Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

I.Generalitati..................................................................................................................................2 II. Mediul natural..........................................................................................................................3 2.1. Obiective turistice...................................................................................................................5 III. Politici si strategii in turismul mondial.................................................................................6 3.1. Turismul balnear....................................................................................................................6 3.2. Voluntariatul n Parcuri........................................................................................................7 3.3. Contributia turismului si a calatoriilor la PIB ...9 3.4. Masurile luate de Guvernul Federal German pentru incurajarea turismului...13 Bibliografie...................................................................................................................................15

Republica Federal Germania I Generalitati


Deviz: Einigkeit und Recht und Freiheit - Unitate i dreptate i libertate Imn naional: a treia strof din Das Lied der Deutschen Capital (i cel mai mare ora): Berlin Limba oficiale: german Grupri etnice : 91,5% germani, 2,4% turci, 6,1% altele Aderare UE: 25 martie 1957 Sistem politic: Republica federala, republica parlamentara Preedinte: Christian Wulff Cancelari: Angela Merkel Formare Sfntul Imperiu Roman : 962 Imperiul German: 18 ianuarie 1871 Republica Federala: 23 mai 1949 Reunificare : 3 octombrie 1990 Suprafata totala: 357.021 km2 Populatie: Estimare: 31 decembrie 2008= 82.060.000 (locul 14) Densitate: 230 loc/km2 (locul 36) PIB(PPC) Estimari: 2008 Total: 2,918 trilioane dolari (locul 4) Pe cap de locuitor: 35.539 dolari (locul 21) PIB (nominal) Estimri 2008 Total 3,673 trilioane dolari (locul 4) Pe cap de locuitor: 44.728 dolari (locul 19) IDU (2007) Indicele Dezvoltarii Umane: 0.947 (foarte mare) (locul 22) Moneda: Euro Limbile utilizate: germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute si protejate de Carta Europeana a Limbilor Minioritare sau Regionale. Se poate folosi si domeniul .eu, intrucat Germania face parte din Uniunea Europeana. 2

Republica Federal Germania (n german Bundesrepublik Deutschland), denumit colocvial Germania (Deutschland, sens literal: ara german), este un stat n Europa Central. Face parte din organizaii internaionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea VestEuropean (1954), NATO (1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din zona euro.

II Mediul natural Geografia


Suprafaa total a teritoriului rii este de 357.021 km, relieful fiind preponderent muntos. Germania se nvecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Frana, Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia. De asemenea are ieire direct la Marea Baltic i la Marea Nordului (Oceanul Atlantic). Germania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9 C. Temperatura medie n ianuarie variaz de la -6 C pn la +1 C (n funcie de localitate i altitudinea ei), n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 16 i 20 C. Precipitaiile sunt mai mari n sud, unde se nregistreaz 1.980 mm pe an, majoritatea sub form de zpad. Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ri din Uniunea European i din lume. POZITIA GEOGRAFICA: Germania este situata in Europa Central-Nordica, intre 4701655003 latitudine nordica si 5056-15002 longitudine estica. Limite Marea Nordica, Danemarca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. CLIMA: Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an. RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced. VEGETATIA: Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste din suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringieisi in Muntii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice:

caprioara, jderul, pisica salbatica, bizamul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, etc. RETEAUA HIDROGRAFICA: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvoraste din Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).In est curge Oderul (848 km lungime totala). Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germaniei pe o distanta de 650 km (navigabila pe 387 km). POPULATIA SI ORASELE: Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000 locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populatia urbana 84 0/0 din locuitori. Orasele principale (locuitori): 1. Berlin 3 282 000 2. Hamburg 1 700 000 3. Munchen 1 200 000 4. Koln 950 000 5. Frankfurt am Main 650 000 6. Essen 630 000 7. Dortmund 600 000 8. Stuttgart 580 000 9. Duisburg 540 000 Germanii sunt in proportie de 93 %, iar strainii (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste 5 500 loc./km2 in jurul marilor orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

2.1. Obiective turistice: - Munchen: este capitala Bundeslandului Bavaria (Bayern) din Germania i al treilea ora ca mrime din Germania, dup Berlin i Hamburg, cu o populaie de cca. 1,26 milioane (2001). Se afl pe rul Isar. Munchen este o popular destinaie turistic, fiind numit capitala secret a Germaniei. Piaa Marienplatz (numit dup o coloan ce se gsete n centrul su), cu noua si vechea Primarie, atragato are prin turnurile lor, figureaz scene medievale. Peterskirche este cea mai veche biseric din centru. Totui catedrala Frauenkirche este cea mai faimoas biseric din centrul oraului, prin spectaculoasa sa arhitectur medieval. nltimea turnurilor sale, 99 metri, limiteaz ncepnd din 2004, Pinakothek noile cldiri der ale oraului. Moderne. Oraul are mai multe muzee de art, printre care i Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, i Alte atracii turistice faimoase sunt Grdina Englezeasc (Englischer Garten), o grdin din centrul oraului ce conine o seciune nudist, Deutsches Museum (Muzeul de tiin), i RathausGlockenspiel, un ceas ornat care mic figurine n vrful primriei. Probabil cea mai faimoas atracie a cetii este Oktoberfest, o srbtoare a berii lung de dou sptmni de la sfitul lui septembrie i nceputul lui octombrie n fiecare an. Alte cldiri faimoase din Mnchen includ Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) i Olympiaturm (Turnul Olimpic, o staie de transmitere TV i radio). - Aachen: este cel mai vestic ora al Germaniei, situat n landul Renania de Nord-Westfalia, la grania cu Belgia i Olanda, i la 65 de km vest de Kln. Punctele de atracie turistic sunt reprezentate de numeroase cldiri, monumente i muzee, precum i de izvoarele termale, tronul de marmur a lui Carol cel Mare, cldiri, monumente i muzee: Domul din Aachen simbolul oraului, a fost cldit n anul 800 si este inscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO; Primria oraului Aachen a fost cldit n secolul IX, n stil gotic. Cldirile din jur sunt n stil baroc; Grashaus: lng piaa de pete, se afl o cldire numit casa gras, care avea faada primriei vechi 1267. Cldirea a servit ca nchisoare i judectorie; Casa Lwenstein (Haus Lwenstein) a fost cldit n 1345, n acelai timp cu primria oraului. mpreun cu Domul i primria, face parte din puinele cldiri gotice a oraului care au supravieuit incendiului din 1656; Elisenbrunnen (Fntna Eliza). 5

Aceast fntn se afl n Piaa Friedrich-Wilhelm-Platz fiind construit n 1827 de Johann Peter Cremer i Karl Friedrich Schinkel (1781 - 1841), lng Primrie i Dom. Alte obiective turistice sunt: Ponttor (o poart a oraului), Clinica universitar (cu o arhitectur interesant), cartierul Burtscheid, fntni i statui, Elisenpark, Muzee, Teatrul, Opera sau ansamblurile corale ale oraulu, izvoarele termale. -Speyer: Catedrala din Speyer a fost construit ntre anii 1030-1061. Aici este locul de odihn a 13 regi i regine (mprai romani de origine german) printre care a doua soie, fii si fiice ale lui Frederic I Barbarossa, nmormntai intre 1039 i 1309. Catedrala a fost nscris n anul 1981 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Muzeul tehnic din Speyer deine o colecie cu adevrat impresionant de automobile din toate epocile, unele unicat, tehnic militar, locomotive i avioane. Aici se gsete cel mai mare avion de transport cu elice Antonov AN 22 i un Boeing 747-400. De asemenea, deine un cinematograf IMAX cu proiecie pe dom. Este "fratele" muzeului din Sinsheim, unde IMAX proiecteaz 3D i sunt expuse Concorde si Tupolev 144. - Berlin: capitala Germaniei. Obiective turistice: turnul televiziunii, fantana lui Neptun, Marienkirche, Primaria Rosie. Cel mai frumos bulevard din Berlin, Unter den Linden are de-a lungul lui cele mai importante cladiri din oras: Domul, Lustgarten (Gradina placerilor), Gendarmenmarkt, Staasoper (Opera de stat), Bebelplatz, Pariser Platz, poarta Brandenburg simbolul reunificarii Germaniei, pe langa care trecea pana in 1989 Zidul Berlinului. Memorialul Holocaustului, impresionantul ansamblu de 2.700 de blocuri de granit ridicate pe 19.000 de metri patrati in memoria milioanelor de evrei ucisi de Germania nazista (noaptea poate fi chiar lugubru). Alte obiective: ansamblul de cladiri al Parlamentului (Reichstag), din cupola caruia Berlinul se vede ca in palma, avand sub picioare sala cu scaune albastre unde dezbat parlamentarii germani. Insula Muzeelor, aflata la inceputul Unter den Linden, in mijlocul raului Spree, satisface dorintele oricarui pasionat de istorie si arta.

III Politici si strategii in turismul mondial 3.1.Turismul Balnear


O noua forma de tratament ambulatoriu este "cura compacta", o varianta a tratamentului ambulatoriu, in acest caz pacientul alegandu-si singur locul de cazare. Acest tratament se efectueaza in grupe de pana la 15 persoane, pentru care sunt valabile aceleasi indicatii medicale. Este vorba despre o cura intensiva, a carei calitate este asemanatoare cu cea a tratamentului 6

stationar. Pacientii sunt asistati de personal calificat. Periodic se efectueaza controale ale modului de realizare a tratamentului. Aceasta forma de tratament este rezultatul tratativelor indelungate dintre Asociatia Patronala Balneara Germana si reprezentantii Caselor de asigurari si boala. In prezent se efectueaza cure compacte in 23 de statiuni balneare germane pentru persoane care sufera de: maladii periculoase ale civilizatiei, afectiuni ale cailor respiratorii, ale coloanei vertebrale, osteoporoza, bob de nutritie. Sunt in curs de elaborare si alte forme de cura compacta. Subventionarea tratamentelor: In Germania, fiecare cetatean are dreptul - in anumite conditii - la subventionarea tratamentelor balneare, o data la 3 ani. Sursa de subventionare a curei se stabileste in functie de statutul profesional al fiecarui pacient in parte. De regula pentru angajati subventia vine din partea Casei de asigurari de pensie, in cazul persoanelor care nu lucreaza, subventia vine, de regula, din partea Caselor de asigurari de boala. Curele ambulatorii sunt subventionate de catre Casele de asigurari de boala, atat pentru angajati cat si pentru cei care nu mai lucreaza. Cererea pentru aprobarea tratamentului balnear se face la propunerea medicului casei, de specialitate, de intreprindere. Dupa aprobarea cererii, nivelul de subventie se stabileste in mare masura in functie de forma de tratament. Pentru tratamentul ambulatoriu, nivelul subventionarii este de 100 % pentru medicul care se ocupa de pacient si 90 % pentru costul tratamentului. In plus se subventioneaza cu 50% si cazarea si masa / zi de tratament. 3.2. Voluntariatul n Parcuri Parcurile Naionale, Naturale i Rezervaiile Biosferei Programul pentru voluntariat Nationale Naturlandschaften invit voluntari din alte ri s sprijine parcurile naionale, naturale i rezervaiile biosferei din Germania. Voluntarii internaionali contribuie la activitile parcurilor prin competenele i experiena lor personal (abiliti lingvistice i profesionale specifice, viziuni legate de mediul lor originar de formare) aducnd beneficii importante n proiectele locale, cele cu caracter transfrontalier precum i n schimbul internaional de experien. n acest moment, voluntarii internaionali n parcurile germane activeaz att n cadrul taberelor de lucru ct i ca voluntari independeni. n unele cazuri munca voluntarilor se desfoar n colaborare cu diferii parteneri (ex. organizatorii taberelor de lucru) sau n cadrul unor programe specializate de voluntariat, aa cum este Serviciul European pentru Voluntariat.

Arii protejate Bogia i varietatea ariilor noastre protejate include pduri, zone costiere, pajiti, ruri, mri i muni, ce ofer oportuniti extraordinare pe parcursul ntregului an. Peisaje fascinante i ncnttoare, de la rmuri pn la Alpi merit recunoaterea special ca parcuri naionale, rezervaii ale biosferei sau parcuri naturale. Aceste arii protejate conserv areale unice de slbticie, contribuie la i garanteaz utilizarea teritoriului conform obiectivelor de conservare, promovnd o gestiune durabil a resurselor forestiere, agricole i turistice. In fiecare caz angajaii permaneni n administrarea ariilor protejate nsoesc i informeaz locuitorii i vizitatorii att pe teritoriul parcurilor ct i prin expoziii la sediul centrelor de vizitare, oferind oportuniti pentru cunoaterea mediului. n acelai timp, protejnd habitatele sensibile, ameliornd condiiile de via ale plantelor i animalelor rare i monitoriznd continuu procesele ecologice, rangerii contribuie la conservarea unor elemente naturale unice. Voluntarii particip la munca acestora, mbogind-o prin druirea lor i devin parteneri importani n cadrul echipei. Voluntariat n parcuri i cu sprijinul celor din jur Multitudinea de activiti posibile n ariile protejate din Germania ofer oportunitatea implicarii n diverse domenii:

Protejarea speciilor i plantelor: cositul pajitilor, plantarea copacilor, construcia gardurilor de protecie pentru amfibieni Relaii publice i educaie ecologic: planificarea, organizarea excursiilor pentru tineri i nsoirea acestora ca ghid Monitorizare: monitorizarea speciilor animale, cartarea speciilor floristice, participarea n proiecte de cercetare Meninerea i controlul infrastructurii parcurilor: ntreinerea traseelor turistice i a zonelor de picnic, realizarea de noi trasee Munc de birou: procesarea datelor, relaii cu presa, activiti de arhivare a datelor

Calatoriile de afaceri
Dou treimi din trgurile desfasurate la nivel mondial au loc n Germania. Mai mult de 6.000 de evenimente din domeniul afacerilor se desfasoara in locatii precum ar fi sali de congres si se poate ajunge pana la hoteluri ultra-profesionale i locuri neobinuite sunt disponibile pentru convenii, conferine i alte evenimente. Infrastructura excelent, partenerii de ncredere i profesionali, tehnologia de ultim or i serviciile de nalt calitate sunt factorii cei mai importanti in atingerea succesului in turismul de afaceri. 8

Importanta banilor, infrastructura excelenta si scena artelor se regasesc in tara care i-a produs pe Goethe i pe Schiller. Restante la nivel mondial imagine Inscrisul "Fabricat in Germania" reprezinta o garanie a calitii, recunoscut peste tot n lume, i acelai lucru este valabil pentru ntlnirile ce au loc n Germania, unde sectorul de conferine i evenimente este de o calitate premium. Se regasesc cele mai ridicate niveluri de profesionalism la preturi mici, competitive. Comparativ cu restul Europei, tarifele hotelurilor germane sunt deosebit de mici n timp ce standardele sunt ridicate. 3.3. CONTRIBUTIA TURISMULUI SI A CALATORIILOR LA PIB Contributia directa a turismului si a calatoriilor se previzioneaza a fi de 47.4 mld.EUR (1.7 % din PIB). Aceasta reflecta in principal, activitatea economice generata de industria hoteliera, de agentiile de turism, de liniile aeriene si alte servicii de transport ( exceptand transportul navetistilor),dar include de asemenea activitatile restaurantelor si cele ale industriei usoare sustinute de turisti. Aceasta contributie la PIB este de asteptat sa creasca cu 1.6% pe an pana la 50.6 mld.EUR (1.6% din PIB) in 2021.
1.7 52 1.68 50 48 46 44 42 40 38 2007 2009 2011 2021 Mld.EUR 1.66 1.64 1.62 1.6 1.58 1.56 1.54 2007 2009 2011 2021 Procentaj din economie

Modificarile economice semnificative in 2011 Media cresterii reale pe an 2011-2021


9

PIB-ul: contribuia direct


Contribuia direct a turismului la PIB este de ateptat s fie 43.4 miliarde EUR, (1,7% din total PIB) n 2011, n cretere cu 1.6% pa pentru 50.6 mld.EUR (1,6%) n 2021(n preuri constante 2011). 1.6%

PIB-ul: contribuia total


Contribuia total a turismului la PIB, inclusiv economice mai largi 0,8% 0.8%

impactului, se estimeaz s creasc cu 0,8% pe an de la 117.3 miliardeEUR (4,6% din PIB) n 2011 ,126,6 mld.EUR (4,1%) pn n 2021.

Ocuparea forei de munc: Contribuia Directa


Domeniul turismului i al cltoriilor este de ateptat s sprijine direct 750,000 de locuri de munc (1,8% din totalul locurilor de munc) n 2011, scznd cu 0,2% pa la 737,000 de locuri de munc (1,8%) pn n 2021. - 0.2%

Ocuparea forei de munc: contribuia total


Contribuia total a turismului i a cltoriilor pentru ocuparea forei de munc, Inclusiv locurile de munc susinute n mod indirect de industrie, previzioneaza o scadere de 1.0% pe an de la 1.985 milioane de locuri de munc (4,9% din totalul locurilor de munc) n 2011 la 1.789 milioane de locuri de munc (4,4%) de 2021. -1.0%

Exporturile Vizitatorilor
Exporturile de vizitatori sunt de ateptat s genereze 37.9 mld. EUR (3,0% din total exporturi) n 2011, n cretere cu 4,3% pa (n termeni nominali) a 48.4 mld. EUR (2,3%) n 2021. 2.5%

Investiii
Totalul investitiilor din domeniul calatoriilor si a turismului este estimat la 14.7 mld. EUR sau 3,1% din totalul investiiilor n 2011. Acesta ar trebui s creasc cu 3.0% pa pentru a ajunge la 19.7 miliarde EUR (sau 3,1%) din totalul investiiilor n 2021. 3.0%

Germania n lume Pe partea cererii, Germania este pe locul al treilea din 50 de ri din ntreaga 10

lume -pentru succesul avut in domeniul turismului durabil de la Cupa Mondial 2006. Turismul este unul dintre cei sase factori cheie de localizare pentru imaginea rii: turismul ,exporturile,populatia, Guvernul, patrimoniul cultural, investitiile si imigrarea. Organizatia Mondiala a Turismului a inregistrat 4%) sosiri internaionale n 2009 din cauza crizei economice (prima scadere din turismul mondial dupa anul 2003) . Germania este pe locul al treilea, n comparaie cu celalalte tari europene n ceea ce privete numrul de nnoptri la hoteluri. Top 10 2009 Spania Italia Germania Franta UK Austria Grecia Portugalia Elvetia Olanda Total innoptari ale rezidenilor i nerezidenilor (n milioane) 251.1 237.7 215.8 191.2 169.6 80.0 59.5 36.5 35.3 31.4 Innoptari ale nerezidentilor (n milioane) 141.6 102.2 43.2 63.8 58.5 57.7 42.6 23.3 20.0 14.3 Ponderea (%) nerezidentilor 56.4 43.0 20.0 33.4 34.5 72.1 71.6 63.8 56.7 45.5 880 milioane (-

Importana economic a cltoriilor i a turismului Producia brut economica din industria turismului 185 miliarde de euro Crearea valoarii din turism i de voiaj ...94 miliarde de euro * proporia direct din PIB..... 3,2% Sosiri Internationale 2009 Sosiri internaionale 24.200 Procentajul sosirilor la 100 de locuitori. . 29 Cltoriile i turismul n Germania in anul 2009 11

nnoptari interne ale cltorilor rezidenti (mii) 313914 Creterea intern .. 0,3% nnoptari ale cltorilor straini (mii) .. 54,824 Cresterea internationala -3,0% Totalul nnoptrilor (mii) 3 68737 Cretere totala.. 0,2% Cifra de afaceri a incasarilor din nnoptrile turistilor rezidenti .53.0 miliarde euro Din care cazari hotel / pensiune nnoptari ale turistilor rezidenti (mii) 172767 nnoptari ale turistilor straini (mii) .43,470 Totalul nnoptrilor (mii)... 216237 Numrul de paturi din hotel ( iulie 2009). 1692352 Utilizarea de paturi disponibile ale hotelului (2008: 36,5%).. 35,7% Turismul emitator 2009 Excursii facute de germani (n mii).. 300300 Din care cltorii n strintate (n mii).. 72600 Nr cltoriilor in strinatate la 100 de locuitori 60 Turismul receptor (din Europa) 2009 Excursii in Germania facute de europeni (n mii).. 35800 Cheltuielile de deplasare spre Germania pe cltorie / persoan: 536 pe noapte /persoan: 80 Durata ederii n Germania (medie) 6-7 nopi Balana de pli din turism in anul 2009 Cheltuielile calatoriilor (09 / 08: - 6,3%).. 58.0 miliarde Venituri din cltorii i turism. (09 / 08: - 8,5%)...24.9 miliarde

12

Balana internaionala de pli a turismului. (09 / 08: - 4,5%). - 33.1miliarde Cheltuielile de cltorie interne 2009 3 63.3 miliarde Top 20 piee surs pentru Germania, prin numrul de nnoptri, n 2009: Olanda, SUA, Elvetia, Marea Britanie, Italia, Austria, Belgia, Franta, Danemarca, Spania, Suedia, Rusia, Polonia, Japonia, China, Emiratele Arabe Unite, Norvegia, Cehia, Finlanda si Canada.

3.4. Masurile luate de Guvernul Federal German pentru incurajarea turismului


Guvernul consolidarii capacitilor german economice este mereu ale n cutarea majoritatii

ntreprinderilor mici ,mijlocii i de scar larg din turism, cu scopul de a ridica numarul sosirilor de turiti rezidenti i din strintate i creterea numrului de locuri de munc din acest sector. Executivul se dedica responsabilitatii sociale n turism, motiv pentru care politica sa de turism rmne pe principiul director al dezvoltrii durabile. Scopul turismului este de a respecta standardele sociale, culturale, de mediu i etice i pentru a atinge succesul comercial, n acelai timp. n acest fel, se poate contribui la reducerea srciei, conservarea biodiversitii i protejarea mediului i climei. n plus, Guvernul Federal German este, de asemenea, implicat in protejarea copiilor mpotriva exploatrii sexuale comerciale, n domeniul turismului din Europa i din ntreaga lume. Acesta este motivul pentru care sprijin punerea n aplicare si desfurarea unui cod internaional de conduit pentru obligarea ntreprinderilor turistice la informarea i instruirea personalului privind msurile de protecie n rile ce alcatuiesc turismul receptor si emitator. Germania promoveaza turismul durabil.n turism, este vital ca destinaiile sa mentina mediul inconjurator in starea sa pura. Natura si peisajele frumoase reprezinta unul dintre cele mai importante motive in atragerea turistilor. Ca un factor cauzal, turismul trebuie s ndeplineasc, de asemenea, provocarea schimbrilor climatice i obiectivele politicii guvernului german se aplic, de asemenea, industriei turistice.Turistii iau in considerare problemele de mediu,iar acestea influenteaza considerabil deciziile acestora privind destinatiile de vacanta. Germania va continua 13

s se poziioneze ca o destinaie de vacan cu standarde ridicate de mediu care ofer excelente faciliti de recreere. Schimbrile climatice i pierderea biodiversitii vor aduce o schimbare n alegerea destinatiilor. Durabilitatea i conservarea resurselor vor deveni foarte importante ca standarde n domeniul turismului. Cercetarea, inovarea i strategiile de adaptare i o eficien mai mare trebuie s ofere rspunsuri la schimbrile climatice i repercusiunile acesteia asupra biodiversitii. Pe termen lung, o politica de turism durabil va permite avantaje competitive, deoarece contientizarea problemelor de mediu n rndul turitilor va creste. Acest lucru se petrece n cazul n care turismul rural poate avea o contribuie major. Conservarea naturii, biodiversitatea i rezervele importante reprezinta avantajele competitive ale Germaniei ca destinatie turistica.

14

Bibliografie
1. Wikipedia 2010 2. ^ a b CIA. CIA Factbook (n englez). Accesat la 6 noiembrie 2009. 3. ^ Definiie: german. DEX online. Accesat la 28 martie 2010. 4. ^ Destatis. Weitere Bevlkerungsabnahme fr 2008 erwartet (n german). Accesat la 31 octombrie 2009. 5. ^
a b c d

Germania (n englez). Fondul Monetar Internaional. Accesat la 31 octombrie

2009. 6. ^ Human Development Report (n englez) (PDF). United Nations Development Programme. 2009. Accesat la 31 octombrie 2009. 7. ^ The Cambridge Ancient History, vol. 12, p. 442. ISBN 0-521-30199-8. 8. ^ The Great Famine (1315-1317) and the Black Death (1346-1351). Lynn Harry Nelson. The University of Kansas. 9. ^ The Thirty-Years-War, Gerhard Rempel, Western New England College. 10. ^ The Thirty Years War (161848), Alan McFarlane, The Savage Wars of Peace: England, Japan and the Malthusian Trap (2003) 11. ^ Fulbrook, Mary: A Concise History of Germany, Cambridge University Press 1991, p. 97. ISBN 0-521-54071-2 12. ^ Martin, Norman. German Confederation 18151866 (Germany) Flags of the World. October 5, 2000. Retrieved 2006, 12-07. 13. ^ Rank Order - GDP (purchasing power parity) CIA Factbook 2005. Accesat 31 decembrie 2006. 14. ^ German trade surplus hits record, BBC, 8 februarie 2006, Accesat 3 ianuarie 2007.

15

15. ^ Wind Power Federal Ministry of Economics and Technology (Germany) Accesat 30 noiembrie 2006. 16. ^ Global 500 Germany, CNN Money, Accesat 26 noiembrie 2007. 17. ^ Global 500 Biggest Employers, CNN Money, Accesat 26 noiembrie 2007. 18. ^ The 100 Top Brands 2006, Businessweek, Accesat 26 noiembrie 2007. 19. ^ Berg, S., Winter, S., Wassermann, A. The Price of a Failed Reunification Spiegel Online International. 5 septembrie 2005. Accesat 28 noiembrie 2006. 20. ^ Arbeitslosenzahl unter 3,2 Millionen gesunken(german) Tagesschau, Accesat 1 iulie 2008. 21. 1 UNWTO World Tourism Organization, World 22. Tourism Barometer 1 / 2010, Madrid 2010 23. 2 TSA / WTTC World Travel and Tourism Council, 24. Travel and Tourism Economic Impact 2009, 25. Executive Summary, UK 2009 26. 3 World Economic Forum, Travel & Tourism 27. Competitiveness Report 2009, Geneva 2009 28. 4 Federal Statistical Office, Annual Reports and Monthly Reports 1995 to 2009, 29. Wiesbaden 2010 30. GNTB / IPK-International, World Travel Monitor / 31. In-Flight-Survey, Malta 2009, 2010, USA 2008 32. GNTB Market Research, Frankfurt 2009, 2010 33. GNTB / Anholt-GfK Roper Nation-Brands34. (AUMA), Messe Trend, Key Figures, Berlin 2010 35. Meeting- und Event Barometer of EITW commissioned by EVVC, GCB, GNTB; 36. Wernigerode 2008, 2009 37. German International Hotel Association 38. (IHA) / STR Global, Hotelmarkt Deutschland 39. (The German Hotel Market), Industry 40. Report 2010, Berlin 2010 41. Regional Statistical Offices 2010 42. Global Refund Germany, Duesseldorf 2010 43. ADV (German Airports Association), 44. Berlin 2010 16

45. 14 GNTB / Europaische Reiseversicherung AG, 46. Qualitatsmonitor Deutschland-Tourismus(Quality Monitoring of German Tourism),Frankfurt, Munich 2009 47. EUROSTAT, Luxembourg 2010

17