Birocratia este un sistem de organizare incadrat in teoria statului de drept, care functioneaza in mod specific si este structurat in mod

ierarhic, avand scopul de a modifica un anumit volum de resurse prin intermediul unui personal specializat, sistem care pe langa responsabilitati si atributii, dispune de o autoritate birocratica limitata insa prin legi si regulamente. Scociologul german Max Weber considera ca birocratia este modul ideal de organizare institutionala, caracterizata prin formalizarea regulilor, specializare si ierarhizare. Pe langa acestea, Weber a insistat si pe urmatoarele aspecte: cariera, codificarea raporturilor cu exteriorul, iar in casul organizatiilor din sectorul public distinctia strica intre administratie si politica. Vom incerca in continuare sa analizam pe scurt pe fiecare dintre acestea. Formalizarea regulilor. Organizatia de tip birocratic presupune un ansamblu de reguli scrise, impersonale, si clar definite, care acopera toate aspectele: definirea rolurilor, raporturile de autoritate, planificarea carierei, modalitati de functionare, toate acestea cuprinse in legi si regulamente. Aceste reguli trebuie sa fie formale, stabilite dinainte. Spacializarea, se refera la stabilirea stricta si minutioasa a sarcinilor ce trebuie realizate de fiecare angajat. Atributiile trebuie sa fie clare si sa acopere ansamblul domeniilor de actiune, pentru a nu exista riscul unor repetari inutile sau domenii neacoperite. De asemenea specializarea sarcinilor sporeste eficacitatea. Ierarhia. Organizatia birocratica presupune o stricta dependenta a fiecarui nivel inferior de un nivel superior, conform unei ierarhii clare si bine definite. Trebuie amintit si faptul ca ierarhia in cadrul organizatiei se bazeaza pe sistemul piramidal, in varful careia se afla pozitia cu cea mai mare autoritate. In cadrul ierarhiei, fiecare departament si angajat este supravegheat de seful ierarhic superior. Informarea si deciziile generale coboara pe nivelele ierarhice astfel incat fiecare angajat sa isi exercite competentele fara sa interfereze cu aceea a altor executanti. Cu cat o regula este mai generala, ea este elaborata de un nivel mai ridicat, doarece acesta din urma are o vedere de ansamblu a organizatiei. ntreaga ierarhie se supune legitimitii. Att superiorul ct i subordonatul nu pot ncalc drepturile care sunt prevzute n regulament. Principiul ierarhiei aplicat ntr-un mod strict cuprinde avantaje majore: a) Permite punerea sub control a ansamblului activitilor, astfel nct deciziile s fie clare pentru intreaga organizatie i fiecare s acioneaze n aria sa de competen. b) Se evit astfel arbitrariul din cadrul relaiilor de autoritate i se creeaz climatul de ncredere necesar muncii n comun.

Cariera. Birocratia este organizatia in care recrutarea, promovarea, sanctiunile depind pe criterii impersonale, de meritul fiecaruia. Alegerea candidatului trebuie facuta in functie de

cerintele cerute de post. Calificarea este determinata de aptitudinini recunoscut public si verificata dupa o procedura impersonala: examen, concurs, diplome. In privinta remunerarii, aceasta se face printr-un salariu, care variaza in functie de nivelul ierarhic. Pe masura urcarii pe treapta ierarhica, cresc responsabilitatile, dar totodata si salariul. Avansarea depinde de vechimea in munca, si este posibila prin sustinerea unor concursuri in acest sens. Aceste reguli de promovare sunt aplicabile tuturor, odata cu intrarea in organizatie. Mai mult de atat, putem afirma faptul ca se ofera cariera garantii in ceea securitatea muncii, promovarea si salariul. Se elimina arbitraritatea si orice favoritism din cadrul evaluarii muncii; neavand preocupari legate de viitorul profesional, angajatii pot sa se concentreze asupra srcinilor pe care le au de indeplinit; principiul carierei confera stabilitate, continuitate in actiune. Codificarea relatiilor cu exteriorul. Din aceasta perspectiva, organizatia birocratica, actioneaza respectand aceleasi norme impersonale, prevazute in regulament. Distinctia dintre administratie si politica, se refera la faptul ca puterea politica ia asupra sa responsabilitatea deciziilor, iar administratia vegheaza la executarea acesora. Conform modelului birocratic, administratia ( si reciproc politicul) poate si obiectiva si eficienta atunci cand este un instrument de elaborare si executare a unor obiective ce ii sunt exterioare.

Disfuncionaliti Birocraia este cea mai mare problem de care se lovesc cei mai multi dintre managerii firmelor din Romnia. Persoanele care conduc diverse firme se plng de timpul pierdut cu statul la cozi i formalitile excesive. Managerii companiilor mici se confrunt ntr-o mai mare msur cu acest tip de probleme dect managerii firmelor de dimensiuni medii i mari. Mai mult de jumtate dintre persoanele aflate n posturi de conducere ntmpin dificulti importante n relaia cu autoritile n ceea ce privete administrarea resurselor umane. Viziunea tradiional negativ a birocraiei se ntrete, pe msur ce serviciile publice sunt reduse, privatizate i restructurate (se avanseaz ideea c administraia are prea mult personal i c interveniile acesteia sunt prea frecvente).

Analizand institutiile publice din Romania, observam multe dintre acestea inca prezinta trasaturile birocratiei. Toti cei care au contact cu institutiile statului afirma la unison acest lucru.

Un studiu realizat de PriceWaterCoopers in 2010 ne demonstreaza acest lucru, un roman

petrecand astfel 222 de ore in fiecare an la ghiseele din institutiile publice, durata fiind in crestere fata de anii trecuti. In 2009 era nevoie de 202 ore, iar in anul 2006 de 190 de ore. Specialistii PwC atrag atentia ca Romania nu are un sistem electronic de plati functional, dar precizeaza ca nu a cazut in top din cauza sistemului ei, ci pentru ca celelalte tari au facut progrese. Cresterea numarului de ore de care romanii au nevoie pentru a-si plati datoriile la stat a crescut in special din cauza introducerii unor noi cerinte impovaratoare privind contributiile sociale si impozitele pe profit. Chiar daca raportul a fost mediatizat in Romania si a fost intens dezbatut, Guvernul a luat putine masuri pentru a simplifica acest sistem. Dimpotriva, raportul PwC subliniaza ca indicatorii au crescut. Pe de alta parte, printre progresele inregistrate se afla si procesul de emitere a facturilor in format electronic, introdus in octombrie 2009, simplificat pentru a imbunatati procesul de conformare. S-au adoptat anumite masuri in cursul anului masuri pentru reducerea deficitului bugetar care vor avea un impact asupra indicilor privind timpul petrecut de contribuabili pentru plati sau informatii, printre ele aflandu-se majorarea TVA la 24% si cresterea altor taxe. De asemenea, guvernul a amanat pana in 2012 introducerea unui sistem creat special pentru reducerea timpului petrecut de contribuabili la ghisee. Studiul realizat de PwC si Banca Mondiala arata, insa, ca usurinta cu care se platesc impozitele devine tot mai mare. In ultimii sase ani, in peste 60% din tarile in care s-a efectuat studiul, usurinta cu care se platesc impozitele a crescut. Bulgaria si Macedonia se numara printre statele care si-au imbunatatit cel mai mult sistemul de plata a taxelor. Tara cu progresele cele mai mari a fost Tunisia, care a implementat sisteme de plata electronica a impozitului pe profit si a taxei pe valoare adaugata si a extins utilizarea acestora pentru majoritatea firmelor.

Un fapt si mai grav il reprezinta faptul ca birocratia din romania afecteaza si marii investitori nu numai cetatenii platitori de taxe. Compania germana RWE s-a retras dintr-un proiect de parc eolian care ar fi dezvoltat piata energiei din Romania acuzand birocratia din tara si procedurile dificile de achizitionare a terenurilor, Romania nemaibeneficiind de investia ce se ridica la 250 de milione de euro. In aceeasi situatie se afla mai multe firme cu capital strain care se plang de ineficenta sistemului birocratic din Romania.