Sunteți pe pagina 1din 24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redactia

REVISTA PRESEI 01 16 februarie 2012

Adevrul

PDL Bucureti: Oprescu e suprat c nu s-au votat PUZ-urile finanatorilor si


Organizaia de Bucureti a PDL afirm, n replic la comunicatul transmis mai devreme de municipalitate, c primarul general al Capitalei este ipocrit atunci cnd vorbete despre faptul c majoritatea din CGMB ar fi votat la edina de ieri mai multe PUZ-uri private. PDL Bucureti i aduce aminte lui Sorin Oprescu c el este cel care a propus 105 PUZ-uri cu doar dou zile nainte de intrarea n vigoare a modificrilor la Legea Urbanismului care nu mai permit derogrile de la Planul de Urbanism. Dac au existat interese necurate, acestea cu siguran au fost ale primarului general. De altfel, PDL Bucureti a denunat aceste afaceri de pre-campanie electoral ale lui Sorin Oprescu nc de ieri, inaintea edinei Consiliului General. Comunicatele de pres mincinoase pe care le d Sorin Oprescu n acest moment nu sunt rezultatul faptului c nu s-au aprobat PUZ-urile pentru investiii vitale, ci ale faptului c sau respins dou proiecte ale unor prieteni de-ai primarului general care aveau interese mari. Sorin Oprescu vroia s se realizeze turnul de 100 de metri de la Rzoare al avocatei Lucia Chereche, cea care i-a finanat campania electoral la Preedinia Romniei, i posibilitatea de a se construi n Parcul Tineretului din Bucureti, distrugndu-se astfel cel de-al doilea parc ca mrime al Capitalei; se spune n comunicat. Organizaia de Bucureti a PDL mai afirm c primarul general este acum furios c a pierdut sursele de finanare pentru campania electoral i c nu a reuit s ocoleasc legea aa cum ar fi vrut. Prin intrarea n vigoare de la 1 februarie 2012 a unor noi norme de urbanism, i prietenii lui Sorin Oprescu vor trebui s construiasc legal, se spune n text. PDL Bucureti reamintete c, n mandatul actualului primar general, n Capital s-a construit de o manier haotic, aceast stare de confuzie fiind artificial ntreinut prin faptul c Sorin Oprescu nu a realizat un nou Plan de Urbanism General. Buldozerele comuniste pe care le-a mnat n lupt edilul-ef mpotriva cldirilor monument-istoric sunt dovada cea mai clar a faptului c, pentru Sorin Oprescu, nimic nu este sfnt i va clca sub enile orice pentru apropiaii si, se spune n comunicat. PDL Bucureti cere primarului general s i exercite cu bun credin atribuiile pe care le are i s stopeze construciile ilegale din Bucureti, n acest moment el fiind girantul ilegalitilor i abuzurilor care sluesc Capitala. ADRIAN DDRLAT, 31 ianuarie 2012
1

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Adevrul

Soluii imobiliare ecologice pe timp de criz: case din paie cu doar 6.000 de euro
Un cuplu de arhiteci tineri din Bucureti a importat trendul eco al caselor de paie din Vestul Europei, America i Australia, dedicndu-i ultimii doi ani studierii acestei tehnici. Dac celor mai multi dintre noi povestea purceluului care i-a construit o ,,cas din paie", ne-a nveselit copilria, recesiunea, n combinaie cu viziunea ECO a secolului XXI, i-au determinat pe cei doi arhiteci s ne arate c povetile pot deveni realitate. Ramona i Daniel Barbu Mocnescu i-au petrecut ulimii doi ani studiind materialele, clima i geografia Romniei, metode i retete de tencuial cu argil i, n vara anului 2011 au pus pe hrtie planul a ceea ce va fi prima cas de baloi de paie din Romnia! Au avut norocul s gseasc un client receptiv la ideile neconvenionale i care nu s-a ferit s fie primul romn ce investete n astfel de proiecte. Cei doi tineri sunt pasionai de tot ce nseamn eco, de aici plecnd cutrile lor n domenul arhitecturii sustenabile. Acum o sut de ani, cnd colonitii americani din statul Nebraska obinuii s ridice construcii din lemn se confruntau cu lipsa materialului, au fost nevoii s se adapteze condiiilor i astfel au ajuns s se foloseasc de ce au gsit la ndemn. Paiele rezultate din urma colectrii cerealelor se gseau din belug, astfel constructorii vremii le-au transformat n baloi, rezultnd un material perfect pentru construcii. Casele din paie, un trend occidental n viziunea celor doi arhiteci care au pus bazele primului birou de arhitectur din Romnia ce se ocupa cu astfel de proiecte, Neuron Arh Design, orice discuie legat de casele ecologice trebuie s plece de la Regula celor 3 E : Economic, Ecologic i Eficient Energetic. Aceast regul nsumeaz principalele avantaje ale unei case din baloi de paie. Ca arhitect, sunt preocupat de gsirea unor soluii care s i ajute pe clienii mei s economiseasc, att n stadiul construirii dar i apoi, prin eficientizarea costurilor de nterinere.Casele din baloi sunt departe de a fi doar un moft al ecologitilor sau un trend occidental. Sunt construcii demne de ncredere, datorit costului redus, a eficienei termice sau a adapdabilitii n funcie de locul destinat construirii. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru cei care vor s construiasc o cas n vremurile acestea, susine entuziast Daniel.

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Conceptul este destul de simplu: Se face un schelet de lemn care este apoi umplut cu baloi de paie ce in astfel locul clasicei crmizi de BCA. Apoi, peretele se imbrac intr-un amestec de argil, nisip, ap, i rumegu care funcioneaz ca mortar. Casele construite astfel sunt uimitor de rezistente. Incendiile i obolanii ar putea s-i ngrijoreze pe cei care vor s se mute ntr-o astfel de cas. Avantajul este c locuina mentine o temperatur optim, fiind supereficient energetic datorit grosimii de 60-100 cm a zidului. Pereii, cnd sunt acoperii cu tencuial din var sau pmnt, respir - las vaporii s treac fr risc de condens. Ulterior s-au descoperit i alte calitti, printre care o rezisten la foc, cutremure i sonorizare neateptat de bune explic specialistul. Un perete din baloi nu e complet rigid, asta pentru c, toate materialele folosite sunt flexibile, lucreaz pe ntreaga perioad de via a construciei i absorb att ocurile unui cutremur ct i sunetele mult mai bine n comparaie cu prefabricatele, iar materialele folosite sunt 100% ecologice si reciclabile. Rezist la inundaii i incendii Principala problem de care s-au lovit cei doi arhiteci bucureteni nu a fost reticena general cu care lumea privete astfel de proiecte in Romania, ci lipsa total a legislaiei privitoare la construciile alternative. Din pcate, n Romnia nu exist nici un fel de studiu referitor la construciile din materiale ecologice i, din aceast cauz, legislaia privitoare la astfel de construcii lipseste cu desvrire. Totui, n trile din vest precum Germania sau Frana s-au fcut nenumrate teste de rezisten la cutremur, eficien termic, permeabilitate, risc de incendiere sau rezisten n timp. Rezultatele au fost excepionale, fapt ce a dus nu numai la crearea unor normative favorabile, dar i legislatie pentru subvenionarea acestui gen de locuine. Este un lucru excepional, din care Romnia ar putea profita i economisi timp i bani, printr-o corelare a legislaiei Europene, spune Ramona. Cei doi pionieri ai construciilor eco sustin c, principalele temeri ale oamenilor referitore la baloii de paie ca material de construcie sunt legate de roztoare, riscul de incendiu sau permeabilitate. Soluiile pentru aceste probleme sunt oferite tot de natur, zic ei. n momentul n care se aplic tencuiala de pmant peste baloi, zidul devine ignifug i impermeabil. Asta nseamn c, dac mortarul a fost aplicat uniform pe ntreaga suprafa, aceste trei probleme au disprut definitiv. n acest caz, cei doi arhitecti privesc casa de paie ca pe o alternativ nu doar ecologic, care prezint siguran i confort, ci i una foarte accesibil financiar. n dou sptmni cu doar 6000 de euro se poate ridica o astefel de construcie care s gzduiasc confortabil o familie cu cinci membri. VLAD IGNAT, 2 februarie 2012

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

HotNews

Ministerul Culturii a facut nominalizarile pentru noii membri ai Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Vezi cine va decide soarta patrimoniului construit din Romania
Ministerul Culturii a facut publica lista cu persoanele nominalizate pentru a face parte din noua Comisie Nationala a Monumentelor Istorice, din Comisia Nationala de Arheologie si din Comisiile Zonale ale Monumentelor Istorice. Aceste foruri decid declasarea monumentelor istorice, clasarea constructiilor valoroase, demolarea sau conservarea imobilelor din zonele istorice ale oraselor, descarcarea de sarcina arheologica a sit-urilor si tot ce este legat de protectia patrimoniul construit. ONG-urile contesta lipsa de transparenta a Ministerului Culturii in nominalizarea noilor membrii ai acestor Comisii, precum si competenta si buna credinta a unora dintre cei pusi pusi pe lista. Componenta acestor Comisii va ramane definitiva dupa aprobarea prin Ordin al ministrului Culturii. Nominalizari pentru Comisia Nationala a Monumentelor Istorice Presedinte: Arh. Ioan Aurel Botez Vicepresedinti: Virgil Polizu, Jozsef Kovcs, Liviu Ianasi, Corina Popa Membri: Ileana TUREANU, Gza Keresztes, Vasile Mitrea, Gheorghe Patrascu, Oliviu Boldura, Blint Szab, Ildik Mitru, Zeno Karl Pinter, Marius Porumb, Gheorghe Sion, Niels Auner, Hanna Derer, Zoltn Mth, Anca Ginavar, Sanda Ignat, Doina Bubulete. Pe ce criterii au fost nominalizati noii membri ai acestor Comisii? Nici legea, nici reprezentantii Ministerului Culturii nu sunt prea expliciti. In Ordinul ministrului Culturii 2435/2006 prin care s-a aprobat Regulamentul de Organizare si Functionare a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si a Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice nu scrie niciun cuvant despre asta. "Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este fomata din 21 de membri, personalitati, specialisti si experti atestati din domeniul protejarii monumentelor istorice, numiti prin Ordin al ministrului Culturii si cultelor, potrivit legii, pentru un mandat de 5 ani. Mandatul poate fi reinnoit in mod consecutiv dect o singura data", sunt singurele informatii care ne sunt date despre componenta Comisiei. Cam aceleasi informatii si despre componenta Comisiilor Zonale: "Comisiile zonale sunt compuse, fiecare in parte, dintr-un numar de noua membri, presedintii acestora provenind, de drept, dintre membrii Comisiei. Din componenta comisiilor zonale fac parte arhitectii sefi ai judetelor, respectiv arhitectul sef al municipiului Bucuresti, precum si personalitati sau specialisti si experti atestati de catre Ministerul Culturii si Cultelor, din domeniul protejarii monumentelor istorice".
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a putut fi contactat pana la data aparitiei acestui articol pentru a oferi informatii despre cum au fost facute nominalizarile. Ce spun ONG-urile despre nominalizarile facute de Ministerul Culturii Roxana Wring, presedinta Asociatiei ProDoMo: "Suntem dezamagiti ca MCPN continua sa evite dezbaterea, incalcind legea transparentei decizionale in administratia publica, 52/2003.Pe 24.01.2012, am adresat, impreuna cu Asociatia Salvati Bucurestiul, o scrisoare Ministrului Culturii, solicitind numele si CV-urilor viitorilor membri CNMI, institutiile care i-au nominalizat si minimele exigente impuse de MCPN pentru numirea lor. Nu am primit raspuns. Din acest punct de vedere, ceea ce se regaseste pe site-ul MCPN este incomplet si reflecta modul opac, nedemocratic, prin care MCPN comunica cu publicul. Unde sunt CVurile? Unde sunt institutiile care i-au nominalizat? Unde este data pina la care se face dezbaterea? De fapt suntem in fata unui exercitiu de mimare a transparentei, de ignorare a spiritului legii transparentei. Dintre membrii nominalizati, a caror performanta am urmarit-o pna acum, avem rezerve referitor la nominalizarea domnului Polizu, fostul presedinte CNMI, nominalizat ca presedinte al CZMI Bucuresti. De exemplu, dl. Polizu a inclinat balanta in favoarea distrugerii bulevardelor Aviatorilor si Kiseleff prin avizarea pasajelor rutiere. Numele dlui Polizu se leaga si de proiectul, din fericire abandonat, de acoperire a Curtii Vechi din Bucuresti, proiectul urmind sa fie facut de firma sa, Polarh. Suntem foarte preocupati de conflictele de interese ale unora din membrii Comisiei, care in calitate de asociati ai unor firme de restaurare, participa la avizarea propriilor proiecte finantate din bani publici. Finantare care se face de cele mai multe ori fara o minima transparenta. Pe de alta parte, Aurel Botez, propus ca presedinte al CNMI, este cel care a elaborat studiul istoric pentru autorizatia de desfiintare a Kiseleff 39. Autorizatia a fost anulata de Instanta de judecata, demolarea fiind ilegala. Avind in vedere ca dl. Patrascu a emis de multe ori pareri critice referitor la regulamentul zonelor protejate si ca, printre altele, a semnat desfiintarea imobilelor Povernei nr. 2, cartata ca nedemolabila si Povernei 1-3, monument istoric, si ca in ultimii 3 ani toate PUZ-urile din zonele protejate din Bucuresti, de cele mai multe ori atentate la integritatea arhitecturala si ambientala a acestor zone istorice au fost avizate de dl. Patrascu, in calitate de arhitect sef, ne intrebam cum se justifica nominalizarea sa ca membru al Sectiunii de Urbanism si Zone Protejate? Deplingem faptul ca dl. Pippidi si Sergiu Nistor nu mai sunt membri in comisie, amindoi vocali in favoarea protectiei patrimoniului: dl. Pippidi cunoscut pentru refuzul de a aviza proiecte distrugatoare, printre care Aviatorilor-Kiseleff, Stirbei Plaza, pentru patrimoniul bucurestean si dl. Nistor, aparator al patrimoniului Rosiei Montane. In plus, din comisie nu face parte niciun reprezentant al societatii civile care s-a manifestat public pentru protejarea patrimoniului. In acest sens, propunerile pentru noile CNMI si CZMI reprezinta un pas inapoi din toate punctele de vedere si incalca legislatia europeana si nationala".
5

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: "Pe site-ul Ministerului Culturii nu exista o procedura prin care si o data limita pana la care organismele interesate pot sa trimita observatii. In absenta acestei proceduri, nu putem vorbi de transparenta. Nu exista alaturi de lista propusa, asa cum au solicitat ONG-urile, CV-urile membrilor propusi (un element important al CV-urilor fiind firmele la care acestia isi desfasoara activitatea si proiectele in care au fost angrenati in ultimii ani). Nu se comunica, asa cum au solicitat ONG-urile, numele institutiilor care au propus fiecare din acesti membri, conform art. 30 alin. (5) din Legea monumentelor istorice 422/2001. In componenta noii Comisii se regasesc persoane care, facand parte din fosta Comisie, s-au aflat in conflict de interese, avand alocate lucrari platite de Oficiul National al Monumentelor Istorice: Ioan Aurel Botez, Virgil Polizu, Niels Auner, Gheorghe Sion, Constanta Carp. In componenta Comisiei se gasesc, chiar in pozitii cheie, persoane controversate: presedintele propus al Comisiei, Ioan Aurel Botez, este autorul studiului istoric in urma caruia a fost demolata cladirea din Sos. Kiseleff nr. 39. Ulterior, Tribunalul Bucuresti a constatat ca demolarea a fost ilegala. Vicepresedintele propus al Comisiei, Virgil Polizu, este fostul presedinte al Comisiei. Sub conducerea sa, Comisia a lucrat total netranspsarent si a luat decizii controversate (avizarea proiectului din spatele Palatului Stirbei dupa ce in prealabil fusese respins, declasarea Casei Radulescu dupa ce in prealabil se hotarase pastrarea, etc.). Gheorghe Patrscu, ca arhitect-sef al Municipiului Bucuresti, a semnat fara avizul Ministerului Culturii autorizatia de desfiintare pentru monumentele Asezamantul Sf. Sava din Piata Universitatii, str. Stirbei Voda 89 / Berzei 34, Povernei 1-3, precum si pentru alte zeci de imobile din zone protejate. Exista 6 hotarari ale instantelor care anuleaza sau suspenda autorizatii semnate de el. Constanta Carp, ca presedinte a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucuresti-Ilfov-Giurgiu, a avizat pe 7 februarie 2011 demolarea a 18 cladiri din zona Berzei-Buzesti, dupa ce pe 26 ianuarie 2011, ca membra a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, semnase impotriva demolarii acestora. Au fost excluse din noua Comisie persoane care in fosta Comisie s-au manifestat constant in favoarea protejarii patrimoniului: Andrei Pippidi, Sergiu Nistor, Silviu Angelescu, Alexandra Chiliman. A fost exclusa din Sectiunea evidenta a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice fosta presedinta a Sectiunii, Hanna Derer, specialist de inalta tinuta si de o moralitate ireprosabila. Nu exista in Comisie un reprezentant al ONG-urilor, asa cum prevede explicit art. 30 alin. (5) din Legea 422/2001. Trebuie exclusa prevederea care interzice accesul publicului la sedintele Comisiei Nationale ale Monumentelor Istorice, iar procesele verbale cu votul membrilor trebuie sa fie publice". Florin Balteanu, reprezentant Observatorul Urban al Uniunii Arhitectilor din Romania: "n primul rind as dori sa comentez modul in care Ministerul Culturii intelege transparenta. A afisat pe pagina web, la o sectiune foarte rar folosita, denumita "transparenta", proiectele de Ordine privnd componenta CNMI, CZMI si a Comisiei Nationale de Arheologie, fara o nota de fundamentare (aici ar fi fost interesante criteriile de selectie ale membrilor), fara sa fie mentionata data afisarii, data pina la care se primesc opinii din partea populatie. Legea
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

52/2003 obliga la realizarea unei consultari publice cu cel putin 30 de zile inaintea adoptarii unui astfel de act normativ si impune unele conditionari legate de realizarea consultari, nerespectate. Conventia de la Granada, privind patrimoniul arhitectural al Europei, obliga la transparenta. Ministerul Culturii, indiferent ca este vorba de institutia propriu-zisa sau de Directia de Cultura Bucuresti, este unul dintre corespondentii cei mai tacuti ai Observatorului Urban Bucuresti al Uniunii Arhitectilor din Romnia, fie ca este vorba de sesizari privind unele monumente sau de propuneri de acte normative. La sedintele CNMI si CZMI nu se poate asista, procesele verbale ale lor nu sint publice. Legat de componenta CNMI si CZMI, remarc faptul ca, desi legea spune ca acestea sunt "stiintifice, de specialitate", in fapt ponderea persoanelor fara atestat din partea Ministerului Culturii este mare: 23,80% din CNMI, 66,67% din Sectiunea de Urbanism a CNMI, intre 55,56% si 88,89% pentru oricare dintre Comisiile Zonale. Ce autoritate morala are o comisie cu 8 membri neatestati si un singur specialist/expert (cazul comisiilor zonale din Timis-AradCaras Severin-Hunedoara, Constanta-Tulcea-Ialomita-Calarasi, Bacau-Vaslui-VranceaGalati). Sa presupunem ca la o sedinta respectivul specialist nu poate fi prezent, de ce un proiectant, care prin lege este obligat sa fie atestat ar trebui sa prezinte un proiect unei astfel de comisii si de ce o astfel de comisie i-ar putea cere sa schimbe ceva in proiect. Si chiar daca ar fi prezent, decizia Comisiei se ia cu jumatate plus unul dintre membri prezenti, se poate intimpla ca acea Comisie sa ia o decizie impotriva singurului specialist. In Romnia sunt 132 de experti si 470 de specialisti atestati MCPN, mi-e greu sa cred ca nu au existat posibilitati de a evita situatia descrisa mai sus, situatie care, in fapt, arata ca insusi Ministerul nu pune pret pe atestatele pe care le elibereaza si pe protectia monumentelor in sine". Atributiile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si a Comisiilor Zonale Potrivit Ordinului, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice are urmatoarele atributii: - propune aprobarea strategiei nationale privind protejarea monumentelor istorice, elaborata de Institutul National al Monumentelor Istorice; - formuleaza prioritatile privind lucrarile si masurile necesare pentru asigurarea protejarii monumentelor istorice, indiferent de situatia lor juridica si de sursa de finantare; - propune aprobarea, prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor, a metodologiilor, normelor, normativelor si reglementarilor din domeniul protejarii monumentelor istorice, elaborate de specialisti din Ministerul Culturii si Cultelor sau de institutiile specializate din subordinea acestuia; - propune clasarea, declasarea, neclasarea sau nedeclasarea si schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice; - propune criteriile de atestare a specialistilor si expertilor din domeniul protejarii monumentelor istorice, precum si criteriile de reglementare a activitatii operatorilor economici cu activitate in domeniul protejarii monumentelor istorice; - propune avizarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea Zone construite protejate"; - propune avizarea pentru sectiunile de specialitate din planurile privind amenajarea
7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

teritoriului care au ca obiect monumentele istorice sau zone construite protejate; - propune avizul privind studiile de fundamentare istorico-stiintifica pentru delimitarea zonelor de protectie a monumentelor istorice clasate, sau propuse a fi clasate in grupa A sau a zonelor construite protejate care cuprind monumente istorice clasate in grupa A, ale sectiunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului sau din planurile urbanistice generale, precum si pentru proiectele de restaurare a monumentelor istorice clasate in grupa A; - propune avizul pentru studiile de fundamentare si sectiunile de specialitate din planurile urbanistice generale ale unitatilor administrativ-teritoriale si din planurile urbanistice zonale, precum si pentru planurile urbanistice de detaliu, care au ca obiect monumente istorice clasate in grupa A sau zone construite protejate care cuprind monumente istorice clasate in grupa A; - propune avizul pentru documentatiile privind interventiile asupra monumentelor istorice sau inscriptionarea monumentelor istorice, avnd la baza texte avizate de organisme sau institutii stiintifice de specialitate; - propune avizul pentru interventii asupra imobilelor situate in zonele de protectie a monumentelor istorice si in zonele construite protejate, pentru care nu exista regulamente de constructie avizate conform art. 28 alin. (1) pct. 7 din Legea 259/2006 de modificare si completare a Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; - propune monumente istorice pentru a fi incluse in Lista patrimoniului cultural si natural mondial, precum si in Lista patrimoniului mondial in pericol, elaborate de UNESCO; - propune avizarea folosirii unor materiale, tehnici si tehnologii noi pentru restaurarea monumentelor istorice, in baza documentatiilor de specialitate; - propune programe de pregatire a specialistilor, precum si planuri-cadru de invatamnt, de formare si specializare in domeniul protejarii monumentelor istorice; - urmareste respectarea prevederilor legale referitoare la protejarea monumentelor istorice de catre detinatorii cu orice titlu, precum si de catre cei care executa lucrari la monumente istorice sau in zonele de protectie a acestora, indiferent de grupa de clasare a monumentelor istorice si semnaleaza eventualele incalcari ale legii institutiilor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor. Potrivit Ordinului, Comisiile Zonale ale Monumentelor Istorice au urmatoarele atributii: - fundamenteaza si propun elementele specifice strategiei regionale privind protejarea monumentelor istorice; - formuleaza prioritatile pentru protejarea monumentelor istorice in plan regional, in vederea evaluarii si asigurarii fondurilor necesare; - analizeaza si propun Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice clasarea sau declasarea monumentelor istorice din regiunile lor de competenta in grupa A sau B, dupa caz; - propun avizul privind documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea si reglementarea construirii zonelor de protectie a monumentelor istorice clasate in grupa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice clasate in grupa B; - propun avizarea studiilor de fundamentare din planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, planurile urbanistice zonale ale localitatilor care cuprind monumente istorice clasate in grupa B;
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

- propun avizarea planurilor urbanistice de detaliu si a proiectelor de executie in zonele de protectie a monumentelor istorice din grupa A si in zonele protejate cu monumente istorice clasate in grupa A, pentru care exista reglementari avizate de Ministerul Culturii si Cultelor; - propun avizul privind documentatiile tehnice care cuprind lucrari de cercetare, investigatii, expertize tehnice, proiecte tehnice si detalii de executie pentru monumentele istorice clasate in grupa B; - propun avizul privind documentatiile pentru lucrari de intretinere si reparatii curente la monumentele istorice clasate in grupa A, care nu aduc modificari de arhitectura ori ale componentelor artistice, in conditiile in care lucrarile se executa cu materiale si tehnici de lucru specifice epocii de edificare a monumentului istoric; - propun Comisiei si autoritatilor administratiei publice locale prioritatile de finantare si/sau de cofinantare, dupa caz, a lucrarilor de protejare a monumentelor istorice clasate in grupa B; - urmaresc respectarea prevederilor legale referitoare la protejarea monumentelor istorice de catre detinatorii cu orice titlu, precum si de catre cei care executa lucrari la monumente istorice sau in zonele de protectie a acestora, indiferent de grupa de clasare a monumentelor istorice si semnaleaza eventualele incalcari ale legii institutiilor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor; - membrii Comisiilor Zonale acorda consultanta de specialitate serviciilor deconcentrate, la solicitarea acestora. CATIUA IVANOV, 6 februarie 2012 Dilema Veche nr. 416

Muzeul oraului
Trecutul unui ora i explicaia prezentului su se gsesc, n rile civilizate, ntr-un muzeu special. La Bucureti avem unul cu acest rost, este Muzeul de Istorie al Municipiului, aflat n palatul Suu, adic pe Bdul I.C. Brtianu, la nr. 2. El a luat natere din iniiativ privat, cnd un admirabil director al Arhivelor Statului, Constantin Moisil, a njghebat, n 1929, Societatea istorico-arheologic Bucuretii vechi. Din primul moment, n statutul su, aceast Societate i declara intenia de a nfiina un muzeu municipal, care va publica o revist i o serie de lucrri istorice, arheologice, etnografice etc. privitoare la trecutul oraului i mprejurimilor. Ceea ce a fost numai parial realizat: muzeul a funcionat din 1931 pn n 1941, fiind organizat de eruditul G.D. Florescu, dar demolarea prosteasc a casei Moruzi (casa cu lanuri), unde fusese adpostit, pe Calea Victoriei, ntre Academie i casa Monteoru, a dus la mutarea sa n casa Cesianu, la colul Cii Victoriei cu str. Sevastopol. ntre timp apruser un volum de revist, Bucuretii vechi, i, cu acelai titlu, cel dinti numr din Arhivele Bucuretilor, care era un album cu documente iconografice, precum i culegerea acuarelelor lui Preziosi editate de Victor Brtulescu, sub titlul Vechi vederi bucuretene. Volume de documente au mai publicat tot atunci fraii Vrtosu i Ion Ionacu, premergtoare acelui corpus pe care a nzuit apoi s-l alctuiasc George Potra. Cercetrile de arheologie preistoric ale lui Dinu V. Rosetti au deschis i ele un drum. n 1959, Muzeul a fost inaugurat n sediul pe care-l ocup i astzi. Numai c a ncput pe mna unor servitori ai Partidului, cum au fost Florian Georgescu, delator, incult i grobian,
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Petre Dache sau Panait I. Panait. E adevrat c, pentru cercettori care nu-i gseau loc n alt parte din cauza dosarului, era, probabil, o ancor salvatoare, chiar dac activitatea muzeului era mai vizibil ndreptat spre lupta clasei muncitoare i spre identificarea caselor de ntlniri ale Partidului din ilegalitate. ntr-o alt cldire care aparinea muzeului, pe str. Marin Serghiescu, erau depuse diverse obiecte i fonduri ferite de ochii publicului. De pild, ascunse ntr-un seif erau documentele din arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, n cutiile mbrcate n catifea roie pe care nu le mai deschisese nimeni de la I.C. Filitti. i n prezent este expus numai o mic parte din cele 150.000 de obiecte care formeaz colecia. Am intrat ieri n casa pe care logoftul Costache Gr. Suu i-o construia n 1833, dup planurile arhitectului Konrad Schwink. Frate de domn i pretendent el nsui la domnie, pe ocolite sau fi, este unul dintre fanarioii care au rmas aici, ca minitri sub Regulamentul Organic. Fiul su i al Luxandrei Racovi, Grigore, cstorit cu Irina Hagi Moscu, a continuat s triasc n acelai decor cruia, n 1862, Karl Storck i-a adugat elementul unor scri impuntoare suind ctre etaj. Spaiile de la parter snt acum ocupate de expoziii: una de icoane (noi) n bibliotec, alta de art contemporan, din care o parte se ntinde i sus. Poate din cauza lor, expunerii cronologice, conceput din cele mai vechi timpuri pn n ajunul Marii Uniri (de ce numai att?), i lipsete aproape tot Evul Mediu. Aa c, de la un corn de Bos primigenius, idoli preistorici i statuete romane, se trece la inevitabilul Vlad epe, al crui hrisov de la 1459 este ca actul de natere al Bucuretilor. Dup cteva vitrine srace sau anoste, se ajunge la imperiala sabie de parad a lui Constantin Brncoveanu, adus de la Aezmintele Brncoveneti, unde era n 1945, i care fusese descoperit n 1927 la Paris. O ldi de breasl, avnd pe capac chipurile epitropilor, i o narghilea snt prea puin pentru a evoca viaa cotidian din veacul al XVIII-lea. De la distan, de pe peretele unui salon m privea un portret al lui Alexandru Vod Suu. Cu siguran, partea cea mai interesant se refer la epoca modern. Costume, vesel i mobilier: chiar biroul unui primar, foarte bine reconstituit. Cte un petic de hrtie e o raritate fascinant, fie c este un bilet de vacsin (certificat de vaccinare), fie un bilet de trotuar pentru 10 Mai, adic permisul de a ptrunde n publicul care asista la defilarea cortegiului regal. n 1871, maiorul Pappazoglu, anticarul arheolog i artist, i tiprete singur apelul adresat primarului Scarlat Kretzulescu i consilierilor si de curnd alei: ntoarcei ateniunea i plcerea Dvs asupra monumentelor naionale coninute n capital... numii barbai cu cunoscine a vizita monumentele, a v relata despre mbuntirea lor. Un ndemn de care i domnul doctor Oprescu are nevoie! Aa cum este, Muzeul e n declin. Misiunea care-i fusese hrzit atunci cnd a fost proiectat n 1921 era de a fi un suplement de realiti pentru instrucia colar i singura unealt prin care asupra claselor necultivate trecutul i poate ntinde influena lui nvtoare i nnltoare. Fa de aceste cuvinte ale lui N. Iorga, diferena este vdit. Nu e destul c strdania dlui Mnucu-Adameteanu, arheolog destoinic, a umplut un ntreg raft cu volumele n care public rezultatele spturilor sale, sau c alt cercettor activ, Adrian Majuru, este autorul unor lucrri foarte populare despre Bucuretii de acum o sut de ani. Reparaiile la casa Severeanu i la casa Cesianu care depind de Muzeu nu s-au terminat, cele la casa
10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Minovici nici n-au nceput. Dup cum am vzut, casa Suu e departe de a fi utilizat pe msura posibilitilor. n atmosfera de acolo se simte delsare i lipsete acea implicare n viaa public ce ar fi o datorie. Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureti. Dilema Veche nr. 417

Casa fr numr
n acest ora lsat prad tranziiei, cad, unele dup altele, casele vechi. Snt, mi vine s spun, case omorte. Am bgat acum de seam c, nainte de a fi drmate, ct mai snt n agonie, li s-a scos numrul, ca un semn al condamnrii la moarte. De aceea casa pe care am vzut-o azi i-a pierdut identitatea. Se gsete pe strada Dianei, acolo unde aceasta se bifurc ntre strada Italian i strada Calderon. Venind din Piaa C.A. Rosetti, ai n fa casa care se ntinde simetric n amndou direciile. Aripa de vest cuprinde sera, caracteristic pentru epoc. Faada principal privete spre pia. Porile curii, amndou, snt deschise, ua de intrare spre care se urc trei trepte are geamul spart, deasupra ei este o fereastr deschis, altele i ele n btaia vntului sau cu un oblon pe jumtate tras o jale! nuntru se vd pereii de crmid goal. n spate, ua de serviciu deschis invit homleii s intre. De ce atta dispre pentru o elegant cldire care pn anul trecut se pstrase intact i a crei valoare arhitectural este mai presus de orice ndoial? Cum se poate s nu fi fost aleas pentru nscrierea ca monument istoric? Mai nti, e o lucrare semnat. Autorul ei a fost Ernest Doneaud (1879-1959). n prima parte a carierei sale, el a aplicat ceea ce nvase la Paris, la cole des Beaux-Arts, de unde a venit n 1907: de exemplu, la Cercul Militar (Casa Armatei) n 1912 i la Palatul Senatului, pe care-l ncepuse n colaborare cu arhitectul Maimarolu, dar lsat neterminat din cauza rzboiului. Hotel Lido i Palatul CFR aparin unui alt stil, adaptat la moda anilor 30, simplu, sobru, funcional. Doneaud a construit mai ales edificii publice, ca Palatul de Justiie de la Ploieti sau hotelurile de staiuni termale la Govora i Climneti. Modelul de vil cu parter, etaj i mansard pe care l-a cldit pe strada Dianei l-a mai ncercat la osea i pe Bulevardul Lascr Catargiu. Aici are grdina de iarn i un turnule deasupra intrrii, ntre dou sfrleze de piatr. Nu tiu precis de cnd dateaz: din 1919 sau chiar ceva mai devreme. Dac nu m nel, casa a fost a lui Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang n diplomaia romneasc. Pn n 1913, el locuise n strada Luminei (azi Christian Tell), la nr. 16, mpreun cu fraii si, Vladimir, monseniorul, i Alexandru pictorul. Este acolo o cldire tot aa de frumoas, care este i ea sub ameninarea demolrii. n 1913, fiind ministru la Sofia, a cumprat casa cu nr. 44 din Dorobani, pe care a vndut-o n 1919, cnd era ministru la Roma: de atunci este ambasada Serbiei.

11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Dup venirea lui n strada Dianei, a continuat s fie trimis n strintate: la Paris, la Roma din nou i la Bruxelles, aa c nu a rmas n Bucureti dect n 1931-1932, ca ministru de Externe n Guvernul Iorga. Din cauza acestor absene, cineva care a locuit n copilrie pe aceeai strad i aduce aminte c, aproape tot timpul, casa era nchis. Ce-i de fcut? Nici Ministerul Culturii i Patrimoniului (vorb s fie!), nici Comisia Monumentelor Istorice, nici Muzeul Municipiului nu au avut mijloacele sau, mcar, intenia de a extinde ancheta asupra centrului Capitalei, ca s inventarieze cu un trainic temei documentar casele care trebuie pstrate. Semnalrile cu care s-a nsrcinat aici un singur om, care mai are i altceva de fcut i care nu era pregtit pentru acest rol, rmn zadarnice. De altfel, aceeai situaie a aprut i n celelalte ri care, ieind din comunism, au dat peste goana dup aur creia ne place s-i zicem capitalism. i la Belgrad, de pild, din cte am aflat, afacerile imobiliare iau cu asalt vechiul ora, unde nu mai locuiesc dect sracii. Lcomia, conjugat cu lipsa de educaie, lovete orbete. Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureti. Foto: R. Avram Ziare.com

Cele mai frumoase cladiri din lume


Catalogarea unei cladiri ca fiind frumoasa este discutabila, avand in vedere ca nu exista criterii clare dupa care sa se poata face acest lucru, ci doar aprecierea oamenilor, care difera adesea in functie de perceptia si gustul fiecaruia. Unele cladiri sunt insa aproape unanim considerate ca fiind frumoase, iar site ul Travel + Leisure a scos in evidenta o parte dintre acestea. 1. Sagrada Familia, Barcelona, Spania Cunoscutul arhitect Antoni Gaudi si-a dedicat mai mult de 40 de ani din viata pentru a realiza aceasta catedrala catolica, inca neterminata. Dupa moartea prematura a acestuia, in 1926 (a fost lovit de un tramvai), asociatii lui au continuat capodopera si, in ciuda faptului ca schitele originale au fost distruse in timpul Razboiului Civil Spaniol, constructia continua si in prezent. Terminarea cladirii este programata undeva intre 2017 si 2026. 2. Burj Al Arab, Dubai, Emiratele Arabe Unite Acest hotel de 60 de etaje, care are forma unei nave si care a fost construit pe o insula privata, a fost conceput pentru a deveni o emblema nationala. Iar frumusetea din interior este cel putin la fel de impresionanta afisata la exterior - hotelul are cel mai inalt atrium din lume (182 metri). Turistii care nu se cazeaza la Burj Al Arab pot avea
12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

acces la el rezervandu-si o masa la unul din restaurantele sale. 3. Institutul de Sunet si Imagine, Hilversum, Olanda Artistul grafic Jaap Drupsteen a acoperit cladirea care gazduieste Institutul de Sunet si Imagine din Olanda cu imagini de la televiziunea olandeza, proiectate pe sticla, pe toata suprafata celor patru pereti mari. Iar efectul este unul uimitor, atat din exterior, cat si din interior. 4. Templul Auriu, Amritsar, India Un altar sacru sikh este situat in mijlocul a ceea ce a fost candva un lac inconjurat de paduri. Buddha venea aici pentru a medita si, la fel si gurul Nanak, fondatorul cultului sikh. Templul a fost construit si distrus de mai multe ori, inainte ca versiunea din prezent sa fie ridicata, la sfarsitul secolului al XVIIIlea. Stralucirea acestei cladiri este amplificata si de reflexiile din apa care o inconjoara si, spiritual, de muzica ce se aude din templu zi si noapte. Templul este deschis 20 de ore pe zi, de la 6 a.m. la 2 a.m., iar noaptea este luminat. 5. Cladirea Congresului National, Brasilia, Brazilia Arhitectul Oscar Niemeyer este cel "responsabil" pentru aceasta cladire futurista, alcatuita in principal din doua turnuri gemene subtiri si din doua sali in forma de bol una pentru deputati si una pentru senatori. Cei care ajung acolo au ce vedea si daca viziteaza Green Hall, o parte a cladirii care gazduieste o colectie de picturi si sculpturi realizate de artisti brazilieni renumiti.

6. Muzeul Guggenheim, Bilbao, Spania Acesta este un muzeu de arta contemporana, care a ridicat la un alt nivel strategiile de a readuce in atentia publicului un oras industrial cazut in uitare. Dupa ce a fost construit a constituit chiar un soc pentru multi oameni, gratie aspectului lui ondulat si iesit din comun.

13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

7. Cladirea Chrysler, New York, statul New York Aceasta cladire al carei design a fost realizat de arhitectul William van Alen a fost cea mai inalta din lume in 1931, desi pentru mai putin de un an. Coroana ei, insa, realizata din inox, straluceste si impresioneaza inca, atat ziua cat si noaptea. 8. Manastirea Mont St. Michel, Normandia, Franta

Aceasta manastire nu impresioneaza neaparat prin arhitectura, ci indeosebi prin faptul ca este ridicata pe o stanca din granit situata in mojlocul unui golf. Prima manastire a fost construita in anul 709, iar refacerile au continuat sute de ani apoi.

9. Biblioteca Universitatii Brandenburg, Cottbus, Germania

Tehnice

Biblioteca acestei universitati care este situata intr-o zona mai izolata din estul Germaniei a fost conceputa de firma elvetiana de arhitectura Herzog & de Meuron, fiind realizata, la exterior, din sticla jivrata. In plus, este imprimata cu litere din diverse alfabete ale lumii si are o forma de amiba. ROXANA NIESCU, 10 februarie 2012 Adevrul

Castelele i conacele din Bihor sau un exemplu de cum s tergi istoria cu buretele
Ca multe alte obiective de patrimoniu din Romnia, castelele i conacele nobilimii maghiare au fost i ele uitate i ignorate, aa c multe se afl astzi n pragul colapsului. Pierderea lor ar nsemna ns tergerea unor capitole nu doar din trecutul naional, ci i din cel european. O minim aciune de salvare le-ar face s dinuiasc n timp i ar deschide drumul turistului de mine ctre o Romnie mai bogat.

14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

n zestrea cultural a Romniei de azi exist un numr deloc neglijabil de imobile cu o imens valoare istoric nu doar pentru studiul trecutului nostru, ci i pentru istoria multicultural european. Pe cuprinsul ntregii ri aflm astfel, pe lng vechile biserici ortodoxe, ceti moldave sau aezminte brncoveneti, i oraele greceti de la Marea Neagr, dar i necropolele bastarne ori aezrile sseti i maghiare din Transilvania. Toate, n egal msur, fac parte din motenirea patrimonial a rii, motenire care poate deveni o min de aur pentru turismul cultural. Conacele i castelele, poteniale pensiuni i case de vacan Ne vom ndrepta atenia n articolul nostru ctre castelele i conacele nobiliare maghiare din Transilvania. ntruct aceste tipuri de construcii se ntind n tot spaiul transilvnean, dar i n Criana, Banat i Maramure, ne vom opri de data aceasta asupra celor din judeul Bihor. Din pcate, cele mai multe dintre aceste castele ale nobilimii maghiare nu au fost incluse n patrimoniul cultural la categoria A (importan naional), ci au fost marcate doar drept obiective de interes local. Judeul Bihor nsumeaz astfel circa treisprezece imobile cu titlul de castel i alte cteva conace. Din pcate, importana lor istoric nu este cunoscut (n afara unui numr restrns de specialiti) i ele nu se regsesc n niciun ghid turistic; dei ar exista toate argumentele pentru aceast aciune. Din pcate, nici autoritile locale nu tiu cum ar putea s foloseasc aceste cldiri, muli reprezentani considerndu-le, pur i simplu, o povar pentru bugetele locale. Observm din numeroase exemple c fructificarea ncrcturii istorice a unui monument nu este ntotdeauna o soluie pentru salvarea acestuia. Adesea, primarii - nelund n calcul c pot exista mai multe opiuni pentru susinerea n via a imobilelor - ofer acestor cldiri doar ansa" de a deveni azile pentru persoane cu diverse dizabiliti sau sedii de societi comerciale - instituii care, prin natura lor, presupun o serie de modificri, i nu n favoarea monumentelor. Alteori, edilii ateapt pur i simplu s le vin de undeva nite bani - bani de care s nu aib nevoie n alte scopuri - ca s fac acolo un muzeu de orice natur. Dar, n loc s restrng paleta de posibiliti, primarii ar putea nchiria sau chiar vinde unele dintre aceste monumente pe care nu le pot ngriji, asigurndu-se c n contractele aferente sunt stipulate clauze clare cu privire la ngrijirea lor. ntruct vorbim mai mult de foste domicilii sau case de vacan, aceste castele i conace s-ar putea ntoarce la destinaiile iniiale - aciune cu mult mai puin invaziv dect dac ar fi gazde pentru diverse instituii..

15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Pentru exemplificarea strii teribile de degradare n care se gsesc mare parte dintre aceste imobile (i aceasta e situaia n toat ara, nu doar aici), am ales din judeul Bihor dou conace, Draveczky din comuna Tarcea i Curia Komarony din satul Otomani, comuna Slacea, i trei castele: Zichy din satul Diosig, Thelegdy din comuna Tileagd, Miskolczy din comuna Ciumeghiu. Conacele Draveczky i Curia Komarony se degradeaz pe zi ce trece Dac despre castelele nobiliare se cunosc mai multe amnunte, iar documentarea este mai lesne de fcut ntruct familiile nobiliare care le-au construit sunt dintre cele reprezentative pentru regiune, conacele stau foarte prost la capitolul datare/informaii. Aparinnd adesea unor funcionari mai bogai sau unor nobili de rang mic, datele despre aceste imobile au rmas pn n prezent captive fondurilor arhivistice. Astfel s-ar putea explica modul n care viceprimarul comunei Tarcea, Kerezsi Attila Sndor, localitatea n care se afl conacul Draveczky, a prezentat presei locale imobilul ca fiind o reedin a unui fost boiera". Tot n aceast localitate exist i conacul Frater, cldire reabilitat, care gzduiete n prezent un orfelinat. Conacul Draveczky, terminat n anul 1846, se afl ns la un pas de prbuire; o parte a tavanului a czut deja n interior. Primria nu a alocat fonduri pentru reparaii, invocnd c imobilul nu se afl n proprietatea sa, ns a realizat demersuri pe lng proprietari fr a obine rezultatul scontat. Cellalt conac pe care l prezentm este Curia Komarony din satul Otomani, comuna Slacea. Ridicat n secolul al XVIII-lea, imobilul se afl ntr-o avansat stare de degradare, prezentnd guri i fisuri mari n perei. n urm cu trei ani, primarul oferea o speran celor care voiau s vad acest imobil restaurat. Avem un proiect comun cu Ungaria, finanat de Uniunea European, pentru a reabilita Conacul Otomani. Proiectul se deruleaz n dou faze. Vrem s reabilitm partea interioar i exterioar i s deschidem o sal de expoziie legat de Apele Romne", declara pentru o publicaie local doamna Porsztner Sarolta Melinda. Ce s-a ntmplat de atunci i pn azi? n afara faptului c degradarea cldirii a continuat, lucrurile au rmas neclintite. Eti frumos, ai o ans... Castelele nobilimii maghiare trec printr-o selecie impus nu de vreun criteriu istoric, politic sau naional, ci de unul monden - al frumuseii. Astfel, dac unele dintre ele - cele spectaculoase din punct de vedere arhitectonic - au avut norocul s fie preluate de proprietari care au investit ct de ct n consolidarea lor, altele, banale", ridicate n dulcele stil clasic, ndur o soart extrem de aspr; chiar dac nc gzduiesc diverse instituii. Ce-i drept, aceste cldiri cu arhitectur banal", dei arat destul de ru, sunt cvasi-funcionale tocmai datorit micilor reparaii fcute din cnd n cnd. Poate cel mai bun exemplu al acestei selecii neoficiale" l reprezint Castelul Zichy din satul Diosig. n Bihor exist astfel trei castele construite de familia nobiliar Zichy: n localitatea Lugau de Jos, la Gheghie i cel din satul Diosig. Dac primele dou, spectaculoase ca arhitectur, au fost renovate i ntreinute, cel din Diosig, chiar dac e cel mai vechi dintre ele, se gsete ntr-o situaie jalnic.
16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Castelul a fost construit de ctre Grunsfeld Franz Johann n anul 1701, iar n 1719 a fost renovat i lrgit. n anul 1810, castelul i podgoria au fost cumprate de un membru al familiei Zichy, din Bratislava. Pn n anul 1920 a fost castel nobiliar, apoi, pn n 1965, coal de viticultur. Dup aceast dat a gzduit Casa Agricol Judeean. Pn recent, o parte din slile castelului au fost nchiriate de ctre societatea comercial S.C. Contimex" S.A. din Oradea pentru activiti de producie. Primria Diosig are n vedere un proiect pentru a pune n valoare imobilul din punct de vedere turistic, lund n considerare parcul dendrologic al castelului (de circa un hectar, bine ntreinut) i apa termal disponibil n zon. Cu toate acestea, conform specialitilor contactai pentru restaurarea cldirii de 44 de camere, suma necesar este de ordinul milioanelor de lei; i nimeni nu e dispus s ofere atia bani... Reprezentativ ca destinaie pentru cele mai multe dintre aceste imobile, castelul Miskolczy din comuna Ciumeghiu a ajuns, dup naionalizarea produs n timpul regimului comunist, unitate sanitar. O vreme a funcionat drept cmin-spital pentru copii cu probleme psihice i fizice, ulterior a fost dispensar stesc. Ca i n cazul Cetii Ineului, unele dintre aceste monumente ascund nu doar trista lor poveste, ci i a celor care, n vremea comunismului, au fost lsai s sufere ntre zidurile lor pentru c nu erau compatibili cu omul nou pe care regimul dorea s l construiasc. Lucrrile de construcie a castelului Miskolczy au fost definitivate n 1779, acesta aparinnd baronului maghiar Tisza. n prezent se desfoar procedurile de retrocedare a cldirii (aflate n stare de degradare) ctre urmaii baronului. Ctigat de proprietar, dar lsat statului romn, Castelul Thelegdy din comuna Tileagd este un caz aparte. n urm cu mai muli ani, imobilul a fost revendicat n instan de ctre un urma al contelui Thelegdy, domiciliat n Viena. Cel n cauz a renunat ulterior la revendicarea cldirii, cu condiia ca aceasta s nu poat fi folosit n alte scopuri dect pentru ngrijirea copiilor instituionalizai - ceea ce, aa cum aminteam, se ntmpl cu multe imobile care au aparinut nobilimii maghiare. n prezent, cldirea este n administrarea Consiliului Judeean Bihor, avnd destinaia de Centru colar pentru educaie incluziv pentru copiii cu handicap. Din pcate, monumentul construit la 1848 este deteriorat masiv: buci din tencuiala exterioar i interioar s-au desprins de pe pereii cldirii, iar acoperiul este parial degradat. Autoritile: avem planuri, dar nu i bani Epilog: l-am contactat pe Lucian Silaghi, directorul Direciei Judeene de Cultur i Patrimoniu Naional Bihor, dorind s tim care este motivul pentru care castelele i conacele din jude au ajuns n aceast stare; cine este vinovat i cum s-a implicat instituia pe care domnia sa o conduce n rezolvarea problemelor. Principala problem semnalat de domnia sa a fost lipsa fondurilor pentru reabilitare. La capitolul soluii, domnul Silaghi ne-a declarat c doar accesarea de fonduri europene pentru introducerea n circuitul turistic sau concesionarea lor, cu condiia reabilitrii, ar putea salva aceste monumente". Totui, directorul consider c DJCPN Bihor nu se poate implica n reabilitarea monumentelor n primul rnd pentru c nu dispune de fonduri i pentru c, potrivit legislaiei n vigoare, obligaia de ntreinere, reabilitare revine proprietarilor".
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Capitolul realizri este acoperit de planuri i proiecte: La Miskolczy i la Curia Komarony sau realizat proiecte de reabilitare, n timp ce pentru castelul Thelegdy, proprietarul su - C.J. Bihor - doar intenioneaz s fac un astfel de proiect. Dac pentru monumentul de la Zichy situaia juridic este neclar i nc nu s-a fcut un proiect, n conacul Draveczky cu siguran nu se vor investi bani publici pentru c este proprietate privat". Aceste monumente ateapt de ani de zile rspunsuri clare; ar vrea s redevin borne ale istoriei, dar primesc n schimb promisiuni i planuri. De 20 de ani, vidul i carenele legislative, dezinteresul i neprofesionalismul celor responsabili, subfinanarea cronic, lipsa de viziune, laolalt cu nenumratele nclcri ale legii au produs un dezastru generalizat ct privete patrimoniul cultural local i naional. CIPRIAN PLIAU, 13 februarie 2012 Cotidianul Horia Creang - crezul simplitii

Nepotul lui Ion Creang a adus modernismul la Bucureti


La Muzeul Naional de Art al Romniei va fi vernisat pe 15 februarie expoziia "Horia Creang - crezul simplitii". Organizat de Ordinul Arhitecilor i Uniunea Arhitecilor din Romnia i curatoriat de arhitectul Milia Sion, manifestarea vizeaz prezentarea, prin intermediul fotografiilor de epoc i actuale ale cldirilor proiectate i prin desene originale, a operei acestui important arhitect, nepot al scriitorului Ion Creang, care, ntr-o carier scurt, de aproximativ 15 ani, a marcat arhitectura noastr modern, alturi de nume importante, ca G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory... ntre 1930 i1940, prezena lui a fost definitorie pentru modernitatea construciilor. Horia Creang a conceput, ntre 1927 i 1943, locuine, cldiri social- culturale, arhitectur industrial. Creator autentic, cu rdcini adnci n tradiiile locului originar, dar, n acelai timp, cu o mare capacitate de asimilare a noutilor timpului su, arhitectul a adus un suflu nou ce i pstreaz n multe cazuri autenticitatea i astzi. Vila Bunescu Demersul expoziional nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrab unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini, n ordine cronologic, ale celor mai importante lucrri care evideniaz stilul su caracterizat prin concizie, puritate, economie de mijloace, frumusee ca expresie a msurii i echilibrului. Horia Creang s-a nscut n 1892 i a
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

copilrit lng Grdina Icoanei, pe strada Lahovary. n 1913 a intrat la coala Superioar de Arhitectur, unde a fost coleg cu Henrieta Delavrancea, Marioara Ioanovici. Dup Primul Rzboi Mondial, n care fusese pe front i, luat prizonier, sttuse o perioad n lagr, pleac, n 1919, s studieze la Paris la Ecole des Beaux Arts. Era epoca n care apreau imobilele lui Le Corbusier n India i se anuna Stilul Internaional. Revine n ar, n 1923, deschiznd, mpreun cu soia sa, Lucia Dumbrveanu, i cu fratele lui, Ionel, un studio de arhitectur. Prima lucrare important a fost vila din Deva a avocatului "Petru Groza", proiectat n 1927, cnd proprietarul ei era ministru n ultimul Guvern Averescu, construit la puin timp dup casa lui Marcel Iancu de pe strada Negustori din Bucureti. De numele lui Ionel Creang, care avea s dispar foarte tnr, se leag n Bucureti o singur cas, pe care istoricii de arhitectur i-o atribuie n totalitate, o vil cu un singur etaj, cu pereii aezai n unghiuri obtuze, cu o teras larg i balustrad din lemn fasonat, situat pe Intrarea Geneva, lng Piaa Victoriei, n care se regsesc n mic msur elementele cubiste ale atelierului Creang. El a lucrat ns la toate proiectele fratelui su de pn n 1931, primul bloc de raport conceput de ei n Bucureti, pe Bulevardul Schitu Mgureanu, n 1929, etalnd sigla biroului "Creang", doi "C" aezai spate n spate, plasai n feroneria balcoanelor. n aceeai perioad, 1927-1929, Horia Creang proiecteaz Teatrul "Giuleti". Triumful va veni ns n 1931, cnd a fost terminat blocul Societii Asigurarea Romneasc, cunoscut apoi sub numele Blocul ARO i, mai trziu, Patria, prima construcie major de factur modern din Romnia. Triumf marcat de admiraie, dar i de indignri repede uitate. Proiectul lui ctigase concursul jurizat de Petre Antonescu i Duiliu Marcu. Volumetriile tranante, pe orizontal i pe vertical, elementele decorative simplificate, plasarea cinematografului la parter impuneau regndirea spaiului urban. Se spune c, la nceput, bucuretenii erau att de nemulumii de construcie nct traversau bulevardul pentru "a evita disconfortul vizual". Creang a avut o influen puternic n introducerea designului modernist n casele de locuit i n designul industrial. ncepnd din 1930, a proiectat zeci de locuine particulare i cldiri publice n Bucureti i n alte orae din ar, singur sau mpreun cu Haralamb Georgescu i Nicolae Nedelescu, cu care a deschis un atelier de arhitectur n 1935. Este autorul unor blocuri n Piaa Spania i n Piaa Dorobanilor, pe strada George Manu i pe Bulevardul Nicolae Blcescu. Proiecteaz nc dou edificii pentru Asigurarea Romneasc, Blocul Aro din Braov i un altul la Cernui. Construiete vila Venera Goga, cea a lui Victor Groza, la Trgu Mure. Concepe un minicartier n Vatra Luminoas, Grupul colar Mihai Bravu, Blocul Burileanu-Malaxa, Halele Obor, trei fabrici de lactate la Alba Iulia, Burdujeni i Simeria, stadionul de fotbal al Academiei Naionale pentru Educaie Fizic, din cartierul Uranus, disprut la construirea Casei Poporului, Uzinele de evi i vagoane Malaxa...

19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

n 1942-1943, amenajeaz sala de festiviti a colii Centrale de Fete, construit de Ion Mincu, n 1890, cunoscut acum ca Sala "Toma Caragiu" a Teatrului "Lucia Sturdza Bulandra". "Meritul principal al lui Creang este c a construit primele imobile publice moderniste din Romnia. Cldirea ARO, aflat n centrul oraului, este de o modernitate exploziv. Blocul Malaxa e splendid, de o elegan incredibil. Nu se putea modernism mai elegant dect acesta. El a creat un model, urmat de foarte muli arhiteci n anii '30", afirma Ana-Maria Zahariade, profesor la Universitatea de Arhitectur i Urbanism "Ion Mincu", unul dintre autorii catalogului expoziiei care marca centenarul naterii arhitectului, n 1992. Vilele lui, cu volume geometrice, ritmate pe orizontal prin goluri, parapete, balcoane, logii, cu elemente de col, solide, uneori cu ferestre de col, cu mari suprafee vitrate se pot regsi nc n Bucureti, la Mamaia, sau n alte orae din ar. i, aa cum se ntmpl i cu motenirea arhitectural a lui Marcel Iancu, ele sunt uneori lsate n prsire sau desfigurate de restaurri neinspirate. Arhitectul George Matei Cantacuzino scria, la moartea lui Horia Creang, n 1943: Din prima pn la ultima manifestare a lui, totul e perfect unitar, pe aceeai linie de preocupri: armonia volumelor, sobrietatea sever a elementelor, voita absen a ornamentelor. El urmrea frumuseea aproape exclusiv prin armonia maselor arhitecturale". Iar dramaturgul Victor Eftimiu, semnnd un articol despre dispariia lui Creang, a ncheiat cu acest regret: Cu el mor attea visuri de piatr, attea fantasmagorii de fier i de beton armat, simple, liniare, albe i pure". Expoziia de la Muzeul Naional de Art, alturi de cea dedicat Henrietei DelavranceaGibory n 2009, se nscrie ntr-un demers de popularizare a creaiilor unor arhiteci romni valoroi, reprezentani ai modernismului n arhitectura romneasc, att de puin cunoscut de publicul larg i, mai ales, att de puin respectat uneori i de cunosctori. VICTORIA ANGHELESCU, 14 februarie 2012 Romnia Liber CLUJ. Povetile ascunse ale cldirilor representative din Cluj sunt dezvluite de documentarele Ediiei de Transilvania

Incursiune n istoria Clujului


Romnia liber" iniiaz un serial care va prezenta istoriile mai mult sau mai puin secrete ale unor monumente reprezentative din Ardeal. Argument:

20

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

O serie de documentare, realizate de oameni de cultur care sunt colaboratori ai "Ediiei de Transilvania", care au publicat i o carte sub egida Ministerului Culturii: "Aezminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca", vor fi redate, sptmn de sptmn, n paginile ziarului nostru. Este vorba de texte care dezvluie amnunte mai puin cunoscute din istoria cldirilor care compun patrimonial oraului. Piaa Unirii n centrul Clujului, se afl Piaa Unirii, fosta Pia Regele Matia, reprezentnd punctul zero al municipiului Cluj Napoca. Ea a constituit inima" oraului medieval. Pe laturile pieei s-au nlat principalele palate ale Clujului, grupate n jurul Bisericii Sfntul Mihail, amplasat central. Zidurile cetii medievale, ziduri ale cror urme se mai vd i astzi, creioneaz centrul istoric al oraului, nchiznd piaa care este cea mai mare, ca dimensiune, dintre vechile piee aflate n Europa central i de sud-est. Exist piee de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai trziu. Numit n Evul Mediu Piaa Mare, ea a fost chemat, n a doua decad a secolului XIX, drept Piaa Principal, iar la nceputul secolului XX a fost re-denumit, devenind Piaa Regele Matia. Dup 1918 numele a fost schimbat, n Piaa Unirii, nume pe care l poart i astzi. n perioada guvernrii comuniste Piaa Unirii a devenit Piaa Libertii. Punctul zero" al pieei l reprezint Biserica Sfntul Mihail i Statuia lui Matia Corvinul, iar edificiile care i marcheaz conturul sunt: Palatul Bnffy i cele dou cldiri construite n oglind aflate pe latura estic, sediul fostei primrii i cel a Bncii Naionale pe latura de sud, cldirea Hotelului Continental situat pe colul sud vestic, iar pe latura de apus palatul Rhdey, palatul Jsika, palatul Wass, precum i Parohia romano-catolic. Casa Consiliului Viaa public a Clujului a cunoscut o efervescen deosebit, dup ce, la sfritul secolului al XIV-lea, cetii i-a fost conferit titlul de Ora liber regesc. Acest fapt a permis mprejmuirea sa cu ziduri de aprare i, de asemenea, i-a dat dreptul de a avea pecete proprie. Marile transformri petrecute au impus construirea unui aezmnt, n care notabilitile cetii - reunite n cadrul unui Consiliu local - s i poat desfura activitatea. Primele informaii legate de existena unei astfel de cldiri, provin din anul 1537. Construcia se afla pe amplasamentul vechii Primrii a municipiului Cluj-Napoca. Faptul c n ea i desfurau activitatea notabilitile oraului a fcut ca aceast cldire s fie cunoscut sub
21

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

numele de Casa consiliului. De asemenea, tot acest fapt a determinat i numele strzii, actualul bulevard al Eroilor fiind cunoscut drept strada Consiliului. n ndelungata sa istorie, cldirea a fost distrus de mai multe ori i recldit de fiecare dat. Prima renovare - sau mai precis, reconstrucie din temelii - a avut loc n anul 1650. Casa a fost refcut n arhitectura stilului renascentist, iar pe frontispiciul ei au fost aezate blazoanele celor apte orae libere regeti ale Transilvaniei din acea epoc. Pe lng blazoanele celor apte orae transilvnene, pe frontispiciul Casei consiliului, erau ncrustate peste 50 de maxime i proverbe, scrise n limba latin. Ele alctuiau un cod de comportament civic, iar, prin faptul c erau afiate pe faada unei cldiri oficiale, erau mereu n atenia populaiei, ndemnnd o s i le nsueasc i s le respecte. Casa avea i un turnule n care fusese montat un clopot. Rolul su era acela de a ntiina locuitorii cetii despre existena unui condamnat la moarte care urma a fi executat n piaa central. n anii 1775 i 1798, cldirea a fost mistuit de dou incendii devastatoare. Dup ultimul incendiu care a distrus Casa consiliului, municipalitatea a hotrt ridicarea unei cldiri noi, mult mai ncptoare. Din lips de spaiu, a fost concesionat terenul din apropiere, pe care se afla biserica unitarian precum i casa parohial a acesteia. n 1842, rmitele vechii construcii au fost complet nlturate i, totodat, au fost demolate casa parohial i biserica unitarian. Crmizile recuperate din vechile cldiri, precum i pietre luate din zidurile care mprejmuiau oraul, au constituit materialul din care a fost ridicat noua cldire a consiliului, aa cum este ea astzi. Faptul acesta pare c vrea s arate c i atunci, ca i acum, bugetul local era supus unui regim de austeritate. La ridicarea noului edificiu au fost obligai s participe toi cetenii oraului. Unii au fost implicai financiar n acest proiect, ns marea majoritate a muncit efectiv la realizarea sa. Faptul c cetenii au fost nevoii s participe la construcie nu evideniaz spiritul lor civic deosebit, ci dovedete doar c munca patriotic nu este un apanaj al comunismului. Curtea interioar a fost decorat cu blazoanele marilor familii nobiliare ale Clujului precum i ale principilor Transilvaniei. n perioada comunist, aceste blazoane au fost mutate la Muzeul de istorie al Transilvaniei, iar pe frontispiciul cldirii, s-a aezat emblema oraului. Construcia casei noului consiliu local a debutat n 1843. Ridicat cu sprijinul nemijlocit al populaiei, cldirea a fost dat n folosin la data de 16 septembrie 1845, cnd - n cadrul unui serviciu liturgic festiv, la care au participat mai marii oraului - ea fost sfinit. Printre primarii care s au perindat prin ea, de-a lungul timpului, avnd o influen marcant asupra vieii publice a oraului, s-au numrat Karoly Haller (1884-1886), Geza Albach (1886-1898), Gusztav Haller (1913-1918) i Iulian Pop, primul primar romn al municipiului. O personalitate remarcabil Avocatul Iulian Pop, numit primar la data 19 ianuarie 1919 de ctre Consiliul Dirigent al Transilvaniei, a deinut funcia pn n 1923, cnd, n data de 13 aprilie, a demisionat. Pe perioada mandatului su de primar al Clujului, a fost inaugurat Universitatea Romneasc din Cluj, Dacia Superioar (azi Babe-Bolyai), care i-a deschis porile la 1 noiembrie 1919.
22

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Prelegerea inaugural, cu titlul Datoria vieii noastre", a fost susinut de istoricul Vasile Prvan. Deschiderea oficial a Universitii Daciei Superioare a avut loc la 1 noiembrie 1919, n prezena Regelui Ferdinand I i a Reginei Maria. De asemenea, n mandatul lui Iulian Pop, a nceput introducerea gazului metan, a fost dezvelit Statuia Lupa Capitolina, a fost construit podul de peste Some din Piaa Mihai Viteazul i au fost efectuate numeroase lucrri de refacere a strzilor i colilor oraului. LEONARD HORVATH, IOAN CIORC, 15 februarie 2012 Jurnalul Naional

Ateneul Romn, de 124 de ani templu al culturii i artei


Un obiectiv de o deosebit importan pentru Romnia este Ateneul Romn. Construit dup planurile arhitectului francez Albert Galleron, a fost nlat pe terenul ce aparinuse n 1730 familiei Vcrescu. Mihai Cantacuzino, sptar al Munteniei, considerat totodat drept primul arhitect romn, a construit aici o biseric, druit Episcopiei Rmnicului, i o coal n care copiii erau nvai cntri bisericeti. n timp, biserica i coala au fost distruse iar pe locul acestor aezminte a fost amenajat n 1872 o grdin, cunoscut sub denumirea de Grdina Episcopiei. Societatea Equestra Romn a nceput aici, n 1874, construcia unui circ, dar cldirea n-a mai fost vreodat zidit. Pe fundaia deja existent a fost construit Ateneul Romn. nfiinat de Constantin Esarcu, Societatea Ateneul Romn a organizat o loterie public pentru construirea unui edificiu "destinat Artei i tiinei, care s fie monumental". Astfel, la Teatrul Naional a fost organizat un bal, n seara de 30 noiembrie 1885, n urma cruia sunt vndute 12.300 de bilete de loterie a cte un leu fiecare. Atunci a fost lansat lozinca "Dai un leu, pentru Ateneu!". Tragerea Loteriei a avut loc n grdina Cimigiu pe 22 mai 1886. Lozul cel mare, n valoare de 75.000 de lei, era semnat de Nicolae Kreulescu i de Constantin Esarcu. Dup ce fondurile necesare au fost adunate, Societatea Ateneul Romn a cumprat de la Societatea Equestra Romn terenul de pe strada Episcopiei nr. 6, precum i cele necesare ridicrii edificiului. Construcia a fost demarat n 1886 dup planurile arhitectului francez Albert Galleron. Pe temeliile "pregtite pentru un circ cu manegiu de cai", dup cum arat arhitectul francez, a fost nlat o grandioas construcie arhitectural. Finalizarea edificiului, deloc uoar, a avut loc n etape. n februarie 1888 a fost inaugurat Palatul Ateneului, dei sala mare a fost isprvit un an mai trziu, n 1889. Alexandru Odobescu a susinut la deschidere conferina "Ateneul Romn i construciile antice cu dom
23

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

circular". Din lips de fonduri, construirea anexelor avea s fie sistat pn n iulie 1893, cnd au fost finisate i interioarele. Cum arhitectul Galleron plecase n Frana, lucrrile au fost continuate de arhitectul Leonida Negrescu. Recepia final a cldirilor anex are loc n iulie 1897, dei amenajrile interioare au continuat. Au fost atent lefuite, din marmur de Carrara, sub ndrumarea lui Carol Stork, scrile monumentale n spiral de tip baroc i balcoanele, fiind decorat i plafonul. Fresca din rotond a fost realizat mai trziu, ntre 1933-1937, de pictorul Costin Petrescu. La un an de la deschiderea Palatului Ateneului, la 1 martie 1898, George Enescu a debutat aici ca dirijor i compozitor cu suita simfonic "Poema romn", pe care o prezentase la Paris la 6 februarie, apoi, la 25 martie, se desfoar n acest edificiu o serbare literar-artistic, prilej cu care I.L. Caragiale citete nuvela "Dou loturi", publicat la nceputul lunii. De mai bine de jumtate de secol Ateneul Romn este sediul Filarmonicii "George Enescu", gzduind, din 1958, festivalul internaional ce poart numele marelui compozitor. LUMINIA CIOBANU, 16 februarie 2012 (Foto Arhivele Naionale ale Romniei)
__________________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare

24