CUPRINS

CAPITOLUL I- Prelevari fiscale........................................................................2 1.1.Tipuri de prelevari fiscale..................................................................2 1.2. Impozitele directe...............................................................................4 1.3. Dubla impunere juridica internationala.........................................12 1.4. Impozitele indirecte..........................................................................14 1.5. Elementele impozitului.....................................................................20 CAPITOLUL II- Impozitul pe profit.................................................................22 2.1. Contribuabili.....................................................................................23 2.2. Calculul impozitului pe profit..........................................................25 2.2.1. Baza impozabila.................................................................26 2.2.2. Venituri neimpozabile.......................................................26 2.2.3.Cheltuieli deductibile..........................................................27 2.2.4.Cheltuieli cu deductibilitate limitata.................................29 2.2.5. Cheltuieli nedeductibile.....................................................31 2.3. Plata impozitului pe profit...............................................................34 CAPITOLUL III-Studiu de caz privind calculul impozitului pe profit la SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL...................................................................37 3.1. Prezentarea societati- scurt istoric..................................................37 3.2. Obiectul de activitate .......................................................................37 3.3 Structura organizatorica la SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL........................................................................................................................37 3.4. Activitatea economico-financiara. Functia financiar contabila....38 3.5. Forma de inregistrare contabila......................................................39 3.6. Documente pentru raportarea lunara.............................................40 CAPITOLUL IV- Concluzii si propuneri..........................................................53 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................54

CAPITOLUL I PRELEVARI FISCALE

1.1 Tipuri de prelevari fiscale

In categoria prelevarilor fiscale, alaturi de impozitele propriu-zise, se includ si alte prelevari care au anumite trasaturi specifice: taxele cu caracter fiscal si contributiile. Cuvantul impozit provine din limba latina, de la impositum, iar cuvantul taxa este de origine greaca, taxis. Ca urmare a influentei celor doua culturi asupra altora, cuvintele originale au evoluat fonetic si semantic, intrand in fondul lexical al altor tari. Taxa- ca venit fiscal1- reprezinta plata baneasca, facultativa (benevola), individuala, definitiva si nerambursabila, cu obligatia din partea institutiilor statului la o contraprestatie directa si imediata catre persoana fizica sau juridica platitoare. In aceasta categorie se includ: taxe administrative, taxe juridice, taxe juridice, taxe consulare etc. Taxele fiscale sunt sinonime conceptual cu impozitele, sunt stabilite prin lege, au caracter obligatoriu si nu presupun o destinatie speciala, urmand sa finanteze bugetul de stat sau bugetele locale. Spre deosebire de impozite, taxele fiscale se caracterizeaza prin: - presupun furnizarea, din partea statului, a unei contraprestatii; - cuantumul lor este legat de nivelul costului furfurnizarii serviciului in cauza (chiar daca nu il acopera in totalitate); - este platit doar de beneficiarul serviciului public, in momentul solicitarii sau furnizarii; - daca la stabilirea cuantumului impozitului se are in vedere capacitatea contributiva a subiectului, in cazul taxei, cuantumul ei este identic pentru toti solicitatorii aceluiasi serviciu public; - taxele presupun existenta unor institutii publice care presteaza servicii individualizabile, corespunzator unor cereri individuale specifice.
1

Este necesar sa se faca deosebirea intre taxa reprezentand un venit fiscal al statului si taxa incasata de o firma particulara pentru serviciile prestate platitorului.- Cioponea Mariana Cristina , Finante Publice si teorie fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

Contributiie reprezinta prelevari obligatorii, in schimbul carora, la un momentdat, individul poate primi un serviciu sau un ehivalent. Astfel, sumele platite cu titlu de contributie pentru asigurarile sociale de stat sunt incasate si administrate de bugetul asigurarilor sociale de stat, care urmeaza sa plateasca o pensie la indeplinirea, de catre contribuabil, a conditiilor de pensionare; contributiile pentru sanatate ofera platitorilor dreptul la anumite servicii publice de sanatate; contributia pentru ajutorul de somaj este platita de angajati, dar numai in caz de somaj (si doar o perioada de timp limitata) individul incaseaza indemnizatia respectiva. Contributia are caracteristici intermediare in raport cu impozitul si taxa. Spre deosebire de impozite, ea este prelevata in contrapartida unei prestatii tangibile, cu caracter specific, pe care statul o acorda obligatoriu. Apare astfel, pe langa obligativitatea platii contributiei constituite de stat, si obligativitatea din partea acestuia de a acorda contraprestatia. Intre costul prestatiei si cuantumul contributiei nu exista o echivalenta. Contributia se aseamana cu taxele, prin faptul ca apare in legatura cu o prestatie, dar difera de acestea prin lipsa caracterului facultativ.Desi nu exista o cerere individuala expresa, exista o utilitate individuala expresa, exista o utilitate individuala prezumtiva, ca parte a unei utilitati colective, pentru care statul decide in ce masura si prin ce mijloace sa o satisfaca. Prelevarile parafiscale sunt percepute in scopul finantarii autonome ale organismelor publice, altele decat administratia centrala si locala a statului, precum si al finantarii unor organisme private care realizeaza servicii de natura economica sau sociala, cu caracter specific, in avantajul celor obligati la plata acestora. Elementul de compunere ,,para este de origine neogreaca, avand semnificatii multiple: mult, puternic, foarte, tare, prea numeros. Termenii de taxa parafiscala sau prelevare parafiscala desemneza prelevari obligatorii debugetizate cu caracter specific. Prin debugetizarea obtiunilor bugetare se urmareste optimizarea raportului cost-avantaje aferent unor actiuni din sfera economicosociala, in conditiile in care statul nu renunta compet la supravegherea acestora. Orice reglementare cu caracter parafiscal trebuie sa corespunda cadrului legislativ de baza privind prelevarile obligatorii. Prelevarile parafiscale pot sa apara si sa functioneze in conditiile indeplinirii urmatoarelor conditii cumulative: 3

- existenta in societate a unor nevoi care sa nu fie finantate in mod traditional prin buget; - crearea unor organisme care sa satisfaca cererea, prin oferta unor servicii speciale, distincte de cele asigurate de institutiile administratiei de stat centrale si locale; - existenta unui cadru legal care sa permita instituirea acestora; - crearea tehnicilor de finantare a nevoilor existente in societate, capabile sa asigure oferta de utilitati bine determinate, delimitate de restul utilitatilor publice. Taxele parafiscale pot avea scop economic daca urmaresc ameliorarea functionarii piteloer, social contribuind la formarea profesionala in diverse ramuri, promovarea unor actiuni culturale sau petrecere a timpului liber. Un aspect deosebit de important care trebuie relevat consta in faptul ca, spre deosebire de prelevarile fiscale, care respecta principiile unuversalitatii bugetare, unitatii bugetare si neafectarii veniturilor bugetare, prelevarile parafiscale au o destinatie speciala: alimenteaza bugete ale fondurilor speciale apartinand unor organisme economice, sociale sau profesionale, fiind aprobate de Parlament odata cu bugetul de stat sau separat de acesta.

1.2. Impozitele directe2

Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere, particularizandu-se prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele directe nu se pot repercuta asupra altei persoane. In decursul timpului, impozitele directe au evoluat odata cu dezvoltarea economiei, ele stabilindu-se pe diferite obiecte materiale, genuri de activitati, pe venituri sau pe averi.indiferent daca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, in sensul ca platitorul este aceias persoana cu suportatorul. Impozitele directe constituie, pe de o parte, forma de impunere cea mai veche si cea mai simpla, iar pe de alta parte, forma de impunere prin care se poate asigura echitatea fiscala. Desi s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, ele s-au diversificat si extins mai mult in capitalism.
2

Cioponea Mariana Cristina , Finante Publice si teorie fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

O caracteristica importanta a impozitelor directe este faptul ca au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate dinainte, astfel ca pot fi cunoscute din timp, atat de contribuabil, cat si de catre organul fiscal. Impozitele asezate pe obiecte materiale si genuri de activitati (impozite de tip real) au fost inlocuite, in cea mai mare parte, cu impozitele stabilite pe diferite venituri salarii, profit, renta (care sunt impozite de tip personal). Deoarece impozitele directe sunt nominative, reglementate in functie de marimea venitului sau averii si au termene de plata stabilite si cunoscute anticipat, ele sunt preferabile, din punctul de vedere al administratiei fiscale, fata de impozitele indirecte. Impozitele directe prezinta urmatoarele avantaje pentru stat: pe avere. Clasificarea impozitelor directe: a) impozite reale; b) impozite personale; - impozitele pe venit; - impozitele pe avere. Impozitele reale. Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele asupra pamantului, cladirilor, activitatilor industriale, comerciale, profesiilor libere, capitalurilor banesti, la impunere luandu-se in considerare produsul brut al obiectului impozabil si nu cel net. In general, impozitele reale se stabilesc pe baza unor indicii exterioare, astfel ca sarcina suportata de platitor nu este echitabila, netinandu-se 5 constituie venituri sigure la buget, fiind cunoscute din timp, astfel ca statul se poate baza pe veniturile procurate pe aceasta cale, la anumite intervale de timp; raspund obiectivului de justitie fiscala, deoarece la asezarea lor se tine seama de situatia personala a platitorului; se calculeaza si se percep relativ usor. nu sunt agreabile platitorilor; recurgerea, in mod precumpanitor, la acest tip de impozite determina conducerile statelor sa devina nepopulare; sunt mai permisive in ceea ce priveste practicarea evaziunii fiscale. Din punctul de vedere al obiectului impozabil, impozitele directe pot fi pe venit si Impozitele directe prezinta insa si unele dezavantaje:

seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a platii impozite. Din aceste motive, in prezent se utilizeaza tot mai mult impozitele personale. Impozitele reale au fost larg utilizate in perioada capitalismului ascendent. In primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand pamantul reprezinta principalul mijloc de productie, in anumite tari europene a fost introdus impozitul funciar (pe pamant). Marimea acestui impozit se stabilea pe baza unor criterii cum sunt: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului; suprafata terenurilor cultivate; calitatea terenurilor cultivate; marimea arenzii; pretul pamantului etc.

Utilizarea acestor criterii in calculul cuantumului impozitului funciar nu permitea stabilirea reala si corecta a capacitatii de plata a proprietarului funciar, deoarece se aveau in vedere numai unii dintre factorii care influentau nivelul productiei agricole. De aceea, un pas important in stabilirea mai aproape de realitate a impozitului funciar l-a reprezentat introducerea cadastrului. Cadastrul reprezinta atat actiunea de descriere a bunurilor funciare din fiecare localitate, cu precizarea veniturilor pe care le procura, cat si registrele in care contribuabilii figureaza inscrisi cu bunurile lor, in vederea stabilirii impozitelor directe. Cadastrul este, de fapt, starea civila a terenurilor si a fost folosit nu numai pentru impozitul funciar propriuzis, ci si pentru alte impozite denumite cadastrale. Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri, in functie de destinatia lor (locuinte, magazine, birouri etc.). Stabilirea impozitului pe cladiri a avut la baza anumite criterii, cum sunt: numarul si destinatia camerelor; suprafata construita; numarul usilor, ferestrelor si al cosurilor; suprafata curtii; marimea chiriei etc.

Utilizarea acestor criterii nu asigura o imagine claraasupra marimii obiectului impozabil, iar impunerea era inechitabila. Pe masura dezvoltarii manufacturilor, fabricilor, comertului si a altor activitati 6

libere, numarul mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor si liber-profesionistilor a crescut. Pentru impunerea acestora, a fost instituit impozitul pe activitatile industriale, comerciale si profesiile libere, al carui cuantum era stabilit in functie de o seama de criterii de ordin exterior, ca, de exemplu: marimea localitatii in care se desfasurau aceste activitatii; natura intreprinderii (fabrica, atelier, comert cu ridicata,comert cu amanuntul etc.); marimea capitalului; numarul lucratorilor; capacitatea de productie; fort motrice folosita etc.

O data cu extinderea relatiilor de credit, a activitatii bancare si a operatiunilor cu hartii de valoare, s-a introdus impozitul pe capitaluri banesti. Acest impozit se stabilea fie pe baza sumei dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul acordat ca imprumut. Randamentul fiscal al acestui impozit era destul de scazut, deoarece atat debitorul, cat si creditorul nu erau interesati sa informeze corect organele fiscale despre relatiile de credit existente intre ei, pentru a se sustrage de la obligatiile de plata. In prezent, impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa, mentinandu-se in tarile in curs de dezvoltare (in special, exploatatiile agricole sunt supuse unor impozite de tip real). Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor, se tine seama si de situatia personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea, ci si obligatiile personale, familiale etc.). Sub aspect teoretic, cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul . In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XXlea, in diverse tari s-a trecut pe scara larga de la impozitele de tip real la cele de tip personal. Spre deosebire de cele reale, impozitele personale privesc in mod direct persoana contribuabilului. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala are diverse ratiuni. Astfel, pe de o parte, muncitorii din perioada capitalismului ascendent, fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor

reale; pe de alta parte, extinderea impozitelor personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai greu de suportat de cei cu venituri mici. Drept urmare, s-a recurs la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce a marcat, de fapt, trecerea la sistemul impozitelor personale. Impozitele personale se intalnesc sub forma: impozite pe venit; impozite pe avere.

In cazul impozitelor pe venit, platitorul (una si aceeasi persoana cu suportatorul) este persoana fizica sau juridica ce realizeaza venit. Modul de asezare si percepere a impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice. Astfel, impozitul imbraca doua forme principale: Impozitul pe venitul persoanelor fizice; Impozitul pe venitul persoanelor juridice.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice. La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si persoanele nerezidente care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, precum si persoanele nerezidente care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit sunt scutiti, frecvent, suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respectiva (cu conditia reciprocitatii), uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil. Obiectul impozabil il reprezinta veniturile obtunute din industrie, agricultura, comert, banci, asigurari, profesii libere etc., de catre proprietari, imtreprinzatori, mici mestesugari, muncitori, functionari, liber-profesionisti. Venitul impozabil reprezinta suma care ramane dupa ce se efectueaza anumite scazaminte din venitul brut, cum sunt: - cheltuielile de productie; - sumele prelevate la fondul de amortizare si la cel de rezerva; - primele de asigurare platite; - dobanzile platite pentru creditele primite; - cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si somaj, precum si la casele de pensii; 8

- pierderile provocate de calamitati naturale s.a. In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport cu tratamentul veniturilor: a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite (impunerea cedulara); b) impunerea globala, constand in cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora si impunerea lor dupa globalizare. Mai poate exista si o modalitate de impunere mixta, situatie in care se foloseste impunerea globala, dar exista si unele venituri care nu se impoziteaza separat. Impunerea separata este mai simpla si usor de realizat, necesitand cheltuielile de colectare mai reduse, dar prezinta avantajul ca nu raspunde cerintei privind echitatea fiscala. Impozitarea globala respecta in mai mare masura cerinta de echitate fiscala prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale. Impozitul pe venitul persoanelor juridice (impozitul pe profit) Platitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ. Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme: - impozitul pe profit; - impozit pe dividende; - impozitul pe venituri din vanzarea activelor. Dintre aceste, impozitul pe profit este cel mai important, avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale. In sens larg, profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor. Obiectul impunerii este profitul anual impozbil, care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca exista si cheltuieli nedeductibile, acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinata. Cota de impunere, in prezent, in Romania este de 16%. 9

Impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinata de organizarea acestora ca societati de persoane sau ca societati de capital. In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se efectueaza frecvent ca in cazul impunerii veniturilor persoanelor fizice, deoarece este greu de realizat o demarcatie precisa intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective. In cazul societatilor de capital, se poate efectua o demarcatie precisa intre averea personala a actionarilor si patrimoniul societatii, iar actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Deoarece profitul obtinut de o societate de capital, partial se repartizeaza actionarilor (sub forma de dividende) si partial ramane la dispozitia societatii (pentru constituirea unor fonduri), trebuie delimitate: - profitul societatii inainte de repartizare; - profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende; - profitul ramas la dispozitia societatii. Acesta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de impunere a veniturilor realizate de societatile de capital, si anume: prima modalitate consta in impunerea initiala a profitului total obtinut si apoi, separat, a profitului realizat actionarilor sub forma de dividende (acest sistem, considerat clasic, se practica in : SUA, Olanda, Belgia, Luxemburg, Elvetia, Suedia); a doua modalitate consta in aceea ca se impune numai dividendele, in timp ce partea de profit lasata la dispozitia societatii de capital este scutita de impozit; a treia modalitate presupune numai impunerea partii din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, dividendele repartizate actionarilor nefiind impozitate; a patra modalitate presupune impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a partii din profit ramase la dispozitia societatii de capital. In categoria platitorilor impozitului pe profit, potrivit legislatiei in vigoare, se includ urmatoarele persoane juridice si fizice (contribuabili): - persoanele juridice romane pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania, cat si in strainatate; in aceasta categorie de contribuabili se cuprind: 10

regiile autonome, indiferent de subordonare; societatilie comerciale, indiferent de forma de proprietate si de forma

juridica de organizare, inlusiv cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain; societatile agricole; organizatiile cooperatiste; institutiile financiare si de credit; alte persoane juridice romane;

persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent

in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent, cum ar fi: companiile, organizatiile, fundatiile, trusturile sau alte entitati similare; persoanele juridice si fizice staine, atunci cand participa, in baza unui contract persoanele juridice si fizice romane, partenere intr-un contract de asociere, de asociere, la realizarea de activitati in scopul obtinerii de profit; care nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat, caz in care impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica; institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare obtinute din activitati economice in conditiile legii. De la plata impozitului pe profit sunt exceptate: Trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin institutiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii unitatile economice fara personalitate juridica ale organizatiilor de nevazatori, persoanele juridice fara scop lucrativ (asociatiile, fundatiile, cultele religioase, contul general al Trezoreriei; finantelor publice; de invalizi si ale asociatiilor persoanelor cu handicap; organizatiile sindicale, partidele politice s.a.), care obtin venituri din cotizatii, contributii banesti, donatii, sponsorizari, din dobanzile si dividendele obtinute prin plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea venituri si din alte venituri de aceeasi natura; fundatiile testamentare; cooperativele care functioneza ca unitati protejate, special organizate, potrivit 11

legii; institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate provizoriu, potrivit legii, pentru veniturile realizate din activitatea de invatamant, cu conditia utilizarii acestora pentru baza tehnico-materiala; asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice, pentru veniturile obtinute din activitati economice, care sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirilor, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

1.3 . Dubla impunere juridica internationala3 In conditiile economiei contemporane,circulatia libera a capitalurilor este o realitate, iar numeroase persoane fizice si juridice desfasoara activitati diverse, din care obtin venituri sau detin averi in mai multe tari. Datorita acestei realitati, pentru ampificarea cooperarii economice si financiare internationale, a devenit o necesitate ca autoritatile publice competente sa procedeze la impunerea veniturilor realizate si a averilor detinute de persoane fizice si juridice in alte tari decat tara careia ii apartin, astfel incat sa evite dubla impunere fiscala. Dubla impunere fiscala internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite. Dubla impunere fiscala se manifesta sub doua forme, si anume: ca dubla impunere economica, respectiv supunerea, in cadrul unei tari, a ca dubla impunere juridica, respectiv impunerea aceleiasi materii impozabile, aceluias venit sau a aceleiasi averi, la mai multe impozite; de doua ori, in tari diferite. Dubla impunere fiscala internationala poate aparea in cazul impozitelor directe, respectiv al impozitelor pe venit si al celor pe avere, deoarece pentru marfurile si serviciile

Cioponea Mariana Cristina , Finante Publice si teorie fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

12

cumparate de cetatenii unei tari din alta tara, ei nu platesc in tara lor impozite indirecte similare cu cele incluse in pretul de cumparare al marfurilor sau serviciilor respective. Aparitia dublei impuneri se datoreaza modului in care sunt aplicate criteriile care stau la baza veniturilor sau averii. In practica fiscala internationala, criteriile care stau la baza impunerii veniturilor sau averii sunt: criteriul rezidentei (sau al domiciliului fiscal), potrivit caruia impunerea veniturilor sau averii se realizeaza de autoritatea fiscala din tara careia ii apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea care fac obiectul impunerii sunt obtinute sau se afla pe teritoriul acelei tari sau in afara acesteia; criteriul nationalitatii, potrivit caruia o tara impune rezidentii sai, care realizeaza venituri sau poseda avere din (in) tara respectiva, indiferent daca acestia locuiesc sau nu in tara lor; criteriul originii veniturilor (teritorialitatii), potrivit caruia impunerea se efectueaza de catre organele fiscale din tara pe al carui teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, indiferent de rezidenta sau nationalitatea beneficiarilor de venituri. Modul in care sunt aplicate criteriile prezentate anterior poate conduce la aparitia dublei impuneri. De exemplu ia tara A se impunerea se bazeaza pe criteriul rezidentei, iar in tara B pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoana din prima tara, daca realizeaza venituri in tara a doua, va trebui sa plateasca impozite pe veniturile sale, atat in tara de rezidenta, cat si in tara de origine a veniturilor. Efectele negative pe care dubla impunere le are asupra dezvoltarii relatiilor economice si financiare dintre diferite tari au determinat gasirea unor solutii pentru inlaturarea ei. Dubla impunere poate fi evitata, fie pe baza unor masuri legislative unulaterale, fie prin incheierea unor acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferite tari. Evitarea dublei impuneri prin masuri legislative unilaterale este mai dificil de realizat, deoarece fiecare tara este interesata sa realizeze venituri fiscale cat mai mari. Solutia optima pentru evitarea dublei impuneri o reprezinta incheierea unor conventii bilaterale sau multilaterale intre tari, avand la baza modelele date publicitatii in anii 1963, 1977 si 1994 de catre Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (O.C.D.E.) si conventia model O.N.U. DIN 1981. Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri, in practica fiscala internationala se aplica mai multe metode sau procedee tehnice, cum sunt: 13

metoda scutirii (exonerarii) totale, conform careia veniturile obtinute de

rezidentul unei tari intr-o tara straina si supus impunerii in acea tara se deduc din venitul impozabil global in tara de resedinta; metoda scutirii (exonerarii) progresive presupune insumarea veniturilor obtinute de rezidentul unei tari in strainatate cu veniturile realizate de acesta in tara de resedinta, obtinandu-se, astfel, venitul impozabil global. La acest venit, se stabileste cota progresiva corespunzatoare. Pentru determinarea impozitului, cata stabilita se aplica doar asupra venitului obtinut in tara de resedinta; - metoda ,,creditarii (imputarii) obisnuite (ordinare) consta in aceea ca impozitul platit tarii staine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta. Impozitul platit in strainatate se deduce numai pana la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu cel obtinut in strainatate; metoda ,,creditarii (imputarii) integrale consta in aceea ca impozitul platit in strainatate, pentru veniturile realizate acolo, se deduc integral din impozitele datorate in tara de resedinta, inclusiv in situatiile in care impozitul platit in srainatate este mai mare decat impozitul intern aferent aceluias venit. 1.4 . Impozitele indirecte4 In scopul procurarii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, s-au instituit si impozitele indirecte. Alturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte, care imbraca forma forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). Impozitele indirecte prezinta urmatoarele trasaturi specifice: 4

se percep la vanzarea marfurilor si serviciilor pri adaugarea unor cote de se incaseaza de la toate persoanele care cumpara marfurile si serviciile supuse se stabilesc in cote proportionale asupra pretului marfurilor supuse vanzarii

impunere la preturile si tarifele acestora; impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora;

Cioponea Mariana Cristina , Finante Publice si teorie fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

14

produselor si serviciilor, sau in suma fixa pe unitatea de masura a acestora; au un pronuntat caracter regresiv, datorita discrepantei dintre marimea au caracter inechitabil, deoarece nu prevad un venit minim neimpozabil, nu veniturilor diferitelor categorii sociale; cuprind anumite facilitati in cazul contribuabililor care au copii sau persoane in intretinere si totodata avantajeaza persoanele cu venituri mari; se vireaza la bugetul public de catre producatori, comercianti, dar sunt suportate de catre consumatori, fiind incluse in preturile marfurilor sau in tarifele serviciilor; in acest sens, exista o neconcordanta intre platitorul acestora la buget (contribuabil legal) si suportatorul real (contribuabilul real); utilizarea lor, ca si in cazul impozitelor directe, conduce la scaderea nivelului de trai al populatiei, deoarece, prin reducerea veniturilor reale, se diminueaza puterea de cumparare a populatiei; marimea acestora este necunoscuta de consumatori, fiind ,,camuflata in manifesta o sensibilitate sporita fata de conjunctura economica (de pilda, cand preturi sau tarife; o economie are o evolutie ascendenta, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat si invers, in situatia de recesiune economica); perceperea lor este comoda si reclama un cost de administrare relativ redus. Pentru a evidentia continutul si necesitatea impozitarii indirecte, se impune compararea diferentelor care exista, din punct de vedere stiintific, dar si juridicadministrativ, intre cele doua mari categorii de impozite, directe si indirecte. Din punct de vedere stiintific, o prima deosebire reiese din faptul ca, daca in cazul impozitelor directe obiectul acestora il reprezinta existenta venitului/averii, in cazul celor indirecte obiectul impunerii il constituie cheltuiala/consumul venitului/averii. O a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si repercursiunea lor, adica in modul in care impozitele il afecteaza pe suportator. Astfel, impozitele directe au o incidenta directa, in sensul ca platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul si, de obicei, sarcina fiscala nu poate fi repercutata asupra altor persoane. In cazul impozitelor indirecte, incidenta este indirecta. Acest fapt se concretizeaza in transmiterea sarcinii fiscale asupra altui contribuabil, pe care legea nu il prevede in mod expres. Aceasta particularitate a impozitelor indirecte decurge din modul de asezare. 15

Din punct de vedere juridic-administrativ, se distinge o alta diferenta importanta intre cele doua categorii de impozite. Astfel, in cazul impozitarii directe a venitului sau averii, exista asa-numitul rol nominativ deschis la administratia fiscala. Acest lucru nu se regaseste insa si la impozitele indirecte, intrucat nu se cunoaste dinainte contribuabilul final. Dintre avantajele impozitelor directe, amintim echitatea fiscala si faptul ca asigura statului venituri relativ stabile. Impozitarea directa are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp, a impozitului. De asemenea, impozitarea directa este vizibila pentru contribuabili si prezinta un randament destul de scazut. Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului prelevarilor de acest fel, deoarece se impun circulatia, vanzarea, cumpararea sau consumul. Alte caracteristici care se transpun in avantaje ale impozitelor indirecte constau in rapiditatea perceperii si in faptul ca sunt mai putin costisitoare decat impozitele directe. Marele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inechitatea fiscala, pe de o perte, ca urmare a proportionalitatii cotei de impunere, iar pe de alta parte, faptul ca nu tine seama de situatia personala a platitorului. Principalele categorii de impozite indirecte sunt: taxele de consumatie; taxele vamale; monopolurile fiscale; taxele de timbru si inregistrare.

Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Denumirea de taxe provine dintr-o simpla obisnuinta, ele fiind veritabile impozite, in sensul ca sunt obligatorii, nu presupun o contraprestatie si nu au o destinatie speciala. Taxele de consumatie sunt de doua feluri: taxe generale pe consum taxa pe valoare adaugata si taxe speciale de consum asezate numai pe vanzarea anumitor bunuri - accizele. Taxa pe valoarea adaugata (TVA). Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA), denumita si impozit unic fractionat. Se calculeaza asupra cresterii de valoare adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub 16

incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor, la preturile de facturare. Materia impozabila este suma globala a vanzarii. Suportatorul estw consumatorul final. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica, orice agent economic infinteaza cel putin patru conturi: TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperat. Accizele Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse sau grupe de produse: bunuri considerate de lux, sau produse pentru care se urmareste reducerea consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii (tutun, alcool), fie pentru ca reprezinta resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburanti). In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice; produse din tutun; alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii (cu excepti verighetelor),

autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual. In alte tari, accizele vizeaza si produse cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale (Franta); tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale (Germania); spirtul, berea, tutunul, uleiurile minerale (Marea Britanie)

Accizele se incadreaza in grupa impozitelor de ordine, intrucat scopul lor principal nu este formarea de resurse la dispozitia statului, ci motivatia de ordin social, prin faptul ca pot fi folosite ca parghi fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care , spre exemplu, dauneaza sanatatii. Ca si in cazul TVA, suportatorul este consumatorul final. Acciza se poate calcule in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel cota de impunere poate fi: cota fixa in lei sau in euro pe unitate de masura specifica (de exemplu, pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica etc.); 17

cote.

cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.

In prezent, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de Taxele vamale reprezinta impozite indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai: direct si indirect. Pe cale directa, statul poate intervenii, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari, prohibitii etc.), fie prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate perturba relatiile dintre state si poate avea efecte nefaste asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare, fapt pentru care practica a optat pentru interventia indirecta. Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. Obiectul impunerii este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, se prevede prin lege. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se impune o clasificare a lor. Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin cel putin patru criterii: sensul fluxurilor comerciale; modul de fixare; modul de percepere a taxei; scopul instituirii taxelor vamale.

Asezarea taxelor vamale porneste de la declaratia vamala de import, care este insotita de licenta ce atesta legalitatea tranzactiei, factura, documentele de transport international, certificatul ce atesta originea marfurilor si alte documente. Baza o reprezinta factura, deoarece pornind de la aceasta se calculeaza valoarea in vama. Valoarea in vama cuprinde pretul extern transformat in moneda nationala la cursul oficial al zilei, la care se adauga cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare si alte cheltuieli efectuate pentru transportul marfii pana la vama. Asupra acestei valori in vama se aplica taxa vamala. Dupa achitarea acestei a se primeste in scris ,,liberul de vama, care atesta ca operatia de vamuire s-a incheiat. Vamuirea se efectueaza de obicei la punctele vamale de frontiera, dar poate avea loc si la 18

vamile de interior, cu respectarea anumitor conditii privind garantarea efectuarii platii taxelor. Ansamblul taxelor vamale ale unei tari se constituie in Tariful/Codul vamal. Tariful vamal stabileste modul concret de aplicare a taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Practic, este reprezentat de o lista vamala care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comertului international si contine precizari clare privind modul de percepere a taxelor vamale. Pe masura avansarii procesului de aderare a tarilor la Uniunea Europeana, taxele vamale dispar din relatiile comerciale ale tot mai multor state, corespunzator liberei circulatii a marfurilor, iar politica vamala nationala devine de domeniul trecutului. Monopolurile fiscale Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, in regim de exclusivitate, anumite produse. Veniturile realizate de stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv, precum si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. Practic, acest impozit (taxa) fixat(a) asupra pretului de vanzare si care se include in pretul final al marfii se numeste monopol fiscal. Taxele de timbru si inregistrare Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de taxe. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese si inregistrari notariale. Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse tipuri de taxe de timbru: timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitati din domeniul culturii. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de taxe fiscale), cum sunt: tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;

19

tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism s.a. 1.5 . Elementele impozitului5

Legislatia care reglementeaza impozitele precizeaza, alaturi de alte aspecte, si elementele impozitelor: subiectul, suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota, termenulde plata.Prin elemente constitutive ale impozitului intelegem acele componente care contribuie la: desemnarea contribuabilului obligat la plata acestuia, stabilirea marimii impozitului si a termenului de plata. Ca urmare, elementele constitutive ale impozitului sunt definitorii pentru stabilirea legalitatii perceperii si a determinarii cuantumului obligatiei fiscale din partea contribuabilului. Elementele impozitului sunt: subiectul impozitului, suportatorul, obiectul impunerii, unitatea de impunere, sursa impozitului, cota impozitului, termenul de plata. Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica obligata la plata acestuia, denumita si contribuabil. Astfel, in cazul impozitului pe salariu, subiectul este angajatul caruia i se retine impozitul, iar in cazul impozitului pe profit, subiectul este agentul economic. Uneori, impozitul datorat de un contribuabil este varsat la buget de catre o alta persoana, ca in cazul impozitului pe salarii, impozitului vizand dreptul de autor, impozitului pe dobanzi s.a. Suportatorul este persoana care suporta efectiv impozitul.In unele cazuri, subiectul este si suportatorul impozitului: impozitul pe salarii, impozitul pe venit etc.In practica, sunt foarte numeroase cazurile in care suportatorul si subiectul sunt persoane diferite. Acest lucru este posibil deoarece sunt numeroase cazurile in care se transpune (transleaza), intr-o masura mai mare sau mai mica, sarcina impozitelor platite de unii contribuabili asupra altora. Obiectul impunerii consta in materia supusa impunerii. Astfel, la impozitele directe, obiectul poate fi averea sau venitul (salariul, profitul etc.). In cazul impozitelor

Cioponea Mariana Cristina , Finante Publice si teorie fiscala, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

20

directe, materia supusa impunerii (obiectul) poate fi: bunul supus vanzarii, serviciul prestat, bunul importat (mai rar cel exportat) etc. Pentru a exprima marimea obiectului impozabil, se foloseste o anumita unitate de masura, denumita unitate de impunere, care poate fi: unitatea monetara (impozitul pe venit), mp patrati de suprafata utila (impozitul pe cladiri), hectarul de teren (la impozitul finciar), bucata, litrul, kg etc. (la taxele de consumatie). Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere. In cazul impozitelor pe venit, obiectul impunerii coincide cu sursa. In cazul impozitelor pe avere, aceasta suprapunere nu se realizeaza intotdeauna, deoarece, de obicei, impozitul se plateste din venitul obtinut de pe urma averii respective si numai rareori acesta diminueaza averea propriu-zisa. Cota impozitului (cota de impunere) reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Impozitul poate fi stabilit in suma fixa sau in cote procentuale, care pot fi:proportionale, progresive sau regresive. Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului. In cazul neachitarii impozitului pana la termenul legal, contribuabilul este obligat sa plateasca in plus majorari de intarziere, iar in situatiile in care se constata reaua credinta a contribuabilului, se prevad si sanctiuni impotriva acestuia (popriri, sechestrarea unor bunuri pana la concurenta valorii impozitului neachitat).

CAPITOLUL II IMPOZITUL PE PROFIT 6

Cotele de impozitare

Cod fiscal Legea 571/2003 coroborata cu HG 44/2004, actualzata OUG 46/13 mai 2009 si HG 616/20 mai 2009

21

Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil care este de 16%. Impozitul minim Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activitile desfasurate, este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate. Contribuabilii, n cazul crora impozitul pe profit este mai mic dect suma impozitului minim pentru trana de venituri totale corespunztoare, sunt obligai la plata impozitului la nivelul acestei sume. Sumele corespunztoare impozitului minim, stabilite n funcie de veniturile totale nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmtoarele:

Venituri totale anuale (lei)

Impozit minim anual (lei)

0 52.000 2.200 52.001215.000 4.300 215.001430.000 6.500 430.0014.300.000 8.600 4.300.00121.500.000 11.000 21.500.001129.000.000 22.000 Peste 129.000.001 43.000 Pentru ncadrarea n trana de venituri totale, se iau n calcul veniturile totale, obinute din orice surs, nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variaia stocurilor; b) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentnd cota-parte a subveniilor guvernamentale i a altor resurse pentru finanarea investiiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementrilor legale;

22

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor i a majorrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementrilor legale; f) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare.

2.1. Contribuabili7
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne; b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic; d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care
7

Minea tefan Dreptul finanelor publice, Ed. Accent, Cluj 2005

23

desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in stainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Anul fiscal 8 Anul fiscal este anul calendaristic. n cazul nfiinri unui contribuabil, n cursul anului fiscal, perioada impozabil ncepe: a) la data inregistrarii contribuabilului la Registrul Comertului daca are aceasta obligaie; b) la data nregistrrii contribuabilului n registrul de evident a judectoriilor, dac are aceast obligaie; c) la data intrrii n vigoare a contractelor de asociere, n cazul asocierilor care nu dau natere unei persoane juridice. n cazul desfiinrii unui contribuabil, n cursul unui an fiscal, perioada impozabil nceteaz: a) la data nregistrrii n registrul comeului a cererii de fuziune sau diviziune, n cazul fuziunilor sau diviziunilor care au ca efect juridic ncetarea existenei persoanelor juridice supuse acestor operaiuni; b) la data radierii din registrul n care a fost nregistrat nfiinarea contribuabilului; c) la data ncetrii contractului de asociere, n cazul asocierii care nu dau natere unei persoane juridice. Cnd un contribuabil se nfiineaz sau xiste n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
8

Lefter Chiril Contabilitatea i fiscalitatea, Ed. Economic, Buc 2003

24

2.2. Calculul impozitului pe profit

1. Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. 2. Metodele contabile, stabilite prin reglementri legale n vigoare, privind ieirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modific n cursul anului fiscal. 3. Contribuabilii care au optat pn la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vnzare cu plata n rate, pe msur ce ratele devin scadente, beneficiaz n continuare de aceast facilitate pe durata derulrii contractelor respective; cheltuielile corespunztoare sunt deductibile la aceleai termene scadente, proporional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea total a contractului. 4. n cazul contribuabililor care desfoar activiti de servicii internaionale, n baza conveniilor la care Romnia este parte, veniturile i cheltuielile efectuate n scopul realizrii acestora sunt luate n calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite n conformitate cu reglementrile din aceste convenii. 5. Tranzaciile ntre persoane afiliate se realizeaz conform principiului preului pieei libere, potrivit cruia tranzaciile ntre persoanele afiliate se efectueaz n condiiile stabilite sau impuse care nu trebuie s difere de relaiile comerciale sau financiare stabilite ntre ntreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au n vedere principiile privind preurile de transfer. 2.2.1 Baza impozabil Baza legal care reglementeaz impozitele, taxele i contribuiile se reglementeaza anual prin legea bugetului. Baz de calcul a impozitului pe profit, respectiv a profitului impozabil este urmtoarea:

25

Pim = Vt - Ct -Vo + Co

n care:

Pim - profitul impozabil Vt - venituri totale Ct - cheltuieli totale Vn - venituri neimpozabile Cn - cheltuieli nedeductibile

Contul 441 "Impozit pe profit/venit" este cont bifuncional, care ine evidena decontrilor privind impozitul pe profit/venit. Se crediteaz cu impozitul datorat bugetului de stat/bugetelor locale, se debiteaz cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat, soldul creditor reprezint impozitul pe profit/venit datorat, soldul debitor reprezint impozitul pe profit/venit vrsat n plus. 2.2.2 Venituri neimpozabile9 Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoan juridic romn; b) diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dein titluri de participare, precum i diferenele de valoare a investiiilor financiare pe termen lung, reprezentnd aciuni deinute la societi afiliate, titluri de participare i investiii deinute ca imobilizri, nregistrate astfel potrivit reglementrilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionrii, a retragerii, lichidrii investiiilor financiare, precum i la data retragerii capitalului social la persoana juridic la care se dein titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum i veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Cod fiscal Legea 571/2003 coroborata cu HG 44/2004, actualzata OUG 46/13 mai 2009 si HG 616/20 mai 2009

26

d) veniturile neimpozabile, prevzute expres n acorduri i memorandumuri aprobate prin acte normative. e) n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacionarea titlurilor de participare pe piaa autorizat i supravegheat de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare. n aceeai perioad, cheltuielile reprezentnd valoarea de nregistrare a acestor titluri de participare, precum i cheltuielile nregistrate cu ocazia desfurrii operaiunilor de tranzacionare reprezint cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. 2.2.3 Cheltuieli deductibile10 Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri i: a) cheltuielile cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de via stabilit de ctre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecia muncii i cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentnd contribuiile pentru asigurarea de accidente de munc i boli profesionale, potrivit legii, i cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclam i publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei, produselor sau serviciilor, n baza unui contract scris, precum i costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclam i publicitate i bunurile care se acord n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru ncercarea produselor i demonstraii la punctele de vnzare, precum i alte bunuri i servicii acordate cu scopul stimulrii vnzrilor;

10

Cod fiscal Legea 571/2003 coroborata cu HG 44/2004, actualzata OUG 46/13 mai 2009 si HG 616/20 mai 2009

27

e) cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, efectuate pentru salariai i administratori, precum i pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; f) contribuia la rezerva mutual de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc; h) cheltuielile pentru formarea i perfecionarea profesional a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieei, promovarea pe pieele existente sau noi, participarea la trguri i expoziii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum i cheltuielile de dezvoltare care nu ndeplinesc condiiile de a fi recunoscute ca imobilizri necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfecionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, ntreinerea i perfecionarea sistemelor de management al calitii, obinerea atestrii conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului i conservarea resurselor; m) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale; n) pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor nencasate, n urmtoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost nchis pe baza hotrrii judectoreti; 2. debitorul a decedat i creana nu poate fi recuperat de la motenitori; 3. debitorul este dizolvat, n cazul societii cu rspundere limitat cu asociat unic, sau lichidat, fr succesor; 4. debitorul nregistreaz dificulti financiare majore care i afecteaz ntreg patrimoniul. 2.2.4 Cheltuieli cu deductibilitate limitata

28

a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea contribuabililor; grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum i pentru colile pe care le au sub patronaj. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul, pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; d) perisabilitile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanelor Publice; e) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; g) cheltuielile cu provizioane i rezerve, n limita prevzut in lege; h) cheltuielile cu dobnda i diferenele de curs valutar, n limita prevzut de lege; i) amortizarea, n limita prevzut de lege; j) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

29

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; l) cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor construite prevzute de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu 10%; m) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii aferente unui sediu aflat n locuina proprietate personal a unei persoane fizice, folosit i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafeelor puse la dispoziia societii n baza contractelor ncheiate ntre pri, n acest scop; n) cheltuielile de funcionare, ntreinere i reparaii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii.

2.2.5 Cheltuieli nedeductibile a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs n numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile i penalitile de ntrziere datorate ctre autoritile romne, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobnzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti strine ori n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor al cror regim este reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate 30

contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent. Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major, n condiiile stabilite prin norme d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs; e) cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor g) cheltuielile nregistrate de societile agricole, constituite n baza legii, pentru dreptul de folosin al terenului agricol adus de membrii asociai, peste cota de distribuie din producia realizat din folosina acestuia, prevzut n contractul de societate sau asociere; h) cheltuielile determinate de diferenele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dein participaii, precum i de diferenele nefavorabile de valoare aferente obligaiunilor emise pe termen lung, cu excepia celor determinate de vnzarea-cesionarea acestora. Excepia nu se aplic pentru cheltuielile reprezentnd valoarea de nregistrare a titlurilor de participare tranzacionate pe piaa autorizat i supravegheat de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. j) cheltuielile cu contribuiile pltite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator, n numele angajatului, care nu sunt incluse n veniturile salariale ale angajatului. l) alte cheltuieli salariale i/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepia prevederilor.

31

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte; n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum i cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepia celor care privesc bunurile reprezentnd garanie bancar pentru creditele utilizate n desfurarea activitii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate n cadrul unor contracte de nchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, pentru partea neacoperit de provizion, precum i pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate. n aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden clienii nencasai sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare, dup caz; p) cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: 1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale r) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document emis de un contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost suspendat n baza ordinului preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.

32

s) cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale sau asociaiile profesionale care au legtur cu activitatea desfurat de contribuabili i care depesc echivalentul n lei a 4.000 euro anual. ) cheltuielile reprezentnd valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, n cazul n care, ca urmare a efecturii unei reevaluri, se nregistreaz o descretere a valorii acestora. t) n perioada 1 mai 200931 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului, cu excepia situaiei n care vehiculele se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: - vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat, transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii, precum i vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de ageni de recrutare a forei de munc; - vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea de taxi; - vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea activitii de instruire n cadrul colilor de oferi. Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul profitului impozabil urmtoarele cheltuieli: a) cheltuielile reprezentnd diferena dintre sumele cuvenite pe baz de contract de prestri de servicii cu Senatul, Camera Deputailor, Administraia Prezidenial, Guvernul Romniei i Curtea Constituional pentru plata activitii de reprezentare i protocol i cheltuielile nregistrate efectiv de regie; b) cheltuielile efectuate, n condiiile legii, pentru asigurarea administrrii, pstrrii integritii i protejrii imobilului "Palat Elisabeta" din domeniul public al statului. Compania Naional "Imprimeria Naional - S.A." deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii i emiterii permiselor de edere temporar/permanent pentru cetenii strini, n condiiile reglementrilor legale.

33

2.3 Plata impozitului pe profit

Plata impozitului se face astfel: - Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate. Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit; - Contribuabilii, au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. n cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat de ctre contribuabilii, i reinut de ctre persoana juridic responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit asupra prii din profiturile asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana responsabil are obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a declara i efectua trimestrial pli anticipate, n contul impozitului pe profit anual, n sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii

34

bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fr a lua n calcul plile anticipate efectuate n acel an. Prin excepie, contribuabilii nou-nfiinai efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei trane de venituri totale, recalculat n mod corespunztor pentru perioada impozabil respectiv. n cazul contribuabililor care n anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n anul pentru care se calculeaz i se efectueaz plile anticipate nu mai beneficiaz de facilitile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lundu-se n calcul i impozitul pe profit scutit.

Contribuabilii, care definitiveaz pn la data de 15 februarie nchiderea exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor. Persoanele juridice care nceteaz s existe n cursul anului fiscal au obligaia s depun, declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul pn la data depunerii situaiilor financiare la registrul comerului. Indicele de inflaie necesar pentru actualizarea plilor anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finanelor publice, pn la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz plile anticipate. Pentru anul 2009, aplic urmtoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective; 35

b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent trimestrului respectiv. n situaia n care contribuabilii au nregistrat n anul 2008 pierdere fiscal, acetia efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit n sum de o ptrime din impozitul minim anual. Depunerea declaraiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit pn la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmtor. Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului pe profit. Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatiuni politice si de tehnica fiscala), efectuate in baza legii, care au ca scop final stabilirea impozitului in sarcina unei personae fizice sau juridice.

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT LA SC ANDRA MONDIAL MODEX SRL 3.1. Prezentarea societatii - scurt istoric
SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL este persoan juridic romn fiind nregistrat n Registrul Comeru1ui la numrul J03/2448/1993, are cod fiscal 4834416 si sediul social in Cimpulung, str. Gruiului nr.84, bl P6. Dei de-a lungul anilor a avut diverse profile, activitatea de baz, respectiv confecii textile, att producie de serie ct i la comand a avut continuitate, iar ncepnd cu 1 martie 2005 a fost profilata pe comert.

3.2. Obiectul de activitate

36

Activitatea de baz a societii este numai pe activitatea de comert. ~ comer cu ridicata a produselor alimentare i nealimentare de larg consum; ~ comer cu amnuntul n magazine nespecializate.

3.3. Structura organizatoric la SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL

SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL este o societate cu gestiune proprie i personalitate juridic. Aceast unitate pe lng mijloacele materiale i baneti cu care este dotat cuprinde i un anumit numr de oameni ai muncii care sunt grupai i fixai pe posturi, ceea ce se reflect n structura organizatoric a unitii. n cadrul societii comerciale personalul se grupeaz astfel: - 5 salariati, din care : - contabil sef - responsabil aprovizionare si preturi - lucrator comercial 1 1 3

3.4. Activitatea economico-financiar. Functia financiar contabil

La SC. ANDRA MONDIAL MODEX SRL fiind o firm cu autonomie economicofinanciar, funcia financiar contabil deine un rol important n procesul managerial, datorit att rolului su n luarea i fundamentarea deciziilor directorului, ct i a faptului c prezint patrimoniul, rezultatele i situaiile financiare la un moment dat. Activitatea financiar-contabil este condus de ctre contabilul ef si serviciul aprovizionare si preuri. n cadrul politicii financiare se realizeaz activitile de prevedere financiar i de urmrire a ndeplinirii indicatorilor financiari, se ntocmesc documentele financiare pentru obinerea fondurilor necesare desfurrii normale a activitii, se execut controlul asupra disciplinei financiare i legalitii acesteia, se efectueaz analize economico-financiare. Biroul contabilitate realizeaz activiti de cunoatere, gestiune i control al patrimoniului i al rezultatelor obinute asigurnd : 37

 nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situatia patrimonial i rezultatele obinute; controlul operaiilor patrimoniale; ntocmirea balanelor de verificare i a bilanului contabil al societii. Principalele sarcini ale sectorului financiar contabil sunt : - asigurarea organizrii contabile a valorilor materiale i baneti din patrimoniul societii; - asigurarea efecturii corecte i la timp a nregistrrilor contabile privind: mijloacele fixe; - activele circulante; - fondurile proprii i alte fonduri; - datoriile i creanele; - investiiile; - rezultatele financiare; - asigurarea respectrii prevederilor legale privitoare la patrimonial societii i gestionarea acestuia; - organizarea periodic a inventarierii valorilor materiale i urmrirea definitivrii rezultatelor inventarierii; - ntocmirea principalilor indicatori economico-financiari; - organizarea i perfecionarea sistemului informational. Un rol important i revine activitii de analiz economic deoarece acesta: - este un instrument al activitii manageriale : - are soluii pentru prevenirea factorilor cu aciune distructiv i favorizeaz factorii cu aciune pozitiv; - are analiz postfaptic, curent i previzional a sistemului cibernetic al firmei i a mediului economic; - are analiz factorial i n dinamica indicatorilor economico-financiari, a elementelor de patrimoniu, stabilirea corelaiilor ntre acetia; - duce la depistarea rezervelor de rentabilitate; - sprijin procesul decizional; 38 --

- are metode adecvate de alegere a variantei optime n probleme de desfacere, marketing, activiti de personal;

aprovizionare,

- duce la promovarea metodelor statice de investigare i elaborare a strategiilor; - asigur datele necesare pentru studiile de fezabilitate pentru obiectivele de investiii, i ntocmirea documentaiilor pentru credite; - asigur analiza strii interne a firmei i a poziiei acesteia n cadrul concurenial; - asigur gestionarea datelor referitoare la situaia economico-financiar a firmei.

3.5. Forma de nregistrare contabil

Forma de nregistrare contabil trebuie nteleas ca fiind suma tehnicilor care se adopt pentru prelucrarea documentelor justificative ale realizrii operaiunilor economice n ordine cronologic i sistematic, pn la obinerea bilanului. O form de nregistrare contabil realizeaz mbinarea urmtoarelor elemente: formularistica de lucru utilizat, modul de completare a formularelor i tehnica de calcul folosit. n cadrul societii se utilizez forma de nregistrare pe jurnale, care asigur nregistrarea operaiilor economico-financiare n mod cronologic i sistematic, direct din documentele primare i centralizatoare n jurnale care reprezint instrumentul de lucru de baz al acestei forme. n cadrul acestei forme distingem : Jurnalul unic sau contabilitatea clasic, aplicabil la unitiile patrimoniale, unde, de regul, contabilitatea se conduce de ctre o singur persoan. Ca instrumente de lucru n cadrul acestei forme, pentru prelucrarea documentelor justificative se folosesc : - Jurnalul unic, unde se face nregistrarea cronologic a documentelor justificative, analiza coninuturilor acestora i stabilirea operaiunii contabile; - Cartea Mare, n care se deschid partizi pentru fiecare cont pe debit i pe credit, fr ca acesta s se dezvolte pe conturi corespondente; - Balana de verificare, care se ntocmete lunar, cumulat de la nceputul anului pentru verificarea corectitudinii nregistrrilor i urmrirea evoluiei patrimoniului. Balana 39

de verificare st la baza ntocmirii bilanului ; - Registrul inventar, care cuprinde inventarul de la nceputul activitii, intrrile i ieirile din patrimoniu ; - jurnale multiple sau contabilitatea centralizat se folosete ca form de nregistrare la unitile patrimoniale unde contabilitatea este divizat sau dispersat teritorial, avnd n vedere dimensiunile mai importante ale activitii.

3.6

. Documente pentru raportarea lunar

Societatea Comerciala ANDRA MONDIAL MODEX SRL ca si contribuabil, pltitor de taxe, impozite i vrsmite asimilate are obligaia s fac dovada nregistrrii la organele fiscale, scop n care trebuie s depun o declaraie de nregistrare fiscal n termen de 15 zile de la data nfiinrii.

Declaraia privind obligaiile de plat la bugetul de stat

1. Se depune: trimestrial, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei de referin 2. Se utilizeaz: la declararea obligailor de plat la bugetul de stat al pltitorilor de impozite i taxe. 3. Se ntocmete: n dou exemplare din programul informatic al finantelor. 4. Se arhiveaz: la dosarul fiscal al pltitorului de taxe i impozite. Societatea este platitoare de impozit pe profit cu cifra de afacerii pana la 100.000 Euro avand obligatia de depunere a declaratiei la trimestru, precum si plata impozitului minim de 2.200 lei/an. Pentru verificarea soldurilor societatii se editeaza o fisa sintetica de catre AFP Cimpulung, din care reiese situatia financiara si obligatiile societatii catre stat in functie de declaratiile depuse.

Declaraie privind impozitul pe profit

40

1. Caracteristici de tiprire: file 2. Se tiparesc : din programul informatic al finantelor 3. Se ntocmete: n dou exemplare 4. Se arhiveaz: la dosarul fiscal al pltitorului impozite i taxe.

Calculul impozitului pe profit Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra profitului impozabil : Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare

Daca din rezultatul brut al exercitiului (rezultatul inainte de impozitare) se scade impozitul pe profit, se obtine rezultztul net al exercitiului (profit sau pierdere). Acest rezultat net al exercitiului se regaseste in soldul final al contului 121 ,,Profit si pierdere, este inscris in pasivul bilantului contabil si explicat in contul de profit si pierdere. Deciziile privind modalitatile de repartizare (in cazul unui profit) sau acoperire (in cazul pierderilor) a rezultztului net al exercitiului sunt luate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz. Profitul impozabil se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la inceputul anului fiscal. Limitele cheltuielilor deductibile se calculeaza lunar (trimestrial) extracontabil, astfel incat la finele anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispozitiilor legale in vigoare.

Exemplu : Societatea comerciala Andra Mondial Modex SRL, persoana juridica romana, are ca obiect de activitate comertul produselor alimentare si nealimentare. Cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate la data de 31.08.2008 au o valoare de 6.576 lei. Impozitul pe profit achitat pana in perioada de raportare este de 4.450 lei. Pierderea fiscala inregistrata in exercitiul 2007 a fost de 5.000 lei. Pierderea va fi recuperata pe o perioada de 5 ani.

41

Se cunosc urmatoarele informatii :

-capital social - rezerva legala ( pana in momentul raportarii) - venituri din provizioane aferente activului circulant - venituri din dividende de la o persoana juridica romana - cheltuieli de protocol la 30 septembrie - bunuri lipsa la inventar si neimputebile - penalitati de intarziere pentru plata obligatiilor catre stat - TVA nedeductibil la 30 septembrie - la 15 august, societatea importa calculatoare in valoare de

1.000 10 450 960 1.553 579 35 330 10.000

Situatia veniturilor si cheltuielilor la 30 septembrie 2008, este urmatoarea :

Elemente

Total rulaj 01-08 2008

Rulaj septembrie 14.180 1.440 15.620 10.450 14 10.464

Total sume de la 01 ianuarie la 30 septembrie 317.630 6.471 324.101 279.200 4.835 614 284.649

Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri totale Chelt. de exploatare Chelt. Financiare Chelt. Extraordinare Cheltuieli totale

303.450 5.031 308.481 268.750 4.835 600 274.185

Pentru calculul impozitului pe profit datorat, se efectueaza urmatoarele calcule

42

extracontabil : 1. Profit contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 39.452 lei a) Deduceri fiscale = 1.600 a1)Rezervele legale sunt deductibile daca indeplinesc simultan doua conditii : - nu depasesc 5% din profitul contabil anual ; 39.452 x 5% =1.973 lei - nu ating valoarea de 20% din capitalul social ; 1.000 x 20% = 200 lei Suma permisa pentru ca rezerva sa fie deductibila este de 200 lei, din care 10 lei a fost deja constituita. Avand in vedere aceste conditii, rezervele legale deductibile care pot fi constituite la 30.09.2008 sunt in suma de 190 lei (200-10 ). a2)Venituri din dividende sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la persoana juridica romana. Impozitarea acestor venituri ar duce la o dubla impozitare a aceleiasi sume (o data la societatea care distribuie dividende si a doua oara la societatea care primeste dividendele). Veniturile din dividende la data raportarii sunt in suma de 960 lei. a3)Venituri din provizioane sunt neimpozabile deoarece reprezinta venituri realizate din provizioane pentru care nu s-a acordat drept de deducere in anul anterior. Suma veniturilor este de 450 lei. 2. Deduceri fiscale totale = 1600 lei b) Elemente nedeductibile b1) Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita de 2% aplicata asupra diferentei dintre veniturile impozabile si cheltuielile totale aferente veniturilor impozabile, altele dacat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

43

Cheltuieli de protocol efective = 1.553 Cheltuieli de protocol deductibile = 39.452 x 1% Cheltuieli de protocol nedeductibile

= 1.553 lei = 395 lei = 1.159 lei

b2) Taxa pe valoarea adaugata aferenta cheltuielilor de protocol peste limita legala este nedeductibila din punct de vedere fiscal: 1.159 x 19% = 220 lei

b3) Stocuri de materiale consumabile lipsa la inventar si neimputabile potrivit art. 6 alin.1, lit. h, din lege , cheltuielile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta acestora sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Cheltuielile privind stocurile nedeductibile

579 lei

b4) Taxa pe valoarea adaugata aferenta stocurilor de materiale consumabile neimputabile = 579 x 19% = 110 lei b4.1. Total TVA nedeductibil fiscal, = 330 lei 35 lei 2.103 lei 39.955 lei 750 lei 39.205 lei 9801lei

b5) Amenzile si penalitatile datorate statului sunt nedeductibile = 3. Cheltuielile nedeductibile fiscal ( b1+b2+b3+b4+b5) =

4. Profitul impozabil inainte de pierderea fiscala = 1 2 + 3 = 5. Pierderea fiscala (50.000.000 : 60 luni) x 9 luni =

6. Profit impozabil dupa deducerea pierderii fiscale (4 +5) = 7. Impozit pe profit (randul 6 x 16%) c) Creditul fiscal

44

Mentionam ca valoarea de intrare a mijloacelor fixe reprezinta pretul stabilit intre vanzator si cumparator (factura externa), inclusiv celelalte cheltuieli accesorii, taxe vamale, comision vamal care se includ din punct de vedere contabil la costul de achizitie. Cheltuiala cu amortizarea fiscala pe exemplul prezentat = 5.000 x 20% = 8. Profitul impozabil dupa acordarea creditului fiscal (6 - 8) = 9. Impozitul pe profit datorat la 30.09.2008 (8 x 16%) 10. Creditul fiscal acordat ( 7 9 ) = = 1.000 lei. 38.205 lei 9.551 lei 250 lei

11. Impozitul pe profit de platit pana la 25.10.2008( 9.551 4.450 ) = 5.101 lei 12. Profit net la 30.09.2004 ( 39.452 9.551) = 29.900 lei

13. Cheltuielile cu impozitul pe profit la data de 31.08.2008 = 6.576 lei (cont ,,691 din balanta contabila la 31.08.2008).

Pe baza calculelor efectuate, se intocmeste tabloul contabil si fiscal la 30.09.2008. In tara noastra nu este obligatoriu de intocmit asa cum de exemplu in Franta si Germania il utilizeaza si este prevazut prin lege.

TABLOUL CONTABIL SI FISCAL LA 30 SEPTEMBRIE

Indicator A. Venituri totale Venituri din exploatare

Sume cumulate 324.101 317.630 45

Venituri financiare B. Cheltuieli totale Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare C. Profit contabil (A-B) Profit din exploatare Profit financiar Pierdere extraordinara D. Reduceri fiscale Rezerve legale Venituri din dividende Venituri din provizioane E. Elemente nedeductibile fiscal Cheltuieli de protocol Stocuri lipsa la inventar si neimputabile TVA nedeductibila fiscal Amenzi si penalitati 1.Rezultatul fiscal ( C- D E ) 2.Pierdere fiscala 3.Rezultatul fiscal dupa deducere (1 2 ) 4.Impozit pe profit ( rd.3 x 16% ) 5.Impozit pe profit dupa credit fiscal 46

6.471 284.649 279.200 4.835 614 39.452 38.400 1.636 ( 614 ) 1.600 190 960 450 2.103 1.159 579 330 35 39.955 750 39.205 9.801 9.551

( 392.047.600 10.000.000 ) 6.Credit fiscal ( 4 5 ) 7.Cheltuieli cu impozitul pe profit la 31.08.2008 8.Cheltuieli cu impozit pe profit la 30.09.2008 ( 4 8 ) 9.Impozit achitat pana la 31.08.2008 F.Impozit de platit la 25.10.2004 (5 9) G.Profit net la 30.09.2008 ( C F ) 4.450 5.101 29.900 3.226 250 6.576

La data de 30 septembrie, societatea regularizeaza cheltuielile cu impozitul pe profit prin nota contabila astfel: 1. Se inregistreaza rezervele legale deductibile in limita legala: 129 Repartizarea profitului 2. = 1061 Rezerve legale 190 lei

Se inregistreaza cheltuielile cu impozitul pe profit la 30.09.2008, inainte de

acordarea legala a creditului fiscal, deoarece diferenta de impozit ca urmare a reducerii se va utiliza ca resursa proprie pentru noi investitii. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 3. Se inregistreaza creditul fiscal potrivit legii ; 441 = 47 691 250 lei = 441 Impozit pe profit 3.226 lei

Impozit pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe profit

4.

Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit ( debit cont ,,691 credit

cont ,,691) 121.08 Profit si pierdere, analitic ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 2.976 lei

De mentionat ca in calcul rezultatului contabil nu au fost incluse cheltuielile cu impozitul pe profit evidentiate la 31 august, motiv pentru care acestea nu au facut obiectul unui element nedeductibil fiscal la calculul impozitului pe profit. Inregistrarile contabile de la punctul 1 si 5 pot fi efectuate si la sfarsitul exercitiului financiar. Conturile de ,,cheltuieli cu impozitul pe profit. In exemplul de mai sus contul 121 ,,Profit si pierdere inregistreaza cheltuielile si veniturile dupa natura lor economica prin crearea de conturi analitice debit 121.05, 06, 07, 08 pentru cheltuielile din activitatea de exploatare , financiare, extraordinare, cheltuieli cu impozitul pe profit si credit 121.05, 06, 07 pentru veniturile din activitatea de baza, financiara si extraordinara. O asemenea creare de conturi analitice ce vor apare in balanta analitica contabila lunara si la sfarsit de an ofera entitatii patrimoniale, o corelare eficienta de corespondenta a conturilor de cheltuieli si venituri, a cheltuielilor cu impozitul pe profit si a datoriei fiscale fata de buget. Mai mult, aceste conturi analitice pregatesc cu multa usurinta unul din instrumentele mecanismului fiscal ,,Declaratia de impozit pe profit pe anul.... si o validare in plus a corespondentei dintre tabloul contabil si contul 121 ,, Profit si pierdere . Datorita impunerii regulii fiscale in detrimentul celei contabile, in practica pot exista cazuri cand deficitul contabil se poata transforma in profit fiscal si ca urmare sa fie

48

impozitata pierderea. Pentru exemplificarea uneia dintre situatiile de mai sus presupunem urmatoarele informatii din variatia veniturilor si cheltuielilor/ pierderea contabila transformata in profit fiscal: Venituri totale, din care: - venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor - venituri din dividende Cheltuieli totale, din care: - cheltuieli de protocol peste limita legala - cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea activului imobilizat Pierdere contabila Rezultat fiscal (- 25.000 + 110.000 70.000) Impozit datorat ( 15.000 x 16% ) 200 50 20 225 35 75 25 15 4

Din situatia prezentata mai sus entitatea patrimoniala are o datorie totala fata de buget de 4, chiar in conditiile unei contraperformante cu excedentul masei totale de cheltuieli fata de masa totala de venituri. Daca extrapolam cazul prezentat de la perticular la general, inseamna ca ori de cate ori suma pierderilor contabile dau o valoare mai mare ca zero, pierderea valabila se transforma in profit fiscal si deci la nasterea datoriei fata de buget. In cazul in care reducerile fiscale sunt mult superioare elementelor nedeductibile cumulate cu profitul contabil, se poate intalni cazul in care profitul contabil se transforma in deficit fiscal ( in aceasta situatie impozitul pe profit este zero si toate cheltuielile cu acesta pana la data de raportare se raporteaza in rosu (credit fiscal)). De exemplu, cum ar fi: 49

Variatia veniturilor si cheltuielilor/profit contabil transformat in deficit fiscal. Cheltuielile cu impozitul pe profit pana la data de 31 mai anul 2008 Venituri totale cumulate la data de 30 iunie anul 2008 din care venituri din dividende obtinute Cheltuieli totale cumulate la data de 30 iunie anul 2008 din care cheltuieli cu amenzi si penalitati fiscale Profitul contabil inainte de impozitare Rezultatul fiscal ( 1.040 2.550 + 95 ) Cheltuielile cu impozitul pe profit la data de 30 iunie anul 2008 230 8.040 2.550 7.000 95 1.040 - 4.150 0

Instrumentarea tehnica contabila de regularizare privind cheltuielile fiscale cu impozitul pe profit la data de 30 iunie anul 2004 va fi realizata astfel: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 230 lei

Decontarea cheltuielilor asupra contului de profit si pierdere: 121.08

=

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

230 lei

Profit si pirdere, analitic ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit

Pierderea anuala, declarata de contribuabil prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani. Contribuabilii care pe o perioada de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi intra automat in obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au condus la realizarea de pierdere. 50

Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica in cazul in care are loc divizarea sau fuziunea. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarilor acestora, la fiecare termen de pleta a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare. In acest scop, pierderea se raporteaza luna de luna pana la inchiderea exercitiului, cand se determina pierderea anuala. Reportul si deductibilitatea pierderii fiscale ( deficitului fiscal ) se realizeaza independent de imputarea pierderii contabile, cele doua categorii de rezultate avand miscari distincte in timp cu ocazia raportarii. Daca societatea decide acoperirea pierderii contabile din capitalul social, pierderea fiscala isi continua reportul pe perioada celor 5 ani. O observatie in acest sens trebuie mentionata chiar daca prevederile regulilor fiscale in materie de impozitare a profitului nu este releventa: in cazul in care pierderea contabila se acopera din rezerva legala, fiind eliberata de impozite, societatea poate pierde dreptul de raport privind pirderea fiscala.

51

Capitolul IV- Concluzii si propuneri

Impozitul pe profit este un impozit direct si se aplica veniturilor realizate de persoanele juridice potrivit legii nr. 571/2003 privind codul fiscal acualizat valabil la data de 01.05.2009, urmand grila de impozitare in functie de veniturile realizate. Trezoreria are un rol important in cadrul sistemului finantelor publice si este determinat de atributiile ei principale: asigurarea executiei bugetului public national, casier al sectorului public, asigurarea evidentei contabile, asigurarea controlului fiscal. Rolul Trezoreriei Finantelor Publice este pus in evidenta si de rapiditatea, operativitatea circuitelor realizate prin ,, fluxuri de intrari , precum si de posibilitatea de cunoastere, previzionare, urmarire si mentinere a ehilibrului acestora in executie, pentru a avea in permanenta disponibilitati. Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil, in shimbul carora platitorii nu pot solicita imediat statului un contra serviciu de valoare egala sau apropiata. Caracterul obligatoriu: sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Calculul i plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul.

52

BIBLIOGRAFIE

1. 2.

Chiric , Lefter Contabilitate i Fiscalitate, Editura Economic, Bucureti 2003; Cioponea, Mariana Cristina - Finante Publice si Teorie Fiscala, Bucuresti:

Editura Fundatiei Romaniei de Maine,-2007 3. 2000 ; 4. 5. Minea, Stefan Dreptul Finanelor Publice, Editura Accent Cluj 2005; Morariu Ana, Radu Gabriel si Paunescu Mina, Contabilitatea si fiscalitatea in Inceu, Adrian Elementele de finane publice, Ed. Presa Universitar, Cluj-Napoca

dezvoltarea firmei, Editura Exponto, Constanta 2005; 6. 2002; 7. Staicu, Constantin Contabilitatea Financiar armonizat cu Directivele Europene, Pop , Atanasiu Contabilitatea Financiar Romneasc, Editura Intelcredo, Deva

Editura CECCAR 2002; 8. 9. 10. Trac, M., Sandu M., Principiile Contabilitii, Editura Universitaria 2001; Vcrel, Ioan Finanele publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2004; Vintil, Georgeta Fiscalitate Metode si tehnici fiscale, Editura Economic,

Bucuresti, 2004; 11. 2009; 12. 13. Zaharia, Vasile Finanele publice, Ed. Dimitrie Cantemir, Cluj 2003; Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 92/2003 privind codul de procedura fiscala, Vornicescu, Marius- Fiscalitate, Editura Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti

republicata cu modificarile si completarile ulterioare; 14. Legea nr. 571/2003 coroborata cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal, cu

modificarile si completarile ulterioare;

53