Sunteți pe pagina 1din 6

Capitolul 7 SUDAREA AUTOMATA SUB STRAT DE FLUX

PRINCIPIUL PROCEDEULUI La sudare sub strat de flux, arcul electric se formeaza ntre materialul de baza si cel de adaos, sub forma de srma electrod, sub un strat de flux granular. Dupa solidificarea si racirea metalului topit se obtine cusatura. O parte din flux se topeste formand un strat de zgura cu aspect sticlos pe suprafata de contact cu partea superioara a cusaturii. Aceasta se indeparteaza usor sub forma de fasii. Schema procedeului de sudare sub flux este prezentata in figura 1 Figura 1

Antrenarea srmei electrod n zona de topire se face cu ajutorul unor role actionate de un motor electric. Fluxul se dispune ntr-un buncar n apropierea srmei electrod pe directia de sudare. Procesul de sudare se poate realiza: - semiautomat - srma se deplaseaza mecanic cu o viteza impusa de role de antrenare iar deplasarea de-a lungul rostului se face manual de catre sudor; Procedeul de sudare semiautomat se utilizeaza pentru cusaturi scurte, contururi curbe si spatii inaccesibile pentru tractoarele de sudura. - automat - miscarea srmei si deplasarea de-a lungul rostului se realizeaza mecanic. Sudarea automata se foloseste pentru cusaturi lungi, drepte sau circulare. Pentru realizarea cusaturilor circulare la corpurile tubulare, acestea executa o miscare de rotatie n timp ce corpul de sudare are o pozitie fixa. AVANTAJE Procesul de sudare sub flux ofera o serie de avantaje: -fluxul realizeaza o buna protectie fata de actiunea gazelor din mediul nconjurator si favorizeaza formarea unei cusaturi compacte si aspectuoase; -se poate lucra cu densitati mari de curent, ceea ce permite obtinerea unei bune patrunderi; -viteza de topire mare, pierderi mici de caldura, productivitate marita; -cordoanele de sudura au un aspect estetic si caracteristici de rezistenta bune; -posibilitatea realizarii unei game largi de mbinari fara prelucrarea marginilor. -pierderi prin stropi practic naglijabile si uscate. -cantitate redusa de fum si gaze degajate in procesul de sudare, nefiind necesare conditii speciale de ventilatie. In punctele de pastrare si distribuire de la sectii si ateliere, fluxurile se vor pastra nbuncare metalice speciale, acoperite cu capace pentru a evita patrunderea impuritatilor. ALEGEREA CUPLULUI SARMA FLUX La alegerea fluxului si a srmei se va avea n vedere: - compozitia otelului care se sudeaza; - proprietatile fizico-mecanice pe care trebuie sa le ndeplineasca mbinarea; - temperatura la care este exploatata mbinarea; - eventualitatea unor tratamente termice la care ar urma sa fie supusa mbinarea. Sarma de sudura se elaboreaza in conditii ingrijite astfel ca impuritatile de tipul sulfatului si fosforului sunt sub limitele admisibile. Suprafata exterioara a sarmei se acopera cu un strat subtire de cupru asigurand o rezistenta la coroziune cat si un contact electric mai bun.Livrarea sarmelor se face in colaci sau in bobine. Fluxurile sub forma unui amestec granular pot fi acide sau bazice. Unul din rolurile fluxului este de a contribui la alierea metalului cusaturii cu anumite elemente concomitent cu un proces de eliminare a impuritatilor. Deasemenea prin sarma electrod folosita la sudare se pot introduce in baie elemente de aliere.

Exemplu de cuplu sarma-flux pentru sudarea otelurilor : - sarma S10 + flux FSM37 - sarma S10Mn1 + flux FSM37 - sarma S12Mn2 + flux FSM37 PARAMETRII REGIMULUI DE SUDARE SI INFLUENTA LOR ASUPRA CUSATURII Intensitatea curentului de sudare si diametrul sarmei elctrod Curentul de sudare este limitat de supraincalzirea materialului de baza si de tipul de flux folosit. La acelasi diametru de sarma la cretsrea intensitatii curentului de sudare creste viteza de topire si cantitatea de metal topit. La cresterea curentului de sudare se mareste patrunderea . gama de diametre ale sarmelor pentru SAF ce se poate utiliza este cuprinsa intre 2 si 12mm. Valorile curente sunt pana la 5-6mm. In tabelul 1 sunt prezentate valorile calculate pentru intensitatea curentului Tabelul 1 Valoare medie Is [A] 200 290 430 585 800 1025 1515 2060 2655

ds [mm] 2 2.5 3.25 4 5 6 8 10 12

Is min 135 220 340 460 620 785 1110 1435 1760

Is max 260 360 530 710 970 1260 1920 2680 3550

Tensiunea arcului La tensiuni mici ale arcului , latimea cordonuli este mica si suprainaltarea mare. Cu cresterea tensiuni aecului se mareste lungimea acestuia, baia de metal topit are latimea mai mare, cantitatea de flux creste dar patrunderea se reduce. La un curent de sudare constant, la cretsrea tensiunii arcului scade patrunderea. In tabelul 2 sunt date valorile pentru tensiunea arcului. Tabelul 2 Is [A] 180-300 301-500 501-600 601-700 2-3.25 32-34 32-34 36-40 38-40 de [mm] 4 -

701-850 851-1000 1001-2000

40-42 40-43 40-44

Viteza de sudare Viteza de sudare reprezinta viteza de inaintare a arcului electric dealungul rostului. La viteze sub 10m/h cusatura este mai lata, patrunderea mica iar structura nefavorabila. La viateze intre 10-20m/h patrunderea creste. Intre 20-40m/h patrunderea incepe sa scada MODURI DE SPRIJINIRE A BAII DE METAL TOPIT Sustinerea baii de metal topit are drept scop oprirea scurgerii metalului topit realiznd o radacina corecta. Pentru sustinerea baii se folosesc mai multe metode: -Sprijinire pe suport nefuzibil

Figura 2

Se foloseste n mod curent un suport (garnitura) de cupru. Se pot suda table subtiri fara prelucrarea restului sau table groase cu prelucrare, precum si mbinari de colt. Figura 3 -Sprijinirea pe suport fuzibil Se folosesc platbenzi din otel cu aceeasi compozitie chimica sau n general din otel cu sudabilitate buna. Figura 4

Garnitura (suportul) se topeste partial si ramne nglobata n mbinare. -Sprijinirea sudurii pe perna de flux Procedeul consta n sustinerea baii de metal topit cu un strat de flux de 20. . .30 mm grosime pentru table subtiri si pana la 100 mm pentru table groase.

Figura 5

Stratul de flux este presat n zona radacinii mbinarii cu ajutorul unui furtun 3 din pnza rezistenta umflat cu aer comprimat. Pentru a cobora repede perna de flux prin golirea aerului din furtun la terminarea operatiei de sudare se dispune o platbanda metalica 1 deasupra acestuia. Fluxul este dispus ntr-un jgheab din pnza rezistenta 2 prins pe suporturile laterale 4. Daca presiunea aerului este insuficienta fluxul nu apasa suficient asupra tablei, metalul topit se scurge obtinndu-se o radacina bombata. La o presiune prea mare, fluxul intra n rost, iar radacina se obtine cu o concavitate n interior. In timpul sudarii deformatiile pot ridica tablele de pe perna de flux. Acest neajuns se elimina prin dispunerea unor greutati pe suprafata tablelor, dar mai eficienta este folosirea standurilor electromagnetice. - Sudarea manuala ca suport Se executa rndul de radacina manual cu un electrod de compozitie identica cu a srmei. Cusatura se realizeaza apoi automat sub flux. Rndul de radacina se craituieste si se resudeaza automat. Procedeul este folosit la suduri de montaj unde este mai avantajos. ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE SUB STAT DE FLUX Pentru sudarea automata sub strat de flux este necesara o instalatie care cuprinde urmatoarele componente: - sursa de curent; - capul de sudare, cu sistemul de derulare si naintare a srmei electrod; - pupitrul de comanda si control; - rezervorul pentru flux; - cabluri de sudare, casete pentru srme, capete de sudare pentru diferite diametre de srma. Pentru sudarea semiautomata lipseste caruciorul de transport, iar capul de sudare este manevrat manual. Sursele de sudare cele mai folosite sunt redresoarele . Echipamentul folosit pentru sudarea automata sub strat de flux poarta denumirea de tractor pentru sudare. Schema de legaturi electrice ale acesteia este prezentata n figura: Figura 6

1. Redresor de sudare 2. Pupitru de comanda 3. Carucior de sudare 4. Buncar pentru flux 5. Rola cu srma electrod de sudare 6. Cablu de sudare 7. Cablu de masa 8. Conductor electric pentru comanda 9. Conductor electric flexibil pentru comanda si alimentare carucior 10. Componente de sudat