UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR Prof.univ dr. GOLU IOANA

ABSOLVENT ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010

EDUCAŢIA COPIILOR CU ABILITĂŢI INTELECTUALE ÎNALTE

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I.

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6 1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7 1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE 1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9 1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10 1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11 1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI.......................................................................................pag 12 1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13 1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI.................................................pag 14 1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD PENTRU PROFESORI............................................pag 18 CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21 2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21 2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24 2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26 2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27 CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII 3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

...........................................47 4 ....................36 3........36 3..........2.........................45 ANEXE.........pag........................ EŞANTIONUL...........3...........................pag................... ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR........................pag.................................................................3....4 INSTRUMENTE DE CERCETARE ...pag...........5.....................pag.......... IPOTEZE .....37 CAPITOLUL IV...........................pag... CONCLUZII....................................................pag...............42 BIBLIOGRAFIE...... 36 3....

ce nevoi au ei și cum putem săi educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale. Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei. Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte. Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. de rațiune și rezolvare de probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități.INTRODUCERE Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor. ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens. În perioada comunistă până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare. Spre exemplu. ci doar unele forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi. Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de modul de definire a acestora. 5 . Inteligenţa nativă nu este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o realizare de sine. ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens. Cei mai mulți optează pentru prima ipoteză. în România interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor (prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică. mai ales prin prisma conceptelor de calitate umană şi de valori promovate de către societate.

6 . De obicei. Nominalizări ale părinţilor. În România.  selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilităţilor vizate. 2. se impun în mod obligatoriu următoarele şase faze : 1.CAPITOLUL I INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A SUPRADOTAŢILOR Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată unei instruiri diferenţiate. profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza fişelor de nominalizare. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere (surse informale). In concepţia lui Feldhusen. 2. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi intervin cel putin două alternative :  selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale supradotării). parinţilor sau pe propria nominalizare. unde încă nu au fost elaborate teste standardizate. identificarea supradotaţilor se realizează prin parcurgerea a două faze : 1. diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe. b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesorilor.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin : a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe .

capabil de performanţe înalte. precoce. 1984)  Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Toate definițiile au un punct comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-unul sau mai multe domenii. programe extracurriculare. 1. matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fi gândurile creative. Ontario. prodigios. prezentări orale sau realizări artistice. 4. prin conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat. Mediul provoacă 7 . Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale speciale  Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice. grupe selectate. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor. În sens mai larg. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5. 6. excepţional. accelerare. imaginația și calitățile de lider. înzestrat. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți copii prin abilitățile sale artisitice. Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala le poate oferi : clase speciale. Motivul este că acești copii nu formează grupuri omogene.3. referate ştiinţifice teoretice sau experimentale. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare. Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. Toronto : Ministry of Education.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. (Special Education Information Handbook. produse sub formă de lucrări scrise. 5. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate.

la scara ontogenezei.aptitudini generale şi specifice supramedii. Această interacţiune între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera.şi stimulează inteligenţa. 8 . Copiii care manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente. (E. (Raportul Marland. 1991)  Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri fundamentale de trăsături umane : .nivele înalte de angajare în sarcina şi . Gândire productivă sau creativă. 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S.A. Aptitudini psihomotrice. Renzulli. Aptitudini academice specifice.) Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global. - - Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de cele oferite în şcoala obisnuită.S. creativitatea şi talentele specifice.  prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. Landau. Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Succesul global este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale.U. 1990)  Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii. creative. Abilitate în leadership. (J. . izolate sau in combinaţie : - Capacitate intelectuală generală. Talent pentru arte vizuale sau scenice.nivele înalte de creativitate.

U. mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor efectuate şi în România : Teste individuale de inteligenţă • • • • Leiter international Performance Scale Peabody Picture Vocabulary Slosson Intelligence Test (SIT) Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B) • Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) Teste de grup • • • • • • California Test of Mental Maturity Goodenough-Harris Drawing Test Lorge-Thorndike Intelligence Test Ottis Lennon Mental Ability Test Teste de realizare (educaţionale) California Achievement Test Metropolitan Achievement Test • SRA High School Placement Test • • • • • SRA Achievement Series Stanford Achievement Test Teste de Personalitate şi sociale California Psychological Inventory Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personal Orientation Inventory Teste de creativitate 9 .motivaţionale şi afective.1 TESTE STANDARDIZATE În S. 1992.A. 1996. 1997) 1. Biroul naţional de măsurători mintale recomandă folosirea următoarelor teste.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE 1.2.. cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de valori ale individului şi ale societăţii. (Carmen Cretu.

Pot deveni greu de suportat de către cei d intrebări. Pun numeroase 3. Pot pierde vremea în raţionamente inut impresia că sunt visători si neatenţi 8. Nu toţi apreciază acest lucru 13. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Doresc să facă totul dupa voia proprie. în general de nivel mai 10. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car avansat varstei lor 11. 4. Reţin totul cu uşurinţă. Nu sistematizează întotdeauna foart studiul 12. Fac glume despre adulţi. Au simîul umorului dezvoltat nu este cea mai adecvată 11. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Reacţioneaza prea mult in clasă. Sunt interesaţi de o gamă largă de probleme. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă 6. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui e 15. Se plictisesc repede în situaţiile de i obişnuite 2. spre a trece la urmatoarea 6.2. Sunt foarte imaginativi. Au o mare capacitate de abstactizare consecvenţă ideatică 7. Sunt foarte puţin 2. Uneori sunt prea inovativi 14.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret Humprey) + 1. fără repetiţii sau efort 9. pot d sursă de perturbare 5. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii clasă 10. Preferă lectura. Invaţă repede şi uşor 1.• Torrance Tests of Creative Thinking 1. Pot deveni excesiv de autoritari 10 . Pot să-i suspecteze pe profesori de l la alte situaţii 7. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Se orientează uşor in studiu 12. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a timp sarcină. ig dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii regulile 3. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co naturaleţe + 9. Au o deosebită curiozitate.

Numele părintelui…………………………………………………………… Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră (de la 5=”cel mai exact”.practică 16.. 17. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre înteleg sensurile lucrurilor vreme concentrându-se asupra lor 1. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Adresa………………………………………………………………………. reacţioneazţ şi apoi gândeşte Are tendinţa de a-i domina pe alţii Este perseverent în sarcinile primite Are o bună coordonare motrică Îşi poate purta singur de grijă în familie Este atent cu lucrurile din jurul său Are putere de concentrare Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI Nume…………………………………………………………………………… 11 .. Scoala………………………………………………………………………… Clasa………………………………………………………………………….3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI Numele elevului…………………………………………………………….2. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai şi pe ceilalţi 17. pană la 1=”cel mai puţin exact”) Are vocabular avansat şi se exprima bine Gândeşte repede Işi reaminteşte totul cu uşurinta Este preocupat de modul cum merg lucrurile Citeşte din vremea grădiniţei Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală Se plictiseşte repede Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” Se simte bine în anturajul adulţilor Este deosebit de curios Este aventuros Are simţul umorului Este impulsiv.2. Varsta………………………………………………………………………. au o gîndire clara. Fac raţionamente corecte.

1……………………………………………………………………………… …… 4.2……………………………………………………………………………… …… 2.1……………………………………………………………………………… …… 3. Clasa…………………………………………………………………………… … Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos. Judecător 3.3……………………………………………………………………………… …… Inventator 2.Scoala…………………………………………………………………………..3……………………………………………………………………………… …… Scriitor 4.2……………………………………………………………………………… …… 3..1……………………………………………………………………………… …… 1.1……………………………………………………………………………… …… 2.3……………………………………………………………………………… …… 12 .2……………………………………………………………………………… …… 4. Organizator 1.3……………………………………………………………………………… ….2……………………………………………………………………………… …… 1.

..1……………………………………………………………………………… …. Data fişei………………………………………………………………. 1... Şcoala………………………………………………………………………… ……… Clasa…………………………………………………………………………… …….. completării Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau talente şi explică de ce crezi aceasta.5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE Numele elevului……………………………………………………………………..2. 5.3……………………………………………………………………………… ….Animator pentru distracţii 5. Data naşterii………………………………………………………………………….2……………………………………………………………………………… …. domeniul Aptitudini intelectuale generale Matematică Ştiinţe Studii sociale Lingvistică Literatură bif Arte vizuale Muzică Teatru Sport Creativitate Conducere domeniul 13 . 5.

RENZULLI si R. sau prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă. activitaţi pe care le-ai facut. - efectuaţi Total pondere coloană . creativitate. 2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional 3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent 4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune : - Adunaţi X. scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu însumate într-un scor total. în domeniile învăţare.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI (J. - X locul cel mai adecvat.2.S. pe urmatoarea scală de valori : 1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.Adu argumente convingătoare. leadership.K. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………… 1. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la copilul analizat. motivaţie. 14 . - Astfel.HARTMAN) Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale copiilor. - Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în care dvs. cărţi pe care le-ai citit.urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi . prin menţionarea unor proiecte pe care le ai.

- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / Scrieţi scorurile în tabel : Caracteristici Caracteristici de învăţare Caracteristici de motivaţie Caracteristici de creativitate Caracteristici de leadership dimensiune - Dimensiunea Dimensiunea I Dimensiunea II Dimensiunea III Dimensiunea IV Sc Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare 1. este autocritic. nu ocoleşte materialele dificile. 6. are o preferinţă specială pentru biografii. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme. 8. 3. Citeşte mult din propria initiaţivă. 4. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelul de interes al colegilor) Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile Intelege rapid relaţiile cauză-efect. 5. 7. un film etc. nu se mulţumeşte usor cu rezultatele sale 1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 15 . încearcă să descopere mereu “cum” şi “de ce” Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene. “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o întămplare. extrage concluzii din propriile raţionamente. foloseşte termenii corect. atlase Incearcă să înţeleagă probleme complicate. enciclopedii. 2. 4. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa. comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de expresie si fluentă. 3. 2. oameni şi lucruri Este un fin şi atent observator. sesizeaza soluţiile logice si evidente 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie 1. este perseverent în îndeplinirea completă a sarcinilor Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care iniţial l-au incitat Urmăreste perfecţiunea.

tolerează dezordinea. 9. unice. situaţii Este profund interesat de adevarat şi fals. de bine şi rău. 8. 7. este tenace Îşi asumă riscuri mari. are sensibilitate emoţională Este sensibil la frumos. 4. 6. încăpăţnat în hotărârile lui Îi place sa organizeze lucruri. 8. 7. imbunătăţiri. 3. 9. nu este acaparat de detalii Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership 1. Îşi asumă responsabilităţi. sexualitate.5. îşi respectă promisiunile 1 2 3 16 . oameni. rase Deseori este categoric (uneori chiar agresiv). cum ar fi cele legate de religie. este înclinat spre imaginaţie şi fantezie. 10 Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte. 2. Este atent la trăsăturile estetice Este nonconformist. uneori riscă să devină dezagreabil. 6. este preocupat de adaptari. pune tot timpul întrebări despre tot şi toate Emite un mare număr de idei şi de soluţii. politică. Preferă să lucreze independent. 5. de multe ori elaborează răspunsuri neobişnuite. este aventuros şi speculativ Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual. modificări Manifestă un savuros simţ al umorului Este deschis iraţionalului din el. inteligente Este dezinhibat în exprimarea opiniilor. avansează judecăţi despre oameni si realităţi 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate 1. nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor Este interesat de probleme mature.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10

Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte rezultatele activităţii Pare să fie agreat de colegii de clasă Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme să iasă din rutină Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să rămanână singur Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţionează activităţile în care se implică Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în aer liber

1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2 2

3

3

3 3 3

3

3

3 3

Total coloană Total pondere coloană Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului supradotat, grupate în şase secţiuni Scala de dezvoltare Nr. item 1. (1) 2. (7) 3. (13) 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 (19) (25) (31) (37) (43) (49) (55) (61) INTREBARE Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? A început să meargă… Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează cuvinte sau foloseşte fraze ? Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat cuvintele ? De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri imaginari ? Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se servi de ele ? Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? A avut un interes precoce pentru numere si calcul Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ?
17

A da 10 l da da da da da da da da da

12 13

(67) (73)

A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de un moment aparte ? Trăsături de personalitate

da da

Nr. item 1 (2) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (8) (14) (20) (26) (32) (38) (44) (50) (56) (62) (68) (74)

INTREBARE În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în vârstă decât el ? Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Este plictisit de activităţile de rutină ? Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor făcute ? Are pasiuni şi interese speciale ? Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? III. Aptitudini speciale şi talente

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (3) 2 (9) 3 (15) 4 (21) 5 (27) 6 (33) 7 (39) 8 (45) 9 (51) 10 (57) 11 (63) 12 (69) 13 (75)

INTREBARE Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Este deosebit de dotat pentru sport ? Are o mare abilitate manuală ? Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? IV. Aptitudini şcolare

A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Nr. item 1 (4) 2 (10) 3 (16) 4 (22) 5 (28) 6 (34)

INTREBARE Învaţş repede si uşor ? Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea

A Da Da Da Da Da Da

18

7 8 9 10 11 12 13

(40) (46) (52) (58) (64) (70) (76)

uşoare ? Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează?

Da Da Da Da Da Da Da

V. Limbaj Nr. item 1 (5) 2 (11) 3 (17) 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 (23) (29) (35) (41) (47) (53) (59) (65) (71) (77) INTREBARE A folosit primele cuvinte… A folosit vorbirea în propoziţii scurte… Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai mare sau al unui adult ? Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Întelege repede când i se explică ceva oral ? Inventează cu talent scurte istorioare ? Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Are un vocabular bogat ? Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? VI. Calităţi intelectuale Nr. item 1 (6) 2 (12) 3 (18) 4 (24) 5 (30) 6 (36) 7 (42) 8 (48) 9 (54) 10 (60) 11 (66) 12 (72) INTREBARE Este considerat dotat de către familie ? Pune multe întrebări, variate şi originale ? Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Este interesat de Univers şi de originea omului ? Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Face observaţii perspicace ? Are simţul umorului ? Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? A Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da A 1 an 1 an Da Da Da Da Da >3 Da Da Da Da Da

19

2.  Planificarea . pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită. deşi supradotaţii invaţă mai rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă. s-a remarcat că. După cum arată D`Hainaud. o nevoie educaţională se transformă în cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”. 20 . ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de instruire diferenţiată. precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru elevii supradotaţi. de la 1 la 78 Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în paranteză Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general al celor şase secţiuni CAPITOLUL II ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI STATEGII DE APLICARE De-a lungul timpului.13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film.  Talentul academic . unei cărţi Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui Da răspuns “nu” valoarea 0 Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca.1 MODELE CURRICULARE Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :  Talentul intelectual . Astfel. ei riscă să se piardă daca nu li se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare.

rolul profesorului în instruire (a preda. Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor profesorului.  Creativitatea . a facilita.  Luarea deciziilor In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”. Taylor a ridicat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi. va fi sau nu inclus in program. Holmes. dar locul 10 la creativitate. care a obţinut locul 1 la testele de inteligenţă. pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul dintre talente Elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Talent intelectual Locul1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 Locul 5 Locul 6 Locul 7 Locul 8 Locul 9 Locul 10 Talent academic Locul 2 1 3 10 5 6 7 8 9 4 Planifi care Locul 9 10 8 7 6 5 4 1 2 3 Prog noză Locul 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 Creativi tate Locul 10 3 5 7 9 2 1 4 6 8 Lu de Lo Se pune întrebarea dacă elevul nr. Prognoza . tehnici de evaluare) . precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte. Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni : a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă. Aspectele pozitive ale SEM : 21 . condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi. afectivă si conativă) . a consilia) . b) c) d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi obligaţiile umane).1. metodologie.

Principiile de bază în formarea elevului autonom. Betts şi Neihart au realizat adevărate profiluri ale copiilor supradotaţi : 22 .  profesori .  Analizând efectele modelului.  curriculumul obişnuit .  fată de copiii cuprinşi în programele speciale .  Rolul profesorilor de facilitatori . şi nu competitive între Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative Promovarea superiorităţii intelectuale .  Modelarea deprinderilor sociale. cu scopul formării self-concept-ului pozitiv. Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp. dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare. productivă unei populaţii şcolare de 3-5% . Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în Realizarea unei relaţii cooperative. ci şi la cea emoţională. abilităţi şi atitudini pozitive . social. având o direcţionare proprie. afectiv) cu scopul de a deveni independent.   Realizarea unui “portret al elevului” G. de a asculta şi de a transmite mesaje adecvate . Formarea elevilor pe termen lung . dezvoltarea abilitatii de comunicare eficienţa cu ceilalţi.  Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa acţiunilor . se referă la :   Integrarea totală a individului (cognitiv. Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvoltarea cognitivă. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi din şcoala primară.   Conţinutul bazat pe elev . aşa cum le precizează Betts.

precum şi la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede curriculumul standard. ramâne independent . comit un “suicid educaţional”. - Tipul III : elevul ascuns - nu are suficientă încredere în sine . Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire. având în vedere următoarele argumente :  Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi deprinderilor . Tipul II : elevul ambiţios cu sine - nonconformist. nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile . nu este spontan . Mulţi specialişti pledează pentru accelerare. este creativ şi autonom în atitudini şi comportament. 23 . trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice . nu are un comportament adecvat şcolii. îşi ascunde abilităţile .2 ACCELERAREA Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici. - Tipul IV : elevul care renunţă - nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori . se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar . la corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta. scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă .Tipul I : elevul care are succes - este printre primii identificaţi în program . 2.

Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare . Absolvirea a două clase într-un an .  Activităţi suplimentare de tip extraşcolar . interese. Creşterea timpului acordat pregătirii carierei . Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări academice . Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” . Scăderea monotoniei şi a plictiselii .  Progresul la o singurş materie şcolară . ar fi :   Saltul peste o clasă .  Admiterea timpurie în formele de învătământ . Creşterea motivaţiei realizării de sine .            24 . abilităţi. Avantajele accelerării Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului . care nu au aceleaşi preocupări. principalele forme.  Cursuri extracurriculare. Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii subrealizaţi .  Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi. Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna politica educaţională şi resursele economice. Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii educaţionale a acestuia . Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă. Dezavantaje Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii cunoştinţelor . mai frecvent aplicate. Evitarea unor studii “sărăcacioase” .

utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta copiilor teme noi şi interesante.3 ÎMBOGĂŢIREA Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau aprofundarea studiilor. Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat.  Izolarea fată de foştii colegi . Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli. Copiii. elaborat de Feldhusen şi Kollof este un   alt tip de instruire îmbogăţită. frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun.  Lipsa “hobby-urilor .   2. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical” permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun. la care sunt predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă ţinută ştiinţifică şi estetică. lipsa prieteniilor . Obiectivele modelului 25 . Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare . prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere intelectual :  Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice. prin includerea unor teme considerabil mai extinse. centrele de interes. Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu . dincolo de graniţele curriculumului obişnuit. Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de experienţe ale învăţării. Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste. “Purdue Three Stage Model”. informaţii şi teorii care nu se afla în programa şcolară . selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi. prezintă trei categorii de activităţi de instruire. Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii. comunicării . îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”.

26 . 2. însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline şcolare într-un ritm mai rapid. desene. cu activităţi specifice : 1. Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupare pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se prezintă sub urmatoarele forme :  gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei mari categorii. stimularea creativităţii. Efectul pe termen lung al modelului. 2. rezolvarea creativă a problemelor . constă în impactul pozi- 3. Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :  îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor mintale şi a creativităţii îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile (lucrări. GRUPAREA Gruparea. prezentări).Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza. exerciţii de gândire critică şi creativă . studii independente. în funcţie de performanţele obţinute (scăzute/medii/superioare). Anul şcolar se împarte în trei stadii. ci o necesitate. încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent. modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiului independent. tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de timpuriu la programul Purdue.4 . reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi. cât şi pe cele intangibile Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee   revoluţionară.

cursuri de vară. 27 . competiţii . - Strategii extraşcolare Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri. caracterizat prin câteva aspecte :   incitări – stimularea curiozităţii. fără o încurajare specială prin instruire. responsabilitatea individuală . adaptarea la nevoile de grup. pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite . oportunităţi egale de succes . ci cu abilităţi mixte. elevii supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor. adaptarea la nevoile individuale . cum ar fi : ateliere de lucru. în cazul în care nu există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare. dar nu a celor de acelaşi nivel. specializarea pe sarcini . a căutării de informaţii în mai multe surse oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare. regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii şcolare. În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase caracteristici principale : - scopurile echipei . restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene . gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline . Copiii aparţinând aceleiaşi grupe învaţă împreună. Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor. fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului. Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a programelor extraşcolare.    gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt repartizate unui profesor. calculată pe baza performanţelor individuale. este total nefondată .

premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere elevului posibilitatea de a avea succes. din punct de vedere social. provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să corespundă nivelului aptitudinal. cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a deveni responsabili.    28 . consilierea – copiii mai mici. astfel încât fiecare elev să depună un efort considerabil pentru a-şi atinge scopul . parinţii şi profesorii să poată să obţină o informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele unice ale potenţialului elevului . de a fi recunoscut . stimulându-se dezvoltarea armonioasa a personalităţii.

1 OBIECTIVE Obiectivul nr 1. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu numai de calitatea şi structura curriculumului. concepţiile privind supradotarea. dar trebuie sa acorde valoare inteligenţei.CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII OBIECTIVE ȘI IPOTEZE Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. Studiul de referinţă în literatura de specialitate este cel realizat de Bishop. aptitudinile şi valorile achiziţionate de către elevi.1. un profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat. Aşa cum reiese din studiile de specialitate. rezultatele predării fiind reflectate în cunoştinţele. implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. primul factor ce influenţează succesul şcolar. ci şi de nivelul de pregătire a cadrelor didactice. deprinderile. Așadar: 3. Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de învăţământ. practicile educaţionale. ci după comportamentul profesorului în clasă. este apreciată nu după inteligenţa profesorului. care analizează comparativ două grupe de profesori : eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte 29 . Competenţa didactică. resursele materiale.

vârsta. insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale copiilor . entuziast . preocupare excesivă în privinţa disciplinei . cu o atitudine încurajatoare.vechimea în predare. cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic . uman . tipul de facultate absolvită). asociind supradotarea cu creativitatea. a fi citit. inerţie în plan intelectual . lipsa de energie . artistice) . cu interese variate (intelectuale. congruent. dezinteres în promovarea iniţiativei. cu un nivel de inteligenţă ridicat . alert cognitiv . imaginativ. astfel încât elevul să-şi poată exprima liber opiniile . sexul. culturale. a fi autentic. muncitor . cu aspiraţii spre realizări de excepţie . presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie . informat. lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare . entuziast . Bishop elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi : - matur şi experimentat . - - Torrance. - 30 . a fi tolerant faţă de ambiguitate . inovativ. atitudine defensivă . implicându-se în activităţile clasei. sistematic. - Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem). considera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor supradotaţi : - autoritate . stimulativ. a fi deschis. această trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali : - a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii . ordonat. cu o atitudine participativă. flexibil.

a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui. lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor înc Trage concluzii numai după fapte Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act de predare se realizează pe termen lung Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit. de a transfera “trebuinţe de inc asupra elevilor. prietenoasă şi considera că profesorul ar benefic pentru elevi Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor. criterii subcriterii 31 . 3 puncte=mediu. - Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview. cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie. diversităţii şi unicităţii fiecărui individ. concepţiile despre supradotare şi modul de autocaracterizare. 4 puncte=superior. fişa elaborată de Baldwin. sub forma a 11 criterii : Criterii Misiune Autocaracterizare Empatie Perceptie individualizată Ascultare Investiţie Stimulare Activare Gestalt Obiectivitate Atentie Descriere Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai t Se vede ca o persoană caldă.- a acorda valoare inteligenţei. 1punct=nesatisfăcător criterii observate……………………………………………………………………… criterii neobservate…………………………………………………………………… Nr. fiind conştient că răspunsul la o prob află în ceea ce pune vorbitorul Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic Ştie să motiveze elevii să înveţe Are inclinatia de a fi perfecţionist. 2 puncte= =nevoie de îmbunătăţire. fără a încerca să problemele în locul lor Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea Facilitează exprimarea altora.

răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate 3 4 5 6 7 8 predat A. deprinderi creative B. intrebări deschise E. expertiza profesorului A. respect pentru ideile individuale Interacţiunea dintre elev şi C. exemple şi ilustrări suficiente E. orientare spre concept C. varietate Tehnici motivaţionale C. stimularea intereselor individuale A. Promovarea autodisciplinei 9 10 11 12 Oportunităţi pentru elev de a. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasă orelor de curs C. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile Posibilitatea ca elevii să-şi A. varietatea materialelor utilizate Utilizarea de mijloace C. materiale scrise 32 .A. instructaj clar şi specific D. entuziasmul şi persistenţa elevului A. oferta de alegeri corespunzatoare stabilească singuri activităţile B. energia şi entuziasmul profesorului B. folosirea adecvată a umorului elev. modelarea comportamentului creativ A. folosirea mişcării Implicarea elevilor în mai C. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului şi continua activităţile în afara B. discuţii. abilităţi de comunicare nonverbală C. demonstraţii B. orientarea activităţilor pe elev C. aprofundare şi extindere corectă B. incurajarea asumării riscului Stimularea creativităţii D. respectarea stilurilor individuale de învăţare A. filme. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice Stimularea abilităţilor B. corespunzător nevoilor individualizate Corespunzător nevoilor grupului Ritmul instruirii C. excursii B. materiale audiovizuale. activităţi de gândire critică cognitive de nivel ridicat A.1 Acoperirea disciplinei şcolare Claritatea predării 2 A. centrat pe elev lecţiei şi obiective A. distribuire variată a sarcinilor A. atmosfera de acceptanţa C. dintre profesor si elev D. abilităţi de comunicare verbală B. modele. planificarea lecţiei în mod flexibil Conformitatea dintre planul B. activităţi care promoveaza sentimente de grup B. rezolvare de probleme. Adecvat / necesar didactice auxiliare D. studii independente multe experienţe D.

conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor privind rolul şcolii. iar şcoala este pasivă .   cea mai mare parte a instruirii a fost individuală . în care părinţii sunt activi.  familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru stimularea talentului. adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi socioafective. O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o     prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. celelalte preocupări au trecut în plan secund. viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea potenţialului intelectual. o teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii . pentru ca acesta să-şi perfecţioneze talentul . şi nu pe premiile sau calificativele şcolare. existând asteptări deosebit de mari pentru performanţele copilului . prin care sunt prezentate interacţiunile dintre şcoală şi părinţi : 1. timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic. competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi reducerea emotivităţii. 33 . În acest sens.Obiectivul nr 2. având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul respectiv. Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin care au trecut indivizii cu performanţe superioare :  majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte de 12 ani. de cele mai multe ori. “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar o blamează. ceea ce conduce la : 2. accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”. odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic. în perioada adolescenţei.

2 IPOTEZE Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma studiului efectuat sunt: 1. un consilier special format pentru supradotaţi. în care şcoala vrea să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi. Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr Programele de consiliere presupun o serie de activităţi    alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor. Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice supradotaţilor. implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor. Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic deductiv . asumarea unor programe pe contul părinţilor renunţarea la comunicarea cu şcoala. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predareînvățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de la școală. 34 . realizarea consilierii prin consultaţii de remediere. 4. dintre care cele mai importante sunt :   Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei . 3. considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile extraşcolare. Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de pregătire. 3.- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală. copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri. Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului . Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi scoală. dar părinţii se opun din cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă. o lupta continuă a părinţilor cu şcoala.

Totodată am plecat și de la ideea observării acestor copii.3 EȘANTIONUL Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți. au şi una. 13 învățători/profesori și 12 părinți. bucuroşi să lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR 35 . 3. profesori și elevi sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise. Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți. Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste sumative la limba română. o atitudine optimistă din partea profesorilor. Studiul a fost efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 București. care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați. 25 copii din învățământul primar.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe parcursul anului școlar 2008-2009. fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate . nu numai de toată atenţia. care în cadrul acestui program au avut parte. cu răspunsuri. ci şi de “un altfel” de şcoală.2. Ca rezultate. 3. a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei. 3. două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni. anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor. 3. în plus. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la concursurile școlare ale acelor copii. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în grupul de colegi. astfel.

Această trebuie observată.După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a constatat că: Nr. ei încep să vorbească devreme și folosesc un mai decât lor de la să 19 vocabular elevat categoria 2 Citește bine ceilalți copii din vârstă. Pot afișa și o indiferență “ușor”. deoarece în unele cazuri poate indica o problemă decât un avantaj. Mai mult. elevi) 21 mai grele.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea răspunsurilor 1 Învață repede Copiii supradotați învață repede și ușor comparativ cu ceilalți copii de vârsta lor. altele ar pentru a învăța un cuvânt preferând indiferență (nr. Am observat că ei încep copiii supradotați citească repede și există posibilitatea 36 .

și Cu numai “De alte la “Ce?”. Acest copil este capabil concentreze atenția la subiecte care îl interesează pe perioade lungi de timp. Copilul abilități neașteptate în domenii științifice sau un talent unic are 20 să-și 12 37 . dacă este indiferent la ceva. dar și la 22 cuvinte.ca la intrarea în școala primară să aibă deja această abilitate 3 E curios dezvoltată. nu poate sta într-un loc niciun 6 Are abilități excepționale moment. el afișează un nivel înalt al 4 curiozității. Copilul nu vrea răspunsuri “Cum?” ce?”. Pe cealaltă parte. Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în abstracte stare și 5 Se concentrează ușor să să trateze înțeleagă 22 probleme abstracte concepte abstracte.

în domeniul artistic 7 Este un copil „uşor” pentru vârsta sa. caz în părinţilor poate fi profesorii copiilor lor Cunosc problemele adaptare sau inadaptare ale copiilor lor la grupul din care fac parte 38 .14 12-20 12 11 1. Binenţeles.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 2 Sunt interesaţi de programul de la şcoală al copiilor lor Cunosc în amănunt programele speciale de care beneficiază cadrul 3 4 învăţământ Poartă des copii procesului dialoguri lor în de cu de 11. există situaţii copiii care mai dificil. Aceasta reprezintă flexibilitatea şi adaptarea copilului şi posibilitatea de a primi stimuli fără a fi agitat sau iritat.2.3 4-9 Nr. Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr.părinţi 12 10 în îşi care simt rolul 20 unicitatea. A nu se confunda “uşor” cu “pasiv”.

9.11 6 1-6 Nr.profesori 13 educaţional Nominalizarea acestor copii este responsabilitatea profesorilor Profesorii de la clasă au nevoie de sprijinul psihologului şcolii pentru a lucra mai eficientcu aceşti copii Sunt necesare schimbări în programul acestor elevi 4 12.10 13 7.13 13 5 14-17 13 39 .Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de părere că: Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea răspunsurilor 1 Acestor copii le este necesar un curriculum adaptat bazat pe mai multe cunoştinţe şi cu un grad mai mare de 2 dificultate Dacă în clasă aceşti elevi nu deţin ponderea este greu pentru adapteze 3 profesori să-şi programul 8.

care îi ajută să. copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor. 40 . Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale. De multe ori. diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare între ei şi familie. Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită. Familia este considerată la fel de importantă deoarece moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. Cu toate acestea. a avea un copil supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. să-i înţeleagă. dar şi din părinti cu studii medii. învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile. Din cauza acestei expuneri. Unii nu le cunosc nevoile şi nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie.CAPITOLUL IV CONCLUZII Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi se pot naşte în familii de intelectuali. copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă potenţialul de unii singuri.şi cultive ca lităţile. să le accepte preocupările şi să-i ajute cât pot.

Dimpotrivă. majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri. atât sălile de clasă necesare. cunoştinţe şi aptitudini. selecţionaţi de către o comisie specială. Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la înfiinţarea unui Centru de Excelenţă. prin teste standardizate de inteligenţă. Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de Inspectoratul Şcolar București. Ei nu se încadrează în normele artificiale la care sunt supuşi nici de societate. iar unii dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de interes depaşeşte limitele programei şcolare. inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate şcolare bune. precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social. nu se adresează unui procent redus din educaţia şcolară.Pe de altă parte. Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia necorespunzătoare din copilărie. Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din mândria de a-i avea elevi în şcoală. ci. sociologi. să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se piardă. Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară de nivel mediu. care va funcţiona în cadrul școlii. prin programele de 41 . ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă. Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din clasele I-VIII. școala va asigura baza materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale. căt şi profesorii care vor preda la aceste clase. Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică. De asemenea. Ei sunt creativi. profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică. care va finanţa activităţile extraşcolare ale elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi. Școala va pune la dispoziţie. logopezi. nici de sistemul educaţional şi nici de familii. au nevoie să îşi folosească imaginaţia.

42 . Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun. ci inspiră şi motivează. În aceste cazuri funcţionează bine programele de îmbogăţire. formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii. alţii în grupuri de învăţare. care preferă lumina difuză sau lumina puternică. este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot fi expuse ulterior colegilor. Există copii care învaţă eficient în singuratate. tare sau cu intensitate redusă. sunt promovate. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. accelerare şi îndrumare.acumulare. Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. alţii cu muzica lentă sau rapidă. Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere un anumit profil profesional al profesorului. nu predau. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii. De asemenea. capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial. tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte. Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic.

Editura Polirom. Bucureşti.Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului.Curriculum diferenţiat şi personalizat. Psihologia educaţiei. Când apare copilul. Creţu. Carmen Creţu (1998). Incluziunea socială şi şcolară a persoanei Dolto. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg. Iaşi Creţu. Editura Credis. BIBLIOGRAFIE  Alexandru Roşca(1941).Editura Humanitas.Bucureşti Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia supradotaților. București Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Editura Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu Andrei Barna(1995). Soluţii noi la probleme controversate Editura Aramis          43 . Dicţionar enciclopedic de psihologie. T (1979).Autoeducaţia. F ( 1994).Editura Fundației Humanitas. Creţu. V (2006).Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Polirom. Universitatea Bucureşti. T (2004).Copii superior înzestraţi.

Popescu. Bucureşti. Editura Miron. I (2008). B ( 1979). Bucureşti Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. I. Psihopatologia vieţii cotidiene. Editura Gutinul Mihaela Roco(2001) . Popescu.Neveanu (1976). Editura Albatros.. Popescu. Editura Polirom Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan. Editura Ştiinţă şi Tehnică. Bucureşti Holdevici. Bucureşti. Editura Gemma Print Golu P. EdituraCartea Universitară. Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Educaţie. Editura Sigma Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi. Petre.Neveanu (1978). Inteligenţa şi aptitudinile. Golu I(200)Psihologie educaţională. Editura Sigma Horst H. Editura Hyperion XXI. dezvoltare emoţională şi adaptare socială.Editura All. Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii. Dicţionar de psihologie. E (1993). V (1982).cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale performanţei şcolare. Testarea psihologică. Itinerar Psihiatric.Nivelul de aspiraţii şcolare.Bucureşti Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi). Editura Polirom. S (1993). Editura Polirom Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Personalitatea şi cunoaşterea ei. Editura Trei. Psihologia vârstelor.Neveanu (1969). Bucureşti. Editura Militară. Editura Didactică şi Pedagogică. Iaşi. Editura Polirom Pavelcu. Verza . Editura Junimea. Bucureşti. Siewert(2005) IQ . Golu. Iaşi Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Bucureşti                  44 .  Freud. Bucureşti. Bucureşti Maximilian Boroş(1998) . Tipografia Universităţii.Creativitate şi inteligenţă emoţională. Curs de psihologie generală.

Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe educaţionale mai avansate ? 45 .ro www. în care s-a prezentat programul educaţional special al copiilor dvs.net  ro. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?   3.Site-uri web şi resurse web:    www. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor.psihologie.. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs.org/wiki/Psihologie ANEXA 1 CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI 1. ?   DA NU DA NU 2.psihologie.ro www. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a educatiei ?   DA NU 5.wikipedia.psihologieonline. din cadrul programului special ?   DA NU 4.

în urma implicării în acest program special ? Dacă da. Copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?   DA NU 7.  DA NU 6. vă rugăm relataţi. cunoaşteţi ce temă a ales copilul dvs. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?   DA NU 9. Copilul dvs. 46 . Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de resurse”)?   DA NU 10.   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 12. din cadrul programului ?   DA NU 8. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. ?   DA NU 11. Copilul dvs. vă rugăm sa relataţi. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din DA NU programul special ? Dacă da.

faţă de activitatea din programul special ?     Entuziasmat Pozitiv Indiferent Refractar 47 . Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea DA NU copilului dvs. îl DA NU veţi încuraja ? Din ce motive ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 16. 13. Copilul dvs. Dacă copilul dvs. Copilul dvs. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?     Des Câteodată Rar Niciodată 17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. în acest program special ?   15.  DA NU ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………. va dori să participe şi la anul la un program special. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile oferite de şcoala normală ?   DA NU 14.

vă rugăm să ne transmiteţi orice părere. comentariu. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. sugestie în legătură cu programul special. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?     Des Câteodată Rar Niciodată 19. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………… 21. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?     Foarte provocativ Cateodată provocativ Deloc provocativ Nu pot aprecia 20. faţă de şcoala normală. În spaţiul de mai jos.18 Copilul dvs. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………… 48 . ca rezultat al implicării lui în acest program.

ANEXA 2 CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de acest program ?    Deloc Oarecum Informat 4. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?    Deloc Oarecum Familiarizat Da Nu 2. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?   3. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?   Deloc Oarecum 49 .

Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?    Da Oarecum Deloc 10. când admiteţi Da A scăzut putin calitativ un numar mai mare de elevi ?   50 . Familiarizat 5. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii în programul special ?     Deloc Puţin Mulţumit Foarte mulţumit 9. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o pretenţie exagerată ?     Adesea Câteodată Rar Niciodată 8. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un elev în acest program special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 6. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a ieşit din programul special ?    Deloc Oarecum Familiarizat 7.

Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din Adesea Cateodată Rar Niciodată programul special?     14. Nu a scăzut calitativ 11. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu Entuziastă Pozitivă Indiferentă Negativă profesorul de resurse ?     13. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de Nici o perturbare Oarecum perturbat Foarte perturbat la clasă ?    12. este introdusa în programul special ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în Da Nu programul special ?   ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 51 . Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa 3 4 Da Nu dvs. 15.

Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs.. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 52 . aprecieri. vă rugăm să faceţi şi alte comentarii. În spaţiul de mai jos. sau să puneţi întrebări în legatură cu acest program. despre programul special. 16.             Simplu Activ Confuz Competiţional Satisfăcător O idee bună Incorect Responsabil Complicat Discontinuu Pasiv Sistematic 17.………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………….

Excursii cu tematică ştiinţifică . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………..………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. Filme pe teme diferite. ANEXA 3 CHESTIONARUL PENTRU ELEVI 1. 53 . Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care l-aţi urmat în acest an :     Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti . Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat. Mini – cursuri extraşcolare .

Ce aţi învăţat în plus.2. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 3. decât în grupurile mici   Da Nu 6. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi finalizat proiectul ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 4. lucrând la acest proiect ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?    8. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi. ca urmare a experienţelor comune ?    Da Nu Nu ştiu Da Nu Nu ştiu 7. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ? Da Nu Nu ştiu 54 .

9. 2. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi interesele ? Da Nu Nu ştiu 10. 4. G. G. A. A. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI Maj 1. D A. O C. + alin + ghi + + + Ade-la + • + + + + Scris caligrafic + Şcoa-lă + DICTARE Ex. 1 Despărţire în silabe Ex. D B. 2 Al-ba tru + - 55 . 5. 3. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la Da Nu Nu stiu programul special ? 11. 1 (INIŢIAL) SEPTEMBRIE 2008 Nr.. C D.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ……………………… ANEXA 4 REZULTATELE TESTULUI NR. C. Crt.

A D. G C. M. G Ş.M.E. L M. T S. 24. 2. M R. 1.B. N. D A. A P. D.D H. 16. P. 25. 14. ELEVULUI 32 p A.5 + + + + + 3 + + + + 3 + + + 3 + Majuscula la înc.G M. 22. 7. 3. V.E.A.F M. C. M M. 12. D.Ş I.5 + + + + + 6x0. A R. 20. de prop.C B. Alinea te Moş Crăciun Sfântul Petru Pomii îmbr 1 56 . M. 21. 23. 4. 11.F M. NUMELE ŞI PRENU MELE Tot. R.M O. G 10x0. 15. 13. Crt. 18. 19. M N.I K. 10.T + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + - + + + + + + + - ANEXA 5 REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL FEBRUARIE 2009 DICTARE Nr. 8. S.D O. 17.A R. M M.6. 5. G. D.R Z. 9.

S M. F M. N O. H. D. A P. 19.D H. 16. C B. M. 22. 40 A. A P.6. 11. 20. 18. 17. 8.F. 9. 13. A D. T S. 14. C. R. B. D. 17. 23. 9. N O. C. G NUMELE ŞI + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Dezvoltarea propoziţiei Ex. R.M M. Ş I. 2 cetină drumuri troienite 5 + + + + + + + + + + + + + + -nămeţi 5 + + + + + + + + + + + + + + - Total 1. M N. M O. 21. 16. R Z. 24. P R.L. 19. M O. I L. 7.S M. E 5 + + + + + + + + - 5 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 57 . L M.D M. 10. 3. E M. E M. 14. 11. D A. A R.3 PRENUMELE ELEVULUI Alcătuire de propoziţii Ex. 4. 10. M.M M. G D. 18. 6. 5.M. 13. 2. M. 15.Ş I. G Ş. 7. 15.M.I L. 12. Nr. E. G C. Crt. 8. 12. 25. D.M N. B. M.

T S. 21. 24. R Z. ELEVULUI 31 A. 23.5 + + 6x 0.5 + + 1 2 3 4 5 6 7 58 .5 + + 0.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ANEXA 6 REZULTATELE TESTULUI SUMATIV IUNIE 2009 DICTARE Nr. 1. D R. 25.5 + + 6x 0. 22. NUMELE ŞI Crt PREN . G Ş. P R. 5 + + 6x 0. UMELE To t. R.5 + + 5x 0.D A. 2. C 11 x0.5 + + 7x 0.20.

L M. 6. C H. 24. G Ş.E R. 7. 13 – scris caligrafic Nr. G C. 8 – folosirea virgulei. A R.F M. 13. M O.G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei. 40 A. 16. 15. 7 – folosirea puncutlui. 5.E M. 9 – folosirea semnului mirării. 2 – majuscula la cuvintele nume de persoane. Crt. P R. Îmbracă. 19. 12 – folosirea liniei de dialog. C B. 4 – scrierea corectă a grupurilor de vocale. 5. 7. 20. D A. 4. A D. 12. B. 3. 4.3. S M. 1. 8. G C.M N.C H. G D. G D. R Z. 2. T S. A P. 10. 14. 25. N O. 17. 23. Ş I. 11 – folosirea semnului două puncte. NUMELE ŞI Despărţire în silabe PRENUMELE Alcătuirea de propoziţii Cuvinte cu ELEVULUI leii Tot. 10 – folosirea semnului întrebării. 11. 6. D. I L. D M. 18. 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere. 9. Ş 3 + + + + + 59 Mâhnire 3 + + + + + - pris pă 5 + + + + - lunc ă 5 + + + + + + - rece 3 + + + + + + + . 6 – scrierea corectă a cuv. 3 – respectarea alineatelor. M M. 21.A D. 22. B.

N O. 21. 24. 20. 11. I. 25. D M. B. A R. M O. D. A P. E M.T S. 23.M N. R Z.8. 10. L M. E R. 22. 17. 14. I L. 9. 15. 12. 16. G Ş. 18. P R.F M. G + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 60 . M M. 19. 13.S M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful