P. 1
Mediu si Sanatate

Mediu si Sanatate

|Views: 144|Likes:
Published by Georgyana Valentyna

More info:

Published by: Georgyana Valentyna on Apr 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

MEDIU SI SANATATE

Cursul 1. AERUL Compozitia chimica si influenta sa asupra organismului

ATMOSFERA – este invelisul gazos al Pamantului se divide in 3 zone distincte cat si al proprietatilor fizice  homosfera – caracterizata prin omogenitatea compozitiei chimice (gaze în formă molecular) (157 km)   heterosfera – se intinde pe 2000 km exosfera – invelisul cel mai excentric al atmosferei care nu are limite AERUL pur este un amestec de O si N in proportie de 1 la 4. In realitate este un amestec de gaze format din N, O, CO2 si alte gaze, la care se adauga vapori de apa, pulberi, polen, bacterii, fungi. Prin actul respirator se modifica compozitia aerului si cantitatea de apa si vapori, aerul exiprat fiind saturat. Influenta sa asupra organismului uman este consecinta modificarii presiunii partiale a gazelor care formeaza aerul atmospheric. Modificarea presiunii partiale se poate datora fie modificarii concentratiei gazelor, fie a presiunii atmosferice. AZOTUL poate influenta sanatatea umana numai ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirat. Aer cu presiune marita respira doar persoanele care coboara sub apa si respira aer la presiune corespunzatoare adancimii la care lucreaza. La coborarea sub apa, presiunea creste la fiecare 9 m cu o atmosfera. Cresterea redusa a presiunii aerului inspirat (in cazul oscilatiilor meteorologice) nu modifica semnificativ schimburile gazoase la nivel alveolar, doar cresterile mari ale presiunii pot produce tulburari grave ca urmare a faptului ca N expirat la presiune

concentratia O se mentine constanta desi se consuma mult prin respiratie. de orientare urmate de modificarea echilibrului acido-bazic. prin procese de descompunere a subst. se poate limita timpul de scufundare. hiperestezie cutanata= sensibilitate. fapt pentru care variatia presiunii sale partiale se rasfrange puternic si rapid asupra sanatatii. fie a presiunii atmosferice. Narcoza hiperbara are 2 faze: o faza de excitatie (euforie. bradipnee. OXIGENUL este indispensabil vietii omului. agitatie. somn si moarte) Sindromul de decompresiune apare la revenirea la suprafata din adanc. creste volumul ventilatiei si numarul de hematii din sangele periferic. Scaderea presiunii partiale a O se datoreaza fie scaderii concentratiei. daca scaderea concentratiei in continuare duce la tulburari neuromotoriii. se dizolva in plasma si in tesuturile bogate in lipide. Sub aceasta concentratie a O intra in joc mecanismele adaptative de compensare : creste debitul cardiac prin tahicardie. parestezii (amorteli. ducand la aparitia sindromului de decompresiune (narcoza hiperbara) legat de saturarea in N a tesutului nervos. organice. In mod normal. convulsii si moarte. hiperreflectivitate) si o a doua faza de adinamie (somnolent.crescuta trece prin membrana alveolo-capilara. musculare. Scaderea concentratiei O in aerul expirat este bine tolerata pana la 16-17% cand se apropie de concentratia din aerul alveolar. bradicardie. revenirea la suprafata se face in trepte. Aparitia acestor embolii se manifesta prin dureri articulare. iar in ultimul timp s-a incercat inlocuirea N cu Heliu. ducand la aparitia de embolii gazoase. prin arderi de tot felul. neliniste. in care caz are loc fenomenul invers ( N din starea solida trece in stare gazoasa si se elimina prin plamani) Daca aceasta revenire la suprafata se face repede nu se poate elimina tot N prin plamani si o parte a gazelor se acumuleaza in sange. . Scaderea concentratiei O in aerul expirat se produce in cazuri exceptionale : camere ermetice. poate merge pana la pareze) Pentru a preveni aceste fenomene.

Exista situatii (Himalaya. poliglobulie. . duce la paralizia centrilor respiratori. poliglobulie. au respiratiile mai ample. aparatelor si sistemelor. aceasta este mult mai tolerate de organism. DIOXIDUL DE CARBON (CO2) actioneaza asupra organismului prin cresterea presiunii partiale care se datoreaza cresterii concentratiei sale. dar in prezent creste concentratia CO2 datorita surselor de poluare si a arderilor si diminuari ale spatiilor verzi. respiratiei si se consuma prin procesul de fotosinteza. In ceea ce priveste cresterea presiunii de O. si peste 8000 m inaltime viata nu este posibila fara aport de O. Nivelul hipoxiei depinde de altitudini. Tibetul) unde populatia prezinta niste modificari adaptative cronice : au toracele mai voluminos. Echilibrul gazos s-a mentinut constant. tahipnee.Scaderea presiunii atmosferice duce la scaderea concentratiei O si la hipoxie cu modificari la nivelul organelor. urmate de fenomene de suprasolicitare cardiovasculara si respiratorie si in final cu hipoxie cerebral. In natura se produce in urma arderilor. Cresterea concentratiei CO2 se manifesta la nivelul organismului prin fenomene de hipercapnie (Crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange) = cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii. la moarte subita prin stop respirator. Simptomele apar la peste 3000 m inaltime si se amplifica pe masura ce urcI. astfel apar simptome ca tahicardie.

001 micrometri. cuprind particule cu dimensiuni intre 100 . aerosoli cu dimensiuni mai mari de 10 micrometri sunt retinuti in caile respiratorii (suspensii nerespirabile).Cursul 2. degradeaza sau altereaza mediul. cei cu dimensiuni intre 10 – 0. POLUAREA AERULUI Prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie si/sau timp de actiune produc modificari ale sanatatii. radonul (este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului). Agresivitatea particulelor in suspensie depend de 3 elemente : concentratia in atmosfera dimensiunea particulelor ne arata nivelul pana la care vor patrunde in aparatul respirator. desi pot ajunge pana la nivelul alveolelor sunt eliminati odata cu aerul in timpul respiratiei. natura chimica determina tipul de efect nociv Din acest ultim tip distingem : a) Actiunea toxica specifica realizata de pulberi.0. .1 – 0. Aceste substante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala a aerului sau pot sa fie compusi care fac parte din aceasta: ozonul. cadmiu.1 micrometri patrund adanc in tractul respirator pana la nivelul alveolelor pulmonare si se retin in mare parte in aparatul respirator. iar cei cu dimensiuni intre 0.001 micrometri. atat la locul de munca cat si acasa. CO2. Se disting doua categorii de poluanti : 1. : plumb. cat si ca efecte realizate asupra omului. apar modificari anatomopatologice specific indiferent de calea de patrundere in organism (ex. Poluantii atmosferici reprezinta o gama larga de substante diferite ca natura.pulberile alergice se gasesc peste tot. mercurul) b) Actiunea alergica . SUSPENSIILE DIN AER care cuprind poluantii dispersati in aer in stare lichida sau solid .

g) Actiunea fibrozanta/pneumoconiogene cuprinde fenomenele patologice care apar in urma expunerii la anumite categorii de pulberii. parafina) d) Actiunea cancerigena – datorita inhalarii unor substante anorganice cum ar fi arseniul. Intensitatea fenomenelor iritative depinde de natura si concentratia pulberilor. toxicitatea acestora manifestandu-se selective asupra anumitor organe sau sistemic. Gazele toxice pot afecta toate tesuturile sau pot leza cu precadere anumite organe si tesuturi. smoala. Prin membrana alveolo-capilara. e) Actiunea infectanta – datorita vehicularii impreuna cu pulberiile a numerosi agenti patogeni. produse de praful aspirat pe căile respiratorii. patrund in organism predominant pe cale repiratorie. : antracenul. gaze cu actiune narcotica si gaze cu actiune sistemica. f) Actiunea iritanta produsa mai mult sau mai putin de orice tip de pulbere poluanta. Toxicitatea gazelor si a vaporilor toxici depind de natura chimica. nichelul sau substante organice. GAZELE SI VAPORII POLUANTI aflati in amestec in aer sub forma gazoasa . . iar barierele puse de organism sunt putin eficiente.c) Actiunea fotodinamica – produsa de pulberi fotosensibilizante (ex. difuziunea in circulatia generala se face extrem de usor. praf care în mod frecvent este de nautură anorganică. cromul. structura chimica si proprietatile chimice ale acesteia. determinand imbolnaviri precum pneumoconioze (sunt boli pulmonare. rar de natură organică. caile cutanate si digestive fiind secundare. In mod clasic se disting gaze cu actiune asfixianta care au ca effect hipoxia sau anoxia.) 2.

poluantii eliminati sunt foarte agresivi putand prejudicia grav sanatatea umana in lipsa unor masuri riguroase. etc. Poluarea produsa de gazele de esapament prezinta un risc asfixiant. principalele resurse energetice folosite sunt : carbunele. plumb. oxid de carbon. petrolul. Toate in procesul de ardere elimina cantitati importante de poluanti. transporturile si procesele industriale diverse. Riscul pentru sanatatea umana produs de poluarea industriala este foarte valabil in functie de profilul industrial si de pocesul tehnologic folosit. contribuie la poluarea aerului cu o varietate de produsi poluanti eliminate sub forma de suspensii si gaze. obtinerii energiei termice si mecanice. descompunerile naturale ale materialului organic. pe langa arderea combustibilului. Dintre acestea principal sursa de poluare e combustia. toxic. oxizi de azot. Referitor la procesele industriale de poluare. Dintre mijloacele de transport. in schimb pentru anumite tipuri de industrie. aldehide. pulberile de meteoriti. cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea combustibilului. specific si cancerigen. erodarea solului. cat si de cantitatea mare de poluanti produsa : hidrocarburi. Sursele reprezinta in mod exceptional un risc important pentru sanatate de poluare a aerului sunt reprezentate de sursele surse naturale si surse artificiale principale antropogene.Surse de poluare ale aerului In functie de provenienta se clasifica in : (antropogene) Sursele naturale : eruptiile vulcanice. Ce este caracteristic este faptul ca numarul de persoane afectate este mai mic. Cele mai importante sunt procesele de combustie. . atat cat si datorita numarului mare a acestora. restrangandu-se la cele din teritoriu unde e amplasata industria respectiva. In vederea incalzirii locuintei. principala sursa de poluare sunt autovehiculele. gazele naturale.

Factori care conditioneaza poluarea si autopurificarea aerului Produsii eliminati in aer sufera o serie de procese care au drept rezultat in general o reducere a concentratiei lor. Ministerul Sanatatii vine in completare cu norme de poluare a aerului. care este suficient pentru a mentine o compozitie normala a aerului. . vegetatia . pana la disparitia lor din aer. Acesta este fenomenul de autopurificare a aerului. factorii topografici – amplasarea localitatilor sau a zonelor industriale.element adjuvant a autopurificarii. controleaza respectarea acestor norme. Se disting :    masuri legislative masuri medicale masuri tehnice si administrative Masurile legislative constituie in principal apanajul agentiilor de protectie a mediului. si asigura prevenirea imbolnavirilor la populatie. prin curentii de aer si gradientul de temperatura. elemente urbanistice – configuratia urbana contribuind la realizarea unei concentratii mai mari sau mai mici a poluantilor in interiorul localitatilor. suprafetele de apa existente – element adjuvant care favorizeaza depunerea pulberilor. Factorii care conditioneaza o putere mai mare sau mai mica a autopurificarii sunt : factorii meteorologici sunt cei mai importanti. Prevenirea si combaterea poluarii aerului Masurile de prevenire si combatere reprezinta o necesitate sociala de mare importanta la ora actuala.

generarea de disconfort. Pentru ca aceste concentratii ale poluantilor sufera numeroase variatii se folosesc mai multe exprimari de valori : concentrari medii anuale. La noi in tara se utilizeaza concentratii pe doze pe 24 h si 30 min. Referitor la porturi si depouri de locomotive trebuie sa fie plasate intre localitati. Elementele din suspensie ( funingina. . Normele sanitare sunt concentratii maxime admisibile reprezinta concentratiile la care substantele produse in atmosfera respecta acest criteriu de baza. Referitor la sursele de poluare se recomanda folosirea unui combustibil specific a carui ardere sa fie completa. pulberile) pot fi captate sub diferite forme . cenusa. de preferat sa fie vegetatie. iar pentru pulberi se mai utilizeaza metoda sedimentarii care este cantitatea de pulberi depuse pe unitatea de suprafata in unitatea de timp.Criteriile de calitate a aerului urmaresc evitarea poluarii. . se pot lua masuri de restrictionare a circulatiei. Zonele industriale se amplaseaza la distanta de zonele de locuit . se prefera sistemul de termoficare. se recomanda folosirea continutului de tetraetil de Pb din benzina in vederea reducerii poluarii cu Pb . intre zona industriala si zona de locuit este un spatiu. Acestea se exprima in mg / m³ aer in zona de respiratie a omului. lunare sau zilnice. inainte de a fi eliminate prin cos pot fi folosite ca si combustibil. In ceea ce priveste amplasarea este interzis in vai adanci si depresiuni. deci limitarea concentratiei din atmosfera sub pragul la care se produc : alterarea sanatatii. numit zona de protectie unde e interzisa construirea de case sau edificii culturale (anexe). alterarea mediului. Masurile tehnice si administrative privesc atat sursele de poluare cat si teritoriul expus. la suprafete.

amoniacul. poluantii atmosferici se clasifica astfel : de actiunea cancerigena.reprezentanti de gaze iritante si de suspensii . D. In aceste situatii se intampla fie o acumulare a substantelor poluante care se depune in diverse tesuturi si organe (Pb. de Azot. mutagena.Cursul 3.ACTIUNEA POLUARII AERULUI ASUPRA SANATATII Poluarea aerului actioneaza asupra sanatatii in doua moduri : direct indirect Actiunea directa – in cadrul acestei actiuni se disting efecte : acute . a efectului direct. IRITANTI (dioxidul de Sulf. fie se produce o cumulare functionala produsa de suprasolicitarea mecanismelor de aparare a organismului (ex.v.dupa expuneri de scurta durata cronice – dupa expuneri de lunga durata tardive Efectele acute se caracterizeaza prin modificari ale starii de sanatate care apar la scurt timp dupa expunerea la poluantii atmosferici : intoxicatii acute. a) P. Hg).p.d. diverse suspensii) . Cadmiu. Aceste situatii apar atunci cand nivelurile de poluanti atmosferici sunt foarte ridicate. Efectele cronice se datoreaza actiunii pe timp indelungat a concentratiilor moderate de poluanti atmosferici. modificari ale starii de sanatate cu agravarea sau decompensarea unei boli preexistente. : cazul poluantilor iritanti) Efectele tardive sunt cele in care latenta cu care apar fenomenele patologice se poate intinde pe perioade de decenii Este vorba teratogena a poluantilor atmosferici.

ASFIXIANTI (CO. CO2.cel mai raspandit este monoxidul de Carbon care rezulta din procesele de combustie. cresterea semnificativa a morbiditatii (totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat) si mortalitatii si agravarea bronsitei cronice.cuprind substante a caror numar este in continua crestere. transportului sau utilizarii O in procesele metabolice.cei mai raspanditi rezulta din procesele de combustie. provenind din procesele industriale si din mijloacele de transport . acid cianhidric si cianurile) . un numar . cianurile rezulta din procese industriale. F. Arseniu. Hg) . . d) P. efectul fiind specific substantelor incrimante (cele in cauza) . apar intoxicatii acute. cat si din circulatia autovehiculelor. numai in conditii accidentale. Dupa expuneri de scurta durata la concentratii crescute din acesti poluanti. c) P. Cadmiu. Efectul lor dominant se realizeaza la nivelul aparatului respirator.contin acele substante al caror efect il reprezinta hipoxia sau anoxia prin blocarea aportului. TOXICI SPECIFICI (SISTEMICI) – (Pb. CANCERIGENI (hidrocarburi policiclice aromatice. H sulfurat. Crom hexavalent. precum si faptului ca se acumuleaza in mediu si in organismul uman. constituind riscuri pentru sanatate. Cadmiu. dintre acestia cei carora li se acorda importanta sunt Hg. Pb datorita raspandirii lor tot mai mari in mediu.sunt acei poluanti a caror actiune se exercita asupra diferitelor organe si sisteme ale organismului uman. Nichel) . au posibilitatea de a produce in timp modificari grave.sunt foarte numerosi. in timp ce Hidrogenul sulfurat.. F. b) P. sau in urma diferitelor tehnologii industriale.

ducand la cresterea frecventei zilelor de ceata. Radiatiile luminoase sunt retinute de aerosoli. fungii.important dintre acestea putand fi gasite in randul poluantilor atmosferici. Desi se gasesc pe primul loc in producerea alergiilor respiratorii. particulele din aer si unele substante hidroscopice facilitand condensarea vaporilor. nu pot fi considerati poluanti. e) P. produc reactii fibroase prin mecanisme complexe specifice fiecarei substante. fungi sau produsi volatili rezultati din anumite vegetale. scazand luminozitatea. . Actiunea asupra microclimatului Acesta poate fi modificat de impuritatile din atmosfera. polenul. . FIBROZANTI . etc.formati in general din suspensii care se depoziteaza in plamani. Actiunea asupra radiatiilor luminoase. in patologia profesionala determinand imbolnaviri numite pneumoconioze (silicoza este cea mai frecventa produsa de dioxidul de Siliciu cristalizat) f) P.grup de substante care patrunse in plaman. ALERGIZANTI sunt responsabili de cresterea bolilor alergice si in special al alergiilor respiratorii. Radiatiile solare sunt retinute de impuritatile din aer putand ajunge in cantitate mai mica la nivelul solului. Actiunea indirecta a aerului poluat asupra sanatatii Produsii de poluare din atmosfera pot produce modificari ale mediului care sa se resfranga asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata a populatiei. Principalii factori alergizanti din natura sunt reprezentati de produsi naturali ca : polenul.

fungi. unii poluanti (freonii. cu toate consecintele asupra starii de sanatate. virusuri. bacterii. unde pe langa germenii din natura apar si germenii adaptati parazitismului uman si animal. Actiunea asupra conditiilor de viata Pulberiile. Cele mai sensibile sunt coniferele si pomii fructiferi. in special cresterea incidentei cresteriii cancerului de piele. contine permanent microorganisme. compusii cu F pateaza geamurile. gazele creaza disconfort. densitatea lor fiind in functie de densitatea populatiei din acea zona. Structura si densitatea florei microbiene din aer se schimba in zonele unde exista colectivitati omenesti. Microflora aerului Atmosfera nu are o microflora proprie. In atmosfera exista 2 categorii de microorganism : . Majoritatea provin din sol. suprafete de apa si vegetatie. provoaca murdaria locuintei. plevuri (ciuperci). in special la actiunea gazelor toxice si a pulberilor.Actiunea asupra radiatiilor UV Radiatiile UV sunt retinute in proportie mai mare decat cele luminoase si calorice. In unele zone industriale sunt folosite ca indicatori ai gradului de poluare. Actiunea asupra plantelor Vegetalele sunt foarte sensibile la poluanti. F) ajunsi la altitudini mari pot modifica concentratia de ozon din ionosfera. fumul. Actiunea asupra animalelor Cele mai sensibile la poluanti sunt albinele care mor la scurt timp dupa expunere. mirosuri neplacute. oxizii de Azot. substantele oxidante sau acide degradeaza obiectele din cauciuc si metal. crescand permeabilitatea pentru UV.

Microorganismele poluante nu se gasesc in atmosfera sub forma de corpi microbieni. 2. tusei.- cele care provin din natura flora provenita de la oameni si animale Flora naturala a aerului poate crea probleme de sanatate umana in conditiile in care este alergena. stranutatului. 20 % din bolile infectioase si se gasesc pe primul loc ca frecventa in zona temperate. in timp ce germenii ceilalti pot provoca imbolnaviri specifice. ci in general sunt aderente pe un substrat. ROLUL AERULUI IN RASPANDIREA BOLILOR INFECTIOASE Aerul joaca un rol important in transmiterea unui mare numar de agenti patogeni. Supravietuirea germenilor in aer depinde de o serie de factori : in general aerul nu ofera conditii de supravietuire a agentilor patogeni decat in anumite conditii (schimbari de temperatura si umiditate) Radiatiile UV au actiune germicida (ucid germenii). care au pierdut din compozitie apa si a ramas doar o parte . bucofaringiana sau bronsica sunt picaturile Flugge care ajung in aer in timpul vorbitului. de aceea sedimenteaza repede. Bolile infectioase care se transmit pe calea aerului reprezinta cca. Cursul 4. In functie de acest substrat sunt distribuite in aer sub 3 forme : 1. Picaturi de secretie nazala. Cele saprofite nu joaca nici un rol patogenic. rezultand picaturi mari. Nucleii de picatura sunt secretii de dimensiuni mici cu stabilitate mai mare in aer. Microorganismele de origine vegetala si animala pot fi grupate in saprofite conditionate patogenic si strict patogene.

in timp ce cele mici pot fi vehiculate de curentii de aer si se pot raspandi pe anumite distante.din substanta organic sau din microorganisme. cat si a prafului bacterian. iar atunci cand se depun pe tegumente si placi pot duce la aparitia supuratiilor (se infecteaza si formeaza puroi) Criterii de apreciere a contaminarii aerului Analiza bacteriologica a aerului se practica doar in scop diagnostic epidemiologic si permite caracterizarea d.v. provocand imbolnaviri ale aparatului respirator sau unele boli infectioase cu poarta de intrare mucoasa aparatului respirator. Praful bacterian este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de origine animala sau umana. Particulele mai mari se depun . potentialul pe care il are ambianta in transmiterea aerogena a infectiilor. Asigurarea cubajului de aer in incaperi si aplicarea masurilor de ventilatie realizeaza . streptococii hemolitici (β hemolitici) si viridians ( α hemolitici) stafilococii germenii din grupa coliformilor Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului  ventilatia este una dintre cele mai buna metode pentru reducerea numarului de germeni din aer. igienic.d. microorganismele patogene si cele potential patogene pot provoca imbolnavirea in primul rand prin inhalarea suspensiilor contaminate. Datorita lor distanta de raspandire pe calea aerului a infectiilor respiratorii creste foarte mult. Indiferent de formele sub care se gasesc in aer.p. Se recurge la anumiti indicatori bacteriologici de contaminare a aerului si anume : numarul total de germeni din aer care se dezvolta la 37 ° C. 3. atat a picaturilor de secretie cat si a nucleilor de picatura .

Dupa situatia geografica. vapori cu rol bactericid) Clima si relatia sa cu sanatatea CLIMA reprezinta totalitatea factorilor fizici si biologici caracteristici pentru o anumita regiune si care actioneaza asupra omului. Zonele polare –temperatura medie anuala sub 0 ° C umiditate relativ mare existenta zilelor si noptilor polare regimul de radiatii este satisfacator doar in zilele polare aici sunt un numar redus de boli infectioasa. Clima este suma factorilor care caracterizeaza d. Ceea ce caracterizeaza clima sunt factorii meteorologici. pt.d. suprafata Pamantului se imparte in 5 zone climatice de baza: o zona tropicala. este determinata de deplasarea unor mase mari de aer cu caractere meteorologice diferite. . ca e populatie putina .si protectia fata de infectiile aerogene. contribuind la raspandirea florei patogene si pot fi folosite doar in conditiile in care se schimba filtrele si se dezinfecteaza.v. precipitatiile. meteorologic un teritoriu (temperatura.  Dezinfectia aerului : exista procedee fizice (radiatiile UV) si metode chimice (substante chimice care pot fi pulverizate sub forma de aerosoli. etc). insorirea. actiunea vanturilor. 2 zone temperate si 2 zone polare. VREMEA se caracterizeaza printr-o mare instabilitate.p. pentru ca reduc flora microbiana aderenta la praful din incaperi. CLIMA este suma tuturor starilor de vreme dintr-o regiune.nebulozitatea.  Curatenia este o metoda de a reduce posibilitatea de transmitere a boliilor pe calea aerului. Sistemele de recirculare ale aerului sunt neigienice. schimbandu-se de mai multe ori pe zi.

deosebiri mari de temperatura intre zi si noapte. umiditate si temperatura scazuta. curentii de aer puternici. uscaciune si insolatie mare. savanna – cald si uscat) climatul tropical de altitudine (mai rece si cu radiatii polare puternice) TIPURILE DE CLIMA In cadrul diferitelor zone climatice se disting o serie de tipuri de clima.Patrunderea unui agent pathogen in aceste conditii ar determina forme grave de boli din cauza lipsei de imbolnaviri. domina bolile parazitare si cele transmise prin vectori si se asociaza boli la care conditiile sociale contribuie mult (frecventa malnutritia) tarile din aceste zone sunt tari subdezvoltate. aer curat si puternic ionizat negativ. Climatul alpin (de altitudine) – peste 1000 m altitudine caracterizat prin presiune atmosferica scazuta. . Se disting 3 subzone : climatul tropical maritim (cald si umed) climatul tropical uscat (de stepa. Zonele temperate – insorire medie deosebiri mari climatice de la un anotimp la altul schimbari frecvente de vreme. Zona tropicala – insorire maxima temperatura ridicata si schimbari de vreme cu caracter ritmic. bolile virale si microbiene sunt relativ prezente. radiatii UV si luminoase crescute. multe au caracter sezonier (infectiile respiratorii au o frecventa relativ mare) sunt prezente bolile reumatice si inflamatorii si artropatiile degenerative legate de conditiile de viata. Climatul de stepa – caracterizat prin caldura mare in timpul verii.

fara contraste puternice intre factorii climatici. bogati in iod. diferente mici de temperatura intre zi si noapte . Nu se produce doar la trecerea dintr-un climat in altul. radiatii solare mai crescute. curenti de aer puternici .- curenti de aer cu intensitate mare. pentru ca organismul nu se poate adapta. este favorabil pentru bolnavi si convalescenti Climatul subalpin – caracterizat prin presiune atmosferica mai scazuta. Climatul de ses – climat indiferent. ci si in cazul expunerii profesionale la factorii meteorologici deosebiti fata de cei cu care este obisnuit individual (munca in ateliere in care este foarte cald. ACLIMATIZAREA = MODIFICARILE ORGANICE SI FUNCTIONALE CARE SE PRODUC IN ORGANISMUL UMAN LA TRECEREA DINTR-UN CLIMAT IN ALTUL. ierni mai blande si veri mai racoroase. MODIFICARI RESPECTIV. toate caracteristicile climatice se schimba odata cu cresterea altitudinii. umiditate ridicata. curenti de aer mai intensi . Aceste schimbari degenereaza bolile profesionale. aerosoli salini. Climatul marin – caracterizat prin presiune atmosferica constanta. CARE APAR IN PROCESUL DE ADAPTARE LA CLIMATUL . rece sau foarte umed). In sens mai larg. ACLIMATIZAREA reprezinta atat adaptarea la fenomenele climatice dintr-un teritoriu cat si la conditiile de igiena din zona respective si la mediul social.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->