UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

......................45 ANEXE.............................5......pag............3.......2.......42 BIBLIOGRAFIE......pag.................. IPOTEZE ......pag............pag............3.................................. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR............................................................36 3..............36 3........ 36 3....................................................37 CAPITOLUL IV.........pag.......... EŞANTIONUL..................4 INSTRUMENTE DE CERCETARE ..........47 4 .......................pag..pag......... CONCLUZII............................................................

de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate. ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. 5 . În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. Spre exemplu.

se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1. 2. identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. Nominalizări ale părinţilor. 6 . Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale).  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate. În România. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. 2. In concepţia lui Feldhusen. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). parinţilor sau pe propria nominalizare.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe . unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. De obicei.

(Special Education Information Handbook. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. Toronto : Ministry of Education. Ontario. 1. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene. Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. excepţional. În sens mai larg. capabil de performanţe înalte. 5. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. imaginația și calitățile de lider. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. programe extracurriculare. accelerare. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. grupe selectate. înzestrat. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. prodigios. produse sub formă de lucrări scrise. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. 4. 6. Mediul provoacă 7 .1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. precoce. prezentări orale sau realizări artistice.3.

Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă.S.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. 8 . (Raportul Marland. Abilitate în leadership. la scara ontogenezei. (J. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : . Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera. creativitatea şi talentele specifice. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale. Landau. .A.aptitudini generale şi specifice supramedii. Renzulli. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii.nivele înalte de creativitate.nivele înalte de angajare în sarcina şi . (E.U.  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. Aptitudini academice specifice. Talent pentru arte vizuale sau scenice.şi stimulează inteligenţa. creative. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită. Gândire productivă sau creativă. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S. Aptitudini psihomotrice.

1997) 1. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.U.2. (Carmen Cretu.motivaţionale şi afective. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .A. 1996.. 1992.1 TESTE STANDARDIZATE În S.

Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. fără repetiţii sau efort 9. Sunt foarte puţin 2. Se orientează uşor in studiu 12. Reţin totul cu uşurinţă.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. spre a trece la urmatoarea 6. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. în general de nivel mai 10.2. Doresc să facă totul dupa voia proprie. Au o deosebită curiozitate. Reacţioneaza prea mult in clasă. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Sunt foarte imaginativi. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Invaţă repede şi uşor 1. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Pun numeroase 3. Au o puternică dorinţă de a excela 14. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. Uneori sunt prea inovativi 14. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. 4. pot d sursă de perturbare 5. Fac glume despre adulţi. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Preferă lectura.

3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului…………………………………………………………….4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 . Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”.. Fac raţionamente corecte. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1.2.. Varsta………………………………………………………………………. au o gîndire clara.2. 17. Adresa………………………………………………………………………. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17.practică 16. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv. Scoala………………………………………………………………………… Clasa………………………………………………………………………….

.1……………………………………………………………………………… …… 1.3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.2……………………………………………………………………………… …… 4.3……………………………………………………………………………… …… 12 ..1……………………………………………………………………………… …… 2. Judecător 3. Organizator 1.2……………………………………………………………………………… …… 3.2……………………………………………………………………………… …… 2.1……………………………………………………………………………… …… 4.2……………………………………………………………………………… …… 1.3……………………………………………………………………………… ….3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.Scoala………………………………………………………………………….1……………………………………………………………………………… …… 3.

completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta. 5...2.. 1..5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului……………………………………………………………………. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 .Animator pentru distracţii 5.2……………………………………………………………………………… …. Data naşterii………………………………………………………………………….3……………………………………………………………………………… …. Data fişei………………………………………………………………... 5. Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… …….1……………………………………………………………………………… ….

motivaţie.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total.K. - efectuaţi Total pondere coloană . 14 . creativitate.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată. cărţi pe care le-ai citit. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. leadership. prin menţionarea unor proiecte pe care le ai.S. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. în domeniile învăţare. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1.2.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. - X locul cel mai adecvat. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat. - Astfel. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. activitaţi pe care le-ai facut.Adu argumente convingătoare. RENZULLI si R.

nu ocoleşte materialele dificile. 7. foloseşte termenii corect. încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. 6. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. are o preferinţă specială pentru biografii. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. 3. 4. 2. extrage concluzii din propriile raţionamente. 4. un film etc. 5. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1.- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. 3. este autocritic. Citeşte mult din propria initiaţivă. 8. 2. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. enciclopedii.

Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. 3. 9. 4. este tenace Îşi asumă riscuri mari. 5. unice. 6. este preocupat de adaptari. 8. 6. 2. 7. 9. 7. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. Preferă să lucreze independent. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. sexualitate. tolerează dezordinea. politică. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. oameni. Îşi asumă responsabilităţi. de bine şi rău. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. imbunătăţiri. 8. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature. cum ar fi cele legate de religie. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1.5. uneori riscă să devină dezagreabil.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film. După cum arată D`Hainaud. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare.  Planificarea . de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului. Astfel.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual .  Talentul academic . s-a remarcat că. pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. 2. unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. 20 .

va fi sau nu inclus in program. care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă. Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. dar locul 10 la creativitate.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. rolul profesorului în instruire (a preda. Aspectele pozitive ale SEM : 21 . metodologie.  Creativitatea . condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi.1. precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. Prognoza . Holmes. afectivă si conativă) . tehnici de evaluare) . pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. a consilia) . b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane). a facilita.

  Conţinutul bazat pe elev . Formarea elevilor pe termen lung . dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.  curriculumul obişnuit .  profesori . afectiv) cu scopul de a deveni independent. abilităţi şi atitudini pozitive .  Rolul profesorilor de facilitatori . Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă. aşa cum le precizează Betts. Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi. Principiile de bază în formarea elevului autonom.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor .  Modelarea deprinderilor sociale. şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale . se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv. ci şi la cea emoţională. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară. productivă unei populaţii şcolare de 3-5% .  Analizând efectele modelului. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 . social.  fată de copiii cuprinşi în programele speciale . având o direcţionare proprie.   Realizarea unui “portret al elevului” G. Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. cu scopul formării self-concept-ului pozitiv. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate .

ramâne independent . 23 . se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. 2.Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta. îşi ascunde abilităţile . este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. nu are un comportament adecvat şcolii. nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . comit un “suicid educaţional”.2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă . - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . nu este spontan .

interese. Scăderea monotoniei şi a plictiselii . Absolvirea a două clase într-un an . mai frecvent aplicate. Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare .  Admiterea timpurie în formele de învătământ . principalele forme. Creşterea motivaţiei realizării de sine .  Progresul la o singurş materie şcolară . Creşterea timpului acordat pregătirii carierei .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . abilităţi. Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului . Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. ar fi :   Saltul peste o clasă . Evitarea unor studii “sărăcacioase” .            24 .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi. Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi . Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. care nu au aceleaşi preocupări. Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” .  Cursuri extracurriculare.

Obiectivele modelului 25 . selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării.  Lipsa “hobby-urilor . Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat.   2. “Purdue Three Stage Model”. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. Copiii. Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . prezintă trei categorii de activităţi de instruire. îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”. Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. comunicării . centrele de interes.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. prin includerea unor teme considerabil mai extinse. lipsa prieteniilor .  Izolarea fată de foştii colegi . Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară . utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante.

GRUPAREA Gruparea. stimularea creativităţii. desene. ci o necesitate. Efectul pe termen lung al modelului. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. 2.Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. Anul şcolar se împarte în trei stadii. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. studii independente. reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. prezentări). rezolvarea creativă a problemelor . în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). cu activităţi specifice : 1.4 . constă în impactul pozi- 3. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. exerciţii de gândire critică şi creativă . încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară. 26 . 2.

specializarea pe sarcini . calculată pe baza performanţelor individuale. competiţii . caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare.    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. ci cu abilităţi mixte. cursuri de vară. cum ar fi : ateliere de lucru. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului. fără o încurajare specială prin instruire. Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. dar nu a celor de acelaşi nivel. oportunităţi egale de succes . în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . 27 . Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare. adaptarea la nevoile individuale . adaptarea la nevoile de grup. este total nefondată . responsabilitatea individuală . elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare.

 provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes. cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili. stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii. consilierea – copiii mai mici. parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . de a fi recunoscut . astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul .    28 . din punct de vedere social.

implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei. deprinderile. resursele materiale. Așadar: 3. Competenţa didactică.1. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. ci după comportamentul profesorului în clasă. practicile educaţionale.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . primul factor ce influenţează succesul şcolar. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. concepţiile privind supradotarea.1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. Aşa cum reiese din studiile de specialitate.

inovativ. flexibil. lipsa de energie . informat. sistematic. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . congruent. Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . tipul de facultate absolvită). cu interese variate (intelectuale. sexul. dezinteres în promovarea iniţiativei. a fi autentic. entuziast . vârsta. lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . ordonat. culturale. muncitor . a fi tolerant faţă de ambiguitate . imaginativ. stimulativ. cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . cu un nivel de inteligenţă ridicat . preocupare excesivă în privinţa disciplinei . inerţie în plan intelectual . alert cognitiv . a fi deschis. cu o atitudine participativă. entuziast .vechimea în predare. implicându-se în activităţile clasei. asociind supradotarea cu creativitatea. - - Torrance. uman . presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . cu o atitudine încurajatoare. - 30 . a fi citit. cu aspiraţii spre realizări de excepţie . - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). atitudine defensivă . astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . artistice) .

lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. 4 puncte=superior. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă. a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui.- a acorda valoare inteligenţei. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. 3 puncte=mediu. criterii subcriterii 31 . diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. fişa elaborată de Baldwin.

răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. expertiza profesorului A. modelarea comportamentului creativ A. energia şi entuziasmul profesorului B. folosirea adecvată a umorului elev. materiale scrise 32 . activităţi care promoveaza sentimente de grup B.A. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. modele. studii independente multe experienţe D. distribuire variată a sarcinilor A. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. dintre profesor si elev D. abilităţi de comunicare nonverbală C. entuziasmul şi persistenţa elevului A. materiale audiovizuale. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. aprofundare şi extindere corectă B. varietate Tehnici motivaţionale C. stimularea intereselor individuale A. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. abilităţi de comunicare verbală B. atmosfera de acceptanţa C. deprinderi creative B. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. exemple şi ilustrări suficiente E. orientarea activităţilor pe elev C. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. rezolvare de probleme. demonstraţii B. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. excursii B. orientare spre concept C. discuţii. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A. instructaj clar şi specific D. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. intrebări deschise E. filme. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C.

o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”.  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. în care părinţii sunt activi. Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul .   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective. celelalte preocupări au trecut în plan secund. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. iar şcoala este pasivă . conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . ceea ce conduce la : 2. şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. în perioada adolescenţei. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. 33 . de cele mai multe ori. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar.Obiectivul nr 2. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. În acest sens.

dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . 34 . 3. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri.2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. un consilier special format pentru supradotaţi. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. 3. asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala. 4.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului .

Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. 3. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. Ca rezultate. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. astfel.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . ci şi de “un altfel” de şcoală. Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii. nu numai de toată atenţia. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. au şi una. cu răspunsuri. 13 învățători/profesori și 12 părinți. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. care în cadrul acestui program au avut parte. 3.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. 3. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. 3.2. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. în plus. o atitudine optimistă din partea profesorilor. 25 copii din învățământul primar.

elevi) 21 mai grele. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. Pot afișa și o indiferență “ușor”. Această trebuie observată.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. Mai mult.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 . altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr.

și Cu numai “De alte la “Ce?”. dacă este indiferent la ceva. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. Pe cealaltă parte. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . dar și la 22 cuvinte. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată.

părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11. Binenţeles. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”.3 4-9 Nr.în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa. există situaţii copiii care mai dificil.2. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 .14 12-20 12 11 1.

Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.13 13 5 14-17 13 39 .crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.11 6 1-6 Nr.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.9.10 13 7.

diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. dar şi din părinti cu studii medii. Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. 40 . a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Din cauza acestei expuneri. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. De multe ori. Cu toate acestea. care îi ajută să. să-i înţeleagă.şi cultive ca lităţile. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită.

logopezi. prin programele de 41 . au nevoie să îşi folosească imaginaţia. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. selecţionaţi de către o comisie specială. ci. prin teste standardizate de inteligenţă. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. care va funcţiona în cadrul școlii.Pe de altă parte. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. Școala va pune la dispoziţie. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară. ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. sociologi. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. cunoştinţe şi aptitudini. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. atât sălile de clasă necesare. Dimpotrivă. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. Ei sunt creativi. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. De asemenea. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune.

tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. accelerare şi îndrumare. 42 . nu predau. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. ci inspiră şi motivează. sunt promovate.acumulare. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. alţii în grupuri de învăţare. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. alţii cu muzica lentă sau rapidă. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. tare sau cu intensitate redusă. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. De asemenea. Există copii care învaţă eficient în singuratate. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii.

Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Creţu. Carmen Creţu (1998). Bucureşti.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941). Când apare copilul. Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . Iaşi Creţu. F ( 1994). Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). T (1979). Creţu. T (2004). Editura Polirom.Copii superior înzestraţi.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților.Editura Fundației Humanitas. Psihologia educaţiei.Editura Humanitas. Editura Polirom. Universitatea Bucureşti.Autoeducaţia. Editura Credis. V (2006). Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. Dicţionar enciclopedic de psihologie.Editura Didactică şi Pedagogică.Curriculum diferenţiat şi personalizat.

Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Editura Hyperion XXI.Neveanu (1976). Inteligenţa şi aptitudinile. Editura Ştiinţă şi Tehnică.. Golu I(200)Psihologie educaţională. Editura Polirom Pavelcu.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). V (1982). Editura Gemma Print Golu P. Editura Albatros.cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă. Popescu. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. EdituraCartea Universitară.Neveanu (1978). Bucureşti. Psihologia vârstelor. Editura Sigma Horst H. Siewert(2005) IQ .Creativitate şi inteligenţă emoţională.  Freud. Testarea psihologică. S (1993). Bucureşti. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Verza . Popescu. Curs de psihologie generală.Neveanu (1969). Editura Didactică şi Pedagogică.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. Iaşi. Editura Junimea. Bucureşti Holdevici. Editura Polirom. Dicţionar de psihologie. Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . I (2008). Editura Militară. Editura Trei. Personalitatea şi cunoaşterea ei. E (1993). Petre. Bucureşti. Golu. B ( 1979).Editura All. Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . Educaţie. Tipografia Universităţii. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Editura Miron. Bucureşti                  44 . Psihopatologia vieţii cotidiene. Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Bucureşti. Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Popescu.Nivelul de aspiraţii şcolare. Itinerar Psihiatric. Bucureşti. Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. I.

psihologie.ro www.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.psihologieonline.ro www.net  ro. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3.psihologie. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5. din cadrul programului special ?   DA NU 4.Site-uri web şi resurse web:    www. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .wikipedia.. ?   DA NU DA NU 2.

Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10.  DA NU 6. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. în urma implicării în acest program special ? Dacă da. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7. Copilul dvs. din cadrul programului ?   DA NU 8. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”. 46 . Copilul dvs. vă rugăm relataţi. Copilul dvs. vă rugăm sa relataţi. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. ?   DA NU 11.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12.

s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. Dacă copilul dvs. va dori să participe şi la anul la un program special. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 . în acest program special ?   15. Copilul dvs.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. 13. Copilul dvs.

comentariu. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. sugestie în legătură cu programul special. faţă de şcoala normală. În spaţiul de mai jos. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . ca rezultat al implicării lui în acest program. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs.18 Copilul dvs.

Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 . Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3.ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1.

Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. Familiarizat 5. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9.

Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. Nu a scăzut calitativ 11. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. 15. este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….

………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………. În spaţiul de mai jos.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program. 16. despre programul special. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 .. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. aprecieri.

. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………….………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti . Mini – cursuri extraşcolare . Filme pe teme diferite. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. 53 . Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat. Excursii cu tematică ştiinţifică .

Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 . Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. Ce aţi învăţat în plus. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale.2. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. decât în grupurile mici   Da Nu 6. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7.

1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr. D A. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. 2. 1 Despărţire în silabe Ex. 2 Al-ba tru + - 55 . 4. C D. 3. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1.9. A. G. Crt. G. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. 5.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. C. D B. O C.. A.

Crt. A R. M R. M N. 7. 22. D. M.5 + + + + + 6x0.E. 25. G. M M.I K. 3.D H. 10. N. 23. A P. G C.C B.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr. M. G Ş.D O.Ş I. 8. 11. C. V. D.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc. 15. 24. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 .6. 12. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot.A R. 21.M O. 2. 5.B.G M. 9.F M. T S. D. 13. D A. P.E. 17. L M. 20. 14. A D. de prop. 18.F M.M. M M. G 10x0. ELEVULUI 32 p A. S. 4. R. 1.R Z.A. 16. 19.

15.M N. 10. 14. 12. M O. 5. Crt. 22. D. 19. 20. 15. 7. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 .6. 3. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. 16. 19. 8. 23.M M. 7. 10. M. D A.F. C B. B. N O. 13. D. 14. D. 8. M O. G D. 17. 11. T S. M. Ş I. H. 13. 18. A P. F M. L M. 9. 25. E. A R. A P. R.M M. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex. 18. 2. M. 16.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. 24. G C.M. 11. E M.D H. 4. R. 21.S M. M N. 17.L.D M. R Z. I L. 12. 9. C.M. N O. P R.Ş I. 6. 40 A. M. Nr. E M. G Ş. B. S M. C.I L. A D.

ELEVULUI 31 A.5 + + 5x 0. R. D R.5 + + 0. 24. 2. NUMELE ŞI Crt PREN . C 11 x0. T S.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. G Ş.5 + + 6x 0. 1.D A. R Z.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 . UMELE To t.5 + + 7x 0.5 + + 6x 0. P R. 5 + + 6x 0. 22. 25.20. 23. 21.

5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. Îmbracă.C H. 6 – scrierea corectă a cuv. 12. I L.E R. 18. 4. 7 – folosirea puncutlui. A R. 24. 14.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei.M N. 22.E M. C B. 9. 1. 12 – folosirea liniei de dialog. N O. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 5. D A. Ş I. G C. 20. 10 – folosirea semnului întrebării. D M. G Ş. B. 6. 3. A P. A D. G D. 2. 15. 3 – respectarea alineatelor. 19. S M. 23. G C. 6. 9 – folosirea semnului mirării. P R. M M. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. G D. L M. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. D. C H. 10. 13. 7.F M.3. T S. 11 – folosirea semnului două puncte. R Z. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 16. B. 4. 40 A. 8 – folosirea virgulei. 25. 8. M O. 21. 17. 5. 13 – scris caligrafic Nr. 7. 11. Crt.A D.

B. 16. 11. E M. 14. 18. I L. M M. N O. G Ş. 19. 20. 10.M N. 24. 13.S M. 15. 9.T S.8. A P. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . A R. 23. 17. D. 25. 12. E R. L M. I. R Z. M O. P R.F M. 22. 21. D M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful