Lucrare Licenta Model

UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

..........36 3..............................................................................45 ANEXE......... IPOTEZE .................47 4 .pag............................3.37 CAPITOLUL IV......................................................... ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR.......pag........................2.................. 36 3......................................pag.......42 BIBLIOGRAFIE....................pag..36 3...3.....pag...................pag.....pag.. EŞANTIONUL............4 INSTRUMENTE DE CERCETARE ...... CONCLUZII..............................5...............................................

Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. 5 . Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). Spre exemplu. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei.

b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. 6 .CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate. De obicei. unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. 2. In concepţia lui Feldhusen. 2. parinţilor sau pe propria nominalizare. Nominalizări ale părinţilor. În România. identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1.

1. capabil de performanţe înalte. produse sub formă de lucrări scrise. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. 5. În sens mai larg. Mediul provoacă 7 . imaginația și calitățile de lider. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. înzestrat. programe extracurriculare. Toronto : Ministry of Education. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. grupe selectate. (Special Education Information Handbook. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. Ontario. prodigios. excepţional. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. accelerare. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale.3. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. 6. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. 4. prezentări orale sau realizări artistice. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. precoce.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative.

creativitatea şi talentele specifice. la scara ontogenezei.U. (Raportul Marland. Abilitate în leadership. creative. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : . Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. . (J. Renzulli. Gândire productivă sau creativă. 8 . (E. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global.  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală.nivele înalte de angajare în sarcina şi . în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. Aptitudini academice specifice.aptitudini generale şi specifice supramedii.nivele înalte de creativitate.şi stimulează inteligenţa. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. Aptitudini psihomotrice.A. Landau. Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Talent pentru arte vizuale sau scenice.S. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale.

(Carmen Cretu.1 TESTE STANDARDIZATE În S.2.U. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii. 1992. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste.motivaţionale şi afective. 1997) 1. 1996..A.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .

Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. fără repetiţii sau efort 9. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Doresc să facă totul dupa voia proprie.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. în general de nivel mai 10. Reacţioneaza prea mult in clasă. Sunt foarte imaginativi. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2. Se orientează uşor in studiu 12. Fac glume despre adulţi. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Uneori sunt prea inovativi 14. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. Invaţă repede şi uşor 1. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10.2. Reţin totul cu uşurinţă. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. spre a trece la urmatoarea 6. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. 4. Au o deosebită curiozitate. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. pot d sursă de perturbare 5. Nu toţi apreciază acest lucru 13.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Sunt foarte puţin 2. Pun numeroase 3. Preferă lectura. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4.

2.. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. 17. Fac raţionamente corecte. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1. Varsta………………………………………………………………………. Adresa……………………………………………………………………….practică 16.2.. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”. Scoala………………………………………………………………………… Clasa………………………………………………………………………….4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 . Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1. au o gîndire clara.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului…………………………………………………………….

Organizator 1.2……………………………………………………………………………… …… 4.3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4.2……………………………………………………………………………… …… 2.Scoala………………………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… …… 3.2……………………………………………………………………………… …… 1.1……………………………………………………………………………… …… 2. Judecător 3.2……………………………………………………………………………… …… 3...1……………………………………………………………………………… …… 4.3……………………………………………………………………………… ….1……………………………………………………………………………… …… 1.3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.3……………………………………………………………………………… …… 12 . Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.

completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta. 1.. Data naşterii…………………………………………………………………………. 5..3……………………………………………………………………………… ….1……………………………………………………………………………… …. 5.2……………………………………………………………………………… ….5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului…………………………………………………………………….. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… ……. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 ..Animator pentru distracţii 5..2.. Data fişei……………………………………………………………….

aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . cărţi pe care le-ai citit. pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.Adu argumente convingătoare. - X locul cel mai adecvat. în domeniile învăţare. RENZULLI si R.K.S. creativitate. - efectuaţi Total pondere coloană . motivaţie. leadership. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. activitaţi pe care le-ai facut. 14 .2. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. - Astfel.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total.

încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. Citeşte mult din propria initiaţivă. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. 3. 8.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . 5. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. 4. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. un film etc. este autocritic. 3. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. enciclopedii. are o preferinţă specială pentru biografii. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. foloseşte termenii corect. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. 2. 2. extrage concluzii din propriile raţionamente. 4. 6. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. 7. nu ocoleşte materialele dificile.

este preocupat de adaptari. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . 7. sexualitate. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. 9. este tenace Îşi asumă riscuri mari. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. unice. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. uneori riscă să devină dezagreabil. 5. imbunătăţiri. 3. de bine şi rău.5. tolerează dezordinea. Îşi asumă responsabilităţi. 2. 4. oameni. 9. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. Preferă să lucreze independent. 8. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. politică. cum ar fi cele legate de religie. 7. 6. 6. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. 8. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

 Planificarea . 20 . o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. 2. pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului.  Talentul academic . s-a remarcat că. ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. După cum arată D`Hainaud. Astfel.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual .

a consilia) . precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă.  Creativitatea . Aspectele pozitive ale SEM : 21 . care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă. Prognoza . condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. dar locul 10 la creativitate. b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). va fi sau nu inclus in program. tehnici de evaluare) . a facilita. rolul profesorului în instruire (a preda. Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”.1. afectivă si conativă) . metodologie. Holmes. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi.

productivă unei populaţii şcolare de 3-5% . Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp.   Conţinutul bazat pe elev . Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă. afectiv) cu scopul de a deveni independent.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor .  Analizând efectele modelului. se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale . Principiile de bază în formarea elevului autonom. Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. având o direcţionare proprie. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate .  profesori . social.  Modelarea deprinderilor sociale. dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  fată de copiii cuprinşi în programele speciale .  Rolul profesorilor de facilitatori . Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 . ci şi la cea emoţională.   Realizarea unui “portret al elevului” G.  curriculumul obişnuit . Formarea elevilor pe termen lung . dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi. aşa cum le precizează Betts. cu scopul formării self-concept-ului pozitiv. abilităţi şi atitudini pozitive .

Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. ramâne independent . scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta.2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . 2. având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. nu are un comportament adecvat şcolii. comit un “suicid educaţional”. nu este spontan . este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . îşi ascunde abilităţile . 23 .

Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului .  Cursuri extracurriculare. Scăderea monotoniei şi a plictiselii . Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare . Evitarea unor studii “sărăcacioase” .            24 . Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. interese. Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Creşterea motivaţiei realizării de sine . abilităţi.  Admiterea timpurie în formele de învătământ . Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” . Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . mai frecvent aplicate.  Progresul la o singurş materie şcolară .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . care nu au aceleaşi preocupări. principalele forme. ar fi :   Saltul peste o clasă . Creşterea timpului acordat pregătirii carierei . Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi. Absolvirea a două clase într-un an .

Obiectivele modelului 25 . lipsa prieteniilor . Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . prin includerea unor teme considerabil mai extinse. informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară .3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. centrele de interes. utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante. Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . “Purdue Three Stage Model”. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică.  Izolarea fată de foştii colegi . prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. dincolo de graniţele curriculumului obişnuit.   2. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. comunicării . Copiii.  Lipsa “hobby-urilor . Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat. selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”.

Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii.4 . GRUPAREA Gruparea. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. 2. Anul şcolar se împarte în trei stadii.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. prezentări). cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară. rezolvarea creativă a problemelor . în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). studii independente. constă în impactul pozi- 3. Efectul pe termen lung al modelului. 26 . stimularea creativităţii. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. ci o necesitate. desene. exerciţii de gândire critică şi creativă . 2. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. cu activităţi specifice : 1. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent.

Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. adaptarea la nevoile individuale . Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. 27 . oportunităţi egale de succes . adaptarea la nevoile de grup.    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . dar nu a celor de acelaşi nivel. fără o încurajare specială prin instruire. calculată pe baza performanţelor individuale. cum ar fi : ateliere de lucru. este total nefondată . fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului. regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. competiţii . specializarea pe sarcini . responsabilitatea individuală . - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . ci cu abilităţi mixte. cursuri de vară.

stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. de a fi recunoscut . din punct de vedere social. consilierea – copiii mai mici. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului .    28 . premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes.

primul factor ce influenţează succesul şcolar. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. concepţiile privind supradotarea. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. deprinderile. ci după comportamentul profesorului în clasă.1. Așadar: 3. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. Competenţa didactică.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. resursele materiale. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. practicile educaţionale.

această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . dezinteres în promovarea iniţiativei. imaginativ. considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . a fi tolerant faţă de ambiguitate . - 30 . ordonat. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . preocupare excesivă în privinţa disciplinei . presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . inerţie în plan intelectual .vechimea în predare. uman . inovativ. sistematic. Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . lipsa de energie . vârsta. a fi citit. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . atitudine defensivă . muncitor . asociind supradotarea cu creativitatea. cu o atitudine participativă. implicându-se în activităţile clasei. sexul. - - Torrance. a fi deschis. lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . tipul de facultate absolvită). congruent. a fi autentic. cu un nivel de inteligenţă ridicat . entuziast . informat. stimulativ. cu o atitudine încurajatoare. artistice) . flexibil. culturale. cu interese variate (intelectuale. entuziast . - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). alert cognitiv . cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile .

a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. criterii subcriterii 31 . cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor.- a acorda valoare inteligenţei. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. 3 puncte=mediu. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. fişa elaborată de Baldwin. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. 4 puncte=superior. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor.

excursii B. folosirea adecvată a umorului elev. deprinderi creative B. exemple şi ilustrări suficiente E. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. rezolvare de probleme. materiale scrise 32 . aprofundare şi extindere corectă B. abilităţi de comunicare verbală B. discuţii. distribuire variată a sarcinilor A. centrat pe elev lecţiei şi obiective A.A. energia şi entuziasmul profesorului B. instructaj clar şi specific D. expertiza profesorului A. entuziasmul şi persistenţa elevului A. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. orientarea activităţilor pe elev C. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. modelarea comportamentului creativ A. atmosfera de acceptanţa C. studii independente multe experienţe D. varietate Tehnici motivaţionale C. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. orientare spre concept C. filme. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. dintre profesor si elev D. abilităţi de comunicare nonverbală C. modele. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. intrebări deschise E. demonstraţii B. materiale audiovizuale. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. stimularea intereselor individuale A.

accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. 33 .Obiectivul nr 2. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . iar şcoala este pasivă .  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . În acest sens. prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1.   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. în care părinţii sunt activi. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. celelalte preocupări au trecut în plan secund. ceea ce conduce la : 2. în perioada adolescenţei. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective. de cele mai multe ori.

3. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . un consilier special format pentru supradotaţi. 34 . realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. 3. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală.2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. 4. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală.

3. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. Ca rezultate. astfel. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. 3.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. 3. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. 3.2. 13 învățători/profesori și 12 părinți. ci şi de “un altfel” de şcoală. au şi una. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. în plus. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. o atitudine optimistă din partea profesorilor. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. 25 copii din învățământul primar.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . cu răspunsuri.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. care în cadrul acestui program au avut parte. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. nu numai de toată atenţia. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate .

crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 . elevi) 21 mai grele. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. Această trebuie observată. Pot afișa și o indiferență “ușor”.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. Mai mult.

Pe cealaltă parte.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. dacă este indiferent la ceva. dar și la 22 cuvinte. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte. și Cu numai “De alte la “Ce?”.

există situaţii copiii care mai dificil.3 4-9 Nr.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 .părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat. Binenţeles. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11.14 12-20 12 11 1.2.

9.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.10 13 7.13 13 5 14-17 13 39 .Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.11 6 1-6 Nr.

învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. 40 .CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. De multe ori. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. Din cauza acestei expuneri. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. să-i înţeleagă.şi cultive ca lităţile. care îi ajută să. dar şi din părinti cu studii medii. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. Cu toate acestea. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte.

De asemenea. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. au nevoie să îşi folosească imaginaţia. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. cunoştinţe şi aptitudini. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. prin programele de 41 . ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. ci. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. care va funcţiona în cadrul școlii. Ei sunt creativi. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. prin teste standardizate de inteligenţă. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. atât sălile de clasă necesare. sociologi. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. Dimpotrivă. logopezi. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. Școala va pune la dispoziţie. selecţionaţi de către o comisie specială. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri.Pe de altă parte. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare.

tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. 42 . În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. nu predau. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. tare sau cu intensitate redusă. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. ci inspiră şi motivează. De asemenea. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. alţii în grupuri de învăţare. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. alţii cu muzica lentă sau rapidă. accelerare şi îndrumare. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. sunt promovate.acumulare. Există copii care învaţă eficient în singuratate.

Copii superior înzestraţi. T (1979). Editura Polirom. Când apare copilul.Autoeducaţia. București Dumitru Popovici(2000) -Didactică.Editura Fundației Humanitas. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941).Editura Humanitas. T (2004). V (2006). Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. Psihologia educaţiei. Editura Polirom.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților. Carmen Creţu (1998). Dicţionar enciclopedic de psihologie. Creţu. Iaşi Creţu. F ( 1994).Curriculum diferenţiat şi personalizat. Creţu. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg.Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Credis. Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . Universitatea Bucureşti. Bucureşti.

Petre. Bucureşti                  44 . Personalitatea şi cunoaşterea ei. Siewert(2005) IQ .(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). Educaţie. Popescu.Neveanu (1976). Testarea psihologică. Bucureşti Holdevici.Editura All..  Freud. Editura Militară. Psihopatologia vieţii cotidiene. I. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Verza .Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura Gemma Print Golu P. S (1993). Editura Didactică şi Pedagogică.cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. Editura Albatros. Psihologia vârstelor. Curs de psihologie generală. Dicţionar de psihologie. Bucureşti. Itinerar Psihiatric. Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . Editura Sigma Horst H.Neveanu (1978). Popescu. Bucureşti. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. Bucureşti. E (1993). Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . I (2008). Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Editura Polirom. Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei.Neveanu (1969). Editura Trei. Golu I(200)Psihologie educaţională. Editura Ştiinţă şi Tehnică. Iaşi. Golu.Nivelul de aspiraţii şcolare. Editura Miron. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Tipografia Universităţii. Inteligenţa şi aptitudinile. V (1982). EdituraCartea Universitară. Bucureşti. Editura Junimea. Editura Hyperion XXI. Editura Polirom Pavelcu. Popescu. B ( 1979). Bucureşti.

.Site-uri web şi resurse web:    www.net  ro. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.psihologieonline.psihologie. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 . Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs.ro www.psihologie.ro www.wikipedia. din cadrul programului special ?   DA NU 4. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1. ?   DA NU DA NU 2. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5.

Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. Copilul dvs.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. Copilul dvs. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. vă rugăm relataţi. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. 46 .  DA NU 6. din cadrul programului ?   DA NU 8. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. vă rugăm sa relataţi. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. ?   DA NU 11. Copilul dvs. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”.

va dori să participe şi la anul la un program special. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. Copilul dvs. Copilul dvs. Dacă copilul dvs. 13. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14. în acest program special ?   15. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 .

ca rezultat al implicării lui în acest program. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. sugestie în legătură cu programul special. faţă de şcoala normală. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs.18 Copilul dvs. comentariu. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. În spaţiul de mai jos.

Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 .

 Familiarizat 5. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6.

Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. 15. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. Nu a scăzut calitativ 11. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….

vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. aprecieri. 16.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. În spaţiul de mai jos.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. despre programul special.. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program.

………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. 53 . Excursii cu tematică ştiinţifică . Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti .. Mini – cursuri extraşcolare .………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat. Filme pe teme diferite. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1.

Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. Ce aţi învăţat în plus. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8.2. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. decât în grupurile mici   Da Nu 6.

G. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1. A. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. Crt. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. 5. D A. D B. 1 Despărţire în silabe Ex. C. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. A. 3..9. C D. 4. 2 Al-ba tru + - 55 . O C.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. G. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. 2.

17. 1.R Z. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. R. 3. L M. 23. S. 4. C. 2. N. 25. G 10x0. V. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 . Crt. 19. T S.A R. 22.D H.5 + + + + + 6x0.C B. M M. 20. M N.Ş I. 8. 16. 24. 5. 21.I K. 7. 10.M O.M. 11. ELEVULUI 32 p A.6.E.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr.A. 14. 18.B. M R. D.G M. M.D O. M. M M. G Ş. 12. 15. D. A R. de prop. 9.F M. 13. D. A P. G C.E.F M. G. D A. A D. P.

11. 19. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex.M. C. 20. T S.Ş I. R. R Z. M. 2. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 . H. S M. N O. 16. M. 7.M N. M N.F. P R. A D.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. 21.L. G D.D H. C B. 19. M. M O. 14. 13. 17. L M.S M. E M. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. 5. 4. 17. 40 A. G Ş. 3. B. A P. 9. 18.M M. D. 16. A R. 12. D A. 18. C. 10. 15. D. M. B. 22. 15. 8. F M. 8. D. M O. 23. R.6. Ş I. G C. 12. 14. E M. N O. Crt. 10. 7.D M. 11. A P. 24.M. 25. E. 13. Nr. 6. I L. 9.M M.I L.

5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 . R Z.5 + + 0. 5 + + 6x 0. 21.20. R. C 11 x0.5 + + 6x 0. 1.D A.5 + + 5x 0. NUMELE ŞI Crt PREN . 25. 23. T S.5 + + 7x 0. UMELE To t. 2. D R.5 + + 6x 0. P R. ELEVULUI 31 A. 22. G Ş.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. 24.

M M. 6. 8. 6. 12 – folosirea liniei de dialog. 18. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane.E R. 2. A R. 9. C H. Ş I. 19.E M.F M. 8 – folosirea virgulei. N O. 6 – scrierea corectă a cuv. 20. 3.3. A P. 11 – folosirea semnului două puncte. 10 – folosirea semnului întrebării. B. G D. 23. 7 – folosirea puncutlui. 25. 5. 40 A. A D. S M. 13. M O.C H. C B. 1. G Ş.M N. 13 – scris caligrafic Nr. 5. 4. B. 17. 15. 11. 24. I L.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. L M. Îmbracă. P R. T S. 7. 9 – folosirea semnului mirării. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. R Z. 12. 21. G D. 7. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . Crt. 22. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. G C. D M. 14.A D. D A. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. 4. D. 16. 10. G C. 3 – respectarea alineatelor.

E M. A P. 24. 9.M N. 17. 14. N O. I. D.S M.F M. G Ş. 16. 15. 11.T S. A R. 21. 20. M M. 25. L M. 18. I L. B.8. 10. 23. P R. 22. D M. E R. 12. 19. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . R Z. 13. M O.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful