Intructiuni de protectia muncii pentru masini de gaurit fixe 1.

Inaintea inceperii lucrului se controleaza starea tehnica a masinii, a conductorilor electrici de alimentare si impamantare 2. Daca mandrina de prindere a burghiului prezinta elemente proeminente acesta se va proteja cu o aparatoare circulara din tabla neteda si care sa permita schimbarea comoda a sculei 3. Se va da o atentie deosebita regimului de turatie si racier 4. Se interzice folosirea burgielor neascutite, cu cozi uzate sau crestate, cu urme de ciocan etc 5. Pentru evitarea spanului lung se vor practica crestaturi pe muchiile taietoare iar avansul va fii intermittent. 6. Burghiul in capul axului principal sau in mandrina va fi fixat si centrat 7. Piesele ce se gauresc sau se alezeaza, trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine 8. La asezarea piese si fixarea ei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a ) se va curate masa de aschii cu ajutorul unui carlig, perii etc, indepartarea achiilor cu mana sau suflare cu gura, este interzisa, b ) fixarea piese de masa masinii se va face in cel putin 2 puncte, cat mai apropiate de piesa 9. Tinerea piesei cu mana este interzisa 10. Este interzisa franarea cu mana, a acului port-mandrina sau a burghiului, la oprirea masinii precul si franarea mandrinei cu mana, in scopul stingerii burghiului 11. Folosirea manusilor la actionarea comenzilor si a materialelor este interzisa 12. Manusile se folosesc numai la manipularea pieselor calde sau cu muchii ascutite 13. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp 14. La prelucrarea materialelor casante se vor purta ochelari sau se monta ecrane de protectie 15. Burghiul rupt in piesa se scoate cu un cleste sau dispozitiv special 16. La constatarea oricatot defectiuni: opreste masina si anunta maistrul 17. Fefectiunile masinilor se repara numai de personae autorizate 18. Iluminatul local se asigura cu lampa mobile la tensiune de 24v

Instructiuni de protectia muncii la polizoare fixe 1. Inainte de inceprea lucrarii se controleaza:  Daca discurile abrasive sunt fixate corect, cu garniture intre flance  Daca discurile abrasive nu au uzura intre ele, mai mare de 10%  Daca discurile abrasive nu au suruburi sau ovalizari vizibile  Daca carcasele au lateralele fixate rigid cu toate suruburile  Daca suportii pentru prelucrarea pieselor au forta de sprijin plana iar distanta fata de cioc nu depaseste 5 mm  Daca ecranele de protectie exista, sunt transparente si la coborare motorul polizorului porneste  Daca dupa pornire nu se produc zgomote sau trepidati  Daca instalatia de captare a prafului functioneaza bine 2. In cazul constatarii unor defeciuni  Se opreste din functiune polizorul  Se anunta maistrul  Se atarna vizibil tablita de avertizare “DEFECT” 3. Polizoarele cu regime de lucru continu, nu vor fi puse in functiune fara instalatie de ……. Mecanica 4. Polizarea se face numai pe suprafata frontala a discului, sprijinite pe support si tinute strans in maini sau scule ajutatoare 5. Angajarea piesei pe discul abraziv se face usor fara socuri 6. Pozitia corpului va fi laterala fata de axa frontala a discului 7. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp si incheiata 8. In cazul in care din anumite motive tehnologice nu se poate folosi ecranul, purtarea ochelarilor de protectie este obligatory 9. La rectificarea discurilor abrasive sau in cazul in care se degaja pulberi, se va purta masca pentru praf 10. Discurile abrasive trebuiesc folosite in functie de calitatea pieselor ce se polizeaza si la regime de turatie corespunzatoare 11. Este interzis:  A se poliza pe suprafetele laterale ale discului  A se poliza cand discul abraziv s-a consemnat pana la nivelul flanselor  Controlul functionarii polizoarelor se face zilnic de catre personalul de intretinere  Montarea si demontarea sicurilor se face numai de catre personae autorizate si numite prin decizie  Intretinerea si si reparatiile polizoarelor se fac de personae autorizate

prin suprapunerea unei piese gata prelucrate peste piesa de prelucrat etc. Executarea gaurilor coincidente in 2 piese Executarea gaurilor in table Suprafetele inclinate si rotunde In timpul executarii operatiilot de gaurire se poate produce recuperarea burghielor. precum si de felul si calitatea mterialului piesei care se prelucreaza. o placa de lemn . Viteza de aschiere si avansul se stabilesc in functie de diametrul si de calitatea sculei. se introduce cu bagare de seama coada conica a burghiului in conul axului principal. executate fara trasaj. gaurile pot fi. Pentru gaurirea dupa trasaj la piesele care urmeaza sa fie prelucrate se executa unrmatoarele operatii: trasarea centrului gaurii si insemnarea lui . fibra. Micrometrul Sunt mijloace de masurat care au o precizie mai mare decat sublerul si anume 0. lampi de incalzit etc ). incat sa se sprijine pe masa masinii cu intraga suprafata a uneia dintre fete. tarozii etc. Pentru fixarea burghiului direct in locasul conic al axului principal si coada burghiului. Aceste aparate se clasifica in micrometre de exterior. Astfel sunt sculele si dispozitivele de fixare ( menghine. Astfel la gaurirerea otelului de constructie. se executa folosind ca lichid apa curate. fiind format dintr-o rigla cu o scara gradate si cu cursor cu vernier. Cand burghiul se fixeaza cu ajutorul mandrinei. sculele de manevrare ( surubelnite.Operatia de gaurire Operatia de gaurire cu masini de gaurire se executa dupa trasaj. gaurirea fontei. Alegerea regimului optim de aschiere Alegerea regimului optim de aschiere rezulta din modul cum au fost stabilite fazele successive ale prelucrarii gauriiisi respective din adaosul de prelucrare al fiecarei faze successive de gaurire. Fixarea burghiului se poate face ori direct in locasul conic al axului principal ori cu ajutorul reductiilor conici sau al mandrinei. in mod obisnuit. Dispozitivele de ghidare sunt prevazute cu bucse de otel pentru ghidarea burghiului astfel incat gaurile sa fie executate précis in piesa de gaurit. astfel ca antrenorul burghiului sa ajunga in dreptul gaurii de scoatere care este prevazuta in axul principal. tabla. dupa sablon. Piesa la care se executa gauri fara fund.001 mm.02 mm. a reductiilor conice si a portmadrinelor din locasul conic al axului principal se introduce o pana in gaura prevazuta pentru acest scop in axul principal. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometrele pentru roti dintate. celuloidul. montandu-se in plus conurile reductiilor. datorita atat uzurii acestora. a aluminiului. alamei sau bronzului se face uscat sau cu emulsie. pmneumatice . in dreptul ei. la incercaraea operatiei de gaurire. asa cum sunt daltile. pentru ca scula sa nu se deterioreze prin cadere. Sublerul Este cel mai raspandit mijloc de masurat lungimi. 0. sarma etc. in prealabil trebuie sa se slabeasca in asa masura jalcile incat coada burghiului sa poata patrude pana in fundul madrinei. asezand placi de adaos sub ea. cauciucul dur. burghiele. ciocanele de lacatuserie. a fontei maleabile. precum si unele scule si dispositive auxiliare ( perii de sarma. Alte scule si dispositive au o intrebuintare limitata la o anumita operatie. micrometre de interior. apoi se ipinge cu putere burghiul in sus pentru ca sa se fixeze bine coada sa conica in conul axului principal. apoi se aplica lovituri usoare cu ciocaul pe capatul piese. Sculele de lacatuserie si utilizarea lor Unele scule si dispositive servesc. Pentru gaurirea cu dispositive de ghidare. chei de lacatuserie). a otelului turnat. Lichidele de racier se aleg in functie de materialele care urmeaza sa fie prelucrate. gaurirea materialelor sfaramicioase ca marmura. coltare). Pentru scoaterea burghielor. micrometre de adancime si micrometre speciale.1 mm 0. In acest caz prinderea se executa cu ajutorul dispozitivelor cu suruburi cu gheare etc. astfel ca la terminarea gauririi burghiului iesind din piesa sa nu se deterioreze masa masinii. 0. cu cremaliera. cleme. daca marginea gaurii de proba se afla la o distanta egala de cercul trasat adancirea centrului gaurii cu ajutorul unui punctuator ascutit la 90 – 120 grade pentru a se forma o adancitura in care sa poata intra varful burghiului.002 mm. trebuie prinsa de masa.05 mm si 0. Pentru executarea gaurii piesa care se aseaza direct pe masa masinii trebuie sa fie astfel potrivita. la gaurirea fontei calite se folosesc petrol lampant. stergandu-se cu carpe sau bumbac. cat si alegerii unui regime de aplicare necorespunzator. trasarea unui cerc de control putin mai mare decat diametrul gaurii pentru a putea verifica. In cazul burghiului cu ajutorul reductiilor conice se procedeaza in acelasi mod in acelasi mod. cu ajutorul unui dispozitiv de ghidare. trebuie sa fie sustinuta cu mana sau sa se puna pe masa.01 mm . pentru executarea aproape a tuturor peratiilor. Precizia de citire la subler este de 0. Menginele pot fi : cu surub. se gasesc uscat. Potrivirea si fixarea burghiului Se executa pentru ca acesta sa nu se intepeneasca in piesa.

avand forma de bara prevazuta cu coada pentru fixarea manerului. Pile-freza sunt confectionate din otel. patrate. Ciocanele de lacatuserie cu cap patrat se fabrica de la 150g pana la 2000 g greutate. confectionate din otel pentru pile. Nicovalele de lacatuserie se executa din otel turnat OT60. La cheia dinamometrica forta de strangere care se aplica la manerul 4 se poate citi pe cadranul 2. in stare rece sau calda. Au dimensiunile de 500x500 mm. Lamele sunt calite si revenite pana la duritatea de 50-60 unitati Rockwell. Clestii de prindere pot fi de diferite tipuri. Pilele se pot executa monbloc. noduri. Daltile se executa prin forjare. iar unghiul de degajare de 0-12 grade. Prin folosirea daltilor se realizeaza decuparea tablelor. montat pe tija elastica 1. cleste pentru taiat. in diverse dorme de corpuri de revolutie. avand suprafata de lucru cu duritatea de 350-500 HB. fara crapaturi. Daltile de lacatuserie sunt scule de aschiere folosite current pentru taiere. gauri. avand duritatea de 170-240 HB. prevazute cu un mare numar de dinti marunti. in care este prevazuta o deschidere pentru piulita sau pentru corpul surubului. pentru fixarea anumitor piese in timpul prelucrarii. Foarfecele de mana sunt formate din doua cutite ( lame) din otel de scule asamblate cu un surub. actionat cu manivela 3. semifine. in taietura simpla sau incrucisata. Cozile ciocanelor se executa cu sectiune ovala din semn rezistent si elastic ( salcam. Lama surublenitei trebuie sa aiba muchiile paralele pe o distanta cel putin egala adancimea cresturii surubului. prin aplicarea de lovituri cu cioanul. care se deplaseaza cu ajutorul unui surub conducator. indoire si taiere). Cadrul are un maner. taiere platbandelor si profilelor. avand dinti frezati pe una dintre fete. rombite. Cheile reglabile se pot folosi in limita deschiderii maxime a falcilor. taierea muchiilor pentru sudare cap la cap. lama Pile: aspre. Surubelnitele se intrebuinteaza pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si buloanelor cu cap crestat. cu dinti in taietura incrucisata. ovale. Reglarea deschiderii se asigura prin insurubare. Nicovalele sunt prevazule pe o parte cu un locas patrat cu latura de 16 mm. Servesc pentru sustinerea pieselor la prelucrarea acestora ( indreptare. Pentru masinile cu miscare de rotatie se utilizeaza pile disc. Se folosesc pentru indreptarea prin ciocanire a tablelor. barelor si profilelor laminate. taisurile foarfecelor trebuie sa se petreaca maxim 2 mm. o tija si un maner. Lemnul trebuie sa fie sanatos. in dreptul indicatorului 3. Pile de mana si de masina Pile de mana: late. are taiati dintrii. Ambele capete ale ciocanelor de lacatuserie sunt calite si revenite pe o lungime de 10 mm. Cheile au un maner si un cap. Se confectioneaza din oteluri aliate calibile sau din otel carbon de calitate imbunatatita. Pile – disc sunt executate dintr-un disc de otel. pile inel sau pile freza. ira prin surubul de intindere si piulita flutere se utilizeaza intinderea panzei de ferestrau. stejar etc ). taierea bavurilor la semifabricate forjate si trasate. Placile de indreptat se executa din fonta cenusie Fe21. Unchiul de asezare al dintilor este de 30-35 grade. triunghiulare. Panzele de ferastrau au forma unor bezni din otel prevazute cu dinti se-a lungul unei muchii. Unghiul de ascutire al taisurilor este de 70-85 grade. prevazut cu coada. cleste combinat. avand o parte active ( varful). care se aplica pe un support separate. in care caz partea active este constituita dintr-o masa de otel cu grosime mica. cleste rotund. ationandu-se asupra falcii mobile. prin suruburi Ciocanele de lacatuserie se confectioneaza cu cap patrat sau rotund din otel carbon. fiind de 2 tipuri: dalti late si dalti in cruce Cheile de lacatuserie se folosesc pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si piulitelor. difera de cele folosite la pilirea manuala prin forma carpului si a partii de prindere care depinde de masina la care se utilizeaza. care pe fata frontala . in special a materialelor. fiind actionate cu lovituri cu ciocanul simplu sau pneumatic. care constituie dantura pilei si care detaseaza aschii de grosime mica. iar unghiul de asezare de 2-3 grade. fine Pilele de masina folosite pentru pilirea mecanizata. cu fibre cat mai drepte. Ele se folosesc pentru pilirea suprafetelor cu forme neregulate. cutit. Lungimea normala a surubelnitelor este de 50-300 mm Ferastraiele de mana sunt contituite dintr-un cadru rigid sau demontabil.De asemenea. in care se fixeaza o pansa de ferastrau. in funtie de forma obiectului apucat: cleste lat. inima rosie( la fag) si coloratii nesanatoase. semirotunde. Varful se caleste pe o portiune de 15 mm pana la o duritate de 50 unitati Rockwell. . fag. Strangerea se efectueaza inte falca fixa 1 si cea mobile 2. Menghina se fixeaza de masa de lucru. Pentru ca sa taie usor . indreptarea crustelor dure etc. Pilele sunt scule aschietoare. exista menchine rotative la care corpul menghinei se poate roti in jurul unui ax fixat la baza menghinei. bastarde. sau din 2 bucati. din otel carbon pentru scule. de calitate OLC 45. rotunde.

respective mentinerea timp mai indelungat a muchiilor si a diametrelor. Lacatusul de categoria I-a executa. oentru materialele dure si 15-20 grade. precum si a maselor plastice moi  Tip D – pentru prelucrarea otelurilor austenitice. Filierele de forma hexagonala se folosesc pentru lucrarile de montaj. canalele impart tarodul intrun numar corespunzator de piepteni pentru filetare. avand numai alta forma exterioara. formata din: dintii sculei a1. planare exterioara. duritate medie = 20-25grade pentru materiale moi. formand fetele de degajare. Filierele aptrate si hexagonale sunt asemanatoare celor rotunde. partea active a 3. prevazute cu gauri pentru aschii. canalele dintre dintii a2. pentru alize de aluminium 20-30grade etc In mod obisnuit. Armarea se realizeaza cu placute din carburi metalice ( carburi de wolfram. care la prelucrarea formeaza achii lungi. Pentru filetarea manuala. patrate. partea aschietoare a 4. pentru otelurile moi si tenace se folosesc tarozi cu unghiu de degajare de 12-15 grade. precum si a materialelor plastice dure.  Corpul sculei  Coada c  Gatul care este portiunea dintre corpul sculei si coada  Andrenorul In fuctie de sensul in care se executa gaurirea. hexagonale sau prismatice. . fie pe strung. Adancitoarele sunt scute care se utilizeaza pentru executarea operatiilor de adancire. carbura de titan ) sau placute mineralo-ceramice. partea laterala de alibrare si netezire a5 si partea laterala de ghidare a6. Au forma unei piulite rotunde. planare interioara. iar detalonarea filetului intre canale formeaza unghiul de asezare. Burghiele armate cu placute din materiale dure se folosesc pentru marirea productivitatii operatie de gaurire si cresterea surabilitatii taisurilor. astfel. etc Burghiele elicoidale sunt scule aschietoare cu doua canale elicoidale. curatarea suprafetelor pieselor turnate si a cordoanelor de sudura si ascutirea daltilor. armate cu placute din materiale dure. carburi de tantal. a materialelor metalice neferoase. iar partea cilindrica serveste la conducerea si partial la calibrare. Pietrele de polizor sunt scule folosite pentru polizarea pieselor. tarozii se executa cu canale drepte deoarece prelucrarea acestora este mai usor de executat pentru obtinerea unol filete cu calitti superioare se folosesc totusi tarozi cu canale elicoidale.Burghiele sunt de mai multe tipuri: elicoidale. dure 30 grade . Unghiurile de asezare ale tarozilor trebuie sa aiba anumite valori. fie manual. filetarea se fixeaza intr-o portfiliera. Acestea cuprind urmatoarele parti contructive:  Partea utila a . care la prelucrare formeaza aschi scurte. pentru oteluri de contructie obisnuite 0-5grade. in fuctie de natura materialului prelucrat astfel. Forma si dimensiunile filerelot rotunde sunt standarizate prin STAS 1160-69. late. Filierele sunt scule pentru executarea filetelor la exteriorul pieselor. burghiele elicoidale pot fi de doua feluri: burghiul elicoidal pe dreapta si burghiul elicoidal pe stranga prevazut cu canalele elicoidale la stanga. in scopul protectie taisurilor. iar unghiul de degajare y este de 10-12grade. partea tronconica dela capat usureaza patrunderea tarodului in gaura de filetat. Unghiul de asezare alfa se prevede 7-9 grade. de oarece se por roti cu cheia fixa Filierele prismatice sunt bacuri filetate la interior. pentru alama 5-10grade. Filiera rotunda are forma unui inel intreg sau sectionat. In functie de materialul ce urmeaza sa fie prelucrat burghiul se executa in trei tipuri:  Tip N – pentru prelucrarea in principal a foinde si otelului  Tip M – pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase. prin polizare. tesire si adancire profilata La un tarod se disting urmatoarele parti:  Partea de aschiere  Partea de calibre  Coada  Capul patrat – serveste la prinderea tarodului in menghina Partea utila a tarodului este de fapt un surub transformat din scula aschietoare. Aschierea se face pe partea de atac detalonata axial. filetat la interior si prevazut cu cnale rotunde se face dintr-o singura trecere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful