Sunteți pe pagina 1din 11

Captarea energiei solare din judeul Prahova

1.Introducere

SOARELE Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continnd 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1.391.000 km ceea ce nseamna ca este de 109 ori mai mare dect Pamntul.

STRUCTURA SOARELUI Nucleul Este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici temperatura este de 14 milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare dect presiunea de pe Pamnt (masurata la nivelul marii). ZONA DE RADIAIE este o regiune cu o laime de aproximativ 380.000 km n care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni si cauta drumul catre suprafata.

ZONA DE CONVECIE Are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin curenti Fotosfera Este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspndite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata dect cea a fotosferei cu dimensiunile cuprinse ntre 250 si 1500 km n diametru.

CROMOSFERA Este o regiune care poate ajunge pna la 5.000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odata cu cresterea naltimii avnd n partea superioara 20.000 de grade Celsius). Fiind mai rece dect fotosfera ea poate fi observata numai n timpul eclipselor totale de Soare, cnd discul solar este acoperit de discul aparent al Lunii. Ea este acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot ajunge pna la naltimea de 10.000 km, particulele constituente avnd viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este numita si spayul fotosferic, deoarece pare a fi facuta n ntregime din spicule de o mare varietate de dimensiuni.

COROANA SOLARA Este stratul exterior al atmosferei solare si se ntinde de la limita superioara a cromosferei pna la naltimi de ordinul milioanelor de kilometri, scaldnd planetele cele mai apropiate de Soare ea poate fi observata numai n timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar, numit coronograf Coroana este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza n spatiu dnd nastere unor particule ncarcate electric cunoscute sub numele de vnt solar. Viteza materiei ionizate n vecinatatea Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce acestea se ndeparteaza ajungnd ca n vecinatatea Pamntului sa fie de aproximativ 350 km/s. n mod normal concentratia vntului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub . Ca majoritatea stelelor Soarele este format in general din Hidrogen 71%

Hidrogen, 27% Heliu si 2% alte elemente. In centrul Soarelui temperatura este de aproape 16.000.000 K si densitatea de 150 de ori mai mare decat cea a apei (constanta solara: 1,94 cal/cm2/min).

ATMOSFERA SOARELUI Soarele este o stea din secvena principal, de tip G2, de vrst medie aproximativ 4,5 miliarde de ani. Este una dintre stelele reprezentative pentru astrofizic i se evalueaz c va rmne n starea actual nc vreo 5 miliarde de ani. Energia solar provine din reaciile termonucleare ce au loc n nucleul su, unde la temperaturi de ordinul a 15x10 la puterea a VI-a K patru nuclee de hidrogen fuzioneaz pentru a produce un nucleu de heliu cu eliberarea unei energii de 25MeV=4x10 la puterea minus 12J. Comparnd aceast energie cu luminozitatea Soarelui, 4x10 la puterea 26W, deducem c pe secund au loc 10 la puterea 38
2

astfel de fuziuni ceea ce nseamn c 6,4x10 la puterea 11kg de hidrogen se transform n heliu n fiecare secund. n fiecare reacie, 0,7% din masa de repaus devine energie, deci 4,5 milioane tone de materie solar se transform n energie n fiecare secund. Transportul ctre suprafa a acestei energii se produce prin fotoni care sufer n drumul lor o serie de absorbii, reemisii, difuzii, pierznd continuu din energia lor iniial. Astfel fluxul de fotoni emii din nucleul solar ca radiaie gama se transform pe parcurs n radiaie X, apoi n radiaie ultraviolet (UV) i n final, n lumina vizibil emanat la suprafaa astrului. La 0,8-0,9 R, temperatura plasmei descrete destul de mult i electronii ncep s se recombine cu protonii i particulele alfa formnd atomi de hidrogen i heliu. Aceasta face ca opacitatea s creasc brusc i transportul radiativ s cedeze locul conveciei. O dovad a existenei zonei convective de sub fotosfer o constituie granulaia i super-granulaia, observate n fotosfer. Turbulena din zona convectiv joac un rol deosebit n fizica solar; ea genereaz unde acustice, care se propag prin fotosfer spre straturile superioare, asigurnd echilibrul de presiune i energie al straturilor, iar interaciunea dintre micarea turbulent i cmpul magnetic este una dintre cauzele care provoac activitatea solar.

SUPRAFATA SOLAR Lumina pe care noi o primim de la Soare provine dintr-un strat cu o grosime de numai 200km. El este cel care i confer Soarelui aspectul unui disc cu marginea foarte clar. Astronomii folosesc denumirea de fotosfer pentru acest strat. Ea formeaz ceea ce se numete suprafaa solar. n anumite perioade, suprafaa solar se acoper de pete ntunecate. Soarele este o mas de materie gazoas i fierbinte care emite radiaii la o temperatur efectiv de aproximativ 6000oC i care degaj cantiti enorme de energie la suprafaa lui. O mic fraciune din aceast energie se intercepteaz cu Pmntul i este stocat timp de secole, de plante prin procesul de fotosintez. Rata de intercepie a Pmntului cu radiaia solar este necesarul de energie al omului.

CONSTANTA SOLAR Intensitatea medie de radiaie solar pe care am masura-o n exteriorul atmosferei Pmntului i la un unghi corect care s fie acelai cu direcia radiaiei, este de 1.94 cal/cm2. Aceast caracteristic se numete constant solar i este echivalent cu 1.1 kw/yd. Energia solar este energia radiant produs n Soare ca rezultat al reaciilor de fuziune nuclear. Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pmnt depinde ntr-un mod complicat,
3

dar previzibil, de ziua anului, de or, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie solar care poate fi absorbit depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe. Absorbia natural a energiei solare are loc n atmosfer, n oceane i n plante. Interaciunea dintre energia solar, oceane i atmosfer, de exemplu, produce vnt, care de secole a fost folosit pentru morile de vnt. Utilizrile moderne ale energiei eoliene presupun maini puternice, uoare, cu design aerodinamic, rezistente la orice condiii meteo, care ataate la generatoare produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca parte a unei reele de distribuie local sau regional. Aproximativ 30% din energia solar care ajunge la marginea atmosferei este consumat n circuitul hidrologic, care produce ploi s energia potenial a apei din izvoarele de munte si rauri Parerea dusa de aceste ape curgtoare cnd trec prin turbinele moderne este numit energie hidroelectric. Prin procesul de fotosintez, energia solar contribuie la creterea biomasei, care poate fi folosit drept combustibil incluznd lemnul i combustibilele fosile ce s-au format din plantele de mult disprute. Combustibili ca alcoolul sau metanul pot fi, de asemenea, extrase din biomas. De asemenea, oceanele reprezint o form natural de absorbtie a energiei. Ca rezultat al absorbtiei energiei solare n oceane si curenti oceanici, temperatura variaz cu cteva grade. n anumite locuri, aceste variaii verticale se apropie de 20(C pe o distant de cteva sute de metri. Cnd mase mari de ap au temperaturi diferite, principiile termodinamice prevd c un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de energie de la masa cu temperatur mai mare s transfernd o cantitate mai mic de energie celei cu temperatur mai mic. Diferent ntre aceste dou energii calorice se manifest ca energie mecanic, putnd fi legat la un generator pentru a produce electricitate. Energia solara este energia radianta produsa pa suprafata Soarelui ca rezultat al reactiilor nucleare de fuziune. Ea este transportata spre Pamant in particule numite fotoni, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata Terrei. Intensitatea radiatiei solare in stratul atmosferei cel mai indepartat de Pamant atunci cand planeta se afla la distanta medie fata de Soare, se numeste constanta solara si are valoarea de 2 calorii/min/cm patrat. Intensitatea nu este constanta ci variaza cu aproximativ 0,2 % la fiecare 30 de ani. Ea variaza in functie de zi, de ora si de punctul de colectare (captare) a energiei. Mai mult,

cantitatea de energie care poate fi captata depinde de directia in care este orientat dispozitivul care indeplineste aceasta functie.

TRANSFORMAREA NATURAL A ENERGIEI SOLARE Energia solar este captata in mod natural de atmosfera, de oceane si de plante. Din interactiunea dintre energia solara, atmosferasi oceane, rezulta de exemplu vantul care a fost utilizat, secole de-a randul, pentru a pune in functiune morile de vant. Aplicatiile moderne ale energiei eoliene folosesc dispozitive puternice usoare, proiectate pentru a rezista conditiilor meteo si cu o forma aerodinamica. Cand suntconectate la generatoare produc curent electric pentru distribuirea lui in cadrul unei retele de energie electrica si nu numai. Aproximativ 30 % din energia solara captata de atmosfera esteconsumata de ciclul hidrologic care determina aparitia precipitatiilorsi de potentialul energetic al raurilor din zonele montane. Oceanele sunt si ele un mijloc de a capta energia solara. Ca urmare a absorbtiei energiei solare de catre oceane si curentii oceanici, exista fasii de apa cu temperaturi dierite. In unele locuri aceste temperaturi ating 20 garde pe distante de sute de metri. Cand exista zone mari de apa cu temperaturi diferite, principiile termodinamicii spun ca din aceste zone poate fi captata energie si astfel,o cantitate mai mica de energie este transferata intr-o zona cu temperatura scazuta. Diferenta dintre aceste doua tipuri de energie se manifesta sub forma energiei mecanice la care poate fi conectat un generator pentrua produce electricitate. Aceste sisteme, numite sisteme de convertirea energiei termice din oceane, necesita introducerea unor dispozitive speciale direct in apa oceanului.

2. OBIECTIVE
Obiectivul principal este introducerea metodei utilizrii unui sistem de panouri solare n judeul Prahova, deoarece un astfel de sistem s-a dovedit a fi cea mai ecologic i economic metod de nclzire. Romania, dup orientarea ei pe glob i clim de care dispune, este o ar favorizat din punct de vedere al soarelui cu respect a celorlalte ri din Europa, pentru a utiliza raza de soare ca fora principal de energie, pentru fiecare metru patrat pe an soarele eman 1500 Kw de energie. Energia solar poate nclzi locuinele n mod pasiv, datorit construciei acestora (casele pasive) sau poate fi stocat n acumulatoare termice sub form de energie termic.

3. Metodologia de lucru

CAPTAREA DIRECT A ENERGIEI SOLARE IN JUDETUL PRAHOVA Captarea directa a energiei solare implica utilizarea unor dispozitive artificiale numite colectoare solare, care sunt concepute pentru captarea energiei solare. Energia o data captata, este folosita intr-un proces termic, fie fotoelectric sau fotovoltaic. In proceseletermice, energia solara este transformata direct in energie electricafara a se folosi dispozitive mecanice intermediare. Colectoarele solaresunt de doua feluri: colectoare plate si cilindrice.

"CUPTOARELE" SOLARE O aplicatie importanta a colectoarelor cilindrice o reprezinta cuptoarele solare. Cel mai mare se afla in localitatea Odeillo, in Muntii Pirinei, in Franta; el utilizeaza 9600 de reflectoare si ocupa o zonade aproximativ 1860 m patrati (approx. 20 000 picioare patrate) pentru a produce temperaturi de pana la 4 000 grade. Asemenea cuptoare solare sunt ideale pentru studiile care necesita temperaturi si medii necontaminate.

PROCESUL FOTOVOLTAIC Celulele solare alcatuite din particule de silicon cristalin sau din alte materiale semiconductoare, transforma radiatiile solare direct in curent electric.

Conectandu-se n numar mare de astfel de celule in module, costurileenergiei fotovoltaice a fost redus cu pana la 30 centi/kwh, approx. de doua ori mai mult decat plateau cele mai mari orase din SUA in 1989. Astazi, celulele solare se utilizeaza doar in cazul dispozitivelor mici consumatoare de curent electric cum ar fi echipamentul de la bordul navelor spatiale.

DISPOZITIVELE DE NMAGAZINARE A ENERGIEI SOLARE Datorita naturii intermitente a radiatiilor solare ca sursa de energie, utilizarea excesiva in peroade de solicitare scazuta, trebuieevitata pentru ca aceasta sa fie suficienta in momentele de solicitare ridicata. Pe langa sistemele simple de inmagazinare (ex apa, rocile) potfi utilizate si dispozitive bazate pe faptul ca sarurile se topesc la temperaturi scazute. Bateriile pot servi drept dispozitive de inmagazinare pentru energia in exces peodusa de vant dau de dispozitive fotovoltaice.

RADIAIA SOLARA Compoziia radiaiei solare Din punct de vedere al cantitatii si tipului de energie transmise, radiatia solara care ajunge pe pamant este compusa din: 3% ultraviolete + 55% infrarosii + 42% lumina vizibila

Ultarviolete Infrarosii Lumina Vizibila

Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: - radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni, - radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni, - radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni.

FACTORI DE TRANSMISIE SI DE ABSORBTIE ENERGETICA Factorii de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica sunt rapoarte intre fluxul de energie transmis, reflectat sau absorbit si fluxul de energie incident. Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti trei factori calculati pentru lungimi de unda cuprinseintre 0,3 si 2,5 microni.

FACTORI DE TRANSMISIE SI DE REFLEXIE LUMINOASA Factorii de transmisie si reflexie luminoasa ai sticlei, sunt rapoartele dintre fluxul luminos transmis si reflectat, si fluxul luminos total incident. Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti factori calculati pentru un flux luminos incident perpendicular pe suprafata. Anumite vitraje, foarte groase sau multiple, chiar si incolore, pot produce prin transmisie un efect de colorare (tenta de verde sau de bleu), functie de grosimea totala a vitrajului si de partile componente.

4. Rezultatele obinute
9

n judeul Prahova nclzirea se face cu ajutorul gazelor naturale. Prin utilizarea energiei solare se poate economisi o suma considerabila de bani. Captarea energiei solare din jude poate fi folosit pentru: a genera electricitate prin celule solare (fotovoltaice) a genera electricitate prin centrale electrice termale a genera electricitate prin turnuri solare a nclzi blocuri, direct a nclzi blocuri, prin pompe de cldura a nclzi blocuri, prin cuptoare solare.

Soarele este cea mai important surs de energie pentru Pmnt. Energia solar este emis sub form de radiaii i este disponibil n cantiti imense, practic inepuizabile. Radiaiile solare pot fi captate i transformate n alte forme de energie: electric sau termic. Energia solar se refer la o surs de energie rennoibil care este direct produs prin lumina i radiaia solar. Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma produc fum daunator si cenusa. Montarea panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu. Spre deosebire de rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata intr-o singura parte. Prin urmare, recoltarea energiei solare poate fi realizata aproape in orice loc. Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale. Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la un cost global extrem de eficient. In plus, panourile solare presupun mai putina mentenanta si monitorizare. Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode.

10

11