Sunteți pe pagina 1din 4

Medii de viata Exista doua tipuri de medii de viata: - natural: padurea, lacul, raul ,delta etc.

- artificial: gradina, livada, gradina cu flori, helesteu, acvariu, parcul etc. Gradina Gradina este un mediu de viata artificial creat si controlat partial de om. Pentru aceasta omul trebuie sa aleaga cu grija terenul pe care urmeaza sa infiinteze gradina. Atat legumele cat si fructele sunt necesare in alimentatia noastra pentru pastrare sanatatii organismului. Gradina este o suprafata de teren, de obicei ingradita. Gradina cu plante decorative este o suprafata de teren pe care se cultiva flori sau arbori pentru aspectul lor. Gradina de legume Legumele care se cultiva in gradina de legume sunt:cartoful, ceapa, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, usturoiul, rosia, fasolea, ardeiul,ridchea, varza, etc. De la fiecare specie de legume se consuma diferite parti ale plantei, de exemplu: -la rosie,vanata,ardei se consuma fructele; -la morcov,pastarnac,patrunjel,ridiche se consuma radacina; -la cartof,ceapa,usturoi se consuma tulpina; -la varza,parunjel,marar,salata verde,ceapa verde se consuma frunzele; -la fasole,mazare pastaia sau semintele. Dupa durata ciclului de viata legumele pot fi: -anuale:rosii,salata,vinete,ardei; -de doi ani(bienale):varza,morcov; -de mai multi ani(perene):leustean,hrean. Gradinaritul Grdinritul reprezint activitatea de cultivare a unor plante alimentare sau ornamentale n spaii special amenajate (grdini). Grdinritul poate fi realizat de amatori sau de grdinari profesioniti. Principalele lucrari efectuate in gradina in functie de anotimp sunt: 1.Primavara: -se ara pamantul, se administreaza ingrasaminte si se pregatesc brazdele pentru legume; -se seamana semintele pentru obtinerea rasadurilor (ex. rosiile, ardeii, vinetele); -se planteaza rasadurile astfel obtinute si se seamana semintele pentru alte culturi (ex. fasolea, mazarea pepenii, bamele); -se recolteaza unele legume foarte timpurii cum ar fi salata, spanacul, ceapa verde; -in livada se taie crengile uscate si se aranjeaza coroanele pomilor.

2.Vara -se distrug buruienile prin prasit sau cu ajutorul erbicidelor; -se combat bolile si insectele prin stropiri cu substante chimice; -se efectueaza diverse lucrari de intretinere a plantelor cum ar fi legatul sau raritul plantelor, irigatul; -se incepe recoltarea in cazul unor legume timpurii cum ar fi rosiile, cartofii noi, castravetii; -in livada se stropesc pomii contra bolilor si insectelor si se recolteaza unele fructe timpurii cum ar fi ciresele si caisele 3.Toamna -se recolteaza majoritatea legumelor. -se curata terenul in cazul legumelor anuale si se ara pentru a fi curat in anul urmator. -in livezi se recolteaza fructele. 4.Iarna -se curata terenul si se protejeaza plantele multianuale si pomii -se repara gardurile si uneltele; -se procura seminte si bulbi pentru primavara.

Padurea Padurea este o suprafata de teren pe care cresc in stare salbatica arbori, arbusti, plante erbacee, ciuperci si muschi In padure traiesc animale si insecte. In functie de forma de relief pe care se formeaza padurile se impart astfel: In luncile raurilor si pe malurile baltilor se formeaza paduri de salcii si plopi printre care cresc tufe de rachita, papura si trestie. Aici intalnim rate si gaste salbatice, porci mistreti, berze, egrete, lisite. In zone de campie si dealuri joase cresc paduri de stejar in care se mai gasesc si goruni, mesteceni, salcami, tei, meri si peri salbatici etc. Prin aceste paduri putem gasi soareci de camp, popandai, vulpi, iepuri, caprioare, fazani, sitari, prepelite, potarnichi. In zone de dealuri inalte si la poalele muntilor cresc paduri de fag. In zona unde acestea coboara spre ses fagul se amesteca cu stejarul iar pe masura ce urca spre munte apar printre fagi din ce in ce mai multe conifere cum ar fi bradul, pinul si molidul. In aceste paduri mai gasim si alte specii de arbori cum sunt carpenul, scorusul, mesteacanul, calinul iar in zonele umede cum sunt luncile raurilor cresc salcii si plopi. Prin aceste paduri putem gasi animale salbatice cum sunt mistretul, cerbul, ursul, rasul, lupul, bufnita, uliul, vulturul, pupaza, jderul, pisica salbatica. Pe versantii muntilor pana aproape de creste cresc paduri de conifere unde predomina bradul si molidul. Aici se mai gasesc si zmeurisuri iar in campiile insorite se gasesc fragi si afine.Aici este patria cerbului, ursului si cocosului de munte iar in paraie traieste pastravul. In zona crestelor nu cresc copaci inalti ci numai tufe de jneapan, anin negru, afin, ierburi si muschi. Animalele intalnite aici sunt capra neagra, marmota, vulturul plesuv, acvila. In toate zonele de padure de la campie la munte se intalnesc diferite specii de insecte, paianjeni si reptile precum si plante medicinale ciuperci si fructe de padure. In tara noastra, de la campie pana la poalele muntilor, in paduri predomina speciile de foiaoase adica arbori carora toamna le cad frunzele si infrunzesc iarasi primavara.In zonele montane predomina coniferele, arbori carora frunzele li se inlocuiesc pe rand si care sunt in permanenta verzi. Trecerea de la un tip de padure la altul nu se face brusc ci este gradata astfel ca nu exista o delimitare clara intre un tip de padure si celalalt. Importanta padurilor: -padurile ne asigura o mare parte din necesarul de oxigen si purifica atmosfera; -din paduri se obtine lemnul care este folosit in constructii, fabricarea mobilei, fabricarea hartiei; -padurile atrag ploile; -padurile fixeaza solul si previn alunecarile de teren si inundatiile;

-padurile sunt o oaza de relaxare unde putem merge pentru a ne recrea; -padurile sunt o sursa importanta de fructe (cirese amare, zmeura, mure, afine, fragi), ciuperci, plante medicinale si vanat.