul OxiTop n apa uzat menajer .......................................................................................................................... 26 Determinarea respirometric a CBO5 cu sistemul OxiTop n ape reziduale ncrcate n care sunt prezente substane inhibante sau toxice.........................29 Determinarea Amoniului cu testul Spectroquant Merck 1.14752.0001 NH4+.....31 Determinarea oxigenului dizolvat in apa............................................................33 Determinarea deficitului de oxigen.................................................................34 Determinarea azotatilor cu testul Spectroquant NO3-........................................35 Determinarea Azotitilor cu testul Spectroquant Merck 1.14776.0001 NO2-........36 Determinarea fosfatilor prin metoda Spectroquant 1.14848.0001......................38 Determinarea sulfatilor prin metoda Spectroquant 1.14548.0001......................40 Determinarea clorurilor prin metoda Aquamerck 1.11106.0001.........................42 2

Determinarea continutului de materii totale in suspensii...................................43 Determinarea reziduului fix.............................................................................44 Determinarea nitratilor din apa..........................................................................45 Determinarea detergentilor prin metoda Spectroquant 1.14697....................46 Determinarea cuprului prin metoda Spectroquant 1.14767.0001.......................48 Determinarea cromului prin metoda Spectroquant 1.14758.0001......................50 Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001....................51

Iasiul
Al doilea oras din tara ca numar de locuitori, dupa Bucuresti, incarcat deopotriva de istorie, religie si cultura, Iasiul are si probleme pe msura. Iasiul este situat in Nord - Estul Romaniei, la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica, pe malul raului Bahlui.

Raul Bahlui
Bahlui este un rau din Moldova centrala, afluent al Jijiei. Izvoraste in judetul Botosani la o altitudine de 500 metri si curge spre sud in judetul Iasi prin municipiul Iasi, varsandu-se in Jijia in apropiere de localitatea Chiperesti. Are o lungime de 119 km si un bazin hidrografic de 2.007 km, si un debit mediu anual de 2,8 m3/s. Bahluiul este un toponim de origine cumana, numele acestuia semnificand un parau mocirlos. Bahluiul parcurge Cmpia Jijiei Inferioare pe direcia NV-SE, trecnd prin orasele Hsrlsu si Iasi. Orasul Iasi este strabatut pe o distanta de 14 km, impartind practic orasul in doua. Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batran, Podul de Piatra, Podul Ros, Tudor Vladimirescu, Gradinari, Dancu. De-a lungul parcursului sau, in Bahlui se varsa mai multe rauri, principalii sai afluenti fiind Gurguiata, Durusca, Ciric, Bahluiet, Nicolina, Voinesti si Valea Locei. Ca urmare a taierii padurilor aflate pe malurile sale, dar si a indiguirii apelor de catre proprietarii de mosii care au amenajat iazuri, debitul Bahluiul a scazut, astfel incat "dispuet si cu ape turbure, trist ajunge in fata cetatenilor capitalei, intr- o stare vrednica a reclama a lor compatimire" n jurul anului 1880, langa podul de cale ferata de pe linia Iasi-Ungheni (1874), intr-o baltoaca largita de viituri care era din vechime scaldatoarea targului, ieeanul Gafencu a amenajat gherete si bufete, transformand zona in Baile Bahluiului. Fete in costume de baie, cu pantalonasi treisferturi, imbiau pe turisti cu cafele si bere rece. Aceste amenajari au atras nemultumirea unor ieseni mai puritani, care scriau astfel prin gazete: "Nerusinare! Bahluiul tocmai acolo une curge printre locuinte, tocmai acolo unde sint cai de comunicatii si pe unde trece mai multa lume e prefacut in scaldatoare. Sute de barbati, femei si copii se vad stand in apa, la un loc sau alergand pe maluri in peile goale, fapt ce nu-l putem califica decat un atentat la bunele moravuri. Ar fi bine ca politia sa ieie masuri pentru a indatori pe cei inadusiti de calduri sa mearga sa se scalde in locuri dosnice, nu sub privirile trecatorilor, indatorand in acelasi timp si pe barbati sa nu se scalde la un loc cu femeile. Aceasta activitate a incetat la cererea unei persoane influente. Intre anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului in zona municipiului Iasi. Ca urmare a topirii zapezilor din perioada de iarna sau a ploilor torentiale din perioada de vara, Bahluiul iesea din matca si inunda partea de jos a orasului (pana la Fabrica de Tigarete si la Gara Iasi), transformand-o intr-o mlastina. Nu existau diguri de protecie care sa elimine pericolul de inundatii. Documentele de epoca amintesc de inundatiile de proportii din anii 1871 si 1932 (ultima fiind descrisa in romanul "Turnuri sub apa" al lui Sandu Teleajen). In anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub coordonarea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrari de regularizare a albiei raului Bahlui, ca urmare a inundatiilor care amenintau municipiul Iasi (in special cartierele Dacia, Alexandru cel Bun sau Mircea cel Btran). S-au construit cu acest prilej diguri de protectie. Realizarea acestor lucrari a presupus investitii de 4

120 de milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de dolari), fiind amenajate 13 lucrari hidrotehnice complexe (aparare contra inundatiilor, irigatii, piscicultura, alimentari cu apa industriala). Ca urmare a faptului ca nu s-a efectuat timp de aproape 40 de ani nici o lucrare de decolmatare si igienizare a raului, iar intreprinderile industriale din judet au deversat substante poluante in apa (in principal azotati si fosfati), Bahluiul a devenit un rau poluat. Pe langa acestea, unii cetateni ai municipiului Iasi au aruncat deseuri in albia acestuia (in special in zonele periferice). In anul 2004, conform analizelor efectuate de catre Directia Ape Prut, Bahluiul se incadra la clasa a patra de poluare - din cinci existente, apa sa putand fi folosita doar in agricultura si piscicultura. In prezent, exista statii de epurare a apelor in orasele Harlau, Targu Frumos, Podu Iloaiei si Iasi. Poduri Dintre podurile care traverseaza raul Bahlui cel mai cunoscut este Podul de piatra din Iasi, construit la inceputul secolului al XIX-lea. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi. Bahluiul n cultur In anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul Oda catre Bahlui, in care descrie raul Bahlui ca fiind plin de glod si lacas al broastelor, iar nasul sau se plange ca trebuie sa se "carneasca din loc" in apropierea podului peste rau. "Adeseori departe de-a lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu masur al tau pod, Bahlui! locas de broaste! rau tainic, fara maluri, Ce dormi chiar ca un paa, pe patul tau de glod, "Trecut-au, zic atunce, a tale negre unde Ca gloria, ca viata, ca visul de noroc!" "Ba n-au trecut, stapane! trist nasul imi raspunde Eu le simtesc prea bine, caci ma carnesc din loc". Un alt scriitor care a cantat Bahluiul a fost si poetul Mihai Codreanu in sonetul Diana, in care descria astfel raul care scalda Iasul: "Bahluiul curge-ncet. Ca o reptila Cu solzii plin de stropituri murdare, Tarandu-se prin vesperala zare, Pe-ntinsul ses purcede parca-n sila". In schita Toamna lunga, George Toparceanu il numeste "rau fara apa". De asemenea, intr-o epigrama, poetul George Lesnea descria inundatiile provocate orasului Iasi de iesirea din matca a Bahluiului: "Bahlui, ades tu te repezi Vijelios, fierbsnd in spume Vrand sa te speli de tot ce vezi, Sau sa ne maturi de pe lume"

Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul aferent municipiului Iasi in perioada 21 iunie 11 iulie
Obiective proiectului propuse Ca obiectiv major: Este gestionarea resurselor de apa de suprafata pe teritoriul municipiului Iasi cu referire la raul Bahlui. Ca obiectiv specific: Este monitorizarea parametrilor de calitate a apei raului Bahlui, monitorizarea parametrilor hidrologici (debit, inltime, nivel). Crearea unei baze de date destinata. Crearea unui sistem de luare a deciziilor privind gestionarea resurselor de apa. Delimitarea teritoriilor Zona monitorizata: Aceasta se extinde de-a lungul cursului raului Bahlui de la rondul complexului Carrefour era pana la Podul Sfantul Ioan.

Zona va fi monitorizata timp de 3 zile in care: In prima zi vom preleva probe incepand cu zona Tudor Vladimirescu pana la Podul de la rond a complexului Era si din Podul de Piatra fiind vizitat si coltul de confluenta a raului Bahlui cu raul Nicolina. In cea de a doua zi vom incepe iarasi cu zona Tudor dar de data asta vom merge in cealalta directie pana la cel de al 2-lea pod de la Metalurgie ajungandu-se chiar si mai departe cu prelevarea la 7 km dupa statia de epurare din Dancu. Si a treia zi, fiind si ultima vom merge cu monitorizarea de la confluenta raului Bahlui cu raul Nicolina , continuand pe cursul raului Nicolina pe o portiune redusa doar pentru a putea face diferenta dintre gradul de poluare pe raul Nicolina si gradul de poluare de la confluenta celor 2 rauri (dar aceasta nu s-a realizat din lipsa de timp si substante necesare analizei). Podurile care s-au propus in vederea prelevarii de probe: Tudor Vladimirescu 6

Podu Ros

Confluenta raului Nicolina cu Podul de Piatra

Podul de la Rond

Podul II de la Metalurgie Podul Sfantul Ioan

Parametri de monitorizat: Parametri chimici pH ul conductivitatea oxigenul dizolvat 7

ORP potential de oxido reducere Nitrati Amoniu (sonda utilizata nefiind capabila sa monitorizeze acest parametru) Clorurile CCO Cr CCO Mn Parametri fizici: Temperatura Turbiditatea Nivel Debit

Pentru determinari speciale avem 2 parametri: Pesticide : - organo clorurate - organo fosforice - carbamatice Continut de metale grele : Cu, Cd, Ni, Pb, Zn, Hg, Cr Rezultatele in urma activitatilor industriale dezvoltate in Iasi: De ex: Combinatul Fortus polueaza raul Nicolina. Vom avea 2 tipuri de probe: Lichide Sedimente care retin o serie de poluanti prin sorbtie, adsorbtie solul avand drept rol de adsorbant.

Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6


Prezentare generala a sondei Introducere

La inceputul anilor 90, YSI a lansat un sistem multi parametru de monitorizare a calitatii apei pentru a satisface nevoia de masurare a poluarii fara sursa sigura. Inziua de azi aven pe teren mii de instrumente ce opereaza la o simpla atingere de buton, stocheaza date in memorie si comunica cu alte computere. Aceste instrumente sunt ideale pentru stabilirea unui profil si monitorizarea calitatii apei in afluenti industriali si ape recirculate, lacuri, rauri, mlastini, estuare, ape de coasta si puturi de monitorizare. Daca instrumentul este dotat cu baterii, el poate fi lasat nesupravegheat saptamani la rand, stocand in cel mai sigur mod in memoria interna parametrii sondati la un interval dinainte stabilit. Reactia rapida a senzorilor YSI, fac aceste sisteme ideale pentru profilarea pe verticala, iar dimensiunile reduse a unora din sondele noastre, le permite acestora sa incapa si in puturi de monitorizare cu diametru de 2 inch (5cm). Tote sistemele multi parametru ale YSI sunt dotate fie cu Senzor cu Oxigen Dizolvat cu 8

Puls Rapid ce prezinta nevoie redusa de barbotare si ofera rezultate de inalta acuratete chiar si fara un agitator scump, greoi si consumator de energie fie cu un senzor cu oxigen dizolvat optic ROX ce nu prezinta nevoie de curgere si este deosebit de stabil in cazul utilizatorilor de lunga durata. Seria a 6-Sisteme de monitorizare a mediului de la YSI sunt multi parametru, masurarea calitatii apei, si a sistemelor de culegere a datelor. Ele sunt destinate pentru a fi utilizate in activitati de cercetare, de evaluare, de reglementare si de respectarea cererilor. O sonda este diapozitivul in forma de torpila pentru monitorizarea calitatii apei, care este pus in apa, pentru a aduna date a calitatii apei. Sondele pot avea mai multe probe: Oxigenul dizolvat prin puls rapid polarografic ROX Oxigenul dizolvat optic Conductivitate face o imagine asupra continutului total de solide dizolvate si de asemenea asupra rezistivitatii. Conductanta specifica Salinitate Total solide dizolvate Rezistenta Temperatura pH-ul ORP potentialul oxido reducator Adancime Nivel Debit Turbiditate Algele albastrui verzui dau informatii asupra gradului de inflorire al apei si al continutului de nutrienti. Inflorirea consuma oxigen, acest lucru ducand la reducerea fenomenului de autoepurare si la reducerea existentei vietii acvatice. Deci intr-un cuvant reduce calitatea apei.

Alcatuire: Sonda este alcatuita sin 2 sisteme: Unul cu led rosu si unul cu led portocaliu. Utilizare: Este imersata in apa pana la adancimea necesara. Este conectat la un sistem dupa cum am zis si mai sus, caruia ii comunica datele. Aceasta rezista 2 luni in apa, insa conform unor cercetari aceasta a rezistat si 6 luni dand in continuare valori bune ale parametrilor. Sonda nu poate determina continutul total de carbon organic si continutul de fosfati. In sensul determinarii acestora a fost realizat sistemul AQUALAB. O alta determinare este cea a poluantilor organici si anorganici, realizata cu ajutorul sistemului de monitorizare WARNER care face parte din proiectul FP7, avand ca parteneri urmatoarele tari: Franta, Italia, Spania, Germania, Polonia, Anglia, Olanda, Elvetia. In cazul unor senzori mai pot fi monitorizate: Dintre poluantii organici monitorizati fac parte: Fenoli Pesticide Carbonul organic Metalele grele 9

In cazul polonezilor, acestia au dezvoltat o serie de microelectrozi de ioni selectivi iar pentru partea de metale grele au elaborat un sistem de analiza voltametrica. Au facut o minimizare. Acestea fiind spuse vom trece la monitorizarea propriu zisa a indicatorilor:

Determinarea substantelor oxidabile din apa


Generalitati Continutul de substante organice din apa depinde de tipul de apa sau/si de starea acesteia, provenienta lor datorandu-se unor cauze naturale (procese telurice) sau ca urmare a poluarii. Cresterea cantitatii de substante organice din apa sau aparitia lor la un moment dat semnifica poluarea apei respectove si constituie un indiciu al prezentei unor germeni ce insotesc de obicei substantele organice. Substantele organice oxidabile din apa sunt reprezentate de acei compusi care se pot oxida sub actiunea unui oxidant. Ele se apreciaza prin consumul chimic de oxigen (Cco) adica prin cantitatea de oxigen echivalenta cu consumul de oxidant. Pentru oxidarea substantelor organice se foloseste KmnO4 sau K2Cr2O7.

1. Metoda cu permanganat de potasiu (CCO Mn)


Principiul metodei Permanganatul de potasiu actioneaza asupra substantelor oxidabile din apa, in mediu acid si la cald, iar excesul de permanganat se determina cu acid oxalic. Se considera ca au loc reactiile: Substante oxidabile + MnO-4 + 8 H+ Substante oxidate + Mn2+ + 4 H2O 2 KmnO4 (exces) + 5 H2C2O4 + 3 H2SO4 2 MnSO4 + K2SO4+ 10 CO2 + 8 H2O Metoda cu permanganat de potasiu este usor de aplicat, dar prezinta dezavantajul ca anumite substante organice cum ar fi unii aminoacizi, cetone sau acizi carboxilici saturati nu sunt oxidati sau sunt oxidati partial. Din acest motiv, metoda este aplicata indeosebi pentru ape de suprafata mai putin poluate sau in cazul apei potabile, rezultatele fiind orientative. Interferente Hidrogenul sulfurat, sulfurile si nitritii interfera in determinare deoarece pot reactiona chiar si la rece cu oxidantul utilizat. Seconsidera insa ca in mediu acod ei sunt indepartati, pentru o apreciere mai corecta a continutului de substante organice oxidabile este necesara determinarea separata a fiecarui interferent, prin metode specifice si corectarea valorilor CCO. Interferenta clorurilor, prezente in concentratii mari (>300 mg/dm3), se inalatura recurgand la oxidare in mediu alcalin. Reactivi - Permanganat de potasiu, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea unei solutii standardizate de KMnO4 0.1N. Pentru obtinerea solutiei de KMnO4 0.1 N se cantaresc 3,16 g substanta care se dizolva in apa distilata si se completeaza volumul la 1000 ml. Concentratia solutiei obtinute se detrmina cu acid oxalic. -Acid oxalic, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea . pentru a obtine solutie 0.1N de acid oxalic se introduc 6,3033 g substanta (H2C2O42 H2O) intr-un balon cotat de 1000 ml si se dizolva cu aproximativ 500 ml apa distilata. Se adauga cu atentie 5 ml acid sufuric concentrat, se agita, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si apoi se completeaza la semn cu apa distilata. Se pastreaza in sticle brune, cu dop slefuit.

10

-Acid sulfuric 1:3 (v/v). Solutia se obtine adaugand o parte de acid sulfuric concentrat la 3 parti apa distilata. Amestecul fierbinte se trateaza cu solutie de KmnO4 0.01 N pana la aparitia unei coloratii slab roz. -Hidroxid de sodiu, solutie 30%. Modul de lucru In functie de cantitatea de ioni clorura din apa, oxidarea substantelor organice se poare realiza in mediu acid sau alcalin. Continutul de cloruri in apa este sub 300 mg/dm3: 100 ml apa de analizat se introduc intr-un flacon Erlenmeyer, perfect curat (fara urme de substante organice), peste care se adauga 5 ml acid sulfuric 1:3 si 10 ml solutie KmnO4 0.01N, exact masurati. Se fierbe pe sita exact 10 minute din momentul in care incepe fierberea. Se indeparteaza sursa de caldura, se lasa sa se raceasca vasul la 70-80 0C, apoi se adauga 10 ml solutie acid oxalic 0.01N. Solutia devenita incolora se titreaza cu permanganat de potasiu din biureta pana la aparitia coloratiei roz slab, persistenta. Calculul rezultatelor Continutul de substante organice oxidabile se exprima fie prin cantitatea de permanganat de potasiu consumata, fie prin cantitatea deoxigen echivalenta consumului de permanganat, ambele raportate la 1 dm3 apa. Prin urmare vom folosi relatia care ne convine si anume: CCO (mg O2/dm3) = in care: V volumul de permanganat de potasiu adaugat initial, ml; V1 volumul solutiei de permanganat de potasiu folosit la titrare, ml; V2 volumul solutiei de acid oxalic adaugat, ml; N1 concentratia solutiei de permanganat de potasiu, val/l; N2 concentratia solutiei de acid oxalic, val/l; V3 volumul de apa analizata, ml. S-au efectuat 4 astfel de determinari in vederea compararii rezultatelor finale. Proba 1: CCO (mg O2/dm3) = 2 Proba 2: CCO (mg O2/dm3) = Proba 3: CCO (mg O2/dm3) = Proba 4: CCO (mg O2/dm3) =

2. Metoda cu dicromat de potasiu (CCO Cr)


a) Metoda cu distilare sub reflux Prncipiul metodei Substantele organice din apa sunt oxidate, in mediu de acid sulfuric, cu solutie de dicromat de potasiu, iar excesul de reactiv se titreaza cu solutie de sare Mohr (sulfat dublu de fier (II) si amoniu), in prezenta feroinei ca indicator. Au loc reactiile: Substante oxidabile + Cr2O7- +14 H+ Substante oxidate + 2 Cr3+ + 7 H2O 11

K2Cr2O7 (exces) + 6 Fe (NH4)2(SO4)2 + 7 H2SO4 Cr2(SO4)3 2+K2SO4 + 3 Fe2(SO4)3 + 6 (NH4)2SO4 +7 H2O Metoda se foloseste pentru determinarea substantelor organice din toate tipurile de apa si apa uzata. Interferente Aceleasi ca la metoda cu permanganat de potasiu. Interferenta clorurilor se elimina prin adaugare de sulfat mercuric. Drept catalizator de reactie (pentru oxidarea compusilor alifatici) se foloseste sulfat de argint. Reactivi -Acid sulfuric cooncentrat (d=1.84); -Dicromat de potasiu, solutie 0.25 N si 0.025 N. Pentru obtinerea solutiei de concentratie 0.25 N se cantaresc 1.2259 g dicromat de potasiu, uscat timp de 2 ore la 1050C, sedizolva intr-un balon cotat de 100 ml si se completeaza la semn cu apa distilata. Solutia de dicromat de potasiu 0.025 N se prepara din solutia 0.25 N prin diluare de 10 ori cu apa distilata. -Sulfat de fier (II) si amoniu (sare Mohr), solutie 0.1 N si 0.01 N. Se cantaresc 9.75 g sare Mohr si se aduc cu apa distilata intr-un balon cotat de 250 ml. Se adauga cu atentie 5 ml acid sulfuric concentrat si dupa racire la temperatura camerei se completeaza la semn cu apa bidistilata. Inainte de fiecare utilizare se determina factorul solutiei cu ajutorul solutiei de dicromat de potasiu 0.25N. Pentru aceasta se introduc 10 ml din solutia de dicromat de potasiu 0.25N intr-un flacon Erlenmeyer, se dilueaza la aproximativ 100 ml cu apa distilata si se adauga cu atentie 30 ml acid sulfuric concentrat. Dupa racire, se titreaza cu solutie 0.1 N de sulfat de fier (II) si amoniu, in prezenta feroinei ca indicator, pana la virajul culorii la brun-roscat. Factorul solutiei se calculeaza cu formula: F=V/V1 In care: V volumul solutiei de dicromat de potasiu 0.25 N, ml; V1 volumul solutiei 0 de sare Mohr consumat la titrare,ml; -Solutia de sulfat de fier (II) si amoniu 0.01N se prepara din soliutia 0.1N prin diluare de 10 ori cu apa distilata. Factorul solutiei se determina inainte de fiecare utilizare cu ajutorul solutiei de dicromat de potasiu 0.025N, procedand conform modului de lucru descris anteriro. o Fenantrolina feroasa (feroina), solutie de indicator. Se cantaresc 1.458 g o- fenantrolina (C12H8H2O) si 0.695 g sulfat de fier (II), se dizolva in apa distilata si se dilueaza la 100 ml. -Sulfat de argint. -Sulfat de mercur. Modul de lucru Intr-un balon cu gat slefuit si fund plat, cu capacitatea de 250 ml, se introduc 20 ml din proba de apa, 0.4 g H2SO4 si 10 ml solutie de dicromat de potasiu 0.025 N. Se adauga cu atentie, sub agitare si racire la jet de apa, 30 ml acid sulfuric concentrat (d=1.84) si 0.4 g Ag 2SO4. Se fixeaza balonul la un refrigerent (tip serpentina) cu reflux, se da drumul la apa de racire si se fierbe timp de 2 ore. Se opreste incalzirea si se lasa sa se raceasca la temperatura camerei (30 min). Se spala refrigerentul, adaugand prin partea de sus 25 ml apa distilata, se deconecteaza si apoi se transfera cantitativ continutul balonului intr-un flacon Erlenmeyer. Se adauga 3 picaturi solutie de feroina si se titreaza dicromatul de potasiu ramas neconsumat cu solutie de sare Mohr 0.01N pana la virajul culorii de la albastru verzui la brun roscat. In paralel se prelucreaza asemanator un martor folosind apa distilata in locul probei de analizat. Calculul rezultatelor 12

Continutul de substante organice oxidabile din apa se exprima prin cantitatea de oxigen (mg/dm3) care ar fi necesar pentru oxidarea lor si se calculeaza cu formula: CCO (mg O2/dm3) = sau CCO (mg O2/dm3) = in care: V1 volumul solutiei de sare Mohr 0.01 N folosit la titrarea martorului, ml; V2 volumul solutiei de sare Mohr 0.01N folosit la titrarea probei de analizat, ml; V volumul probei de apa luat pentru analiza, ml; N normalitatea solutiei de sare Mohr, val/l; F factorul solutiei de sare Mohr. In cazul prezentei substantelor interferente, relatia de calcul devine: CCO (mg O2/dm3) = CCO X in care: CCO consumul chimic ede oxigen corespunzator substantelor oxidabile din apa analizata (mg O2/dm3) calculat conform relatiei anterioare; X continutul de substante interferente (H2S, NO2-, Fe2+) exprimat in mg O2/dm3. b) Metoda spectofotometrica Principiul metodei Materiile organice din apa se oxideaza cu K2Cr2O7 si H2SO4 prin incalzirea probelor la 1500C, in eprubete cu dop rodat. Masurarea absorbentilor solutiilor la 600nm si raportarea la etaloane de ftalat acid de potasiu, prelucrate asemanator, permite determinarea consumului chimic de oxigen. Rectivi -Solutie oxidanta (de digestie):La aproximativ 500 ml apa distilata se adauga 10.26 g K2Cr2O7 (uscat in prealabil timp de 2 ore la 150 0C), 167 ml H2SO4 concentrat si 33.3 g HgSO4. Se dizolva , se raceste la temperatura camerei si se utilizeaza la 1000 ml. -Reactiv sulfuric: Se obtine prin adaugarea a 5.5 g Ag 2SO4 la 1 kg H2SO4. Amestecul rezultat se lasa in repaus 1-2 zile pentru dizolvarea Ag2SO4. -Acid sulfamic. Este necesar numai atunci cand trebuie eliminata interferenta datorata nitritilor, se adauga cate 10 mg acid sulfamic pentru fiecare 1 mg NO 2 prezent in volumul de proba de prelevat. -Ftalat acid de potasiu (HOOC C6H4 COOK), solutie standard. Se dizolva 0.425 g substanta (uscata in prealabil la 1200C pana la masa constanta) intr-un balon cotat de 1000 ml. Pentru ftalatul acid de potasiu, CCO teoretic este de 1.176 mg O2/mg, iar solutia preparata in modul descris mai sus are un CCO teoretic de 500gO 2/ml. Recativul are o stabilitate, la rece, de 3 saptamani. Modul de lucru Se utilizeaza eprubete din dticla borosilicat, perfect curate si uscate, prevazute cu dop rodat. In functie de incarcarea organica, se folosesc eprubete de diferite dimensiuni in care se masoara volumele potrivite din apa de analizat. Probele prelucrate se introduc intr-o etuva, la temperatura de 150 0C, fiecare eprubeta fiind astupata cu dopul rodat. Dupa 2 ore de incalzire eprubetele se racesc, se agita si se lasa in repaus pentru depunerea partii solide sau se centrifugheaza. Se masoara absorbantele solutiilor la =600nm, iar CCO se afla pe baza unei curbe de etalonare. Absorbantele: 1. A = 0.368 proba de analizat 0,6 2. A = 0.315 apa distilata 0,4 3. A = 0.194 apa distilata 0,3 13

Curba de etalonare se obtine prelucrand, lafel ca si probele, 5 standarde din solutia de ftalat acid de potasiu cu echivalenti CCO cuprinsi intre 20-900mgO2/l. Se adauga etaloanelor apa distilata astfel ca volumul total al solutiei etalon sa fie egal cu cel al probei analizate si se prelucreaza in modul descris mai sus. Calculul rezultatelor Consumul chimic de oxigen corespunzator substantelor organice din apa se calculeaza cu ajutorul relatiei: CCO(mgO2/l)= Cx1000/V in care: Cx cantitatea de O2 in volumul final, mg; V volumul de apa luat in calcul, ml. Am utilizat: H2SO4 98% - 3.5 ml; K2Cr2O7 1.5 ml; Proba de analizat 1ml.

14

Indicatori microbiologici de poluare a mediului ambiant


Definirea indicatorilor microbiologici de poluare

15

Caracteristici ale indicatorilor microbiologici Grupul coliformilor

Enterococii (streptococii fecali)

Clostridii sulfitoreducatoare
16

Stafilococii

Streptococii

17

Genul Proteus

Pseudomonas aeruginosa

18

Determinarea

patogenului

Pseudomonas

aeruginosa

din

probe de apa
1. Floculeaza atat apele cat si solul. Este o bacterie sub forma gram negativa. Ea poate fi patogen prin anumite tulpini. 2. Caracterul de patogenitate este dat de pigmentul piocianic de culoare verde albastru. 3. Patogenitate = producerea de boli: otite in partea externa a urechii, infectii faringiene si esofagiene, deranjamente intestinale, dermatite, septicemie (infectie generalizata). 4. Pentru determinarea bacteriei P.aeruginosa trebuie sa parcurgem urmatoarele etape: a. Prelevarea probelor de apa. Acestea se preleveaza din locul de analizat cu recipiente sterile functie de marimile locului se preleveaza o cantitate de 100ml 1L din cel putin 5 puncte dupa care probele se amesteca si se omogenizeaza. Probele se transporta rapid in laborator si se analizeaza bacteriologic. b. Efectuarea dilutiilor seriate: in conformitate cu legea 311/2004 privind potabilitatea unei ape. La indicatorul P.aeruginosa trebuie sa avem zero colonii dezvoltate dintr-un 1ml apa. La o apa de rau (potabila) se accepta 20 de colonii/ml de apa. Peste 20 colonii/ml apa deja apa este contaminata. c. Insamantarea dilutiilor efectuate pe mediul solid specific dezvoltarii bacteriei P.aeruginosa. Acest mediu este caracterizat prin: - peptona gelatina 20g/l - MgCl2 1.4g/l - K2SO4 10g/l - Bromura de cetil trimetil amoniu 0.3g/l - glicerol 10ml/l - agar 15g/l Se sterilizeaza la 0.8 atm 20 min la pH = 7+0.2. d. Mediul se repartizeaza in placi petri si functie de marimea placilor si de cantitatea de mediu fiecare placa se insamanteaza cu 0.1 1 ml proba de apa diluata. d. Incubarea placilor insamantate. Aceasta se realizeaza prin introducerea placilor in termostat la 370C. Aceasta este temperatura optima de dezvoltarea tuturor patogenilor timp de 22 44 ore. e. Citirea rezultatelor. Se realizeaza vizual, ochiometric prin urmarirea coloniilor dezvoltate pe suprafata mediului de cultura colonii ce au aspect verde albastrui pentru patogen sau galben fluorescent. In urma analizelor s-a constatat ca in apa sunt prezente urmatoarele microorganisme: - Rotifer - Parameci - Opercularia - Amoeba - Microalge (alge inferioare sub forme unicelulare sau coloniale si apartin clasei algelor verzi cloroficee) - Cystoseira (face parte din categoria ciliatelor si este ruda cu Parameciul) - Euglena viridis

Enterofagii

19

Microorganisme termofile

Metoda modificata Bailenger


Avantaje si dezvantaje Metoda modificata Bailenger prezinta urmatoarele avantaje: 1.colectarea si prepararea probelor este simpla. Nu sunt necesare recipiente speciale pentru sedimentare, fiind necesara doar o echipare minima a laboratorului pentru procesarea probelor. Este nevoie de cativa reactivi speciali care se gasesc usor si nu sunt scumpi. Diapozitivele McMaster sunt de obicei folosite in laboratoarele de parazitologie si ar trebui sa fie usor achizitionat de la companiile care le furnizeaza acestor laboratoare. 2.Perioadele lungi de timp petrecute la microscop sunt foarte obositoare si pot conduce la erori. Timpul necesar pentru determinarea fiecarui McMaster este de obicei de doar 1-2 min, astfel incat eroarea provocata de operator este redusa. 3.O dilutie din fiecare proba prelucrata este examinta pentru oua. Pentru o mai mare precizie si pentru a verifica omogenizarea, probele replicate pot fi examinate si utilizata o medie a oului calculat; Doua pana la trei diapozitive McMaster ar trebui sa fie examinate de la fiecare proba si calculata media aritmetica a numarului. 20

Metoda modificata Bailenger prezinta urmatoarele dezavantaje: 1.Atunci cand aceasta metoda este folosita, procentul de recuperare a oualor nu este cunoscut, dar s-a aratat ca se compara in mod favorabil cu aceasta in toate celelalte tehnici (Ayres et al., 1991;Bouhoum & Schwartzbrod, 1989). Bouhoum & Schwartzbrod au aratat ca aceasta metoda ar putea recupera cu succes o gama larga de oua de vierme intestinal inclusiv Ascaris spp; Trichurius spp; Capillaria spp; Enterobius vermicularis, Toxocara spp; Taenia spp., si Aures et al., de asemenea au recuperat oua hookworm. 2.Metoda nu este adevarata pentru multe din ouale operculate sau ouale de trematode, inclusiv cele ale sinensis Clonorchis, latum Diphyllobothrium, Fasciola hepatica, Fasciolopsis buski, westermani Paragonimus, pulmonalis P. si spp. Schistosoma. Toate acestea au gazede avcatice intermediare si sunt importanta in sistemele de reutilizare din acvacultura (nu agricultura). Unele dintre aceste oua pot pluti in sulfat de zinc, solutie de plutire dar se ramifica rapid sau devine distorsionata, ceea ce face dificila intensificarea exacta. 3.Eterul este foarte inflamabil si toxic. Rude, Peller & Risty (1987) au aratat ca eterul poate fi inlocuit cu acetat de etil pentru extragerea de oua parazitare din materiile fecale fara pierderea eficientei. Acetatul de etil este mult mai sigur decat eterul, are punct de fierbere si de aprindere mai mici si este mai putin toxic. Utilizarea acestuia este outin probabil sa afecteze eficienta metodei pentru apele uzate. Echipament si consumabile Reactivi Reactivii necesari sunt urmatorii: -Solutie de sulfat de zinc (33% densitatea relativa 1.18); -Eter (sau acetat de etil); -Tampon acetat (pH 4,5) (15 g acetat de sodiu trihidrat, 3.6 mL acid acetic glacial, completat pana la un litru de apa distilata); -Solutie de detergent (1 ml Triton, X 100 sau Tween 80, completat pana la un litru de apa de la robinet). Echipament Sunt necesare urmatoarele: -Flacoane (recipiente) din plastic pentru colectarea probei; -O centrifuga (capabila sa genereze 1000rot/min) si tuburi de centrifugare cu capace (sunt de preferat tuburi de 50 ml si 15 ml); -Pipete Pasteur si tetine; -Diapozitive McMaster de numarare (1 sau 2); -Un vortex mixer (nu este absolut esential); -Un sifon, un cilindru de masurare de 10 ml sau 50 ml sau o pipeta gradata de 10 ml.

Ghid de ilustrare pas cu pas: Metoda este foarte eficient pentru estimarea contaminarii apelor uzate. Cu toate acestea, dimensiunea probei trebuie s fie mrit la cel puin 10 litri pentru recuperarea eficient a oulor n efluenii apei uzate tratate, deoarece numarul de oua este apoi sczute (a se vedea Nota (1)). Se compune din urmtorii pai: 21

1. Se colecteaz o proba de apa uzata de volum cunoscut (V litri), de obicei, 1 litru de apa uzata netratata sau tratata parial i 10 de litri de la finalul tratarii efluenilor. 2. Se las proba s se sedimenteze timp de 1-2 ore, n funcie de dimensiunea recipientului (a se vedea Nota (2),). Este recomandat sa se foloseasca un recipient deschis , rectilinii pentru sedimentare, deoarece acestea fac ca eliminarea de supernatant sa fie mai uoara i permit cltirea complet a acestora. 3. Scoatei 90% din supernatant folosind o pomp de aspirare sau sifon. 4. Se transfer cu grij sedimentul in unul sau mai multe tuburi de centrifugare, n funcie de volum, i se centrifugheaz 1000 rot/min timp de 15 min. Amintii-v s cltii recipientul bine cu soluie de detergent, i adaugati lichidul de cltire n sedimente. 5. ndeprtai supernatantul. n cazul n care mai mult de un tub de centrifugare, a fost utilizat n pasul 4, transferati toate sedimentele intr-un singur tub (amintii-v s cltii bine cu soluie de detergent pentru a se asigura corectitudinea determinarii), i repetati centrifugarea la 1000rot/min timp de 15 min. 6. Suspendati extractul ntr-un volum egal de tampon acetat, pH 4.5 (adic dac volumul de extract este de 2 ml, se adaug 2 ml de tampon) (a se vedea nota (3)). n cazul n care extractul este mai mic de 2 ml, se adaug tampon pn la 4 ml pentru a se asigura c, dup extracia cu acetat de etil (paii 7 i 8), exist un volum suficient de tampon peste extract pentru a permite stratului de acetat de etil s fie turnat fr resuspensia extractului. 7. Se adaug dou volume de acetat de etil sau eter (de exemplu, 4 ml, n exemplul de mai sus), i amestecati bine soluia ntr-un mixer vortex. Proba poate fi, de asemenea, agitata manual. Acest lucru este destul de acceptabil n cazul n care un mixer mecanic nu este disponibil. 8. Se centrifugheaz proba de 1000 rot/min timp de 15 min. Proba va fi impartita n trei faze distincte. Toate fazele nongrase, inclusiv ou de vierme intestinal, larve i protozoare, pot fi n stratul de jos. Deasupra va fi tamponul, care ar trebui s fie limpede/curat. Grasimile i alte materiale se deplaseaza in acetat de etil sau eter i formeaz un dop gros, la partea superioara a probei. 9.Se inregistreaza volumul de extract ce conine ou, i apoi toarn restul supernatantului ntr-o miscare lenta. Ar putea fi necesar, indepartarea dopurilor de grasime prin rularea unui ac fin prin tubul de centrifugare. 10. Face o nou suspensie a extractului concentrat n cinci volume de soluie de sulfat de zinc, (de exemplu, n cazul n care volumul de extract este de 1 ml, se adaug 5 ml de ZnSO4). Se inregistreaza volumul produsului final (X ml). Se amestec proba cu grij, folosind (este de preferat) un mixer vortex. Reinei c un minim de 1,5 ml este necesar pentru a umple un diapozitiv McMaster cu dou camere. 11. Se indeparteaza rapid o portiune cu o pipet Pasteur i se transfera la un diapozitiv McMaster pentru examinarea finala. 12.Se las diapozitivul McMaster complet s stea pe o suprafa plan timp de 5 minute naintea examinrii. Acest lucru permite ca toate oule sa pluteasca la suprafata. 13. Puneti diapozitivul McMaster la microscop i se examineaz la 10x sau 40x mrire. Se numara toate oule vizibile n cadrul reelei din ambele camere ale diapozitivului McMaster Pentru o mai mare precizie, media a dou diapozitive, sau, de preferin trei, ar trebui s fie nregistrate. 14. Se calculeaz numrul de ou pe litru din ecuaia: N = AX / PV Unde: N = numrul de ou pe litru de prob A = numrul de ou numrate din diapozitivul McMaster sau medie a numrului din dou sau trei diapozitive X = volumul de produs final (ml) P = volumul de diapozitivul McMaster (0,3 ml) V = volumul probei originale (litri) Amintii-v c, dac o singur camer a diapozitivului McMaster este utilizata, P = 0,15 ml. Nota 1: marimea probei 22

Se presupune ca ouale sunt uniform distribuite in etapa finala de prelucrare. Prin urmare, este folosit un pas de multiplicare pentru a converti numarul de oua gasit la numarul oualor/ litru. Daca este detectat doar ovulul in proba, cu toate acestea numarul final de oua poate fi mult exagerat. In plus, o proba mica plus stadiul monstra face detectarea unui numar foarte mic de oua improbabil. Numarul de probe pozitive din apele uzate tratate este mult sporit prin cresterea dimensiunii probei initiale la 10 litri (Ayres et al., 1991). Nota 2: timpul de sedimentare Legea lui Stokes poate fi folosita pentru a calcula vitezele de sedimentare a oualor de nematode in apa. La 200C vitezele de sdimentare a 3 oua cel mai frecvent intalnite sunt: Ascaris lumbricoides 20mm/min Trichuris trichiura 16mm/min Hookworms 6mm/min Se recomanda ca pentru a asigura colectarea tuturor oualelor sa fie folosit cel putin dublul timpului de sedimentare teoretic pentru orice adancime a recipientului. Nota 3: tampon acetat Marea lucrare a lui Bailenger (1979) a aratat ca eliminarea helmintilor din probele fecale nu a fost doar o chestiune de sedimentare sau de flotatie bazate pe densitate relativa, dar ca ehilibrul hidrofil-lipofil a oualor parazitului in ceea ce priveste mediul de extractie a fost de asemenea foarte important. Prin controlul pH-ului echilibrul lipofil hidrofil poate fi modificat astfel incat sa optimizeze concentratia de oua parazitare. Tamponul acetat la pH 4,5 s-a dovedit a fi cel mai potrivit pentru concentratia unei game largi de oua de vierme intestinal. Abilitati de baza in laborator Calibrarea miscroscopului Materiale Se cer urmatoarele: -Stativul cu deplasare micrometrica: o lamela de microscop pe care a fost gravata o scare de 1 mm, divizat in 100 de spatii egale. Un spatiu = 10 m. -Micrometrul ocular, un ocular special pe care a fost inscriptionata o scara. Nu toate dimensiunile oculare au aceleasi subdiviziuni (acest lucru depinde de producator). Calibrarea micrometrului ocular Fiecare microscop si fiecare ocular utilizat trebuie sa fie calibrate individual dupa cum urmeaza: 1. pozitionati micrometrul cu platforma pe locul microscopului utilizand cea mai mica putere a obiectivului uscat, de exemplu 4x sau 10x aducand scala in prim plan. 2. introduceti micrometrul ocular si rotiti pana cand cele 2 scale se suprapun. 3. mutati etapa microscopului mecanic pana cand scalele sunt aliniate la linia zero. 4. fara a misca micrometrul, gasiti un punct fata de extrema dreapta in cazul in care alte doua linii sunt exact suprapuse. 5. notati numarul de linii de diviziune a micrometrului ocular dintre linia de zero si punctul in care al 2-lea set de linii sunt suprapuse. 6. repetati acest proces folosind fiecare obiectiv la rand de ex: 4x, 10x, 40x, 100x. Retineti ca prin cea mai mare marire, vor aparea pe micrometru linii mai groase. Trebuie sa fie aleasa linia pe scara ocularului care este aliniat exact cu centrul (sau margina dreapta sau stanga unei linii pe micrometru). 7. se selecteaza valoarea exacta a fiecarei diviziuni pe scara ocularului cu fiecare obiectiv, dupa cum urmeaza, folosind un exemplu: - un obiectiv 10x: se poate observa ca 33 de diviziuni ale micrometrului ocular sunt exact suprapuse peste 22 de diviziuni ale micrometrului cu platforma. Pentru acest obiectiv fiecare spatiu al micrometrului ocular ar corespunde la 22 x 10/33 = 6,7 m. Cu obiectivul 40x: spunem de exemplu 37 de diviziuni ale micrometrului ocular sunt exact suprapuse peste 6 diviziuni ale micrometrului cu platforma. Pentru acest obiectiv, fiecare spatiu al micrometrului ocular ar corespunde la 6 x 10/37 = 1,6 m.

23

Determinarea Escherichia Coli


Aparate si materiale 1. solutie NaCl 0.9% 2. mediu de cultura (900 ml apa + 33 40 g Caldo). Se dizolva si apoi adaugam apa de analizat dupa care se adauga indicator 1g Feroina, agitam bine si le bagam 15 min la P = 1atm la sterilizator eprubetele. 3. Se insamanteaza pe mediul de cultura. De obicei se insamanteaza cu 0.1 - 1 ml de proba, dar deoarece placile sunt foarte mici deci avem si putin mediu de cultura vom insamanta cu 0.1 ml. La urmatorul pas se baga la etuva 24h. Daca culoarea obtinuta este roz atunci nu prezinta existenta unor microorganisme, iar daca culoarea predominanta este galbena prezinta microorganisme. Rezultate In urma experimentului am obtinut pe toate mediile de cultura culoarea galbena deci contine microorganisme.

Determinarea sulfurilor (S2-) cu testul Spectroquant Merck 1.14779.0001


Metoda n soluie apoas de sulfuri, exist un echilibru dependent de pH ntre H2S dizolvat, HS2 i S . n domeniul acid, n care este practic prezen numai H2S dizolvat , acesta reacioneaz cu dimetil-p-fenilen diamina i ionii Fe III pentru a forma albastru de metilen care se determin fotometric. Aceast metod este analog cu EPA 376-2, US Standard Methods 4500-S 2-, Ded ISO 10530. Influena substanelor strine Verificarea s-a fcut n soluia coninnd 1 i 0 mg/l S2-. Concentraiile substanelor strine date n tabel se situeaz sub limita la care interfer n determinare. Concentraia substanelor strine n mg/l sau % Ag+ 0,05 Al3+ 1000 Ca2+ 1000 Cd2+ 1000 CN- 1000 CO32- 1000 Cr3+ 100 Cr2O72- 10 Cu2+ 0,05 1000 Fe3+ 10 Hg2+ 1 Mg2+ 1000 NH4+ 1000 2+ Ni 1000 NO2Pb2+ PO43SiO32Zn2+ 10 10 1000 1000 1000 EDTA NaCl Na acetat NaNO3 Na2SO4 0 0,5 % 10 % 1% 1%

Reactivi i produse auxiliare Rugm, inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj i reactivi! Reactivii sunt stabili pn la data indicat pe ambalaj dac sunt pstrai ntre +15 i +25 C. Coninutul unui ambalaj: - 1 flacon reactiv S-1 - 1 flacon reactiv S-2 - 1 flacon reactiv S-3 - 1 AutoSelector 24

Ali reactivi i accesorii: - Indicator Universal de pH ( 0 14), Cat. No. 1.09535.0001 - Acilit, hrtie indicatoare de pH (0-6) , art. 1.09531.0001 - Acid sulfuric, 0,5 mol/l , art. 1.09072 - Hidroxid de sodiu 1mol/l , art. 1.09137. - Sulfur de sodiu hidratat, extrapur, cat. Nr. 1.06636.1000 - Pipete pentru un volum de pipetare de 5,0 ml - Cuve ptrate de 10 i 20 i 50 mm (cte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001, 1.14947.0001i 1.14944.0001 Modul de lucru Proba pretratat (10 - 25 C) Reactiv S-1 Reactiv S-2 Reactiv S-3

5,0 ml 1 pictur 5 picturi 5 picturi

Pipetai ntr-o eprubet uscat. Adugai i agitai . Adugai i agitai . Adugai i agitai .

Introducei proba n cuv i msurai la fotometru. Pentru msurarea n cuve de 50 mm, volumul de prob i reactivi se dubleaz. Observaii asupra msurtorii: Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). Celulele de msur (cuvele)trebuie s fie curate pentru msurarea fotometric. tergei, dac este necesar, cu o crp curat i uscat. msurarea soluiilor tulburi d rezultate false,mai mari. PH- ul soluiei de msurare trebuie s fie cuprins n domeniul 0,4-0,7. Culoarea soluiei de msurat rmne stabil cel puin 60 min dup adugarea reactivului S-3. Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate msurile de asigurare a calitii(ATV A 704). Pentru a verifica sistemul de msur fotometric (reactiv-test, dispozitiv de msur, manipulare) i a modului de lucru, se poate utiliza o soluie standard, proaspt preparat cu un coninut de 0,75 mg/l S2-. Pentru a determina interferenele care depind de eantion (efectul de matrice), se folosete soluia aditiv. Date caracteristice de calitate Controlul din cursul produciei a determinat urmtoarele date conform ISO 8466-1 i DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm): Deviaia standard a procedeului Coeficient de variaie a procedeului Intervalul de incredere (fiabilitate) Numrul loturilor 0,005mg/l S2 1,8 % 0,01 mg/l S214

25

Date caracteristice ale procedeului: 0,020 0,500 0,002 0,010A la max. 0,010

Sensibilitate : Absorban corespundent (mg/lS2-)

Domeniu de msur, mg/l S20,10 1,50 0,01

Accurateea (exactitaea unei valori msurate): (mg/lS2-)

max. 0,020

Determinarea respirometrica a CBO5 cu sistemul OxiTop n apa uzat menajer


Apele uzate menajere nu conin substane toxice sau inhibante. Acestea conin suficiente sruri hrnitoare i microorganisme pentru a iniia procedeul de degradare oxidativ a substanelor organice coninute n ap. n aceste condiii se poate face msurarea pe probe de ap nediluate. La alte tipuri de probe determinarea CBO5 se poate face numai dac proba iniial se dilueaz cu ap de diluie (vezi aplicaiile 997-231 i 997-232) Necesar de materiale: - sistem de msurare OxiTop cu agitare - etuv de termostatare (temperatura 20 1 K) - vase brune pentru prob (volum nominal 510 ml) - baghete de agitare - ndeprtor baghete de agitare - vas de msur - garnituri de cauciuc Reactivi - NaOH-pastile sub form de solzi - substane inhibitoare de nitrificare NTH 600 Msurare: - se adaug la prob substana de inhibare a nitrificrii- 20 picturi NTH la 1 litru de prob pe baza valorii CCO trebuie evaluat valoarea CBO5; dac pentru ap nu se cunoate raportul CBO5/CCO atunci se pleac de la o aproximare de 80% din CCO. Domeniul de msur i volumele de prob utilizate sunt date n urmtorul tabel: Volumul (ml) 432 365 250 164 97 43,5 22,7 probei Domeniul de Factor (numai NTH 600 msur (mg/l) pentru OxiTop) (picturi) 0-40 0-80 0-200 0-400 0-800 0-2000 0-4000 1 2 5 10 20 50 100 9 7 5 3 2 1 1

26

se msoar temperatura probei de ap rezidual; aceasta trebuie s fie cuprins ntre 1520C; dac temperatura este diferit se aduce proba de ap la aceast temperatur; vasul de msur se spal cu ap rezidual; se dozeaz inhibitorul de nitrificare dup tabel i se introduce n vasul de msur; proba de cercetat se agit pentru omogenizare, se umple apoi vasul de msur cu proba omogen; apa rezidual se introduce apoi ntr-un vas brun de prob; se pune o bar magnetic n vasul de prob, garnitura de cauciuc la gt i 2 pastile de NaOH; capul de msur OxiTop se nfileteaz pe sticl; vasul de prob se pune n etuva de termostatare pe o platform de agitare; se incubeaz la 20C1K timp de 5 zile; dup 5 zile se citesc valorile msurate i se trec ntr-un tabel, dup modelul de mai jos: Volum umplere 432 365 250 de Factor 1 2 3 2 3 Volum umplere 164 97 43,5 4 Data: de Factor 10 20 50 5 6

Nume: CBO 0-40 0-80 0-200

Prob 1 Locul de prelevare a probei Domeniul de msur Volumul de umplere Inceputul msurrii Diluia Factorul Valoarea citit (digii) Valoarea CBO Valoarea medie CBO Observaii

Valoarea CBO5 se calculeaz prin nmulirea valorii afiate de aparat cu factorul corespunztor volumului de soluie ales. Exemplu: valoarea msurat dup cinci zile a OxiTop= 31 digii (= 31 mg/l ) Volumul de prob 164 ml, factorul = 10 Valoarea CBO5 = 31x 10 = 310 mg/l Recomandri: - probele de ap cu pH mai mic dect 6 sau mai mare dect 9 se neutralizeaz cu NaOH sau HCl - proba se omogenizeaz i se prelucreaz imediat dup prelevare; pstrarea probelor conduce la modificarea rezultatelor - dac probele de ap trebuie s fie transportate este necesar s se pstreze n timpul transportului la o temperatur de 2-5C; probele astfel pstrate se pot utiliza cel mult 3 zile pentru conservare, probele trebuie ambalate n vase de polietilen sau aluminiu i s fie congelate la 15-20C - conservarea micoreaz CBO5 cu pn la 10% 27

nu se folosete nici un fel de dezinfectant pentru curarea vaselor; acestea se spal cu ap curat sau cu viitoarea prob impuritile mecanice se cur cu o perie

Determinarea respirometric a CBO5 cu sistemul OxiTop n ape uzate cu ncrctur organic mare
Determinarea CBO5 n ape reziduale puternic ncrcate n substane organice poate fi mult perturbat n cazul probei nediluate datorit faptului c nu sunt suficiente substane hrnitoare (sruri) si/sau microorganisme. Msurarea este posibil dup diluarea probelor cu ap de diluie ce conine suficiente substane hrnitoare i microorganisme Necesar de materiale: - sistem de msurare OxiTop cu agitare - etuv de termostatare (temperatura 20 1 K) - vase brune pentru prob (volum nominal 510 ml) - baghete de agitare - ndeprttor baghete de agitare - vas de msur de 250 ml - garnituri de cauciuc - vase de msur i pipete - rezervor pentru pregtirea i diluarea apei de diluare Reactivi - NaOH-pastile sub form de solzi - substane inhibitoare de nitrificare NTH 600 - ap de diluare:- ap potabil cu 1% ap rezidual decantat -4 mg/l uree -1,6 mg/l pentanatriutrifosfat -aerare 3-10 zile, la 20C1K Msurare: - se adaug la prob substana de inhibare a nitrificrii- 20 picturi NTH la 1 litru de prob; - pe baza valorii CCO trebuie evaluat valoarea CBO5; dac pentru ap nu se cunoate raportul CBO5/CCO atunci se pleac de la aproximativ 80% din valoarea CCO; - se prepar proba n vedera msurrii din proba de ap uzat i ap de diluie (care are o valoare a CBO5 de 100-200 mg/l); - se msoar temperatura probei de ap rezidual; aceasta trebuie s fie cuprins ntre 1520C; dac temperatura este diferit se aduce proba de ap la aceast temperatur; - cilindrul de msur de 250 ml se spal cu proba diluat i se umple cu aceasta; - proba diluat se pune ntr-un vas de prob brun; - cilindrul de 250 ml se umple cu ap de diluie; - apa de diluie se pune ntr-un vas de prob brun; - se pune o bar magnetic n vasul de prob, garnitura de cauciuc la gt i 2 solzi de NaOH; - capul de msur OxiTop se nfileteaz pe sticl; - vasele de prob se pun n etuva de termostatare pe o platform de agitare; - se incubeaz la 20C1K timp de 5 zile; - dup 5 zile se citesc valorile msurate i se trec ntr-un tabel; Valoarea CBO5 pentru apa rezidual se calculeaz astfel: Se calculeaz valoarea blancului dup formula: 28

BW= (M5 x Fx Vv )/Vp n care: M5 = valoarea msurat pe OxiTop dup 5 zile F = factorul corespunztor volumului de umplere ales (pentru 250 ml, F= 5 Vv =volumul apei de diluie din soluie (n prob) Vp = volumul apei uzate din soluie BW = valoarea blancului Valoarea CBO5 a probei va fi: CBO5 p = F x M5p x(Vv -Vp ) /Vp BW n care: M5p = valoarea msurat pe OxiTop dup 5 zile pentru proba diluat F = factorul corespunztor volumului de umplere ales (pentru 250 ml, factorul corespunztor este 5 Vv =volumul apei de diluie din soluie (n prob) Vp = volumul apei uzate din soluie BW = valoarea blancului Exemplu de calcul: Valoarea din ziua 5 msurat de OxiTop pentru apa de diluie = 1 mg/l Valoarea din ziua 5 msurat de OxiTop pentru proba diluat = 27 mg/l Volumul apei reziduale din prob = 40 ml Volumul apei de diluie din prob = 960 ml Valoarea probei martor (blanc) BW= 1mg/l x 5 x 960ml/40ml = 120 mg/l Valoarea CBO5 = 27mg/l x 5 x (960ml + 40ml)/40ml 120mg/l = 3255 mg/l Recomandri: - probele de ap cu pH mai mic dect 6 sau mai mare dect 9 se neutralizeaz cu NaOH sau HCl - proba se omogenizeaz i se prelucreaz imediat dup prelevare; pstrarea probelor conduce la modificarea rezultatelor - dac probele de ap trebuie s fie transportate este necesar s se pstreze n timpul transportului la o temperatur de 2-5C; probele astfel pstrate se pot utiliza cel mult 3 zile pentru conservare, probele trebuie ambalate n vase de polietilen sau aluminiu i s fie congelate la 15-20C - conservarea micoreaz CBO5 cu pn la 10% - nu se folosete nici un fel de dezinfectant pentru curarea vaselor; acestea se spal cu ap curat sau cu viitoarea prob - impuritile mecanice se cur cu o perie

Determinarea respirometric a CBO5 cu sistemul OxiTop n ape reziduale ncrcate n care sunt prezente substane inhibante sau toxice

29

Determinare CBO5 n ape reziduale puternic ncrcate poate fi mult perturbat n cazul probei nediluate datorit substanelor inhibante sau toxice. Msurarea este posibil dup diluarea cu ap de diluie ce conine suficiente substane hrnitoare sau i microorganisme. Necesar de materiale: - sistem de msurare OxiTop cu agitare - etuv de termostatare (temperatura 20 1 K) - vase brune pentru prob (volum nominal 510 ml) - baghete de agitare - ndeprttor baghete de agitare - vas de msur cu preaplin de 432 ml - garnituri de cauciuc - vase de msur i pipete - rezervor pentru pregtirea i diluarea apei de diluare Reactivi - NaOH-pastile sub form de solzi - substane inhibitoare de nitrificare NTH 600 - ap de diluare:- ap potabil cu 1% ap rezidual decantat -4 mg/l uree -1,6 mg/l pentanatriutrifosfat -aerare 3-10 zile, la 20C1K Msurare: - se adaug la prob substana de inhibare a nitrificrii- 20 picturi NTH la 1 litru de prob; - pe baza valorii CCO trebuie evaluat valoarea CBO5; dac pentru ap nu se cunoate raportul CBO5/CCO atunci plecm de la o aproximare de 80% din valoarea CCO; - din proba de analizat se fac o serie de 5 soluii de diluii diferite conform tabelului de mai jos; - se prepar proba n vederea msurrii din proba de ap uzat i ap de diluie; Domeniul de Coninutul de ap rezidual n amestec msurare, mg/l (treapta de diluare ), ml/l 0-400 20 40 60 80 0-1600 5 10 15 20 0-8000 1 2 3 4 Factor 100 25 5 10 40 200

se msoar temperatura probei de ap rezidual; aceasta trebuie s fie cuprins ntre 1520C; dac temperatura este diferit se aduce proba de ap la aceast temperatur; - vasul de msur de 432 ml se spal cu proba diluat i se umple pe rnd cu probele diluate pregtite; - probele diluate se pun n 5 vase de prob brune; - cilindrul de 432 ml se umple cu ap de diluie; - apa de diluie se pune ntr-un vas de prob brun - se pune cte o bar magnetic n vasele de prob, garnituri de cauciuc la gt i 2 pastile de NaOH; - capul de msur OxiTop se nfileteaz pe sticl; - vasele cu probe se pun n etuva de termostatare pe o platform de agitare; - se incubeaz la 20C1K timp de 5 zile; - dup 5 zile se citesc valorile msurate i se trec ntr-un tabel Valorile msurate n decursul a 5 zile pentru probele diluate i pentru proba martor se reprezint grafic . Nume: 30 Data:

CBO 0-40 0-80 0-200

Volum umplere 432 365 250 1

de Factor 1 2 3 2 3

Volum umplere 164 97 43,5 4

de Factor 10 20 50 5 6

Prob Locul de prelevare a probei Domeniul de msur Volumul de umplere Inceputul msurrii Diluia Factorul Valoarea citit(digii) Valoarea CBO Valoarea medie CBO Observaii

Valorile obinute n ziua a 5-a se reprezint grafic n funcie de volumul apei reziduale i apoi se unesc punctele cu o linie ncepnd de la proba martor (fig. 2). Punctul de intersecie al dreptei obinute cu dreapta de 25 ml/l (sau 5 ml/l, 100 ml/l funcie de domeniul de msur i valoarea de diluare ) se nmulete cu factorul 40 (sau 200 sau 10, corespunztor volumului de umplere al vasului de prob brun) i se obtine valoarea CBO5 a probei de ap uzat. Exemplu de calcul pentru determinarea grafic a CBO5: Se reprezint grafic valorile date de OxiTop n decursul a 5 zile pentru proba martor i pentru fiecare treapt de diluie n parte (ml/l). Punctul de intersecie se gsete la indicaia 33 Factorul = 40 (treapta de diluare 5 = 250 ml/l) CBO5 = 33 x 40 = 1320 mg/l

Determinarea

Amoniului

cu

testul

Spectroquant

Merck

1.14752.0001 NH4+
Metoda Azotul amoniacal (NH4-N) se gsete parial sub forma de ioni ammoniu i parial sub form de amoniac. Existena echilibrului ntre cele dou forme este dependent de pH. n soluii puternic alcaline azotul amoniacal este prezent de cele mai multe ori sub form de amoniac, care reacioneaz cu ageni de clorinare formnd monocloramine. Acestea reacioneaz cu thymolul formnd un derivat de albastru de indophenol care se determinfotometric. Metoda este analog cu EPA 350.1, APHA 4500-NH3 D, i ISO 7150/1. Influiena substanelor strine Verificarea s-a fcut n soluia coninnd 2 i 0 mg/l NH4-N. Substanelor strine date n tabel se situeaz sub limita la care interfer n determinare. Concentraia substanelor strine n mg/l sau % Al3+ 1000 Ca2+ 1000 Cd2+ 100 Fe3+ 100 2+ Hg 100 Mg2+ 100 PO43- 100 S21 SiO32- 500 31 Amine primare 0 Amine secundare 0 Trietanolamina 500

CN1 Cr3+ 100 Cr2O721000 Cu2+ 100 F 100

Mn2+ 100 Mn2+ 10 Ni2+ 100 NO2 100 Pb2+ 1000

Zn2+ 100 EDTA 500 Anilina 10 Aminofenoli 5

Surfactani Na-acetat NaCl NaNO3 Na2SO4

500 10% 10 % 20 % 20 %

Reactivi i produse auxiliare Rugm, inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj i reactivi Reactivii sunt stabili pn la data indicat pe ambalaj dac sunt pstrai ntre +15 i +25 C. Coninutul unui ambalaj: - 1 sticl reactiv NH4-1B - 2 sticle reactiv NH4-2B - 1 sticl reactiv NH4-3B - 1 AutoSelector Ali reactivi i accesorii: - Indicator Universal de pH ( 0 14), Cat. No. 1.09535.0001 - Hidroxid de sodiu, soluie de 1 mol/l, Cat. No. 1.09137. - Acid sulfuric, 0,5 mol/l, Cat. No. 1.09072. - CombiCheck 50, Cat. No. 1.14695.0001 - Pipete pentru un volum de pipetare de 0,6 i 5,0 ml - Cuve ptrate de 10, 20, i 50 mm (cte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001 Modul de lucru Proba pretratat (20 - 30 C) Reactiv NH4-1B Reactiv NH4-2B 5,0 ml Pipetai ntr-o eprubet

0,6ml Adugai cu o pipet i agitai o microlingur albastr ras Adugai i agitai viguros pn la (n dopul flaconul NH4-1B) dizolvarea total a reactivului.

Lsai n repaus 5 min (timp de reacie A) Reactiv NH4-3B 4 picturi Adugai i agitai

Lsai n repaus 5 min (timp de reacie B), apoi introducei proba n cuv i msurai la fotometru. Pentru msurarea n cuve the 50-mm volumul de prob ct i cantitile de reactivi trebuiesc dublate. Observaii asupra msurtorii: - Respectai domeniul de temperatur indicat mai sus ( 20-300C). - Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). - Celulele de msur (cuvele)trebuie s fie curate pentru msurarea fotometric. tergei, dac este necesar, cu o crp curat i uscat. - Turbiditile care se dezvolt din reacie dau rezultate mai mari. - pH-ul soluiei de msurat trebuie s fie 12,5. - Culoarea soluiei de msurat rmne stabil cel puin 60 min dup terminarea timpului de reacie menionat mai sus.

32

n cazul n care concentraia de amoniu este mai mare de 100mg/l se formeaz ali produi de reacie care dau erori . n acest caz, pentru a obine rezultate plauzibile ale msurtorii, prba se dilueaz ( 1:10; 1:100). Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate msurile de asigurare a calitii(ATV A 704). Spectroquant CombiCheck 50, poate fi folosit n acest caz. Acesta conine o soluie standard cu 1,00 mg/l NH4 N pentru a verifica sistemul de msur fotometric (reactiv-test, dispozitiv de msur, manipulare) i a modului de lucru, dar i o soluie aditiv pentru determinarea interferenelor ce depind de prob (efectul de matrice) Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul produciei a determinat urmtoarele date conform ISO 8466-1 i DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm): Deviaia standard a procedeului Coeficient de variaie a procedeului Intervalul de incredere (fiabilitate) Numrul loturilor + 0.025 mg/l NH4 - N + 1,7 % + 0.065 mg/l NH4 - N 20

Sensibilitate :0,010A (absorban) - 0,01 mg/l NH4 - N ( cuve de 10mm) - 0,003 mg/l NH4 - N ( cuve de 50mm) Accurateea (exactitaea unei valori msurate): max. 0.08 mg/l NH4 - N ( cuve de 10mm)

Determinarea oxigenului dizolvat in apa


Generalitati Cantitatea de oxigen dizolvata in apa depinde de temperatura apei, presiunea aerului, continutul de substante oxidabile si de prezenta microorganismelor. Scaderea cantitatii de oxigen din apa duce la pierderea caracterului de propetime a caesteia, dandu-i un gust fad (nu satisface senzatia de sete) si facand-o nepotabila. De asemenea, scaderea concentratiei oxidenului reduce capacitatea de autopurificare a apelor naturale favorizand persistenta poluarii cu toate consecintele nedorite. Principiul metodei In mediu alcalin de iodura, oxigenul dizolvat in apa oxideaza hidroxidul de mangan (II) la hidroxid de mangan (III). Ultimul, in mediu acid, aelibereaza iodul din iodura alcalina intr-o cantitate echivalenta cu oxienul dizolvat. Iodul rezultat se determina prin titrare cu tiosulfat de sodiu. Se considera ca au loc reactiile: MnSO4+2NaOHMn(OH)2+Na2SO4 4Mn(OH)2+O2+2H2O4Mn(OH)3 4Mn(OH)3+4KI+6H2SO44MnSO4+2I2+2K2SO4+12H2O 2I2+4Na2S2O34NaI+2Na2S4O6 Reactivi - Sulfat de clorura de mangan (II):MnSO46H2O, solutie 50% sau MnCl22H2O, solutie 28%; - Amestec alcalin de iodura de potasiu si hidroxid de sodiu: 15 g KI si 30 g NaOH se dizolva si se completeaza volumul la 100 ml; - Acid sulfuric concentrat (d=1.84) diluat cu apa distilata 1:3 (v:v); - Amidon, solutie 1%; - Tiosulfat de sodiu, solutie 0.025%.

33

Modul de lucru Pentru determinarea oxigenului dizolvat, apa se recolteaza in sticle speciale Winckler (sau flocoane iodometrice), de volum cunoscut, recoltarea facandu-se cu grija astfel incat sa nu se aereze in timpul manipularilor. Sticla se umple complet si apoi se astupa. Se fixeaza oxigenul, adaugand cu atentie 2 ml solutie de sulfat sau clorura manganoasa si 2 ml amestec alcalin de iodura de potasiu hidroxid de sodiu. Se pune dopul si se agita continutul vasului. In prezenta oxigenului se formeaza un precipitat brun roscat de Mn(OH)3, iar in absenta oxigenului precipitatul ramane alb datorita Mn(OH)2. Dupa depunerea completa aprecipitatului se deschide flaconul si, cu ajutorul unei pipete efilate, se scot cu atentie aproximativ 10 ml lichid apoi se introduc 5 ml solutie de acid sulfuric. Se astupa flaconul cu dopul, se agita bine si se lasa in repaus, la intuneric, timp de 10 minute. Se transfera cantitativ continutul vasului intr-un flacon Erlenmeyer si se titreaza iodul rezultat cu solutie de tiosulfat de sodiu pana la galben deschis. Se adauga 1-2 ml solutie de amidon si se continua titrarea pana la disparitia culorii albastre. Calculul rezultatelor Continutul de oxigen dizolvat in apa se calculeaza cu formula: O2 (mg/dm3)= unde: v volumul solutiei de tiosulfat de sodiu folosit la titrare, ml; N concentratia solutiei de tiosulfat de sodiu, val/l; V- volumul vasului folosit pentru determinarea oxigenului, ml; 4 volumul solutiilor de sulfat de mangan si amestec alcalin adaugat in proba, ml.

Determinarea deficitului de oxigen


Generalitati Deficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat in apa in conditii de saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de apa analizata. Acest indicator permite caracterizarea starii unei ape: cu cat deficitul de oxigen este mai mare, cu atat nivelul poluarii este mai inalt si, implicit, riscul pentru sanatatea consumatorilor este mai ridicat. Principul metodei Se face diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat in conditii de saturatie, la temperatura apei de analizat si cantitatea de oxigen determinata practic. Modul de lucru Se determina oxigenul dizolvat in apa conform metodei prezentate anterior. Calculul rezultatelor Cunoscucand cantitatea de oxigen din apa si cantitatea de oxigen in conditii de saturatie, luata din tabelul Winckler, se determina deficitul procentual de oxigen pe baza relatiei: Deficit oxigen = unde:

A diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat la saturatie la temperatura apei si cantitatea de oxigen determinata; B continutul de oxigen din apa, in conditii de saturatie (anexa 8), la temperatura apei de analizat.

34

Determinarea azotatilor cu testul Spectroquant NO3Metoda n acid sulfuric conc. ionii de nitrat reacioneaz cu un derivat al acidului benzoic pentru a forma un nitrocompus rou care se determin fotometric. Influena substanelor strine Verificarea s-a fcut n soluia coninnd 10 i 0 mg/l NO3- -N. Concentraiile substanelor strine date n tabel se situeaz sub limita la care interfer n determinare. Concentraia substanelor strine n mg/l sau % Ca2+ 100 Cd2+ 1000 CN- 100 Cr3+ 10 Cr2O7210 Cu2+ 1000 1000 Fe3+ 10 Hg2+ 100 Mg2+ 1000 Mn2+ 1000 NH4+ 1000 NO211) 2+ Pb 100 PO431000 SiO32100 EDTA 5% Acid ascorbic10 Tensiactive2) 100 DCO (hidrogenoftalat de K) % Substane organice 100 NaCl 0,4 % Na acetat 10 % Na2SO4 20 %

1)in cazul concentratiilor mai mari, eliminati ionii de nitrit conform cap 6 2)testat cu tensioactive neionice, cationice si anionice Reactivi i produse auxiliare Rugm, inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj i reactivi! Reactivii sunt stabili pn la data indicat pe ambalaj dac sunt pstrai ntre +15 i +25 C. Coninutul unui ambalaj: - 1 flacon reactiv NO3- 1A - 1 flacon reactiv NO3- 2A - 1 AutoSelector Ali reactivi i accesorii: - Merckoquant Nitrite Test, Cat.No.1.10007.0001, domeniul de msur 2-80 mg/l NO2-. - Indicator Universal de pH ( 0 14), Cat. No. 1.09535.0001 - Acid amidosulfonic p.a., art. 1.00103. - Acid sulfuric, 25 % pentru analize, art. 1.00716. - Merckoquant Nitrate Test, Cat.No.1.10020.0001 sau 1.10050.0001, (domeniul de msur 10-500 mg/l NO3-. - Spectroquant CombiCheck 10, art. 1.14676.0001 sau - Spectroquant CombiCheck 20, art. 1.14675.0001. - Tuburi goale de 16 mm cu capac filetat (25 buc.) art. 1.14724.0001. - Pipete pentru un volum de pipetare de 1,5 i 5,0 ml - Cuve ptrate de 10 i 20, mm (cte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001, 1.14947.0001. Modul de lucru Reactiv NO3- -1A. Reactiv NO3- -2A. 1 linguri albastr ras (n Introducei dopul flaconului NO3- -1A. uscat. 5,0 ml ntr-o eprubet

Adugai cu pipeta i agitai viguros timp de 1 min. pn la dizolvarea total a reactivului 35

NO3- -1A. Proba pretratat 1,5 ml Foarte ncet se las s curg (15 - 25 C) proba din pipet n eprubeta nclinat, pe reactiv. Se poart ochelari, amestecul devine foarte fierbinte. Lsai n repaus 10 min (timp de reacie), apoi introducei proba n cuv i msurai la fotometru. Se recomand tuburile goale ( cat. Nr. 1. 14724.0001) , care pot fi nchise cu capac filetat, astfel permind ca proba s fie amestecat n siguran. Observaii asupra msurtorii: - Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). - Celulele de msur (cuvele)trebuie s fie curate pentru msurarea fotometric. tergei, dac este necesar, cu o crp curat i uscat. - msurarea soluiilor tulburi d rezultate false,mai mari. - Culoarea soluiei de msurat rmne stabil cel puin 60 min dup terminarea timpului de reacie menionat mai sus. Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate msurile de asigurare a calitii(ATV A 704). Pentru a verifica sistemul de msur fotometric (reactiv-test, dispozitiv de msur, manipulare) i a modului de lucru, se poate utiliza CombiCheck 10 ce conine o soluie etalon de 2,5 mg/l NO3- -N sau CombiCheck 20 ce conine o soluie etalon de 9,0 mg/l NO3- -N. Pentru a determina interferenele care depind de eantion (efectul de matrice),se folosete soluia aditiv. Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul produciei a determinat urmtoarele date conform ISO 8466-1 i DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm): Deviaia standard a procedeului Coeficient de variaie a procedeului Intervalul de incredere (fiabilitate) Numrul loturilor 0,19 mg/l NO3- - N 1,8 % 0,5 mg/l NO3- - N 33

Sensibilitate :0,010A (absorban) - 0,10 mg/l NO3- - N ( cuve de 10mm) - 0,02 mg/l NO3- - N ( cuve de 20mm) Accurateea (exactitatea unei valori msurate): max. 0,7( cuve de 10mm)

Determinarea

Azotitilor

cu

testul

Spectroquant

Merck

1.14776.0001 NO2Metoda n soluie acid, ionii nitrii reacioneaz cu acidul sulfanilic formnd o sare de diazoniu,care reacioneazcu diclorhidratul de N-(1-naphthyl)ethylenediamina i formeaz un colorant azoic rou-violet. Acesta se determin fotometric. 36

Metoda este analog cu EPA 354.1, US Standard Methods 4500-NO2- B, i EN 26 777. Influena substanelor strine Verificarea s-a fcut n soluia coninnd 0,5 i 0 mg/l NO2- -N. concentraiile Substanelor strine date n tabel se situeaz sub limita la care interfer n determinare. Concentraia substanelor strine n mg/l sau % Ag+ 1 Ca2+ 1000 Cd2+ 1000 CN- 1000 CO32- 100 Cr3+ 100 Cr2O72- 1 Cu2+ 100 100 Fe3+ 1 Hg2+ 100 Mg2+ 1000 Mn2+ 1000 NH4+ 1000 Pb2+ PO43S2SiO32Sn2+ Zn2+ 1000 1000 10 1000 10 1000 EDTA 1000 Ageni reductori (acid ascorbic, sulfii) 10 NaCl 20 % NaNO3 20 % Na2SO4 15 %

Reactivi i produse auxiliare Rugm, inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj i reactivi Reactivii sunt stabili pn la data indicat pe ambalaj dac sunt pstrai ntre +15 i +25 C. Coninutul unui ambalaj: - Reactiv NO2- AN - 2 flacoane (Cat. No. 1.14776.0002) sau - 6 flacoane (Cat. No. 1.14776.0001) - 1 AutoSelector Ali reactivi i accesorii: - Merckoquant Nitrite Test, Cat.No.1.10007.0001, domeniul de msur 2-80 mg/l NO2-. - Indicator Universal de pH ( 0 14), Cat. No. 1.09535.0001 - Hidroxid de sodiu, soluie de 1 mol/l, Cat. No. 1.09137. - Acid sulfuric, 0,5 mol/l, Cat. No. 1.09072. - Nitrii, soluie standard CertiPUR, 1000 mg/l NO2-, Cat. No. 1.19899.0500 - Pipete pentru un volum de pipetare de 5,0 ml - Cuve ptrate de 10, 20, i 50 mm (cte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001, - 1.14947.0001, i 1.14944.0001. Modul de lucru Proba pretratat (15 - 25 C) Reactiv NO2- - AN Pipetai ntr-o eprubet Adugai i agitai viguros pn o microlingur albastr ras la dizolvarea total a reactivului. (n dopul flaconului NO2- - AN Lsai n repaus 10 min (timp de reacie), apoi introducei proba n cuv i msurai la fotometru. Pentru msurarea n cuve the 50-mm volumul de prob ct i cantitatea de reactiv NO2- - AN trebuiesc dublate. Observaii asupra msurtorii: - Respectai domeniul de temperatur indicat mai sus. o Sub 15 C valorile obinute sunt mai mici, cele peste 25oC sunt mai mari! - Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). - Celulele de msur (cuvele)trebuie s fie curate pentru msurarea fotometric. tergei, dac este necesar, cu o crp curat i uscat. - Turbiditile care se dezvolt din reacie dau rezultate mai mari. 37 5,0 ml

pH-ul soluiei de msurat trebuie s fie cuprins ntre 2,0 2,5. Culoarea soluiei de msurat rmne stabil cel puin 60 min dup terminarea timpului de reacie menionat mai sus.

Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate msurile de asigurare a calitii(ATV A 704). Pentru a verifica sistemul de msur fotometric (reactiv-test, dispozitiv de msur, manipulare) i a modului de lucru, se poate utiliza o soluie etalon de nitrii diluat, cu 0,50 mg/l NO2- - N . Interferenele ce depind de prob (efectul de matrice) poate fi determinat prin adugarea etalonului. Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul produciei a determinat urmtoarele date conform ISO 8466-1 i DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm): Deviaia standard a procedeului Coeficient de variaie a procedeului Intervalul de incredere (fiabilitate) Numrul loturilor + 0.0083 mg/l NO2- - N + 1,5 % + 0.020 mg/l NO2- - N 18

Sensibilitate :0,010A (absorban) - 0,004 mg/l NO2- - N ( cuve de 10mm) - 0,0007 mg/l NO2- - N ( cuve de 50mm)

Determinarea

fosfatilor

prin

metoda

Spectroquant

1.14848.0001

Metoda In soluie sulfurica, ionii de ortofosfat reacioneaz cu ionii de molibdat formnd acidul molibdofosforic. Acesta este redus de acidul ascorbic la albastru de fosfomolibden, care se determina fotometric. Metoda este analoga cu EPA 365.2+3, metode standard 4500-P E, ISI 6868/1 si EN 1189. Influena substanelor strine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 2 si 0 mg/l PO4 P. Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita interfera in determinare. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau % Ag+ 1000 ASO43Ca2+ Cd2+ CNCr3+ Cr2O72F 0,2 1000 1000 1000 1000 5 Fe3+ Hg2+ Mg2+ 1000 Mn2+ 1000 NH4+ Ni2+ 50 1000 10 Pb2+ S2SiO32SO32Zn2+ 1000 500 38 25 2,5 1000 1000 1000 EDTA Surfactants1) COD(K- hidrogen phthalate ) Na acetate Na Cl Na NO3 Na2 SO4 1000 100 150 1% 5% 10% 10%

la care

Cu2+ 250 NO21000 Reactivi si produse auxiliare inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic, intre 15 si 25 o C. Continutul unui ambalaj: - Reactiv PO4 1 : 1 flacon ( art. 1.14848.0002 ) sau 2 flacoane ( art. 14848.0001) Reactiv PO4 2 : 1 flacon ( art. 1.14848.0002 ) sau 2 flacoane ( art. 14848.0001)

- 1.Autoselector. Ali reactivi si accesorii: Spectroquant Crack set 10 C , art. nr. 1146880001 + termoreactor. Sau Spectroquant Crack set 10 , art. nr. 1146870001 + tuburi goale de 16 mm cu capac nfiletat . ( 25 buc ) art. nr. 1.14724.0001. + termoreactor. - Merckquant Fosfat test , art. nr.1.10428.0001, domeniu de masura 10-500 mg/l PO43- Benzi indicatoare universale de pH 0 14, art. nr. 1.09535.0001. - Acid sulfuric 0,5 mol/l , art. nr. 109072. - Spectroquant Combicheck 10, art. nr. 1.14676.0001. - Acid clorhidric 25%, art. 100316. - Hidroxid de sodiu solutie 1 mol /l ( aprox. 4% ) art. nr. 109137. - Pipete cu volum de 5 ml. - Cuve ptrate de 10,20 si 50 mm ( cte 2 ) art. nr. 1.14946.0001, 1.1497.0001, i 1.14944.0001. Modul de lucru Proba preparat ( 10 35 0C ) Reactiv PO4 - 1 Reactiv PO4 - 2 dizolvat. Lasati n repaus 5 minute ( timp de reacie ) , apoi introducei proba ntr-o cuv i msurai la fotometru. inei flaconul vertical in timp ce adugai reactivul. Pentru masuratori cu cuve de 50 mm, volumul probei ca i cantitile de reactivi PO4 -1 si PO4 -2 trebuie dublate. Observaii asupra msurtorii: Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). Pentru msurtori fotometrice cuvele trebuie s fie curate. Stergei dac este necesar , cu o crp uscat i curat. Turbiditile care se dezvolt dup reacie dau rezultate false mai mari. Blancul este usor glbui . pH ul soluiei de msurat trebuie s fie cuprins ntre 0,80 0,95. 39 5,0 ml 5 picturi1) 1 lingur albastr ras Pipetai in tubul de reacie Adugai i agitai Adugai i agitai puternic pn cnd reactivul este complet -

Culoarea soluiei de msurat rmne stabil minim 60 minute dup terminarea timpului de reacie menionat mai sus. Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate masurile de asigurare a calitatii (DWA A 704 ) Pentru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 10. Acest articol contine o solutie standard de 0,80 mg / l PO4-P, pentru verificarea sistemului de masura fotometric (reactivi, dispozitiv de masurare si manipulare) si a modului de lucru, precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ). Date caracteristice de calitate Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dup ISO 8466 -1 i DIN 38402 A51 ( cuve 10 mm). Deviatia standard a procedeului (mg/l PO4-P 0,035 ) Coeficientul de variatie a procedeului % 1,4 Interval de ncredere (mg/l PO4-P ) 0,07 Numarul loturilor 27 Date caracteristice ale procedeului
Sensibilitate : Absorbana 0,010 A cores -punztoare la (mg/l PO4-P ) Exactitatea unei valori masurate : (mg/l PO4-P ) Domeniu de masur (mg/l PO4-P ) 0,010 1,000 0,05 5,00 0, 004 0,02 max. 0,020 max 0,01

Determinarea

sulfatilor

prin

metoda

Spectroquant

1.14548.0001
Metoda In solutie apoasa, sulfatii reactioneaza cu ionii de bariu formind sulfatul de bariu, greu solubil. Turbiditatea rezultata este masurata la fotometru ( metoda turbidimetrica ). Metoda este similara cu EPA 375.4 si US Standard Methods 4500 SO42- E. Influenta substantelor straine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 120 si 0 mg/l SO42- . Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita interfera in determinare. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau % Ag+ 2 Al3+ 1000 Cu2+ 1000 1000 Pb2+ 100 Fe3+ PO431000 40 Hidrazina 1% Acetat de 10%

la care

sodiu

Cd2+ 1000 CN1000 Ca2+ 1000 CO321000 Cr3+ 100 Cr2O7250

Hg2+ 1000 Mg2+ 1000 Mn2+ 1000 NH4+ 1000 Ni2+ 1000 NO21000

S2S2O3225 SiO321000 SO3250 Zn2+ 1000 Hg2+ 1000

10

NaCl 10% NaNO3 20% EDTA

Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C. Continutul unui ambalaj: - 1 flacon cu reactiv SO4 1K - 25 tuburi de reactie - 1 tub pentru blanc ( capac alb ) se foloseste numai cind se utilizeaza fotometrul SQ 118. - 1 foaie etichete pentru numerotarea tuburilor de reactie Alti reactivi si accesorii: - Merckoquant Test Sulfati , art. nr. 1.10019.0001, domeniu de masura mg/l SO42- Benzi indicatoare universale de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001 - Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137 - Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057 - Spectroquant CombiCheck 10, art. nr 1.14676.0001 - Pipete cu volum de pipetare 5 ml - Filtru cu membrana 0,45 um Modul de lucru Anumite fotometre pot cere blanc ( numai unul singur pe serie ): Proba pretratata Mod de operare Proba pretratata ( 20-40 oC ) Reactiv SO4 1K 5,0 ml Pipetati intr-un tub gol (capac alb ) si inchideti Pipetati intr-un tub de reactie si agitati 200 1600

5,0 ml

o masura microlingura Adaugati si inchideti strins tubul ( in capacul reactivului) de reactie si agitati cu putere pina cind reactivul este dizolvat complet Lasati in repaus exact 2 minute ( timp de reactie ) , apoi masurati proba la fotometru . Observatii asupra masuratorii: 41

- Pentru determinarea turbidimetrica, tuburile de reactie trebuie sa fie curate.Stergeti, daca e necesar , cu o cirpa uscata si curata. -Turbiditatea solutiei de determinat ramine stabila pentru scurt timp. De aceea timpul de reactie indicat mai sus trebuie respectat exact. -pH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 1,0 2,0. Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 10. Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ). Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa 1 si DIN 38402 A51: Deviatia standard a procedeului +/- 2,8mg/l SO42Coeficientul de variatie a procedeului +/- 2,1% Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 7 mg/l SO42Numarul loturilor 15 Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,9 mg/l SO42Exactitatea unei valori masurate : +/- 13 mg/l SO42ISO 8466

Determinarea clorurilor prin metoda Aquamerck 1.11106.0001


Metoda Determinare titrimetrica cu pipeta de titrare. In solutie azotica, prin titrare cu solutie de azotat de mercur (II), in prezenta 1,5difenilcarbazonei ca indicator,se formeaza clorura de mercur(II),putin disociata. In punctul final al titrarii, ionii Hg(II) formeaza cu indicatorul un complex albastru-violet. Concentratia de cloruri rezulta din cantitatea de solutie de titrare utilizata ( determinare mercurimetrica ). Influenta substantelor straine Concentratiile substantelor straine,date in tabel, se situeaza sub limita la care interfera in determinare. Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 150 mg/l Cl- . Concentratiile substantelor straine in mg/l Brse masoara in Fe3+ 100 NO250 acelasi timp CO321000 Ise masoara in S21 acelasi timp SO3250 Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C. 42

Continutul unui ambalaj: - 1 flacon cu reactiv Cl 1 (solutie indicatoare) - 1 flacon cu reactiv Cl 2 - 2 flacoane cu reactiv Cl 3 (solutie de titrare) - 1 seringa plastic gradata, de 5 ml - 1 recipient proba - 1 pipeta de titrare Alti reactivi si accesorii: - Benzi indicatoare universale de pH 0-14, art. nr 1.09535.0001 - Solutie amoniac 25%, art. nr 1.05432. - Acid azotic Titrisol 1 mol/l, art. nr 1.09966.0001 - Difosfat tetrasodic decahidrat, art. nr 1.06591 - Perhidrol 30%, art. nr 1.07209 - Solutie standard cloruri 1000 mg/l, art. nr 1.19897.0500 Modul de lucru Clatiti recipientul pentru proba de citeva ori cu proba de analizat. Proba Reactiv Cl-1 Reactiv Cl-2 5,0 ml 2 picaturi In picatura Introduceti in recipient proba cu seringa Adaugati si agitati usor.In general, proba vireaza in albastru. Adaugati si agitati pina la virarea culorii in galben.

Asezati usor pipeta de titrare in sticla deschisa de reactiv Cl-3. Incet se trage pistonul pipetei de titrare din pozitia cea mai joasa pina cind marginea de jos a semnului negru ajunge la marcajul o al scalei. ( Astfel se umple numai picuratorul cu solutie de titrare ). Desfaceti pipeta de titrare si stergeti repede virful picuratorului.Apoi, adaugati incet solutia de titrare , in picatura, in proba , agitind usor, pina cind culoarea se schimba din galben in violet. Chiar inainte de viraj, asteptati citeva secunde inainte de a adauga fiecare picatura. Rezultatele, in mg/l, se citesc pe scala pipetei de titrare , la marginea de jos a semnului negru al pistonului. Observatii asupra masuratorii: -In timpul umplerii pipetei de titrare aceasta nu trebuie insurubata prea strins la sticla de reactiv! -Dupa terminarea analizei, solutia de titrare ramasa in pipeta, se pune in sticla de reactiv Cl-3 si se inchide sticla ermetic, folosind pipeta in loc de capacul sticlei.

Determinarea continutului de materii totale in suspensii


STAS 6953 81 Pentru ape de suprafata si ape uzate Generalitati Materiile in suspensie reprezinta substantele insolubile din ape care se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare. Determinarea se face in maxim 24 h de la recoltarea probelor. Iar in cazul in care determinarile nu se pot efectua in timp de 24 h din momentul prelevarii, se conserva probele cu 2 cm3 de cloroform la fiecare dm3 de cloroform la fiecare dm3 de apa. Dupa ce se adauga cloroform proba trebuie bine agitata. Principiul metodei 43

Separarea materiilor in suspensie prin iltrare urmata de uscare si cantarirea reziduului pana la masa constanta. Filtrarea se executa prin hartie de filtru in cazul apelor cu un continut mare de materii in suspensie. Determinarea materiilor totale in suspensie prin centrifugare se aplica cand apa contine cantitati mari de substante coloidale. Aparatura si materiale - etuva termoreglabila care sa functioneze la t = 1050C ; - Fiole din sticla pentru cantarire ; - Hartie de filtru cu porozitate mica ce se pregateste inainte de lucru; Aceasta se spala cu apa distilata fierbinte. Se lasa sa se scurga bine, apoi o introducem in fiola de cantarire. Se tine 1h in etuva la t = 105 0C. Apoi jumatate de ora o bagam la exicator pt a se raci. Apoi o cantarim. Operatia de uscare in etuva, racire si cantarire se face pana la o masa constanta. Modul de lucru Proba de apa omogenizata in prealabil si care contine o cantitate de minim 10mg materii totale in suspensii se filtreaza prin hartie de filtru. Reziduu de pe hartia de filtru se spala cu apa distilata pana la indepartarea sarurilor solubile. Apoi iarasi aducem hartia in fiola si repetam operatia pana la masa constanta. Calculul si exprimarea rezultatelor Continut de materii totale in suspensii (MTS) se exprima in mg/l si se calculeaza cu formula: MTS = in care: m1 masa fiolei cu hartia de filtru in mg; m2 masa fiolei cu hartia de filtru cu reziduu in mg; V volumul de apa. (mg/dm3)

Determinarea reziduului fix


Prin reziduu fix se intelege totalitatea substantelor organice si anorganice din apa si care nu sunt volatile la temperatura de 1050C. Principiul metodei Substantele organice si anorganice dizolvate in apa se separa prin evaporare si apoi se cantaresc. Modul de lucru Intr-o capsula de platina (sau portelan) se introduce o proba de apa de analizat, filtrata (50-100ml). Se evapora pe baie de apa pana la sec. Apa se introduce in capsula in cantitati mici (nu se umple capsula mai mult de jumatate), iar cilindrul utilizat se clateste de 2-3 ori cu apa bidistilata care se adauga de asemenea in capsula. Dupa evaporare, reziduul se usuca in etuva, la 1050C, timp de 2 ore si dupa racire in exicator se cantareste. Se repeta uscarea si cantarirea pana la greutate constanta. Claculul rezultatelor Relatia de calcul pentru reziduu fix este: Reziduu fix (mg/dm3)= 44

in care: m5 greutatea capsulei cu reziduu uscat la 1050C, mg; m5 greutatea capsulei goale, mg; V cantitatea de apa luata in lucru, ml.

Determinarea nitratilor din apa


Generalitati Nitratii existenti in apa provin din sol, dar prezenta lor in cantitati mai mari est erezultatul mineralizarii substanteor organice poluante, de natura proteica, sau a fertilizantilor si pesticidelor care contin azot. Ei pot avea atat o actiune directa asupra organismului uman, prin blocarea hemoglobinei cu formare de methemoglobina, cat si una indirecta, prin scaderea rezistentei generale a organismului si favorizarea infectiilor, a unor afectiuni respiratorii si digestive. De asemenea, nitratii pot constitui un factor de dezvolatere a algelor sau a altor vegetale acvatice. Principiul metodei Nitratii au proprietatea de a reactiona cu acidul fenol disulfonic formand nitroderivati de culoare galbena a caror intensitate este proportionala cu concentratia nitratilor. Interferente La determinarea azotatilor interfera clorurile , azotitii, H 2S, culoarea si turbiditatea. Interferenta clorurilor (in concentratii mai mari de 50mg/dm 3) se indeparteaza prin precipitare cu sulfat de argint si filtrare. Pentru a inlatura interferenta azotitilor (>1mg NO2/dm3), acestia se oxideaza la azotati, iar din continutul total de azotati se scade cel corespunzator azotitilor, determinat pe o proba paralela. Interferenta datorata H2S se inlatura prin agitare cu carbonat de plumb si filtrare sau centrifugare. Reactivi - Acid fenol disulfonic: se prepara din 12 g fenol cristalizat, de culoare alba (proaspat distilat), care se dizolva in 144 g H2SO4 (d=1.84), incalzit in prealabil la fierbere pentru indepartarea urmelor de NO3; - NH3, sol 25%; - Sol etalon stoc. Se cantaresc 0.1631 g KNO3 (uscat in etuva la 1050C pana la greutate constanta) si se aduc cantitativ intr-un flacon cotat de 100 ml. 1ml sol contine 1 mg NO3. Sol etalon de lucru: se prepara prin diluarea solutiei stoc pentru a aobtine o concentratie de 0.1 mgNO3/ml; Sulfat de aluminiu sol 10%. Se cantaresc 10g sulfat de aluminiu [Al 2(SO4)3 18 H2O] si se dizolva in 90 ml apa distilata.

Modul de lucru Determinarea nitratilor se face in ziua in recoltarii probei pentru a evita modificarea concentratiei datorita unor procese microbiologice. Cand acest lucru nu este posibil , proba se conserva prin adaugare de clorura mercurica sau cloroform. Daca apele sunt tulburi sau colorate se aduga 0.5ml solutie de sulfat de aluminiu pentru 100 ml apa de analizat, se agita 5 minute cu un agitator magnetic si se lasa sa se limpezeasca. Se iau 10 m din lichidul supernatant sau din apa ca atare, se introduc intr-o capsula de sticla sau de portelan si se evapora la sec, pe baie de apa. 45

Dupa racire, se introduce in capsula 1 m acid fenolic disulfonic, rotind capsula pentru a aumezi intreaga suprafata a reziduului si se lasa in repaus 15 minute. Se adauga apoi 2 ml apa distilata si solutie de amoniac, cu picatura, pana cand culoarea galbena nu se mai intensifica. Se aduce cantitativ continutul capsulei intr-un balon cotat de 25 ml, se completeaza volumul la semn cu apa distilata si se masoara intensitatea coloratiei la un spectometru, = 410 nm, fata de o proba martor (o proba de apa distilata, fara azotati), prelucrata la fel ca probele de analizat. Valorile absorbantelor se raporteaza la graficul de etalonare. Pentru obtinerea curbei de etalonare se prelucreaza in modul descris anterior volume diferite din solutia etalon de lucru. Calculul rezultatelor Concentratia azotatilor in apa se calculeaza conform relatiei: NO3 (mg/dm3)= In care: Cx continutul de azotiti din proba fotometrata, g/ml; V volumul flaconului cotat, ml; V1 volumul de apa luat in analiza, ml.

Determinarea detergentilor prin metoda 1.14697


Metoda

Spectroquant

Agentii de suprafata anionici de tipul sulfonat si sulfat reactioneaza cu colorantul cationic albastru de metilen formind un complex care apoi se extrage cu cloroform. Culoarea albastra a fazei organice este determinata fotometric. Influena substanelor strine De obicei toti compusii care pot reactiona cu substante (reactivi) anionici de exemplu agenti de suprafata cationici interfera in determinare dand rezultate false mai mici . In pus , toate substantele continute in apa care pot reactiona cu albastru de metilen formand compusi solubili in cloroform , interfera in determinare , dand rezultate false mai mari. Sarurile neutre nu interfera in determinare peste urmatoarele concentratii: - NaCl 0,1% - NaNO2 0,01% - NaSo4 10% Reactivi si produse auxiliare inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic, intre 15 si 25 o C. Continutul unui ambalaj: - Reactiv T-1K: 1 flacon - Reactiv T-2K: 1 flacon - 25 tuburi de reactie - 1 tub blank (capac alb) se cere numai cand se utilzeaza fotometrul SQ 118 - 1 folie cu etichete rotunde pentru numerotarea tuburilor. Ali reactivi si accesorii: 46

- Benzi indicatoare universale de pH 0 14, art. nr. 1.09535.0001. - Solutie NaOH 1mol/l , art. nr. 109137 - Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr. 109057 - 1 dodecil benzen sulfonat de sodiu , art. nr. 1. 121460005 - Pipete cu volum de 5 ml. Modul de lucru Proba preparat 5,0 ml Pipetai intr-un tub de reacie ( 10 20 0C ) (10-200C).Nu amestecati continutul! Reactiv T-1K 3 picturi1) 2 picaturi Adugai nu amestecati continutul! Adugai, inchideti usor tubul de reactie si

Reactiv T-2K agitati pentru 30 sec.

Lasati n repaus 10 minute ( timp de reacie ) Scuturati usor tubul de reactie inainte de determinare. Daca faza inferioara este tulbure, incalziti usor tubul in mina. Masurati proba la fotometru inei flaconul vertical in timp ce adugai reactivul. Observaii asupra msurtorii: Pentru msurtori fotometrice tuburile de reactie trebuie s fie curate. Stergei dac este necesar, cu o crp uscat i curat. Turbiditile fazei inferioare (faza albastra cloroformica) dau rezultate false mari. Culoarea solutiei de masurat ramine stabila timp de 30 min. dupa terminarea timpului de reactie mentionat mai sus. Dupa 60.min. valorile masurate scad cu 6%. Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate masurile de asigurare a calitatii (DWA A 704 ). Pentru verificarea sistemului fotometric de masurare (reactivi-test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru se poate folosi o solutie standard proaspat preparata de un continut de 1 mg/l de dodecansulfonat de sodiu.Interferentele care depind de esantion (efecte de matrice ) pot fi determinate cu ajutorul adaugarii standarului. Date caracteristice de calitate Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dup ISO 8466 -1 i DIN 38402 A51 ( cuve 10 mm). Deviatia standard a procedeului (mg/l X) Coeficientul de variatie a procedeului % Interval de ncredere (mg/l X) Numarul loturilor Date caracteristice ale procedeului Sensibilitate : 0, 03 Absorbana 0,010 A cores -punztoare la (mg/l X ) Exactitatea unei valori masurate : Max. 0,14 (mg/l X ) Pentru certficatele de calitate si de lot , vezi website. X acid 1 dodecan sulfonic , sare de 0,021 2,0 0,05 29

47

Determinarea

cuprului

prin

metoda

Spectroquant

1.14767.0001
Metoda In mediu amoniacal , ionii de cupru (II ) reactioneaza cu cuprizona si formeaza un complex albastru , care este determinat fotometric. Influenta substantelor straine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 3 si 0 mg/l Cu. Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera in determinare. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau % 3+ Al 1000 Ag+ 100 Pb2+ 100 Surfactantanti1) 5% Ca2+ 100 F1000 PO431000 Acetat de sodiu 20% Cd2+ 100 Hg2+ 100 S20,1 NaCl 15% CN0,1 Mg2+ 1000 SCN1000 NaNO3 15% 3+ 2+ 2Fe 100 Mn 1000 SiO3 100 Na2SO4 15% CO321000 NH4+ 1000 SO321000 EDTA 5 Cr3+ 10 Ni2+ 100 Zn2+ 100 Acid ascorbic 10 Cr2O72100 NO2Sn2+ 100 Hidrazina 10 1000 1) testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici. Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C. Continutul unui ambalaj: - 4 flacoane cu reactiv Cu 1A - 1 flacon cu reactiv Cu - 2A - 1 lingura de masura, verde - 1 autoselector Alti reactivi si accesorii: - Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456 - Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor - Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu microun sau + tuburi goale cu dop infilet (25 buc) , art.nr 1.14724.001+ termoreactor - Apa oxigenata 30% H2O2 ( Perhidrol ), art. nr. 1.07209 - Merckoquant Test Cupru, art. nr. 1.10003.0001, domeniu de masura 10 300 mg/l Cu - Benzi indicatoare universale de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001 - Benzi indicatoare Neutralit de pH 5-10 , art. nr 1.09533.0001 - Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137 - Acid sulfuric 0,5 mol/l , art. nr 1.09072 - Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001 - Pipete cu volum de pipetare 5 ml - Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si 1.14944.0001. Modul de lucru 48

Proba pretratata ( 10-30 oC ) Reactiv Cu- 1A

5,0 ml

Pipetati in tubul de reactie

Reactiv Cu- 2A

1 lingura Adaugati si agitati puternic pina cind reactivul e verde, rasa complet dizolvat. pHul trebuie sa fie in domeniul 7 - 9,5. Verificati cu benzile indicatoare de pH Neutralit. 5 picaturi Adaugati si agitati.

Lasati in repaus 5 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati la fotometru . Pentru masurare in cuve de 50 mm, numai volumul probei trebuie sa fie dublat. Observatii asupra masuratorii: Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu apa distilata in locul probei ) Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu o cirpa curata si uscata. Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate false mai mari. pH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 7 9,5. Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 30 minute dupa terminarea timpului de reactie mentionat mai sus ( dupa 45 minute , valorile masurate scad cu 5 % ). In cazul in care concentratiile de cupru depasesc 50 mg/l, se formeaza alti produsi de reactie si apar valori false, mai mari.In aceste cazuri este indicat sa se efectueze un control al plauzibilitatii rezultatelor prin dilutia probei ( 1:10, 1:100 ). Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ). P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30. Acest articol contine o solutie standard de 2 mg/l Cu2+ pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ). Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 1 si DIN 38402 A51: Deviatia standard a procedeului +/- 0,059 mg/l Cu Coeficientul de variatie a procedeului +/- 1,94% Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 0,09 mg/l Cu Numarul loturilor 19 Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,04 mg/l Cu ( cuve de 10 mm ) 0,01 mg/l Cu ( cuve de 50 mm) Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,15 mg/l Cu ( cuve de 10 mm )

49

Determinarea

cromului

prin

metoda

Spectroquant

1.14758.0001
Reducerea Cr ( VI ) la Cr ( III ) cu oxidarea simultana a difenilcarbazidei la difenilcarbazona , urmata de formarea unui complex rosu violet , crom ( III )difenilcarbazona. Instructiuni de folosire Kit cu reactivi pentru analiza fotometrica. Serveste si ca trusa dubla de umplere a kitului Microquant. Cantitatea folosita pentru fotometrie este determinata de volumul cuvelor utilizate. Pentru cuve rectangulare , se folosesc solutii preparate in tuburi de incercare, iar pentru cuve rotunde sau in forma de flacon , solutiile se pun direct in cuve. Pentru acestea din urma , e recomandat sa se incerce in prealabil, daca volumul este suficient pentru a acoperi raza luminoasa a fotometrului. Accesorii: 1. Filtru de interferenta R 540 Spectroquant 2. Cuva de calibrare Spectroquant Crom 3. Cuve patrate - 10 mm - 20 mm - 50 mm Sistem de masura Mod de lucru Numarul de determinari a) Adaugarea Cr-1A b) Adaugarea Cr-2A* ) Spectroquant 1.14758.0001 650 1 masura rasa ( gri ) 6 picaturi Aquaquant 1.14441.0001 150 2 masuri rase ( gri ) 12 picaturi in tubul interior 20 ml in cele 2 tuburi

c) Adaugarea probei 5 ml proba T= 5-40o C( masurare optica) T=20-35oC(masurare fotometrica) t Lasati in repaus 5 minute d) Masurare Colorimetrare la 540 nm Comparatia culorilor * apoi agitati tubul inchis ermetic , pina cind Cr-1A este complet dizolvat

Reactia de culoare Dupa dizolvarea difenilcarbazidei ( reactiv Cr-1A ) intr-un amestec continind putin acid fluorhidric ( reactiv Cr-2A ), aceasta este oxidata la difenilcarbazona de catre Cr ( VI ) , Cr ( III ) rezultat din reactie , reactioneaza cu difenilcarbazona , formind un complex colorat rosu violet. Masurare Masurarea optica cu Aquaquant si Microquant. Culorile folosite la comparare pentru Aquaquant si Microquant sint determinate in lumina naturala (5600 K) sau, alternativ, la lumina artificiala corespunzatoare(5000 K, tub fluorescent lumina naturala Osram). In cazul luminii artificiale normale ( 4300-2800 K ) pot surveni decalaje de culoare, dar cel mai des permit o potrivire a culorilor. Observatie importanta Reactivitatea cromului in solutii apoase. Reactia descrisa la paragraful 2 nu e posibila decit in prezenta cromului hexavalent , adica cromat sau dicromat , deoarece numai Cr ( III ) intermediar , reactiv nehidrolizat este produs in timpul reactiei .In contrast , Cr ( III ) prezent in ape sub forma hidrolizata sau legat in 50

complecsi , nu participa la reactia de culoare . Decomplexarea este posibila prin concentrare si evaporare cu H2SO4 96% nr.731. Amestecind cu oxid de mangan ( IV ) nr 5953 urmat de filtrare,se poate transforma Cr (III ) in Cr ( VI ). Mentinerea valorii pH-ului La sfirsitul reactiei pH-ul trebuie sa fie aproximativ 2,5 ( 5 si 6 ml proba ) sau aproximativ 3 ( pentru 10si 20 ml proba ).Probele mai acide sau mai alcaline trebuie sa fie ajustate corespunzator cu H2SO4 sau cu solutie de NaOH. Este indicat sa se foloseasca combinatia de benzi indicatoare speciale nr. 9540 ( pH 0-2,5 ) si nr. 9541 ( pH 2,5-4,5 ).

Determinarea

Fierului

prin

metoda

Spectroquant

1.14761.0001
Metoda Toti ionii de fier sunt redusi la ioni Fe(II).Intr-un mediu tamponat cu tioglicolat, acestia reactioneaza cu un derivat de triazina si formeaza un complex rosuviolet , care este determinat fotometric. Influenta substantelor straine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 1,5 si 0 mg/l Fe. Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera in determinare. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau % Al3+ Ca2+ Cd2+ 1000 1000 1000 Cu2+ F5 1000 Pb2+ 10 PO431000 S2Surfactanti1) Acetat de 5% NaCl 20% NaNO3 20% Na2SO4 20% EDTA 10% 1% sodiu

Hg2+ 1000 10 CNMg2+ SCN1000 100 1000 Co2+ 5 Mn2+ SiO321000 1000 CO321000 NH4+ SO321000 1000 Cr3+ 100 Ni2+ Zn2+ 10 1000 Cr2O72NO250 100 1)testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici.

Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C. Continutul unui ambalaj: - 4 flacoane cu reactiv Fe AN - 1 autoselector Alti reactivi si accesorii: - Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456 - Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor 51

Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu microunde sau + tuburi goale cu dop infiletat (25 buc) art.nr 1.14724.001+ termoreactor Merckoquant Test Fier , art. nr. 1.10004.0001, domeniu de masura 3 500 mg/l Fe 2+ Benzi indicatoare de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001 Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137 Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057 Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001 Pipete cu volum de pipetare 5 ml Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si 1.14944.0001.

Modul de lucru Proba pretratata ( 10-40 oC ) Reactiv Fe- AN 5,0 ml 3 picaturi Pipetati intr-o eprubeta Adaugati si amestecati

Lasati sa stea 3 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati la fotometru . Pentru masurare in cuve de 50 mm, volumul probei cit si cantitatea de reactiv Fe AN trebuie sa fie dublate. Observatii asupra masuratorii: Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu apa distilata in locul probei ) Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu o cirpa curata si uscata. Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate mai mari. PH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 3,2 4,5. Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 60 minute dupa terminarea timpului de reactie mentionat mai sus. Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30. Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ). Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 1 si DIN 38402 A51: Deviatia standard a procedeului +/- 0,011 mg/l Fe Coeficientul de variatie a procedeului +/- 0,44% Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 0,03 mg/l Fe Numarul loturilor controlate +/- 33 Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,021 mg/l Fe ( cuve de 10 mm ) 0,0042 mg/l Fe( cuve de 50 mm) Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,08 mg/l Fe ( cuve de 10 mm )

52

Concluzii Sloganul Nepasarea ta naste monstri! este perfect in cazul dat.


In urma acestui proiect, in care am monitorizat calitatea apei raului Bahlui, am realizat cat de contaminat sau necontaminat este mediul in care traim, la poluarea acestuia avand o buna contributie si raul Bahlui in a carui ape seunt aruncate deseuri si multe alte substante rezultate in urma unor industrii. Dat fiind faptul ca apele raului strabat orasul Iasi acesta acumuleaza o multitudine de impuritati din diferite zone, fie industriale care poluaeaza in cea mai mare ,masura sau alte surse de poluare. Insa multi vor fi surprinsi sa afle cate lucruri se pot face din doze de aluminiu, sticle de plastic sau din anvelope uzate. Vor descoperi ca deseurile noastre au valoare. Din ele se pot realiza o multime de lucruri care ajung din nou in cosul tau de cumparaturi, utilizand mai putine resurse naturale, energie si apa. S-a propus la cererea unor organizatii ca raul Bahlui sa fie un rau navigabil, dar suntem cu totii constienti caci pentru a avea loc acest mare proiect, raul necesita o curatire foarte migaloasa si care va dura timp indelungat. Iar sloganul de final care speram ca va urni din loc gandirea omeneasca si va spori ecologizarea si curatenia mediului:

Fiecare om este o piesa in puzzle-ul unei lumi mai curate!

53