Bugetul definit din perspective stiintelor juridice

Din punct de vedere juridic legea finantelor publice,legea organica a organizarii si structurii fluxurilor si circuitelor fiscale-bugetare, se diferentiaza de buget prin aceea ca aceasta din urma este definit ca ansamblu de conturi care descriu ,penrut un an financiar , ansamblul resurselor si cheltuielile statului (in sens larg). Aceste conturi , continute tipologic si in legea finantelor publice , sunt prezentate in buget in mod detaliat si cifrat ( prin nivelurile proiectate sau inregistrate). In practica insa ,termenii de buget si de lege a finantelor publice sunt in general considerati ca sinonimi , fiind reciproc substitubili, de aceea pentru acuratetea intelegerii se va face distinctie intre legea finantelor publice ,legea organica si legea bugetului denumita si legea finantelor. Exista trei categorii de legi ale bugetului :

A. Legea anuala a finantelor , sau legea bugetului initial in care se prevede

si se autorizeaza pentru fiecare an financiar , ansamblul resurselor si cheltuielilor statului. Ea este votata de catre Parlament intr-o sesiune autonoma inainte de inceputul anului considerat ,fiind cunoscuta ca legea bugetului de stat. in cursul anului bugetar , a dispozitiilor legii bugetului initial; numarul lor nu este fix , putand varia in practica in functie de ani.

B. Legile rectificative ale finantelor sau ale bugetului rectificat au ca obiect rectificarea , C. Legea de reglementare a finantelor este adoptata de catre Parlament dupa expirarea
anului bugetar , prin care se constata executia reala a bugetului si aproba diferentele dintre rezultatele pe care le-a inregistrat si previziunile legii anuale a finantelor, completate cu legile rectificative. Aceasta lege poate fi considerata intr-o acceptiune restransa insa, legea de executie a bugetului. Pregatit de catre Guvern si adoptata de catre Parlament bugetul reprezinta actul cel mai important din viata publica, deoarece el este expresia financiara a programului de actiune a statului pe perioada de un an. El poate fi abordat sub patru aspect esentiale: a) Din punct de vedere juridic , el reclama studierea diverselor reguli (norme) referitoare la continutul sau ,la prezentarea sa , la adoptarea sa de catre Parlament , la executia si la controlul executiei sale; aceste norme sunt destinate organizarii unei gestiuni contabile clare a finantelor de stat si precizarii autoritatii Guvernului si Parlamentului in domeniul bugetar.

b) Din punct de vedere tehnic , intereseaza indeosebi procesele de pregatire si elaborare a bugetului , precum si metodele de previziune si evaluarea a diverselor categorii de venituri si cheltuieli cuprinse in buget. c) Din punct de vedere economic , se poate remarca faptul ca fondurile care trec prin contul bugetar reprezinta o pondere semnificativa din PIB sic a prin impozitele prelevate si cheltuielile efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de interventie in viata economica si sociala. d) Din punct de vedere politic , bugetul este considerat ca expresie a optiunilor Guvernului in ansamblul domeniilor care releva competentele sale (politica economica , sociala , educative,culturala,militara etc); aceste otiuni sunt revelate prin evolutia si repartitia veniturilor si cheltuielilor si sunt determinate de factori multipli, legati de doctrinele partidelor politice , de atitudinea opozitiei , de forta revendicativa a diverselor grupuri de presiune , de ponderea constrangerilor economice si politice international , de influenta trecutului de fenomenele inertiale. Indiferent de modul de elaborare si adoptare , de structura si detalierea sa , bugetul trebuie sa indeplineasca trei functiuni: 1. Controlul cheltuielilor , prin care este supravegheata executia bugetului de catre autoritatile publice care au conceput limitele si conditiile si chiar intr-un mod indirect de catre cetateni, care sunt atat finantatorii, cat si beneficiarii bugetului. 2. Gestiunea eficace a activitatii publice, prin care executantii se asigura de utilizarea eficace a resurselor financiare si a personalului pus la dispozitie pentru a conduce si realiza activitatile prevazute si autorizate prin buget. 3. Proiectarea activitatilor statului, prin care obiectivele urmarite sunt formulate in diferite programe alternative, insotite de posibilitatile de finantare , sunt evaluate. Importanta acestor functiuni se modifica in timpul anului bugetar. Functia de control domina initial , deoarece se urmareste evitarea abuzului de putere din partea Executivului , accentual punandu-se apoi pe o buna gestiune a resurselor publice, ca in final sa se incerce o planificare mai buna a cheltuielilor conform nevoilor si cerintelor manifestate in timp.