Intructiuni de protectia muncii pentru masini de gaurit fixe 1.

Inaintea inceperii lucrului se controleaza starea tehnica a masinii, a conductorilor electrici de alimentare si impamantare 2. Daca mandrina de prindere a burghiului prezinta elemente proeminente acesta se va proteja cu o aparatoare circulara din tabla neteda si care sa permita schimbarea comoda a sculei 3. Se va da o atentie deosebita regimului de turatie si racier 4. Se interzice folosirea burgielor neascutite, cu cozi uzate sau crestate, cu urme de ciocan etc 5. Pentru evitarea spanului lung se vor practica crestaturi pe muchiile taietoare iar avansul va fii intermittent. 6. Burghiul in capul axului principal sau in mandrina va fi fixat si centrat 7. Piesele ce se gauresc sau se alezeaza, trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine 8. La asezarea piese si fixarea ei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a ) se va curate masa de aschii cu ajutorul unui carlig, perii etc, indepartarea achiilor cu mana sau suflare cu gura, este interzisa, b ) fixarea piese de masa masinii se va face in cel putin 2 puncte, cat mai apropiate de piesa 9. Tinerea piesei cu mana este interzisa 10. Este interzisa franarea cu mana, a acului port-mandrina sau a burghiului, la oprirea masinii precul si franarea mandrinei cu mana, in scopul stingerii burghiului 11. Folosirea manusilor la actionarea comenzilor si a materialelor este interzisa 12. Manusile se folosesc numai la manipularea pieselor calde sau cu muchii ascutite 13. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp 14. La prelucrarea materialelor casante se vor purta ochelari sau se monta ecrane de protectie 15. Burghiul rupt in piesa se scoate cu un cleste sau dispozitiv special 16. La constatarea oricatot defectiuni: opreste masina si anunta maistrul 17. Fefectiunile masinilor se repara numai de personae autorizate 18. Iluminatul local se asigura cu lampa mobile la tensiune de 24v

Instructiuni de protectia muncii la polizoare fixe 1. Inainte de inceprea lucrarii se controleaza:  Daca discurile abrasive sunt fixate corect, cu garniture intre flance  Daca discurile abrasive nu au uzura intre ele, mai mare de 10%  Daca discurile abrasive nu au suruburi sau ovalizari vizibile  Daca carcasele au lateralele fixate rigid cu toate suruburile  Daca suportii pentru prelucrarea pieselor au forta de sprijin plana iar distanta fata de cioc nu depaseste 5 mm  Daca ecranele de protectie exista, sunt transparente si la coborare motorul polizorului porneste  Daca dupa pornire nu se produc zgomote sau trepidati  Daca instalatia de captare a prafului functioneaza bine 2. In cazul constatarii unor defeciuni  Se opreste din functiune polizorul  Se anunta maistrul  Se atarna vizibil tablita de avertizare “DEFECT” 3. Polizoarele cu regime de lucru continu, nu vor fi puse in functiune fara instalatie de ……. Mecanica 4. Polizarea se face numai pe suprafata frontala a discului, sprijinite pe support si tinute strans in maini sau scule ajutatoare 5. Angajarea piesei pe discul abraziv se face usor fara socuri 6. Pozitia corpului va fi laterala fata de axa frontala a discului 7. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp si incheiata 8. In cazul in care din anumite motive tehnologice nu se poate folosi ecranul, purtarea ochelarilor de protectie este obligatory 9. La rectificarea discurilor abrasive sau in cazul in care se degaja pulberi, se va purta masca pentru praf 10. Discurile abrasive trebuiesc folosite in functie de calitatea pieselor ce se polizeaza si la regime de turatie corespunzatoare 11. Este interzis:  A se poliza pe suprafetele laterale ale discului  A se poliza cand discul abraziv s-a consemnat pana la nivelul flanselor  Controlul functionarii polizoarelor se face zilnic de catre personalul de intretinere  Montarea si demontarea sicurilor se face numai de catre personae autorizate si numite prin decizie  Intretinerea si si reparatiile polizoarelor se fac de personae autorizate

05 mm si 0. 0. dupa sablon. in mod obisnuit.001 mm. In acest caz prinderea se executa cu ajutorul dispozitivelor cu suruburi cu gheare etc. 0. Micrometrul Sunt mijloace de masurat care au o precizie mai mare decat sublerul si anume 0. chei de lacatuserie). Precizia de citire la subler este de 0. Pentru gaurirea dupa trasaj la piesele care urmeaza sa fie prelucrate se executa unrmatoarele operatii: trasarea centrului gaurii si insemnarea lui . Aceste aparate se clasifica in micrometre de exterior. coltare). Astfel la gaurirerea otelului de constructie. Viteza de aschiere si avansul se stabilesc in functie de diametrul si de calitatea sculei. se gasesc uscat. astfel ca antrenorul burghiului sa ajunga in dreptul gaurii de scoatere care este prevazuta in axul principal. Executarea gaurilor coincidente in 2 piese Executarea gaurilor in table Suprafetele inclinate si rotunde In timpul executarii operatiilot de gaurire se poate produce recuperarea burghielor. alamei sau bronzului se face uscat sau cu emulsie.1 mm 0. trebuie sa fie sustinuta cu mana sau sa se puna pe masa. cu ajutorul unui dispozitiv de ghidare. apoi se ipinge cu putere burghiul in sus pentru ca sa se fixeze bine coada sa conica in conul axului principal. fiind format dintr-o rigla cu o scara gradate si cu cursor cu vernier. celuloidul. gaurile pot fi. burghiele. Alegerea regimului optim de aschiere Alegerea regimului optim de aschiere rezulta din modul cum au fost stabilite fazele successive ale prelucrarii gauriiisi respective din adaosul de prelucrare al fiecarei faze successive de gaurire. lampi de incalzit etc ). sarma etc. a otelului turnat. in dreptul ei. pentru executarea aproape a tuturor peratiilor. gaurirea fontei. incat sa se sprijine pe masa masinii cu intraga suprafata a uneia dintre fete. se introduce cu bagare de seama coada conica a burghiului in conul axului principal. ciocanele de lacatuserie. datorita atat uzurii acestora. pmneumatice . tabla. Pentru scoaterea burghielor. In cazul burghiului cu ajutorul reductiilor conice se procedeaza in acelasi mod in acelasi mod. micrometre de interior. prin suprapunerea unei piese gata prelucrate peste piesa de prelucrat etc. apoi se aplica lovituri usoare cu ciocaul pe capatul piese. fibra. Pentru executarea gaurii piesa care se aseaza direct pe masa masinii trebuie sa fie astfel potrivita. Sublerul Este cel mai raspandit mijloc de masurat lungimi. precum si unele scule si dispositive auxiliare ( perii de sarma. Dispozitivele de ghidare sunt prevazute cu bucse de otel pentru ghidarea burghiului astfel incat gaurile sa fie executate précis in piesa de gaurit. Cand burghiul se fixeaza cu ajutorul mandrinei. sculele de manevrare ( surubelnite. Lichidele de racier se aleg in functie de materialele care urmeaza sa fie prelucrate. astfel ca la terminarea gauririi burghiului iesind din piesa sa nu se deterioreze masa masinii. stergandu-se cu carpe sau bumbac. asezand placi de adaos sub ea. Pentru gaurirea cu dispositive de ghidare.002 mm. asa cum sunt daltile. trebuie prinsa de masa. o placa de lemn . daca marginea gaurii de proba se afla la o distanta egala de cercul trasat adancirea centrului gaurii cu ajutorul unui punctuator ascutit la 90 – 120 grade pentru a se forma o adancitura in care sa poata intra varful burghiului. cauciucul dur. Menginele pot fi : cu surub. micrometre de adancime si micrometre speciale. in prealabil trebuie sa se slabeasca in asa masura jalcile incat coada burghiului sa poata patrude pana in fundul madrinei. Potrivirea si fixarea burghiului Se executa pentru ca acesta sa nu se intepeneasca in piesa. la gaurirea fontei calite se folosesc petrol lampant. cu cremaliera.02 mm. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometrele pentru roti dintate. a reductiilor conice si a portmadrinelor din locasul conic al axului principal se introduce o pana in gaura prevazuta pentru acest scop in axul principal. tarozii etc. gaurirea materialelor sfaramicioase ca marmura. la incercaraea operatiei de gaurire. Astfel sunt sculele si dispozitivele de fixare ( menghine. cleme.Operatia de gaurire Operatia de gaurire cu masini de gaurire se executa dupa trasaj. Piesa la care se executa gauri fara fund. Alte scule si dispositive au o intrebuintare limitata la o anumita operatie. Pentru fixarea burghiului direct in locasul conic al axului principal si coada burghiului. a fontei maleabile. executate fara trasaj. a aluminiului. pentru ca scula sa nu se deterioreze prin cadere. se executa folosind ca lichid apa curate. cat si alegerii unui regime de aplicare necorespunzator. montandu-se in plus conurile reductiilor. precum si de felul si calitatea mterialului piesei care se prelucreaza. Fixarea burghiului se poate face ori direct in locasul conic al axului principal ori cu ajutorul reductiilor conici sau al mandrinei.01 mm . trasarea unui cerc de control putin mai mare decat diametrul gaurii pentru a putea verifica. Sculele de lacatuserie si utilizarea lor Unele scule si dispositive servesc.

taierea muchiilor pentru sudare cap la cap. actionat cu manivela 3. are taiati dintrii. La cheia dinamometrica forta de strangere care se aplica la manerul 4 se poate citi pe cadranul 2. Pentru masinile cu miscare de rotatie se utilizeaza pile disc. taiere platbandelor si profilelor. Unghiul de ascutire al taisurilor este de 70-85 grade. Ambele capete ale ciocanelor de lacatuserie sunt calite si revenite pe o lungime de 10 mm. care pe fata frontala . prevazute cu un mare numar de dinti marunti. Pile de mana si de masina Pile de mana: late. Clestii de prindere pot fi de diferite tipuri. inima rosie( la fag) si coloratii nesanatoase. Lungimea normala a surubelnitelor este de 50-300 mm Ferastraiele de mana sunt contituite dintr-un cadru rigid sau demontabil. fiind actionate cu lovituri cu ciocanul simplu sau pneumatic. gauri. Servesc pentru sustinerea pieselor la prelucrarea acestora ( indreptare.De asemenea. iar unghiul de asezare de 2-3 grade. semifine. in dreptul indicatorului 3. Lama surublenitei trebuie sa aiba muchiile paralele pe o distanta cel putin egala adancimea cresturii surubului. taierea bavurilor la semifabricate forjate si trasate. ationandu-se asupra falcii mobile. montat pe tija elastica 1. lama Pile: aspre. prin suruburi Ciocanele de lacatuserie se confectioneaza cu cap patrat sau rotund din otel carbon. triunghiulare. cu fibre cat mai drepte. cleste combinat. semirotunde. Cheile reglabile se pot folosi in limita deschiderii maxime a falcilor. Ele se folosesc pentru pilirea suprafetelor cu forme neregulate. avand o parte active ( varful). Daltile de lacatuserie sunt scule de aschiere folosite current pentru taiere. in stare rece sau calda. prevazut cu coada. Reglarea deschiderii se asigura prin insurubare. indreptarea crustelor dure etc. care se deplaseaza cu ajutorul unui surub conducator. Daltile se executa prin forjare. care constituie dantura pilei si care detaseaza aschii de grosime mica. o tija si un maner. pile inel sau pile freza. Lemnul trebuie sa fie sanatos. cleste pentru taiat. . fiind de 2 tipuri: dalti late si dalti in cruce Cheile de lacatuserie se folosesc pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si piulitelor. Cozile ciocanelor se executa cu sectiune ovala din semn rezistent si elastic ( salcam. Strangerea se efectueaza inte falca fixa 1 si cea mobile 2. avand forma de bara prevazuta cu coada pentru fixarea manerului. prin aplicarea de lovituri cu cioanul. ovale. Nicovalele sunt prevazule pe o parte cu un locas patrat cu latura de 16 mm. sau din 2 bucati. fine Pilele de masina folosite pentru pilirea mecanizata. in care se fixeaza o pansa de ferastrau. avand duritatea de 170-240 HB. Pilele sunt scule aschietoare. Prin folosirea daltilor se realizeaza decuparea tablelor. Cadrul are un maner. Pilele se pot executa monbloc. care se aplica pe un support separate. Pile – disc sunt executate dintr-un disc de otel. exista menchine rotative la care corpul menghinei se poate roti in jurul unui ax fixat la baza menghinei. Au dimensiunile de 500x500 mm. Varful se caleste pe o portiune de 15 mm pana la o duritate de 50 unitati Rockwell. Ciocanele de lacatuserie cu cap patrat se fabrica de la 150g pana la 2000 g greutate. de calitate OLC 45. Cheile au un maner si un cap. ira prin surubul de intindere si piulita flutere se utilizeaza intinderea panzei de ferestrau. Nicovalele de lacatuserie se executa din otel turnat OT60. avand suprafata de lucru cu duritatea de 350-500 HB. pentru fixarea anumitor piese in timpul prelucrarii. iar unghiul de degajare de 0-12 grade. Surubelnitele se intrebuinteaza pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si buloanelor cu cap crestat. Panzele de ferastrau au forma unor bezni din otel prevazute cu dinti se-a lungul unei muchii. Unchiul de asezare al dintilor este de 30-35 grade. cutit. stejar etc ). cleste rotund. noduri. rombite. din otel carbon pentru scule. in taietura simpla sau incrucisata. bastarde. cu dinti in taietura incrucisata. rotunde. barelor si profilelor laminate. Se folosesc pentru indreptarea prin ciocanire a tablelor. in care caz partea active este constituita dintr-o masa de otel cu grosime mica. Menghina se fixeaza de masa de lucru. confectionate din otel pentru pile. avand dinti frezati pe una dintre fete. Pentru ca sa taie usor . fag. Pile-freza sunt confectionate din otel. Foarfecele de mana sunt formate din doua cutite ( lame) din otel de scule asamblate cu un surub. difera de cele folosite la pilirea manuala prin forma carpului si a partii de prindere care depinde de masina la care se utilizeaza. Se confectioneaza din oteluri aliate calibile sau din otel carbon de calitate imbunatatita. in funtie de forma obiectului apucat: cleste lat. Placile de indreptat se executa din fonta cenusie Fe21. in diverse dorme de corpuri de revolutie. indoire si taiere). taisurile foarfecelor trebuie sa se petreaca maxim 2 mm. in special a materialelor. in care este prevazuta o deschidere pentru piulita sau pentru corpul surubului. Lamele sunt calite si revenite pana la duritatea de 50-60 unitati Rockwell. fara crapaturi. patrate.

care la prelucrare formeaza aschi scurte. a materialelor metalice neferoase. care la prelucrarea formeaza achii lungi.Burghiele sunt de mai multe tipuri: elicoidale. prin polizare. . Au forma unei piulite rotunde. patrate. Unghiul de asezare alfa se prevede 7-9 grade. respective mentinerea timp mai indelungat a muchiilor si a diametrelor. astfel. formand fetele de degajare. carburi de tantal. Armarea se realizeaza cu placute din carburi metalice ( carburi de wolfram. partea laterala de alibrare si netezire a5 si partea laterala de ghidare a6. hexagonale sau prismatice. iar unghiul de degajare y este de 10-12grade. oentru materialele dure si 15-20 grade. partea aschietoare a 4. avand numai alta forma exterioara. Lacatusul de categoria I-a executa. dure 30 grade . planare interioara. Aschierea se face pe partea de atac detalonata axial. Pietrele de polizor sunt scule folosite pentru polizarea pieselor. Filierele aptrate si hexagonale sunt asemanatoare celor rotunde. Acestea cuprind urmatoarele parti contructive:  Partea utila a . burghiele elicoidale pot fi de doua feluri: burghiul elicoidal pe dreapta si burghiul elicoidal pe stranga prevazut cu canalele elicoidale la stanga. iar partea cilindrica serveste la conducerea si partial la calibrare. iar detalonarea filetului intre canale formeaza unghiul de asezare. filetarea se fixeaza intr-o portfiliera. planare exterioara. precum si a materialelor plastice dure. duritate medie = 20-25grade pentru materiale moi. in fuctie de natura materialului prelucrat astfel. canalele dintre dintii a2. Filiera rotunda are forma unui inel intreg sau sectionat. Pentru filetarea manuala. pentru oteluri de contructie obisnuite 0-5grade. formata din: dintii sculei a1. prevazute cu gauri pentru aschii. precum si a maselor plastice moi  Tip D – pentru prelucrarea otelurilor austenitice. filetat la interior si prevazut cu cnale rotunde se face dintr-o singura trecere. Forma si dimensiunile filerelot rotunde sunt standarizate prin STAS 1160-69. de oarece se por roti cu cheia fixa Filierele prismatice sunt bacuri filetate la interior. late. partea tronconica dela capat usureaza patrunderea tarodului in gaura de filetat. Adancitoarele sunt scute care se utilizeaza pentru executarea operatiilor de adancire. pentru otelurile moi si tenace se folosesc tarozi cu unghiu de degajare de 12-15 grade. pentru alama 5-10grade. carbura de titan ) sau placute mineralo-ceramice. etc Burghiele elicoidale sunt scule aschietoare cu doua canale elicoidale. partea active a 3. fie manual. tesire si adancire profilata La un tarod se disting urmatoarele parti:  Partea de aschiere  Partea de calibre  Coada  Capul patrat – serveste la prinderea tarodului in menghina Partea utila a tarodului este de fapt un surub transformat din scula aschietoare. In functie de materialul ce urmeaza sa fie prelucrat burghiul se executa in trei tipuri:  Tip N – pentru prelucrarea in principal a foinde si otelului  Tip M – pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase. canalele impart tarodul intrun numar corespunzator de piepteni pentru filetare. Unghiurile de asezare ale tarozilor trebuie sa aiba anumite valori. Burghiele armate cu placute din materiale dure se folosesc pentru marirea productivitatii operatie de gaurire si cresterea surabilitatii taisurilor. fie pe strung. in scopul protectie taisurilor. tarozii se executa cu canale drepte deoarece prelucrarea acestora este mai usor de executat pentru obtinerea unol filete cu calitti superioare se folosesc totusi tarozi cu canale elicoidale. pentru alize de aluminium 20-30grade etc In mod obisnuit.  Corpul sculei  Coada c  Gatul care este portiunea dintre corpul sculei si coada  Andrenorul In fuctie de sensul in care se executa gaurirea. Filierele sunt scule pentru executarea filetelor la exteriorul pieselor. Filierele de forma hexagonala se folosesc pentru lucrarile de montaj. armate cu placute din materiale dure. curatarea suprafetelor pieselor turnate si a cordoanelor de sudura si ascutirea daltilor.