UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

............................. 36 3..5..........................................................45 ANEXE......... CONCLUZII.......................... ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR.pag............3...pag...................... IPOTEZE ............................36 3....................................pag...................pag..........................................pag............47 4 .................................2.............36 3...pag.....................4 INSTRUMENTE DE CERCETARE .........42 BIBLIOGRAFIE...........................37 CAPITOLUL IV. EŞANTIONUL.........pag...............3................

În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. 5 . Spre exemplu. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate.

se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. În România. unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. parinţilor sau pe propria nominalizare. Nominalizări ale părinţilor. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării).CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate. De obicei. 2. 2. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). In concepţia lui Feldhusen. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor. 6 .

prezentări orale sau realizări artistice. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. programe extracurriculare. 1. precoce. imaginația și calitățile de lider. Ontario. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. accelerare. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. capabil de performanţe înalte. (Special Education Information Handbook.3. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. excepţional. grupe selectate. 4. Mediul provoacă 7 . 6. În sens mai larg. Toronto : Ministry of Education. 5. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. înzestrat.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. prodigios. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. produse sub formă de lucrări scrise. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală.

 prin analiza “succesului global” repurtat de un individ.şi stimulează inteligenţa. la scara ontogenezei. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : .nivele înalte de angajare în sarcina şi . Talent pentru arte vizuale sau scenice.A.U. 8 . 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S.S. creativitatea şi talentele specifice. Gândire productivă sau creativă. creative. .) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global.nivele înalte de creativitate. Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Landau. Aptitudini psihomotrice. Aptitudini academice specifice. (E. Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală. Renzulli.aptitudini generale şi specifice supramedii. Abilitate în leadership. (J. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. (Raportul Marland. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale.

2. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste.motivaţionale şi afective.. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.A. 1992. (Carmen Cretu. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .1 TESTE STANDARDIZATE În S. 1996. 1997) 1.U.

Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. Reţin totul cu uşurinţă. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2.2. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Se orientează uşor in studiu 12. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Invaţă repede şi uşor 1. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. Sunt foarte puţin 2. pot d sursă de perturbare 5. Reacţioneaza prea mult in clasă.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. fără repetiţii sau efort 9. spre a trece la urmatoarea 6. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Sunt foarte imaginativi. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. 4. Fac glume despre adulţi. Preferă lectura. Pun numeroase 3. Au o deosebită curiozitate. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. în general de nivel mai 10. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Doresc să facă totul dupa voia proprie. Uneori sunt prea inovativi 14. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15.

Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16.2.2. au o gîndire clara.. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1. Varsta………………………………………………………………………. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv. Adresa……………………………………………………………………….. Scoala………………………………………………………………………… Clasa…………………………………………………………………………. 17. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului……………………………………………………………. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 .practică 16. Fac raţionamente corecte.

3……………………………………………………………………………… ….1……………………………………………………………………………… …… 2..1……………………………………………………………………………… …… 4..3……………………………………………………………………………… …… 12 .3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.2……………………………………………………………………………… …… 4.Scoala………………………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… …… 3.1……………………………………………………………………………… …… 1.2……………………………………………………………………………… …… 3.2……………………………………………………………………………… …… 1. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4. Judecător 3.2……………………………………………………………………………… …… 2. Organizator 1.

Data naşterii…………………………………………………………………………. Data fişei………………………………………………………………. 1..2. 5.Animator pentru distracţii 5..3……………………………………………………………………………… …. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… ……. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 ..2……………………………………………………………………………… ….. completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta. 5.1……………………………………………………………………………… …...5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului…………………………………………………………………….

activitaţi pe care le-ai facut. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X.K. - efectuaţi Total pondere coloană . pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.S. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total.2.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat.Adu argumente convingătoare. RENZULLI si R.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. 14 . prin menţionarea unor proiecte pe care le ai. - Astfel. în domeniile învăţare. - X locul cel mai adecvat. motivaţie. creativitate. cărţi pe care le-ai citit. leadership.

foloseşte termenii corect. enciclopedii. 6. 3.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. 3. nu ocoleşte materialele dificile. 7. 4. 2. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . Citeşte mult din propria initiaţivă. 2. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. 8. 5. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. are o preferinţă specială pentru biografii. 4. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. este autocritic. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. un film etc. extrage concluzii din propriile raţionamente. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea.

Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). imbunătăţiri. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. Preferă să lucreze independent. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. 8. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. politică. 4. 7. uneori riscă să devină dezagreabil.5. 8. 6. oameni. 2. 9. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. 7. unice. cum ar fi cele legate de religie. 6. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. de bine şi rău. este preocupat de adaptari. 5. 3. tolerează dezordinea. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. sexualitate. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. 9. Îşi asumă responsabilităţi. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. este tenace Îşi asumă riscuri mari.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. Astfel. 2. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca. 20 .  Planificarea .1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual . s-a remarcat că. După cum arată D`Hainaud. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.  Talentul academic .13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului.

rolul profesorului în instruire (a preda. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. Holmes. tehnici de evaluare) . b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă.  Creativitatea . dar locul 10 la creativitate. a consilia) . Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. afectivă si conativă) .  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. metodologie. va fi sau nu inclus in program.1. precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. Prognoza . Aspectele pozitive ale SEM : 21 . condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. a facilita.

Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă.   Realizarea unui “portret al elevului” G. dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi. dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  Rolul profesorilor de facilitatori .  fată de copiii cuprinşi în programele speciale . aşa cum le precizează Betts. având o direcţionare proprie. productivă unei populaţii şcolare de 3-5% .  profesori . cu scopul formării self-concept-ului pozitiv.  Modelarea deprinderilor sociale. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale . Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. abilităţi şi atitudini pozitive . Formarea elevilor pe termen lung .  curriculumul obişnuit .  Analizând efectele modelului. afectiv) cu scopul de a deveni independent. ci şi la cea emoţională. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 .   Conţinutul bazat pe elev . Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. Principiile de bază în formarea elevului autonom. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate . social.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor . se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv.

23 . 2. Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. nu are un comportament adecvat şcolii. Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta.2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. ramâne independent . nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. îşi ascunde abilităţile . - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. comit un “suicid educaţional”. nu este spontan . - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice .

Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare . principalele forme. Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” . Creşterea timpului acordat pregătirii carierei . Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice.  Progresul la o singurş materie şcolară . Creşterea motivaţiei realizării de sine . Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi . interese. Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . abilităţi.  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi. Evitarea unor studii “sărăcacioase” . Absolvirea a două clase într-un an . mai frecvent aplicate. care nu au aceleaşi preocupări.            24 . ar fi :   Saltul peste o clasă . Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului .  Admiterea timpurie în formele de învătământ . Scăderea monotoniei şi a plictiselii . Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia .  Cursuri extracurriculare.

informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară . prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării.  Izolarea fată de foştii colegi . Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. comunicării . selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante. lipsa prieteniilor . Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat. “Purdue Three Stage Model”. prin includerea unor teme considerabil mai extinse. centrele de interes. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. Obiectivele modelului 25 . la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”. Copiii.  Lipsa “hobby-urilor .   2.

constă în impactul pozi- 3. Anul şcolar se împarte în trei stadii. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. prezentări). ci o necesitate.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. 2. exerciţii de gândire critică şi creativă . tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. Efectul pe termen lung al modelului. cu activităţi specifice : 1. rezolvarea creativă a problemelor . studii independente. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări.4 . modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. stimularea creativităţii. în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). GRUPAREA Gruparea. 26 . desene. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară. 2.

dar nu a celor de acelaşi nivel. - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . oportunităţi egale de succes . adaptarea la nevoile de grup. specializarea pe sarcini . gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . adaptarea la nevoile individuale . calculată pe baza performanţelor individuale. Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . responsabilitatea individuală . este total nefondată . 27 .    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. cursuri de vară. competiţii . cum ar fi : ateliere de lucru. a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. ci cu abilităţi mixte. Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. fără o încurajare specială prin instruire. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului.

premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes. stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. de a fi recunoscut . cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. din punct de vedere social. consilierea – copiii mai mici.    28 . parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul .

Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. primul factor ce influenţează succesul şcolar.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. concepţiile privind supradotarea.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. ci după comportamentul profesorului în clasă. practicile educaţionale. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. deprinderile. Așadar: 3. Competenţa didactică. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. resursele materiale. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele.1.

lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . stimulativ. preocupare excesivă în privinţa disciplinei . ordonat. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . implicându-se în activităţile clasei. lipsa de energie . tipul de facultate absolvită). sistematic. a fi citit. această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii .vechimea în predare. cu un nivel de inteligenţă ridicat . atitudine defensivă . a fi autentic. artistice) . a fi deschis. cu interese variate (intelectuale. astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . flexibil. informat. entuziast . inovativ. culturale. Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . - - Torrance. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . asociind supradotarea cu creativitatea. congruent. - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). alert cognitiv . entuziast . uman . presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . vârsta. cu o atitudine participativă. imaginativ. - 30 . inerţie în plan intelectual . muncitor . a fi tolerant faţă de ambiguitate . dezinteres în promovarea iniţiativei. cu o atitudine încurajatoare. sexul. cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic .

- a acorda valoare inteligenţei. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. fişa elaborată de Baldwin. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. 4 puncte=superior. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. 3 puncte=mediu. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. criterii subcriterii 31 . concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare.

planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. folosirea adecvată a umorului elev. filme. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. materiale scrise 32 . abilităţi de comunicare verbală B.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. orientare spre concept C. modelarea comportamentului creativ A. discuţii. studii independente multe experienţe D. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. excursii B. orientarea activităţilor pe elev C. materiale audiovizuale. modele. energia şi entuziasmul profesorului B. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. aprofundare şi extindere corectă B. stimularea intereselor individuale A. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. abilităţi de comunicare nonverbală C. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C.A. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. distribuire variată a sarcinilor A. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. varietate Tehnici motivaţionale C. expertiza profesorului A. dintre profesor si elev D. instructaj clar şi specific D. exemple şi ilustrări suficiente E. rezolvare de probleme. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. intrebări deschise E. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. demonstraţii B. atmosfera de acceptanţa C. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. deprinderi creative B. entuziasmul şi persistenţa elevului A.

  cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . de cele mai multe ori. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. ceea ce conduce la : 2. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . iar şcoala este pasivă . competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman.  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. în perioada adolescenţei. În acest sens. având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv.Obiectivul nr 2. în care părinţii sunt activi. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. 33 . celelalte preocupări au trecut în plan secund. şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective.

un consilier special format pentru supradotaţi.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. 3. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. 3. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. 34 . Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala.2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . 4. în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului .

Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. astfel. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. 3. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. Ca rezultate. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate .2. în plus. au şi una. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. cu răspunsuri. nu numai de toată atenţia.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. 25 copii din învățământul primar. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. 13 învățători/profesori și 12 părinți.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. 3. 3. 3. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. care în cadrul acestui program au avut parte. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. ci şi de “un altfel” de şcoală. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor. o atitudine optimistă din partea profesorilor.

După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. Mai mult. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 . elevi) 21 mai grele. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. Această trebuie observată. Pot afișa și o indiferență “ușor”.

dacă este indiferent la ceva. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. Pe cealaltă parte. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte. nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment. dar și la 22 cuvinte. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . și Cu numai “De alte la “Ce?”.

2. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 . A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”. există situaţii copiii care mai dificil.14 12-20 12 11 1. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr.părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat. Binenţeles.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11.3 4-9 Nr.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa.

Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.9.11 6 1-6 Nr.10 13 7.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.13 13 5 14-17 13 39 .

dar şi din părinti cu studii medii. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. care îi ajută să. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale.şi cultive ca lităţile. 40 . Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. Din cauza acestei expuneri. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. De multe ori. Cu toate acestea. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. să-i înţeleagă.

căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. Dimpotrivă. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. prin teste standardizate de inteligenţă. ci. Ei sunt creativi. care va funcţiona în cadrul școlii. logopezi. selecţionaţi de către o comisie specială. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică.Pe de altă parte. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. De asemenea. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. cunoştinţe şi aptitudini. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. atât sălile de clasă necesare. Școala va pune la dispoziţie. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. prin programele de 41 . au nevoie să îşi folosească imaginaţia. sociologi.

Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. tare sau cu intensitate redusă. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. De asemenea. alţii cu muzica lentă sau rapidă. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. alţii în grupuri de învăţare. sunt promovate. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. Există copii care învaţă eficient în singuratate. tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. ci inspiră şi motivează. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. nu predau. 42 . În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire.acumulare. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. accelerare şi îndrumare. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora.

F ( 1994). Când apare copilul. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Creţu. Bucureşti. T (1979).Editura Humanitas. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Creţu.Autoeducaţia. Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților. Dicţionar enciclopedic de psihologie. Universitatea Bucureşti. București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Carmen Creţu (1998).Copii superior înzestraţi. Psihologia educaţiei.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Editura Polirom. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941). Editura Credis.Editura Fundației Humanitas. Editura Polirom. V (2006). Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. T (2004).Editura Didactică şi Pedagogică.Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi Creţu.

Bucureşti Holdevici. Editura Didactică şi Pedagogică. Personalitatea şi cunoaşterea ei. Testarea psihologică. I (2008).(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. I. Editura Sigma Horst H. Editura Militară. Psihopatologia vieţii cotidiene. Curs de psihologie generală. Petre. Bucureşti.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Bucureşti. Editura Junimea. Siewert(2005) IQ . Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) .  Freud.Editura All. Editura Polirom. EdituraCartea Universitară.. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Bucureşti. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. Inteligenţa şi aptitudinile. Bucureşti. Popescu.cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . Bucureşti. Editura Hyperion XXI. Editura Albatros. Editura Miron. Verza .Nivelul de aspiraţii şcolare.Neveanu (1978). Psihologia vârstelor. Golu. Itinerar Psihiatric. Bucureşti                  44 . Popescu.Neveanu (1976). Dicţionar de psihologie.Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura Gemma Print Golu P. E (1993). Popescu. Educaţie. S (1993). Editura Polirom Pavelcu. Editura Trei. B ( 1979). Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Iaşi. Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Golu I(200)Psihologie educaţională.Neveanu (1969). Tipografia Universităţii. V (1982). Editura Ştiinţă şi Tehnică. Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi.

în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5.Site-uri web şi resurse web:    www.psihologie.wikipedia.psihologie.psihologieonline.net  ro. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor.ro www. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 . Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs. ?   DA NU DA NU 2.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1. din cadrul programului special ?   DA NU 4.ro www.

cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10. din cadrul programului ?   DA NU 8. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. vă rugăm relataţi. vă rugăm sa relataţi.  DA NU 6. Copilul dvs. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. 46 . Copilul dvs. ?   DA NU 11. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. Copilul dvs.

vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 . Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. Copilul dvs.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. 13. Copilul dvs. în acest program special ?   15. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14. Dacă copilul dvs. va dori să participe şi la anul la un program special.

………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. sugestie în legătură cu programul special. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere.18 Copilul dvs. comentariu. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. În spaţiul de mai jos. ca rezultat al implicării lui în acest program. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . faţă de şcoala normală.

Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 . Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4.

Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Familiarizat 5. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8.

Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. Nu a scăzut calitativ 11. 15. Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….

sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. aprecieri. despre programul special. 16.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………….             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . În spaţiul de mai jos..

53 . Filme pe teme diferite.. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. Mini – cursuri extraşcolare . Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti . Excursii cu tematică ştiinţifică . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat.

Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Ce aţi învăţat în plus. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8. decât în grupurile mici   Da Nu 6. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4.2.

O C. 1 Despărţire în silabe Ex. G.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. A. 2. A. C D.. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1.9. 3. Crt. D A. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. D B. 2 Al-ba tru + - 55 . 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. 4. 5. C. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. G.

R Z. 19. T S. M. M R. 9. ELEVULUI 32 p A.D H. de prop. S. 2. D. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. 13.B. M. C.E. P. G C. 11. A P.F M. 25.5 + + + + + 6x0. 3.M O. N.Ş I.C B. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 . 21.A R. M M. 22. D. 7. 15. L M. D A. 12. 5. 20. 24.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr. M M. G 10x0.F M.D O.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc. M N. R. 23.E. 8. Crt. 14. 4. G Ş.M.G M. 17. G. A D. V.6. 16. 1. 18. D. 10.A. A R.I K.

G D. D. 11. Crt. 13. D.M. 17. B. Ş I. 7. 24. 8. A D. 25. 21. B. D A.F.M N. 9.6.M. E. M O. C B. 14.S M. A R. T S. 11. E M. M. C. 4. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 . 22. S M. 18. 2.D M. G Ş. Nr. 8.M M. 12. 23.I L. 13. R.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex.D H. 10. E M. 7. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex. L M. 17. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. M. P R.M M. 9. A P. 16. 18. R Z. 14. C. 12. 15. 10. N O. D.L. 16. 3. 5. M. M O. 20. M N. H. 15. 19. G C. I L. N O. 6. F M. 40 A. 19. R. M. A P.Ş I.

20. 25. UMELE To t. D R. 24. P R. 5 + + 6x 0.D A. 1.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr.5 + + 7x 0. 21. C 11 x0.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 .5 + + 0.5 + + 5x 0. T S. NUMELE ŞI Crt PREN . R Z. R. G Ş. 22. ELEVULUI 31 A. 23.5 + + 6x 0.5 + + 6x 0. 2.

16. 6. 5. Ş I. 13. 10 – folosirea semnului întrebării. 8 – folosirea virgulei. 5. 6 – scrierea corectă a cuv. G D.3. 3 – respectarea alineatelor.F M. 40 A. 14. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 9. 17. A P. 7. D A. P R. 22. 1. 9 – folosirea semnului mirării. S M.A D. C B. 12 – folosirea liniei de dialog. D M. 12. Îmbracă. 11. G Ş. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. M M. B. G C. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. 6. M O. R Z. N O. 18.M N.C H. 3. T S. L M. Crt.E R. 24. D. 7. C H. 23. 10. 4. 20. 15. 19. A D. 11 – folosirea semnului două puncte. G C. A R. G D.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. 4. I L. 25. 7 – folosirea puncutlui. 21. 8. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 2. B.E M. 13 – scris caligrafic Nr.

21. 23. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 .T S. 10. M M. 24. 11. A P. 14. 25.8. M O. A R. E R. 20. 19. I. N O. 16. 22. I L. D M. 17. 13. P R.F M. 9. G Ş. 18. D. L M. R Z. 12.S M. 15.M N. E M. B.