P. 1
Lucrare Licenta Model

Lucrare Licenta Model

|Views: 34,151|Likes:
Published by allsatans

More info:

Published by: allsatans on Apr 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

...............................pag.......4 INSTRUMENTE DE CERCETARE .............................................................36 3........pag......................... IPOTEZE .......... ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR.. EŞANTIONUL...........47 4 .........pag.pag..................42 BIBLIOGRAFIE...................3.....................pag..............36 3....................pag..... 36 3...................... CONCLUZII............................5.....................................pag........3................45 ANEXE.................................2...................................37 CAPITOLUL IV.....

În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. 5 . ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. Spre exemplu. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor.

Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor. 2. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor. se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. parinţilor sau pe propria nominalizare.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. 6 . În România. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). De obicei. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. Nominalizări ale părinţilor. 2. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). In concepţia lui Feldhusen.

(Special Education Information Handbook. programe extracurriculare. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. Ontario. prodigios. Toronto : Ministry of Education. În sens mai larg. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. înzestrat. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. imaginația și calitățile de lider. 4. 5. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. Mediul provoacă 7 . accelerare. capabil de performanţe înalte.3. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. excepţional. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. 6. produse sub formă de lucrări scrise. grupe selectate. prezentări orale sau realizări artistice. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. 1. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. precoce.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează.

Talent pentru arte vizuale sau scenice.nivele înalte de angajare în sarcina şi . Abilitate în leadership.A.U. . Landau. la scara ontogenezei. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : .  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ.S. Aptitudini academice specifice. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită.şi stimulează inteligenţa. creativitatea şi talentele specifice. Aptitudini psihomotrice. (J. (Raportul Marland. Gândire productivă sau creativă. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. creative. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate.aptitudini generale şi specifice supramedii. Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. 8 . (E. Renzulli. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală.nivele înalte de creativitate.

1997) 1. 1996.1 TESTE STANDARDIZATE În S.U.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.motivaţionale şi afective. 1992.A.. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste.2. (Carmen Cretu. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .

Sunt foarte puţin 2. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Preferă lectura. Au o deosebită curiozitate. Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. în general de nivel mai 10. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11.2. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. fără repetiţii sau efort 9. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Sunt foarte imaginativi. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. pot d sursă de perturbare 5. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. spre a trece la urmatoarea 6. 4.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. Uneori sunt prea inovativi 14. Reacţioneaza prea mult in clasă. Reţin totul cu uşurinţă. Pun numeroase 3. Doresc să facă totul dupa voia proprie. Invaţă repede şi uşor 1. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Se orientează uşor in studiu 12. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Fac glume despre adulţi. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme.

practică 16.. Scoala………………………………………………………………………… Clasa…………………………………………………………………………. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 . pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv.2. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1. Adresa……………………………………………………………………….2. au o gîndire clara.. Fac raţionamente corecte. 17. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului……………………………………………………………. Varsta………………………………………………………………………. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”.

Scoala………………………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… …… 3.1……………………………………………………………………………… …… 1.1……………………………………………………………………………… …… 2.1……………………………………………………………………………… …… 4. Organizator 1.3……………………………………………………………………………… …… 12 ..2……………………………………………………………………………… …… 4. Judecător 3.2……………………………………………………………………………… …… 2.2……………………………………………………………………………… …… 1.3……………………………………………………………………………… …..3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.2……………………………………………………………………………… …… 3.

completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta... 1.2……………………………………………………………………………… …. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 .Animator pentru distracţii 5..2.. 5..5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului……………………………………………………………………. 5.3……………………………………………………………………………… …. Data naşterii…………………………………………………………………………. Data fişei……………………………………………………………….. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… …….1……………………………………………………………………………… ….

HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat.S.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. motivaţie. - X locul cel mai adecvat. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai.Adu argumente convingătoare. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată. 14 . creativitate. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. activitaţi pe care le-ai facut. leadership. - Astfel.2.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . cărţi pe care le-ai citit. RENZULLI si R. în domeniile învăţare. - efectuaţi Total pondere coloană .K.

4. 3. enciclopedii. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. 5. 2. 7. 3. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . Citeşte mult din propria initiaţivă. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. are o preferinţă specială pentru biografii. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. extrage concluzii din propriile raţionamente. foloseşte termenii corect. 6. 8. este autocritic. 2. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. nu ocoleşte materialele dificile. 4. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. un film etc. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa.

este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . uneori riscă să devină dezagreabil. Preferă să lucreze independent. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. cum ar fi cele legate de religie. 3. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. este preocupat de adaptari. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. tolerează dezordinea. 6. 6. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. politică. de bine şi rău. sexualitate. 5. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). este tenace Îşi asumă riscuri mari. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii.5. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. Îşi asumă responsabilităţi. 9. imbunătăţiri. 8. 7. unice. 9. oameni. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. 8. 2. 4. 7. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului. Astfel. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. După cum arată D`Hainaud. 2.  Planificarea .1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual .  Talentul academic . s-a remarcat că. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. 20 . unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film.

rolul profesorului în instruire (a preda. b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. a consilia) . Holmes. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. tehnici de evaluare) . Aspectele pozitive ale SEM : 21 . va fi sau nu inclus in program. Prognoza . metodologie. a facilita. precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte.  Creativitatea .  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. dar locul 10 la creativitate. afectivă si conativă) . care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă.1.

Principiile de bază în formarea elevului autonom. aşa cum le precizează Betts. ci şi la cea emoţională. cu scopul formării self-concept-ului pozitiv. Formarea elevilor pe termen lung .  Analizând efectele modelului. afectiv) cu scopul de a deveni independent. Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate . productivă unei populaţii şcolare de 3-5% . dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  fată de copiii cuprinşi în programele speciale .  Modelarea deprinderilor sociale. având o direcţionare proprie. Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă. social. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 . Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. abilităţi şi atitudini pozitive .  curriculumul obişnuit .   Conţinutul bazat pe elev .  Rolul profesorilor de facilitatori .  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor .   Realizarea unui “portret al elevului” G. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale .  profesori . dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi.

nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . 23 . Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . nu are un comportament adecvat şcolii.Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program .2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . nu este spontan . Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. comit un “suicid educaţional”. precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. 2. la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta. - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . ramâne independent . scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . îşi ascunde abilităţile . - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine .

Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Scăderea monotoniei şi a plictiselii . ar fi :   Saltul peste o clasă . Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” . Evitarea unor studii “sărăcacioase” . Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi . mai frecvent aplicate. Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului .            24 . Creşterea timpului acordat pregătirii carierei .  Cursuri extracurriculare. Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . Creşterea motivaţiei realizării de sine .  Admiterea timpurie în formele de învătământ . interese. principalele forme. care nu au aceleaşi preocupări.  Progresul la o singurş materie şcolară . Absolvirea a două clase într-un an .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi. Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare . abilităţi.

Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară . centrele de interes. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. prin includerea unor teme considerabil mai extinse. Copiii. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică. selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. dincolo de graniţele curriculumului obişnuit.  Lipsa “hobby-urilor . Obiectivele modelului 25 . Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat. lipsa prieteniilor . În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice.   2. “Purdue Three Stage Model”. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii.  Izolarea fată de foştii colegi . utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante. comunicării .

prezentări). reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. Efectul pe termen lung al modelului. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue.4 . cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară. studii independente. exerciţii de gândire critică şi creativă . însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. desene. constă în impactul pozi- 3. Anul şcolar se împarte în trei stadii. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. stimularea creativităţii. rezolvarea creativă a problemelor . ci o necesitate. GRUPAREA Gruparea. în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). 26 . 2. cu activităţi specifice : 1. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. 2.

specializarea pe sarcini . a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. ci cu abilităţi mixte. cum ar fi : ateliere de lucru. pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . este total nefondată . În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. adaptarea la nevoile de grup. adaptarea la nevoile individuale . Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. responsabilitatea individuală . 27 . cursuri de vară. competiţii . Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii.    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. fără o încurajare specială prin instruire. calculată pe baza performanţelor individuale. dar nu a celor de acelaşi nivel. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . oportunităţi egale de succes . elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului.

de a fi recunoscut . din punct de vedere social. parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes.    28 . stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. consilierea – copiii mai mici.

Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. resursele materiale.1. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. deprinderile. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . practicile educaţionale. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. Competenţa didactică.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. Așadar: 3.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. concepţiile privind supradotarea. primul factor ce influenţează succesul şcolar. ci după comportamentul profesorului în clasă.

presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . a fi tolerant faţă de ambiguitate . asociind supradotarea cu creativitatea. informat. tipul de facultate absolvită). flexibil. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . cu o atitudine încurajatoare. - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). cu un nivel de inteligenţă ridicat .vechimea în predare. cu interese variate (intelectuale. inovativ. această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . sexul. imaginativ. uman . lipsa de energie . alert cognitiv . preocupare excesivă în privinţa disciplinei . lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . entuziast . artistice) . congruent. cu o atitudine participativă. dezinteres în promovarea iniţiativei. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . ordonat. culturale. - - Torrance. a fi autentic. entuziast . a fi deschis. atitudine defensivă . muncitor . a fi citit. vârsta. implicându-se în activităţile clasei. inerţie în plan intelectual . - 30 . stimulativ. sistematic.

criterii subcriterii 31 . 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. fişa elaborată de Baldwin. 4 puncte=superior. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. 3 puncte=mediu. a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ.- a acorda valoare inteligenţei. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr.

abilităţi de comunicare verbală B. orientarea activităţilor pe elev C. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. aprofundare şi extindere corectă B. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. folosirea adecvată a umorului elev. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A.A. demonstraţii B. exemple şi ilustrări suficiente E. distribuire variată a sarcinilor A. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. atmosfera de acceptanţa C. orientare spre concept C. rezolvare de probleme. studii independente multe experienţe D. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. varietate Tehnici motivaţionale C. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. intrebări deschise E. dintre profesor si elev D. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. discuţii. entuziasmul şi persistenţa elevului A. abilităţi de comunicare nonverbală C. materiale scrise 32 . excursii B. modelarea comportamentului creativ A. stimularea intereselor individuale A. modele. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. materiale audiovizuale. energia şi entuziasmul profesorului B. instructaj clar şi specific D. expertiza profesorului A. filme. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. deprinderi creative B. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A.

Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. de cele mai multe ori. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. În acest sens. 33 .Obiectivul nr 2.  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului.   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. celelalte preocupări au trecut în plan secund. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. în care părinţii sunt activi. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. ceea ce conduce la : 2. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. în perioada adolescenţei. iar şcoala este pasivă . o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective.

un consilier special format pentru supradotaţi. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. 4. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. 3. asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei .2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. 34 . Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. 3.

profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. 3. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . în plus. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. 3. o atitudine optimistă din partea profesorilor. au şi una. 13 învățători/profesori și 12 părinți. 3. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. 3. ci şi de “un altfel” de şcoală. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați.2. 25 copii din învățământul primar. Ca rezultate. nu numai de toată atenţia. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. care în cadrul acestui program au avut parte. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. cu răspunsuri. astfel.

Această trebuie observată. elevi) 21 mai grele. Mai mult. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. Pot afișa și o indiferență “ușor”.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 .

dacă este indiferent la ceva. dar și la 22 cuvinte. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . Pe cealaltă parte. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. și Cu numai “De alte la “Ce?”. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment.

crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11. Binenţeles.părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 . există situaţii copiii care mai dificil.3 4-9 Nr.14 12-20 12 11 1. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa.2. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr.

crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.10 13 7.9.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.13 13 5 14-17 13 39 .11 6 1-6 Nr.

De multe ori. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. 40 . De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. Cu toate acestea.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi.şi cultive ca lităţile. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. să-i înţeleagă. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. dar şi din părinti cu studii medii. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Din cauza acestei expuneri. care îi ajută să. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile.

profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. atât sălile de clasă necesare. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. De asemenea. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. prin programele de 41 . Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă.Pe de altă parte. sociologi. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. ci. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. au nevoie să îşi folosească imaginaţia. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. care va funcţiona în cadrul școlii. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. prin teste standardizate de inteligenţă. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. Ei sunt creativi. cunoştinţe şi aptitudini. Dimpotrivă. selecţionaţi de către o comisie specială. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. logopezi. Școala va pune la dispoziţie.

Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale.acumulare. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. Există copii care învaţă eficient în singuratate. De asemenea. accelerare şi îndrumare. alţii cu muzica lentă sau rapidă. ci inspiră şi motivează. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. sunt promovate. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. alţii în grupuri de învăţare. tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. nu predau. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. 42 . tare sau cu intensitate redusă. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun.

Editura Polirom. Bucureşti. Carmen Creţu (1998).Curriculum diferenţiat şi personalizat. Universitatea Bucureşti.Editura Fundației Humanitas. Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 .Editura Humanitas.Editura Didactică şi Pedagogică. Psihologia educaţiei. Dicţionar enciclopedic de psihologie. T (2004). BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941). Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. T (1979).Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Iaşi Creţu. Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului. Când apare copilul. Editura Credis. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Creţu. V (2006). Editura Polirom.Autoeducaţia. București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Creţu. F ( 1994).Copii superior înzestraţi. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților.

Editura Junimea. Tipografia Universităţii.. Bucureşti. Testarea psihologică.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare.Nivelul de aspiraţii şcolare. Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Editura Didactică şi Pedagogică. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii.Editura All. Verza . Golu. Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Editura Sigma Horst H. Bucureşti. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Editura Trei.Neveanu (1976). E (1993). Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Dicţionar de psihologie. Editura Gemma Print Golu P. Iaşi. Educaţie.Creativitate şi inteligenţă emoţională. Itinerar Psihiatric. I (2008). Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . Bucureşti. Editura Polirom Pavelcu.Neveanu (1978). Bucureşti. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Popescu. Editura Militară. Bucureşti                  44 . Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . EdituraCartea Universitară. Bucureşti. Editura Hyperion XXI. I. Curs de psihologie generală. Golu I(200)Psihologie educaţională. Editura Albatros. Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Psihopatologia vieţii cotidiene. Petre. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. Popescu. Editura Polirom. Inteligenţa şi aptitudinile. V (1982).Neveanu (1969).Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi).cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. Personalitatea şi cunoaşterea ei. Bucureşti Holdevici. Psihologia vârstelor.  Freud. B ( 1979). S (1993). Editura Miron. Editura Ştiinţă şi Tehnică. Popescu. Siewert(2005) IQ .

Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3.ro www. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.wikipedia.. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5.psihologieonline. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor.psihologie. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .Site-uri web şi resurse web:    www.ro www.net  ro. ?   DA NU DA NU 2.psihologie. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1. din cadrul programului special ?   DA NU 4.

din cadrul programului ?   DA NU 8. Copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. 46 . ?   DA NU 11. vă rugăm sa relataţi. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10.  DA NU 6. vă rugăm relataţi. Copilul dvs. Copilul dvs. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs.

Copilul dvs. 13. Copilul dvs. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. Dacă copilul dvs. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. va dori să participe şi la anul la un program special. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. în acest program special ?   15. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 .

Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. În spaţiul de mai jos. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. sugestie în legătură cu programul special. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . comentariu. faţă de şcoala normală. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21.18 Copilul dvs. ca rezultat al implicării lui în acest program.

Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 .ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3.

Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Familiarizat 5. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum.

este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. Nu a scăzut calitativ 11. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. 15.

Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. În spaţiul de mai jos.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. aprecieri. despre programul special. 16.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 .. sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program.

………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat. Filme pe teme diferite. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti .. Excursii cu tematică ştiinţifică . 53 . Mini – cursuri extraşcolare . ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1.

V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. decât în grupurile mici   Da Nu 6. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . Ce aţi învăţat în plus.2. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7.

D B. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. C D. Crt. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. 2. 1 Despărţire în silabe Ex.9. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1. O C. 4. D A. 2 Al-ba tru + - 55 . G. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. C. 3. 5. A. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. A.. G.

R. 22. G Ş.R Z. P. 21. G.F M. D. S.A R. 8. 5.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc.A. 11. 13. A R.D H.E. 19. 3. 14. G C.Ş I. L M. T S. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. 10.M.C B. 7. A P.I K.D O. 2. 12.G M. 17. M. ELEVULUI 32 p A. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 . 18.B. 9. de prop.6. G 10x0. M M. C. M R. 25. V. D. 16. 23. 24.M O. M M. 4.5 + + + + + 6x0. N. M N. 20.E. A D. Crt. 1. D. D A. M.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr.F M. 15.

15.M.M M. D. 18. M. 4.M N. 14. 23. A P.L. M. S M. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex.D M. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 . A P. L M. 17. 16. G D. 2. D. E M. 8. 10. 13. 6. 11. T S.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. N O. D.I L. Nr. 20. R Z. 22. D A. 12. P R. 21.F. F M. E M.M M. I L. R. C.Ş I. 16. 14. H. 40 A. 8. 9. 13. M N. B.D H. 5. A R. A D. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. 19. B. E. Crt. 18. 7.6. 19. 9. 24. 12. 25. N O. R. M.M. C. 10. 17.S M. 3. 11. 7. Ş I. G Ş. M O. C B. 15. M O. M. G C.

5 + + 7x 0. 2.5 + + 5x 0.D A.5 + + 6x 0. 22.5 + + 0. 5 + + 6x 0. R. P R. 24.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. 21. 23. R Z. ELEVULUI 31 A. D R.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 .20.5 + + 6x 0. G Ş. NUMELE ŞI Crt PREN . C 11 x0. 25. 1. T S. UMELE To t.

7 – folosirea puncutlui. S M. 24. 15. N O. 3 – respectarea alineatelor. M M. Ş I. 5. 4. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. A R. 6. D A. 8. R Z. 10. G D. 2.E M. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. 40 A. Îmbracă.F M. 5. 12 – folosirea liniei de dialog. P R. 23. M O. T S. 7. G C. A D.C H. C B. 11. 17. 18. 16. B. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. Crt. 1. L M. 4. B. 3. 6 – scrierea corectă a cuv. 13. 22. 6. 9 – folosirea semnului mirării.M N.A D. 9. 7. D. 10 – folosirea semnului întrebării.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. G D. 12. I L. 25. 14.3. C H. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. 19. 21. 20. G C.E R. G Ş. 8 – folosirea virgulei. 13 – scris caligrafic Nr. 11 – folosirea semnului două puncte. D M. A P.

8. 14. L M. 9. E R. 19. 17. M M. M O. G Ş. 12. B. 13. D M. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . 15. A P. 24. D.S M. P R. 23. 10. A R. 11. 16.F M. 25. 22. E M. R Z.T S. 21. 20. I L. 18. N O. I.M N.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->