Sunteți pe pagina 1din 9

Studiu de caz

Frond n literatura interbelic IntroducereSensurile termenului frond .Fronda a fost o miscare socialpolitic de la mijlocul secolului al XIIlea, din Franta ndreptatmpotriva absolutismului monarhic. Prin extindere de sens a ajuns s nsemne rzvrtire,uneori batjocorire, la adresa conventiilor, formelor prestabilite dintrun anumit domeniu.Perioada interbelic a nsemnat pentru literatura romn o nnoire fundamental ,n primulrnd prin refuzul modelelor traditionale si n, al doilea rnd, prin multiplicarea tendintelor estetice, fiind epoca n care s-au manifestat numeroase curente: simbolismul, futurismulsuprarealismul, constructivismul. Toate acestea s-au nscut dintr-o frond fat de tipareleconsacrate si din nevoia afirmri libertti de creatie.Directii ale frondei n literatura interbelic . Proza. Dintr-o revolt fata de tematica idilicrural si fat de lipsa de intelectualitate aconstructiei poeziei, n perioada interbelica s-a impus romanul ca specie care a concentratatentia publicului si a criticii. Modelele s-au diversificat si asa au aprut mari nostri prozatorifronda extrem a fost reprezentat de fronda lui Urmuz considerat un precursor absolut alavangardismului. n 1922 public primele scrieri: Plnia si Stamate si Ismail si Turnavitu .Celelalte scrieri apar postum , Sasa Pan fiind acela care a editat , 1930 un volum cu antumeleamintite si cu alte titluri: Algazy & Gumer, Plecarea n strintate, Cotadi si Dragomir,Dup furtun,Fuchsiada. nc din opera Plnia si Stanate subintitulat ironic roman n patru prti, Urmuz dinamiteaz toate structurile romnesti consacrate.Poezia. Poezia interbelic a reprezentat poate cel mai bine fronda literar, fiindcmodernismul care domin epoca este o expresie a revoltei fata de modele. Lirismul ocuplocul central n poezie, construindu-se pe categorii negative cum spunea Hugo Friedrich, elensele metode prin care se distrug tipare. Toate marile nume ale perioadei interbelice GeorgeBacovia, Lucian Blaga Tudor Arghezi ion Barbu - sunt tot attea exemple de refuz alvechiului model literar. Poezia avangardist a fost ns acea voce prin care , pragmatic, s-a produs o disolutie a formelor literare, stergndu-se granitele dintre arte, exaltndu-se libertateaexacerbndu-se ludicul. Caracterul cosmopolitan al avangardei a

marcat nu numai osincronizare a curentului cu miscrile europene ci chiar prioritatea unor programe estetice,asacum este cazul dadaismul.Teatru. Teatrul romnesc interbelic a fost si el marcat de varietate n constructia dramatic,fiind influentat de miscrile artistice ale vremii. Camil Petrescu a fost creatorul drameiromnesti prin piese ca Act venetian, Jocul ielelor, Suflete tari,dar si prin scrieri teoretice precum Modalitatea estetic a teatrului, lucrare despre modernitatea artei spectacolului .Lucian Blaga va impune drama expresionist , o dram de idei, care a mutat accentul de pe actiune pe exprimarea unor concepte sau simboluri, lectura unor piese precum Mesterul Manole, Zamolxe,Arca lui Noe, Anton Pann fcndu-se si dintr-o perspectiv poatic. Comedia a reprezentat de asemenea o desprindere de modelele traditionale, aprnd tipuri noi,asa cum era comedia tragic inventat de Mihail Sorbul . Mihail Sebastian a creat o comedieliric influentat de conceptiile dramaturgului francez Jean Giraudoux, dup care teatrul esteiluzie .piesele sale sunt un amestec de comic si duios, usor lirice si imaginnd situatii n care personajele pot evada un timp din lumea lor, asa cum se ntmpl n Jocul de-a vacanta,Steaua fr nume, Ultima or. Fr o inventivitate deosebit ctiva dramaturgi ai perioadei interbelice vor impune n comedie tipul omului comun ,cinstit si simpatic. Este vorba deTudor Musatescu autor al pieselor Titanic vals,Escu.., Victor Ion Popa princomedia Take,Ianke si Cadr, Gheorghe Ciprian prin Omul cu mrtoaaga. Dar piesa care a reprezentat cu adevrat o frond n peisajul teatralRomnesc al epoci a fost Capul de rtoi a lui Gheorghe Ciprian ,farsburlesc n trei acte care este rezultatul orientrilor avangardiste ProzaAutori:Urmuz(Demetru Demetrescu-Buzu).-Biografie . n tineree visa o carier de compozitor, citea literatur tiinifico-fantastic,

descrieri decltorii. Face studii de drept i, dup luarea licenei, funcioneaz ca judector n judeele Arge, Tulcea i la Trgovite. Dup campania din Bulgaria (1913), la care particip, estenumit grefier la nalta Curte de Casaie .ncepe s scrie, aparent fr contiina c produceliteratur, numai pentru a-i distra fraii i surorile, parodiind cu nite false automatismeacademismul prozei curente. Textele lui i atrag atenia lui Tudor Arghezi, care i gsete pseudonimul i i public, n 1922, n dou numere consecutive din Cugetul romnesc, Plnia i Stamate, "antiproz" intitulat ironic "roman n patru pri", n care face o seriecalambururi de esen sofistic prin duplicitatea de sens a cuvintelor: oamenii coboar nu pe scri, ci din maimu; o mas fr picioare bazat pe calcule i probabiliti; pereii sunt,conform obiceiului oriental, sulemenii n fiecare diminea, alteori msurai cu compasul, pentru a nu scdea la ntmplare. Absurditatea cea mai izbutit este Ismail i Turnavitu, premergtoare teatrului lui Eugen Ionescu: "...Ismail este compus din ochi, favorii i rochie... Se plimb nsoit de un viezure decare se afl strns legat cu odgon de vapor i pe care n timpul nopii l mnnc crud i viu,dup ce mai nti i-a rupt urechile i a stors pe el puin lmie...".Alte scurte scrieri sunt:cunoscuta "fabul" Cronicarii, Algazy & Grummer, Plecarea n strintate, Cotadi i Dragomir .n anul urmtor, 1923, se sinucide la 23 noiembrie, n Bucureti, fr s lase vreoexplicaie asupra funestului su gest. Voia s moar n chip original, " fr nici ocauz".Scrierile lui - puine la numr - cunosc o glorie postum, care nu a ncetat s seconsolideze. Ele au avut o neateptat nrurire asupra literaturii romneti de avangard iau contribuit la lrgirea contiinei estetice. Saa Pan i tiprete n 1930 o ediie a scrierilor, iar Geo Bogza scoate o revist Urmuz. Eugen Ionescu va explora mai trziu filonul literaturii absurdului, considerndu-l pe Urmuz unul din precursorii "tragediei limbajului".Mai aproape poate de spiritul dadaist - dei nu pare s fi avut cunotin de existenacurentului Dada - prin gustul primejdios pentru hazardul creator de personaje mecanomorfe,insidios monstruoase, dect de suprarealismul adversar principial al luciditii, Urmuz antreprins o critic n esen grotesc, unic n felul ei, a literaturii, creia nu-i lsa nici o speran de supravieuire. De aceea, n ciuda aparenei hilare, de bufonerie a scrierilor sale, i se opune, ntr-o tensiune abia mascat, un fond tragic, dizolvant. Plnia si StamateRomanul "Plnia si Stamate" este structurat n patru prti, fiecare de un simbolism aparte,marcnd srcia lumii materiale, putintatea "omului-masina" ("l homme-machine"), vzut caun conglomerat de tuburi si de organe degradabile.Umorul negru al prozei lui Urmuz este construit prin persiflarea cliseelor limbii si dinspecularea sensului echivoc al unor cunte. Referindu-se la aceste modalitati, NicolaeManolescu defineste maniera urmuziana printr-un exemplu concret, dar foarte sugestiv:"Urmuz nu foloseste pur si simplu cliseul, dar, schimbandu-i intentionat contextul uzual,atrage deodata atentia asupra lui. Un lucru asemanator se intampla cand cineva poarta uncostum profesional in afara profesiei sale: un scafandru mergand pe

strada in costumul sausubacvatic". De altfel, din marturiile surorii lui, se pare ca Urmuz se amuza observand latrecatorii de pe strada asemanari surprinzatoare cu diferite obiecte: "Ia uita-te la cel de colo,nici nu se poate tine in pozitie verticala, pare ca ar avea o imbracaminte de sita" (bucata subtirede lemn folosita la captusirea si acoperirea caselor taranesti, a cabanelor-/?..), ori despre unfunctionar incompetent de la tribunal, spunea: "Decat sa-si piarda timpul mazgalind in acte,mai bine ar ser de ventilator". Asadar, este vorba de procedeul utilizarii cuntelor cu sensul lor propriu care este strans legat de perceptia concretului, a unui univers reificat (reificarea este procesul in care relatiile sociale imbraca forma unor relatii intre obiecte concrete, iar omulinsusi dene, din subiect al proceselor sociale, obiectul acestora, asemenea unui hicrun.w.).Altfel spus, intre sensul urat si cel propriu al cuvantului se produce o confuzie voita, careconduce la formula estetica a reificarii, a dominatiei obiectelor asupra sentimentelor, a starilor afective, a omului in general. Nicolae Manolescu defineste modalitatea de a da ata "himerelor lui grotesti" printr-o afirmatie extrem de sugestiva: "Literalul acapareaza literarul", iar Perpessicius remarca in proza urmuziana "un joc voluntar si amuzant".In proza "Palnia siStamate", Urmuz respecta riguros forma traditionala a romanului,, insa in locul continutuluicoerent, pe care-l elimina total, asaza aparenta unei eti de familie obisnuite, banale, iar personajele nu mai sunt motivate logic, ci au relatii si comportament aberante.(Structura discursului narativ)"Palnia si Stamate", subintitulat "Roman in patru parti", are o structura extrem de redusa,continutul fiind concentrat la maxim, intreaga opera avand numai cateva ini. Cele patru partisunt numerotate si structurate ca in orice opera epica, avand toate elementele traditionaleasezate in ordine fireasca, astfel: prima parte descrie locul desfasurarii actiunii, partea a doua prezinta personajele, a treia parte este actiunea propriu-zisa, iar ultima ilustreazadeznodamantul.(Constructia subiectului)Partea I descrie apartamentul familiei Stamate, "compus din trei incaperi principale", cu terasasi sonerie, cu un "salon somptuos", in care se gaseste biblioteca "strans infasurata incearceafuri ude". Atentia este atrasa de o masa fara picioare, "bazata pe calcule si probabilitati", pe care se afla "un vas ce contine esenta eterna a lucrului in sine, un catel deusturoi, o statueta ce reprezinta un popa (ardelenesc) tinand in mana o sintaxa si 20 de bani bacsis". Absurdul este prezent, asadar, inca de la inceput, mai intaiprin masa ce se sprijina pecalculul probabilitatilor, apoi printr-un popa care tine in mana nu un obiect concret, ciabstracta sintaxa. Camera este intunecoasa, nu are nici usi si nici ferestre, singura legatura culumea dinafara se face cu ajutorul unui tub,prin care noaptea se pot vedea "cele sapte emisfereale lui Ptolemeu", iar in timpul zilei poti observa "doi oameni cum coboara din maimuta", unsir nesfarsit de bame si "Auto-Kosmosul infinit si inutil". A doua camera este decorata in stiloriental, "cu mult fast", cu numeroase covoare, sute de arme vechi, "inca patate de sangeeroic", iar peretii, "sulemeniti in fiecare dimineata", sunt uneori masurati Cu un compas, "pentru a nu scadea la intamplare". Din aceasta incapere, se

ajunge prifttr-o trapa din stanga"in subtpamanta ce formeaza sala de receptie", iarprin dreapta se intra, cu "ajutorul unuicarucior pus in miscare cu manivela", intr-un canal, care are un capat ce se termina "nu se-stieunde", iar celalalt capat da intr-o camera "scunda, cu pamant pe jos", in mijlocul careia existaun tarus, de care "se afla legata intreaga familie Stamate".A doua parte prezinta personajele si statutul lor social, pe Stamate, un domn "unsuros si deforma aproape eliptica", membru in consiliul popular, din care cauza este excesiv de nervos simesteca toata ziua "celuloid brut", pe care-l scuipa apoi in capul baietelului sau. Bufty este uncopil de patru ani, "gras, blazat", care, din "pietate filiala", se preface ca nu observa gestultatalui si trage dupa sine "o mica targa, pe uscat". in acest timp, mama, "sotia tunsa si legitimaa lui Stamate", compune madrigale, pe care le semneaza "prin punere de deget", participandastfel la bucuria familiei. Obositi dupa atatea ocupatii, membrii familiei se relaxeaza aruncandcu cocoloase din miez de paine sau cu niste coceni de porumb "in Nirvana (care se afla situatain aceeasi circumscriptie cu dansii, incepand langa bacania din colt)". Alteori, dadeau drumulrobinetelor din sala de receptie si, stand in apa pana "in dreptul ochilor", trag "focuri de pistolin aer", de bucurie. Stamate, "personal", are un hobby special, acela de a fotografiaprin biserici"instantanee" ale sfintilor mai in varsta, pe care le nde apoi, cu pret redus, "credulei sale sotii simai ales copilului Bufty", posesor al unei averi personale. Autorul ironizeaza astfel gustulestetic indoielnic si succesul facil al artistilor pe care-i intereseaza numai comercializarea produselor artistice, satirizand astfelliteratura de consum a epocii.Partea a treia cuprinde desfasurarea actiunii propriu-zise, prin prezentarea existenteiclandestine a lui Stamate, aceea de filozof, caruia i se pare ca a pus mana "si pe cealalta jumatate a lucrului in sine", cand destinul il sageteaza direct in inima printr-o vocefemeiasca, "de sirena". Alergand la "tubul de comunicatie", Stamate vede corpul seducator silasciv al unei sirene ce statea lungita pe nisipul fierbinte al marii. Luptand din toate puterileimpotriva tentatiilor, Stamate fuge cu o corabie, dar sirena dene "tot mai provocatoare", ilurmareste "cu gesturi perverse" impreuna cu o duzina de fapturi mitologice fabuloase (Driada -nimfa padurilor; Nereida - nimfa marilor; Triton - zeitate marina-n.w.) ispitindu-l pe sobrul barbat si depunand "gratios" o "palnie ruginita" in preajma locuintei sale. Asadar, ul deseductie pus la punct de "zanele marii" reuseste, iar Stamate, "confuz, innebunit, dezagregat",abia are timp "sa apara cu caruciorulprin canal". Fara a-si pierde cu totul sangele rece, barbatulacopera palnia cu tarana, mananca pentru fortificare "putina fiertura de stee", apoi se arunca la pamant, eu fata in jos, "ramanand astfel in nesimtire timp de opt zile libere, termenul necesar ce, dupa procedura cila, [] trebuia sa treaca pentru a putea fi pus in posesiunea obiectului".Stamate isi reia ocupatiile zilnice si "pozitiunea verticala", parca mai regorat, deoarece el nucunoscuse inca "dinii fiori ai dragostei". De cate ori se uita la palnie se simte "mai bun, maiingaduitor" si o ingrijeste ungandu-i "gaurile mai principale" cu tinctura de iod. Iubireafulgeratoare pentru palnie il emotioneaza profund pe

Stamate, ii da curaj sa treaca "o data printr-insa, ca fulgerul" si sa ii fure o sarutare. De atunci, barbatul se simte atras irezistibil de palnia care dene un simbol al femeii, silind cu ea, pentru prima oara, o relatie perfecta printubul de comunicatie, care-l satisface erotic si intelectual. Stamate incepe sa uite "sacreleindatoriri de tata si de sot" si, in fiecare noapte, isi taie cu foarfeca "legaturile ce-l tineau atasatde tarus", dand frau liber "dragostei sale netarmurite". Trece din ce in ce mai des prininteriorul palniei, "facandu-si vant in ea de pe o trambulina [] cu o iuteala vertiginoasa".Partea a patra incepe printr-o maxima referitoare la faptul ca "fericirile mari sunt totdeauna descurta durata", asa ca, intr-o noapte, cand Stamate voia "a-si face obisnuita-i datoriesentimentala", constata cu mirare ca orificiul palniei se ingustase atat de mult, incat "oricecomunicatie prin el era imposibila". Nedumerit si suspicios, Stamate se asaza-la panda siramane inmarmurit cand il vede pe Bufty foarte tulburat si-si da seama, brusc, ca si baiatul"fusese lasat sa intre si sa treaca" prin palnie. Dezamagit de tradarea iubitei, impietrit de durere, Stamate se duce sa se lege de bunavoie de tarusul familiei. A doua zi insa el isiimbratiseaza "sotia devotata", ii da repede cu o vopsea apoi "o cusu intr-un sac impermeabil" pentru a pastra traditia culturala a familiei. Dupa aceea, intro noapte rece si intunecoasa, ia palnia si pe Bufty si-i arunca "cu dispret in Nirvana" (Nirvana - concept budist care defineste"repaosul absolut", adica stoparea reincarnarilor si eliberarea definitiva de suferinta princontemplatie si asceza-w.n.). Mustrandu-l apoi constiinta ca isi aruncase fiul, Stamate reuseste,cu ajutorul calculelor si al combinatiilor chimice, sa-i ofere, acolo, lui Bufty "un post de subsef de birou".Ramas singur, dezlegat de "tarus", Stamate priveste, cu superioritatea si detasarea filozofului,Kosmosul pe care il paraseste "cu ironie si indulgenta". Se urca apoi in caruciorul cu manivelasi se indreapta hotarat spre celalalt capat al canalului, acela misterios, despre care "nu se stieunde se termina" si spre care mai alearga - poate - si astazi, "nebun, micsorandu-si mereuvolumul, cu scopul de a putea odata patrunde si disparea in infinitul mic'*. Acest gest final,care sugereaza sinuciderea, este melodramatic, inscriindu-se in cliseul romanelor siropoase si pasionale, cu formule prefabricate ale tehnicii narative, folosite de scriitorii manieristi aivremii.(Semnificatii ale prozei absurde) Urmuz sugereaza, cu umor negru, ticurile, cliseele epice aleromanelor comerciale, precum si manierismul, devenit aproape reflex al unor scriitori deliteratura tipizata, adica o "scriitura" fada, incremenita in niste tipare anoste. Deznodamantulacestei proze parodiaza romanul patetic si pasional, care releva aceleasi elemente epice,devenite banale: "o ata de familie meschina, o mare pasiune inselata, crima si sinuciderea protagonistului" (Nicolae Manolescu).Personajele simbolizeaza omul comun, lipsit de orizonturi superioare, cu o ata prozaica,incapabil sa iasa din banalul cotidian si supus in permanenta pericolului uniformizarii terne.Urmuz ilustreaza absurdul existentei omului mediocru, a carui gandire logica este tocita,limitata, inflexibila si intepenita in mecanismul banalitatii cotidiene, de unde nu se poatesustrage din cauza

incapacitatii sale intelectuale si spirituale, oamenii fiind adevaratemarionete ale societatii. Prozatorul denunta o societate superficiala cu pretentii elitiste, ocreatie literara subintelectuala dominata de infatuare, folosind mijloacele avangardiste ale parodiei si bufoneriei, construind un comic cu totul aparte, umorul negru: "Orice transcendentamorala fiind abolita, aceasta alta fata a societatii burgheze aratata de Urmuz seamana cu oimparatie de obiecte agresive, de reactii mecanice, insa olente, in care deci totul, de la eros lacrima si de la negustorie la politica, este reificat." (Nicolae Manolescu - "Arca lui Noe").Referindu-se la constructia prozei "Palnia si Stamate", Nicolae Manolescu afirma ca "romanulin patru parti" este extrem de concentrat si redus la esenta, "asa cum, prin deshidratare,zarzavaturile se transforma intr-un praf iar oala de supa intra irttr-un plic. [] Gesturile tipice simomentele rituale ale melodramei sunt conservate, dar continutul e altul, in detaliu, totul eabsurd, in ansamblu, coerenta e perfecta. [] Palnia si Stamate este, in raport de romanul parodiat, ca un automobil arhaic scos la o cursa contemporana, a carui caroserie amuzant dedemodata ascundeun motor modern".(Limbajul artistic)Imaginea societatii contemporane arata o alta fata a lumii, care pastreaza toate aparentelesocietatii capitaliste, dar fiind cu totul reificata. Averea, snobismul, incompetenta,superficialitatea, alienarea, olenta sunt conturate prin simple obiecte banale, fara niciun fel deimportanta in existenta umana, ceea ce conduce, ineil, la o ata absurda, ilogica si, de ce nu,inutila, golita de continut, la care Urmuz priveste cu un umor negru. Faptul ca ideile sisentimentele umane sunt redate prin obiecte dintre cele mai obisnuite, deoarece acestea nu suntcu adevarat valori spirituale, ci falsuri, fac din Urmuz un abstractionist, caruia GeorgeCalinescu ii atribuia na de a incalca legile etii si ale logicii, cultivand excesiv absurdul: "Cand spunand cuiva: te iubesc! ni se raspunde: sapte, am inteles ca universul a inceput sa sedesfaca" ("Abstractionismul muzical").In contradictie cu George Calinescu, NicolaeManolescu este de parere ca nu se poate zugra "o lume pe cale sa se desfaca, sa-si iasa dintatani, s-o ia razna, recurgand la mijloacele traditionale ale prozei".Astfel, exemplificand cu textul operei si anume fragmentul ce continua sa descrie interiorulapartamentului in care locuieste familia Stamate, fraza: "O masa fara picioare, la mijloc, bazata pe calcule si probabilitati, suporta un vas ce contine esenta eterna a lucrului in sine,un catel de usturoi, o statueta ce reprezinta un popa (ardelenesc) tinand in mana o sintaxa si20de bani bacsis" are o constructie sintactica perfecta si familiara, descriind o incapere oarecarein care obiectele enumerate fac parte din universul casnic obisnuit. Masa, catelul, bibelourilese gasesc in permanenta in casa oricarui om, dar absurdul interne atunci cand percepemilogica, nefirescul universului nostru, al etii absurde pe care o traiesc oamenii, deoarece masase sprijina pe formulele abstracte ale probabilitatilor, catelul este unul de usturoi, iar popa (fieel si ardelenesc) este o banala statueta, element al gustului indoielnic, un kitsch, ca insasiexistenta umana. in plus, el este simbolul credintei, sugerand snobismul si aparentele dupa carese ascunde falsitatea posesorului statuetei si tine in mana "o sintaxa", reper al

abstractuluidesavarsit, dar si foarte des intalnim! "bacsis", simbol al unui concret obsesiv si enervant, toateacestea ilustrand foarte sugestiv o ata compusa din nimicuri cotidiene si de aceea fada, banalasi terna."Remarcam la nivelul compozitiei romanului ceea ce remarcam inainte la nivelul lingstic:romanul e ca o fraza sintactic corecta si familiara, dar al carui sens e absurd" (NicolaeManolescu - "Arca lui Noe").In concluzie, Urmuz creeaza un roman despre nimic, un romancorintic prin caricatura ironica, prin confuzia subiect-obiect, prin ambiguitate, copiindliteratura vremii, copiind ata insasi. Poezia Autori:Tristan Tzara.Biografie.(n. 16 aprilie 1896 Moineti - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui SamuelRosenstock, poet i eseist evreu romn, nscut n Moineti, Romnia i stabilit mai trziu nFrana, cofondator al micrii culturale dadaiste care a condus la o revoluie major n artele plastice i literatur.In 1912, pe cnd era inc n liceu, public Revista "Simbolul" mpreun cu Marcel Iancu i IonVinea, cu binecuvntarea lui Alexandru Macedonski i ajutorul lui Iosif Iser. In aceast perioada semneaz cu pseudonimul S. Samyro, pe care l va schimba mai trziu in Tristan Ruiai n final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonana particular pe care o are numele n romn sau ca omagiu ctre opera lui Wagner - o referin important pentru simbolitii care l-au influenat puternic pe tnrul poet, ci, dup cum spunea ColombaVoronca (sotia lui Ilarie Voronca si sora lui Claude Sernet) datorit faptului c exprima stareade spirit a tnrului poet "trist n tar" (sursa: Heinrich Stiehler n "Tristan Tzara zwischenPeripherie und Zentrum").Micarea dadaist i are originea n oraul elveian Zrich n timpulPrimului Rzboi Mondial. Tzara ajunge acolo n toamna lui 1915 i curnd se altur unui grupde tineri intelectuali care pun la cale "happening-urile" de la Cabaret Voltaire. Astfel s-anscut celebra micare Dada, care nu e o invenie exclusiv a lui Tzara, dar "nu ar fi devenitniciodat ceea ce a devenit fr eforturile de popularizare i diplomaia lui" (parafraz dup R.Huelsenbeck).In 1919 se mut la Paris ntr-o ncercare de a lansa Dada pe o scen cu adevrat universal.Muli critici consider totui c perioada cu adevrat inovativ a micrii nceteaz odat cuacest "transfer". Fiind la Paris s-a angajat n activiti tumultuoase cu Andr Breton, PhilippeSoupault i Louis Aragon pentru a oca publicul i a dezintegra structurile limbii. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara snt: La Premire Aventure cleste deMonsieur Antipyrine (1916; Prima aventur cereasc a domnului Antipyrine) i Vingt-cinq pomes (1918; Douzeci i cinci de poeme), respectiv manifestele micrii: Sept manifestesDada (1924; apte manifeste Dada).n a doua parte a anului 1929, stul de nihilism i distrugere, intr n activitile maiconstructive ale Suprarealismului. i-a consumat mult timp pentru reconciliereaSuprarealismului cu Marxismul i a intrat n Rezistena Francez n timpul celui de-Al DoileaRzboi Mondial i n Partidul Comunist Francez n 1947,

cnd a devenit cetean francez. Vademisiona din partid n 1956, ca protest mpotriva suprimrii revoltelor din Ungaria de ctreUniunea Sovietic.Aventurile lui politice l vor apropia de fiinele umane i gradat se va transforma ntr-un poetliric. Poemele lui Tristan Tzara reveleaz durerile sufletului prins ntre revolt i uimireadatorat tragediilor zilnice ale condiiei umane.Lucrrile sale de maturitate ncep cu L'Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) icontinu cu Parler seul (1950; Vorbind singur) i La Face intrieure (1953; Faa interioar). nacestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt nlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.A murit la Paris i a fost nhumat acolo n Cimetire de Montparnasse. La Moineti exist ostatuie dedicat lui Tristan Tzara, a crui inaugurare a fost fcut de Alexandru Piru.Manifest despre amorul slab si amorul amar