UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

IPOTEZE .......... EŞANTIONUL............................................................................3............. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR................................. CONCLUZII..47 4 .......42 BIBLIOGRAFIE............. 36 3............5...........45 ANEXE..36 3.............pag.........................pag....pag.........................................................................................................36 3.................3.37 CAPITOLUL IV.............4 INSTRUMENTE DE CERCETARE ...................pag.2.......pag...............................pag...........pag....................

Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. 5 . ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. Spre exemplu. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate.

2.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . parinţilor sau pe propria nominalizare. De obicei. 6 . diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. Nominalizări ale părinţilor. In concepţia lui Feldhusen. 2. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). În România.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate.

prodigios. programe extracurriculare. Mediul provoacă 7 . înzestrat. grupe selectate.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. precoce. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. 5. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. capabil de performanţe înalte. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. Ontario. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. 1. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. Toronto : Ministry of Education. excepţional. accelerare. produse sub formă de lucrări scrise. prezentări orale sau realizări artistice. În sens mai larg. (Special Education Information Handbook. imaginația și calitățile de lider. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. 4. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice.3. 6. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate.

1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. Talent pentru arte vizuale sau scenice. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. la scara ontogenezei.nivele înalte de angajare în sarcina şi . creativitatea şi talentele specifice.S.şi stimulează inteligenţa.U. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală. . (J. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită. (Raportul Marland.nivele înalte de creativitate. Gândire productivă sau creativă.aptitudini generale şi specifice supramedii. creative. Abilitate în leadership. Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. (E.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. 8 . Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : . Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. Aptitudini psihomotrice.A.  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. Aptitudini academice specifice. Renzulli. Landau.

(Carmen Cretu.motivaţionale şi afective.1 TESTE STANDARDIZATE În S.A.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.2. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste. 1996.U. 1997) 1. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii. 1992.

Doresc să facă totul dupa voia proprie. Reacţioneaza prea mult in clasă. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2. fără repetiţii sau efort 9. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Se orientează uşor in studiu 12. Sunt foarte imaginativi. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Uneori sunt prea inovativi 14. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Au o puternică dorinţă de a excela 14. în general de nivel mai 10. Fac glume despre adulţi. Reţin totul cu uşurinţă. Pun numeroase 3. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Invaţă repede şi uşor 1. 4. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. pot d sursă de perturbare 5. Preferă lectura. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10.2. Au o deosebită curiozitate. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. spre a trece la urmatoarea 6. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Sunt foarte puţin 2. Pot deveni excesiv de autoritari 10 .

Scoala………………………………………………………………………… Clasa…………………………………………………………………………. Varsta……………………………………………………………………….4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 . au o gîndire clara. Fac raţionamente corecte.2.2.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului…………………………………………………………….. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17. Adresa………………………………………………………………………. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. 17. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1.practică 16. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv.. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1.

3……………………………………………………………………………… ….1……………………………………………………………………………… …… 2.1……………………………………………………………………………… …… 3..3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4.2……………………………………………………………………………… …… 2.3……………………………………………………………………………… …… 12 .2……………………………………………………………………………… …… 3.Scoala………………………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… …… 4..3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2. Organizator 1. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.2……………………………………………………………………………… …… 1.1……………………………………………………………………………… …… 1. Judecător 3.2……………………………………………………………………………… …… 4.

5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului……………………………………………………………………. 1.1……………………………………………………………………………… ….....3……………………………………………………………………………… ….2. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… …….Animator pentru distracţii 5.. completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta.. 5. Data naşterii…………………………………………………………………………. Data fişei………………………………………………………………. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 . 5.2……………………………………………………………………………… ….

Adu argumente convingătoare.2. în domeniile învăţare. - X locul cel mai adecvat.K. cărţi pe care le-ai citit. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat. leadership. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. - Astfel. activitaţi pe care le-ai facut.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. 14 . sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. - efectuaţi Total pondere coloană . RENZULLI si R. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. motivaţie.S.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată. creativitate. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total.

3. foloseşte termenii corect. 8. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. enciclopedii. 5. 7. 3. 2. nu ocoleşte materialele dificile. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. 4. 4. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. 6. este autocritic. un film etc. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. 2.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. are o preferinţă specială pentru biografii. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. extrage concluzii din propriile raţionamente. Citeşte mult din propria initiaţivă. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare.

modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el.5. 5. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. 4. Îşi asumă responsabilităţi. 9. unice. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. sexualitate. uneori riscă să devină dezagreabil. 8. politică. 3. 6. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. tolerează dezordinea. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . oameni. cum ar fi cele legate de religie. imbunătăţiri. de bine şi rău. 8. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. Preferă să lucreze independent. Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist. este preocupat de adaptari. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. este tenace Îşi asumă riscuri mari. 7. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. 2. 6. 9. 7.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. Astfel.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual . pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.  Talentul academic . unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. s-a remarcat că. 2. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului. După cum arată D`Hainaud. 20 . precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi.  Planificarea .

 Creativitatea . precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. Holmes. dar locul 10 la creativitate.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. Aspectele pozitive ale SEM : 21 . Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. metodologie.1. a consilia) . b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). rolul profesorului în instruire (a preda. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. Prognoza . afectivă si conativă) . va fi sau nu inclus in program. tehnici de evaluare) . a facilita. care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă.

  Conţinutul bazat pe elev . Principiile de bază în formarea elevului autonom. Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. ci şi la cea emoţională. dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor . Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă. afectiv) cu scopul de a deveni independent. dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi.   Realizarea unui “portret al elevului” G.  Analizând efectele modelului.  fată de copiii cuprinşi în programele speciale . cu scopul formării self-concept-ului pozitiv.  Rolul profesorilor de facilitatori . aşa cum le precizează Betts. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. având o direcţionare proprie. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale .  curriculumul obişnuit . Formarea elevilor pe termen lung . de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate . Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. abilităţi şi atitudini pozitive . se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv.  Modelarea deprinderilor sociale. social. productivă unei populaţii şcolare de 3-5% .  profesori . Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 .

2. Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. nu are un comportament adecvat şcolii. - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . ramâne independent .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . nu este spontan .2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. comit un “suicid educaţional”. la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta. trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. îşi ascunde abilităţile . nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . 23 . este creativ şi autonom în atitudini şi comportament.

interese.            24 .  Progresul la o singurş materie şcolară . Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . care nu au aceleaşi preocupări. Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Scăderea monotoniei şi a plictiselii . Evitarea unor studii “sărăcacioase” . Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi . Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. ar fi :   Saltul peste o clasă . Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare . Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului . mai frecvent aplicate. Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. Creşterea timpului acordat pregătirii carierei .  Cursuri extracurriculare. Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . Absolvirea a două clase într-un an . Creşterea motivaţiei realizării de sine .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi.  Admiterea timpurie în formele de învătământ . principalele forme. abilităţi.

“Purdue Three Stage Model”. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . lipsa prieteniilor . Copiii. Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat.  Lipsa “hobby-urilor .3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. comunicării . Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. centrele de interes. utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”. prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste.   2. selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. Obiectivele modelului 25 . informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară .  Izolarea fată de foştii colegi . frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. prin includerea unor teme considerabil mai extinse. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică.

desene. stimularea creativităţii. 2. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. constă în impactul pozi- 3. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. rezolvarea creativă a problemelor . prezentări). în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). GRUPAREA Gruparea. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. 26 . ci o necesitate. cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară.4 . Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. studii independente. cu activităţi specifice : 1. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. Anul şcolar se împarte în trei stadii. Efectul pe termen lung al modelului.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. exerciţii de gândire critică şi creativă . 2.

 regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. ci cu abilităţi mixte. adaptarea la nevoile de grup. elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului. fără o încurajare specială prin instruire. Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. 27 . pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . calculată pe baza performanţelor individuale. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. specializarea pe sarcini . dar nu a celor de acelaşi nivel. adaptarea la nevoile individuale . În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . cum ar fi : ateliere de lucru. Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor.    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. cursuri de vară. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. oportunităţi egale de succes . responsabilitatea individuală . competiţii . Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. este total nefondată . gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline .

 provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. de a fi recunoscut . cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. consilierea – copiii mai mici. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului .    28 . premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes. din punct de vedere social.

CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop.1. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. Competenţa didactică. deprinderile. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. concepţiile privind supradotarea.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. ci după comportamentul profesorului în clasă. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. practicile educaţionale. primul factor ce influenţează succesul şcolar. Așadar: 3. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. resursele materiale. este apreciată nu după inteligenţa profesorului.

- Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). dezinteres în promovarea iniţiativei. - - Torrance. sexul. cu o atitudine participativă. - 30 . această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . ordonat. cu interese variate (intelectuale. sistematic. asociind supradotarea cu creativitatea. a fi tolerant faţă de ambiguitate . considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . a fi autentic. lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . uman . a fi deschis. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . atitudine defensivă . inerţie în plan intelectual . inovativ. alert cognitiv . a fi citit. flexibil. congruent. informat. cu o atitudine încurajatoare. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . preocupare excesivă în privinţa disciplinei . artistice) . culturale. tipul de facultate absolvită). muncitor . implicându-se în activităţile clasei. cu un nivel de inteligenţă ridicat . stimulativ. imaginativ. presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie .vechimea în predare. vârsta. lipsa de energie . cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . entuziast . entuziast .

- a acorda valoare inteligenţei. a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. criterii subcriterii 31 . - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. fişa elaborată de Baldwin. 3 puncte=mediu. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. 4 puncte=superior. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit.

stimularea intereselor individuale A.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. modele. instructaj clar şi specific D. entuziasmul şi persistenţa elevului A. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. materiale audiovizuale. dintre profesor si elev D. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. studii independente multe experienţe D. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. intrebări deschise E. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. excursii B. atmosfera de acceptanţa C. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C.A. abilităţi de comunicare nonverbală C. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. orientarea activităţilor pe elev C. materiale scrise 32 . deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. demonstraţii B. modelarea comportamentului creativ A. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. deprinderi creative B. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. aprofundare şi extindere corectă B. abilităţi de comunicare verbală B. energia şi entuziasmul profesorului B. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. distribuire variată a sarcinilor A. folosirea adecvată a umorului elev. filme. orientare spre concept C. discuţii. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. rezolvare de probleme. expertiza profesorului A. varietate Tehnici motivaţionale C. exemple şi ilustrări suficiente E.

conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective.Obiectivul nr 2.   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală .  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. celelalte preocupări au trecut în plan secund. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. În acest sens. de cele mai multe ori. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. în care părinţii sunt activi. iar şcoala este pasivă . având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. ceea ce conduce la : 2. în perioada adolescenţei. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. 33 .

Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. un consilier special format pentru supradotaţi. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. 3. Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor.2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . 3. 34 . 4. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri.

o atitudine optimistă din partea profesorilor.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. 3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. care în cadrul acestui program au avut parte.2. 3. ci şi de “un altfel” de şcoală. cu răspunsuri. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. 13 învățători/profesori și 12 părinți. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. astfel. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. au şi una. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. Ca rezultate. în plus. 3. nu numai de toată atenţia. 25 copii din învățământul primar. 3.

După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. Această trebuie observată. elevi) 21 mai grele. Pot afișa și o indiferență “ușor”.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. Mai mult. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 .

Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte. și Cu numai “De alte la “Ce?”. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Pe cealaltă parte. dar și la 22 cuvinte. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. dacă este indiferent la ceva.

Binenţeles. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa.14 12-20 12 11 1.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11.părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea.2. există situaţii copiii care mai dificil.3 4-9 Nr. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 . Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”.

13 13 5 14-17 13 39 .crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.11 6 1-6 Nr.9.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.10 13 7.

copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. care îi ajută să.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor.şi cultive ca lităţile. Cu toate acestea. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. Din cauza acestei expuneri. să-i înţeleagă. 40 . diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. De multe ori. dar şi din părinti cu studii medii. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi.

precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. ci. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. Ei sunt creativi. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. au nevoie să îşi folosească imaginaţia. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. sociologi. cunoştinţe şi aptitudini.Pe de altă parte. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. selecţionaţi de către o comisie specială. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. prin teste standardizate de inteligenţă. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. prin programele de 41 . De asemenea. atât sălile de clasă necesare. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. logopezi. care va funcţiona în cadrul școlii. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. Dimpotrivă. Școala va pune la dispoziţie.

În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. nu predau. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. sunt promovate. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. De asemenea. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. tare sau cu intensitate redusă. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. 42 . tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual.acumulare. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. alţii în grupuri de învăţare. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. accelerare şi îndrumare. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. Există copii care învaţă eficient în singuratate. ci inspiră şi motivează. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. alţii cu muzica lentă sau rapidă.

București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. F ( 1994). Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. Bucureşti. Iaşi Creţu. T (2004).Editura Humanitas. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Editura Polirom.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Editura Credis. T (1979). Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . Psihologia educaţiei.Copii superior înzestraţi.Editura Didactică şi Pedagogică.Autoeducaţia. Creţu.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților. Carmen Creţu (1998). Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului. Editura Polirom. V (2006). Dicţionar enciclopedic de psihologie. Creţu. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941). Universitatea Bucureşti.Editura Fundației Humanitas. Când apare copilul.Curriculum diferenţiat şi personalizat.

Editura Miron. Editura Junimea. Curs de psihologie generală.Neveanu (1978). Popescu.Editura All. Editura Gemma Print Golu P. Educaţie. Editura Sigma Horst H. Editura Ştiinţă şi Tehnică.Neveanu (1976). B ( 1979). Petre. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Verza . Bucureşti Maximilian Boroş(1998) .cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. I. Psihologia vârstelor. EdituraCartea Universitară. Bucureşti. Bucureşti..(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. Popescu.  Freud.Creativitate şi inteligenţă emoţională. Siewert(2005) IQ . Tipografia Universităţii.Nivelul de aspiraţii şcolare. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Golu. Editura Polirom. Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . Bucureşti. Bucureşti Holdevici. Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Editura Trei. Bucureşti. Golu I(200)Psihologie educaţională. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. Bucureşti. I (2008). V (1982). S (1993). Iaşi. Bucureşti                  44 . Inteligenţa şi aptitudinile. Editura Albatros. Editura Polirom Pavelcu. Editura Militară. Dicţionar de psihologie. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Personalitatea şi cunoaşterea ei. Itinerar Psihiatric.Neveanu (1969). Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Editura Didactică şi Pedagogică. Popescu. Psihopatologia vieţii cotidiene. Editura Hyperion XXI. Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. E (1993). Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). Testarea psihologică.

psihologie.psihologieonline.. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5.wikipedia.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1.Site-uri web şi resurse web:    www. ?   DA NU DA NU 2.net  ro. din cadrul programului special ?   DA NU 4. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs.ro www. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .psihologie.ro www.

Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. ?   DA NU 11. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. vă rugăm sa relataţi.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. din cadrul programului ?   DA NU 8. Copilul dvs.  DA NU 6. Copilul dvs. vă rugăm relataţi. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. Copilul dvs. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. 46 . Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10. în urma implicării în acest program special ? Dacă da.

în acest program special ?   15. Copilul dvs. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. 13. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14. va dori să participe şi la anul la un program special. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 .  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. Dacă copilul dvs. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. Copilul dvs.

îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. comentariu. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. sugestie în legătură cu programul special. În spaţiul de mai jos. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21.18 Copilul dvs. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. faţă de şcoala normală. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. ca rezultat al implicării lui în acest program.

Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 .

Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Familiarizat 5. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 .

Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Nu a scăzut calitativ 11. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. 15. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12.

. aprecieri. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. despre programul special.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. 16.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. În spaţiul de mai jos. sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program.

Filme pe teme diferite.………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. 53 . Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti . Excursii cu tematică ştiinţifică .. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. Mini – cursuri extraşcolare .

Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. decât în grupurile mici   Da Nu 6. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8.2. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . Ce aţi învăţat în plus. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5.

1 Despărţire în silabe Ex. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10.. O C. A.9. G. A. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1. 3. G. D A. 2. C. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. C D. 4. 2 Al-ba tru + - 55 . Crt. 5.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. D B.

M R. 15. M M. 12. 23.G M. 22. D.M O.F M. 24. 7.E. 18. P. M.E. 8.5 + + + + + 6x0. de prop. S. G. G Ş.D O.C B. 1. C.6.A R.M. 21. M N. D. 4. 11.F M. R. 2. 20.D H. N. 5.Ş I. A P. T S. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. G C. M. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 .5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc. 14.I K. 17. 9. A D.A. ELEVULUI 32 p A. 25.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr.R Z. 13.B. G 10x0. Crt. D A. A R. 19. 16. 10. V. M M. L M. D. 3.

D H.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. C B. P R. 5.S M.M N. R Z. 15. A D. 11. 10. 2. 10. 25. R. M. E M. 13. 8. A R. 9. H. 3. 13. N O. 16. E. 14. R. D. 9. 7. 19. 23. 16.M. 11. A P. G D. A P.M. F M. 18. D. 19.6. 8. L M. D A.D M. M N. 40 A. 14.Ş I.M M. 17. B. D. 12.F. I L.I L. 12. 18. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. C. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 . 22. G C. M O. 4. 21. B. 7. 17. 24. 20. M O. Ş I. G Ş. E M. S M. Crt. T S. N O. M.L. 6. M. Nr. 15. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex.M M. C. M.

T S.D A.5 + + 6x 0. 25. UMELE To t.20. 2.5 + + 6x 0. ELEVULUI 31 A. R. C 11 x0. NUMELE ŞI Crt PREN . R Z. 23.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. D R.5 + + 7x 0. 1.5 + + 5x 0. 24.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 . G Ş. 21. 5 + + 6x 0.5 + + 0. P R. 22.

17. 11.A D. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 1. 5. 6. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. 7. 3. A R. 3 – respectarea alineatelor. 5. 18. 9. 10. G D. 12. 25. 10 – folosirea semnului întrebării. 16. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 15. D M. 8. 9 – folosirea semnului mirării. R Z.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. 2. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. 24. 13 – scris caligrafic Nr. N O. T S. L M. 7 – folosirea puncutlui. 7. 21. M O. 20. C B. 40 A. 19.E M. 8 – folosirea virgulei. B. 6 – scrierea corectă a cuv.F M. Îmbracă. I L. S M. A P. G D. Crt. G C.E R. A D. 11 – folosirea semnului două puncte. P R. B. Ş I. G C. 4. 14. 23. 4. D.3. 6. 22.C H. G Ş. C H. D A. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane.M N. M M. 12 – folosirea liniei de dialog. 13.

M M. R Z. 21. E M. B.F M. 15. I. 12. D. L M. G Ş. 17. 18. 23.M N. 11. P R. E R.T S. 13. 16. 14. A P. A R. N O.S M. M O. I L. D M.8. 20. 22. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . 24. 19. 10. 25. 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful