Medii de viata Exista doua tipuri de medii de viata: - natural: padurea, lacul, raul ,delta etc.

- artificial: gradina, livada, gradina cu flori, helesteu, acvariu, parcul etc. Gradina Gradina este un mediu de viata artificial creat si controlat partial de om. Pentru aceasta omul trebuie sa aleaga cu grija terenul pe care urmeaza sa infiinteze gradina. Atat legumele cat si fructele sunt necesare in alimentatia noastra pentru pastrare sanatatii organismului. Gradina este o suprafata de teren, de obicei ingradita. Gradina cu plante decorative este o suprafata de teren pe care se cultiva flori sau arbori pentru aspectul lor. Gradina de legume Legumele care se cultiva in gradina de legume sunt:cartoful, ceapa, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, usturoiul, rosia, fasolea, ardeiul,ridchea, varza, etc. De la fiecare specie de legume se consuma diferite parti ale plantei, de exemplu: -la rosie,vanata,ardei se consuma fructele; -la morcov,pastarnac,patrunjel,ridiche se consuma radacina; -la cartof,ceapa,usturoi se consuma tulpina; -la varza,parunjel,marar,salata verde,ceapa verde se consuma frunzele; -la fasole,mazare pastaia sau semintele. Dupa durata ciclului de viata legumele pot fi: -anuale:rosii,salata,vinete,ardei; -de doi ani(bienale):varza,morcov; -de mai multi ani(perene):leustean,hrean. Gradinaritul Grădinăritul reprezintă activitatea de cultivare a unor plante alimentare sau ornamentale în spații special amenajate (grădini). Grădinăritul poate fi realizat de amatori sau de grădinari profesioniști. Principalele lucrari efectuate in gradina in functie de anotimp sunt: 1.Primavara: -se ara pamantul, se administreaza ingrasaminte si se pregatesc brazdele pentru legume; -se seamana semintele pentru obtinerea rasadurilor (ex. rosiile, ardeii, vinetele); -se planteaza rasadurile astfel obtinute si se seamana semintele pentru alte culturi (ex. fasolea, mazarea pepenii, bamele); -se recolteaza unele legume foarte timpurii cum ar fi salata, spanacul, ceapa verde; -in livada se taie crengile uscate si se aranjeaza coroanele pomilor.

-se combat bolile si insectele prin stropiri cu substante chimice. . castravetii. -se efectueaza diverse lucrari de intretinere a plantelor cum ar fi legatul sau raritul plantelor. irigatul. -se incepe recoltarea in cazul unor legume timpurii cum ar fi rosiile.Vara -se distrug buruienile prin prasit sau cu ajutorul erbicidelor. -se curata terenul in cazul legumelor anuale si se ara pentru a fi curat in anul urmator. -in livada se stropesc pomii contra bolilor si insectelor si se recolteaza unele fructe timpurii cum ar fi ciresele si caisele 3.2. -in livezi se recolteaza fructele. -se procura seminte si bulbi pentru primavara. 4. cartofii noi.Iarna -se curata terenul si se protejeaza plantele multianuale si pomii -se repara gardurile si uneltele.Toamna -se recolteaza majoritatea legumelor.

In aceste paduri mai gasim si alte specii de arbori cum sunt carpenul. vulturul plesuv. cerbul. arbori carora frunzele li se inlocuiesc pe rand si care sunt in permanenta verzi. plante erbacee. papura si trestie. Prin aceste paduri putem gasi soareci de camp. In zone de campie si dealuri joase cresc paduri de stejar in care se mai gasesc si goruni. fabricarea hartiei. -padurile atrag ploile. lisite. pinul si molidul. in paduri predomina speciile de foiaoase adica arbori carora toamna le cad frunzele si infrunzesc iarasi primavara. potarnichi. caprioare. tei. porci mistreti. vulpi. jderul. de la campie pana la poalele muntilor. scorusul. marmota. ierburi si muschi. -din paduri se obtine lemnul care este folosit in constructii.Padurea Padurea este o suprafata de teren pe care cresc in stare salbatica arbori. ursul. bufnita. berze. anin negru. In tara noastra.In zonele montane predomina coniferele. ursului si cocosului de munte iar in paraie traieste pastravul. acvila. prepelite. ciuperci si muschi In padure traiesc animale si insecte. pisica salbatica. sitari. mesteceni. Trecerea de la un tip de padure la altul nu se face brusc ci este gradata astfel ca nu exista o delimitare clara intre un tip de padure si celalalt. fabricarea mobilei. arbusti. . rasul. In zona crestelor nu cresc copaci inalti ci numai tufe de jneapan. uliul. -padurile fixeaza solul si previn alunecarile de teren si inundatiile. In functie de forma de relief pe care se formeaza padurile se impart astfel: In luncile raurilor si pe malurile baltilor se formeaza paduri de salcii si plopi printre care cresc tufe de rachita. mesteacanul. egrete. Animalele intalnite aici sunt capra neagra. afin. vulturul. pupaza. In zone de dealuri inalte si la poalele muntilor cresc paduri de fag. paianjeni si reptile precum si plante medicinale ciuperci si fructe de padure. In toate zonele de padure de la campie la munte se intalnesc diferite specii de insecte. iepuri.Aici este patria cerbului. Prin aceste paduri putem gasi animale salbatice cum sunt mistretul. lupul. Aici se mai gasesc si zmeurisuri iar in campiile insorite se gasesc fragi si afine. Importanta padurilor: -padurile ne asigura o mare parte din necesarul de oxigen si purifica atmosfera. Aici intalnim rate si gaste salbatice. popandai. fazani. calinul iar in zonele umede cum sunt luncile raurilor cresc salcii si plopi. meri si peri salbatici etc. In zona unde acestea coboara spre ses fagul se amesteca cu stejarul iar pe masura ce urca spre munte apar printre fagi din ce in ce mai multe conifere cum ar fi bradul. salcami. Pe versantii muntilor pana aproape de creste cresc paduri de conifere unde predomina bradul si molidul.

-padurile sunt o oaza de relaxare unde putem merge pentru a ne recrea. -padurile sunt o sursa importanta de fructe (cirese amare. ciuperci. fragi). zmeura. . plante medicinale si vanat. afine. mure.