Sunteți pe pagina 1din 4

Intructiuni de protectia muncii pentru masini de gaurit fixe 1.

Inaintea inceperii lucrului se controleaza starea tehnica a masinii, a conductorilor electrici de alimentare si impamantare 2. Daca mandrina de prindere a burghiului prezinta elemente proeminente acesta se va proteja cu o aparatoare circulara din tabla neteda si care sa permita schimbarea comoda a sculei 3. Se va da o atentie deosebita regimului de turatie si racier 4. Se interzice folosirea burgielor neascutite, cu cozi uzate sau crestate, cu urme de ciocan etc 5. Pentru evitarea spanului lung se vor practica crestaturi pe muchiile taietoare iar avansul va fii intermittent. 6. Burghiul in capul axului principal sau in mandrina va fi fixat si centrat 7. Piesele ce se gauresc sau se alezeaza, trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine 8. La asezarea piese si fixarea ei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a ) se va curate masa de aschii cu ajutorul unui carlig, perii etc, indepartarea achiilor cu mana sau suflare cu gura, este interzisa, b ) fixarea piese de masa masinii se va face in cel putin 2 puncte, cat mai apropiate de piesa 9. Tinerea piesei cu mana este interzisa 10. Este interzisa franarea cu mana, a acului port-mandrina sau a burghiului, la oprirea masinii precul si franarea mandrinei cu mana, in scopul stingerii burghiului 11. Folosirea manusilor la actionarea comenzilor si a materialelor este interzisa 12. Manusile se folosesc numai la manipularea pieselor calde sau cu muchii ascutite 13. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp 14. La prelucrarea materialelor casante se vor purta ochelari sau se monta ecrane de protectie 15. Burghiul rupt in piesa se scoate cu un cleste sau dispozitiv special 16. La constatarea oricatot defectiuni: opreste masina si anunta maistrul 17. Fefectiunile masinilor se repara numai de personae autorizate 18. Iluminatul local se asigura cu lampa mobile la tensiune de 24v

Instructiuni de protectia muncii la polizoare fixe 1. Inainte de inceprea lucrarii se controleaza: Daca discurile abrasive sunt fixate corect, cu garniture intre flance Daca discurile abrasive nu au uzura intre ele, mai mare de 10% Daca discurile abrasive nu au suruburi sau ovalizari vizibile Daca carcasele au lateralele fixate rigid cu toate suruburile Daca suportii pentru prelucrarea pieselor au forta de sprijin plana iar distanta fata de cioc nu depaseste 5 mm Daca ecranele de protectie exista, sunt transparente si la coborare motorul polizorului porneste Daca dupa pornire nu se produc zgomote sau trepidati Daca instalatia de captare a prafului functioneaza bine 2. In cazul constatarii unor defeciuni Se opreste din functiune polizorul Se anunta maistrul Se atarna vizibil tablita de avertizare DEFECT 3. Polizoarele cu regime de lucru continu, nu vor fi puse in functiune fara instalatie de . Mecanica 4. Polizarea se face numai pe suprafata frontala a discului, sprijinite pe support si tinute strans in maini sau scule ajutatoare 5. Angajarea piesei pe discul abraziv se face usor fara socuri 6. Pozitia corpului va fi laterala fata de axa frontala a discului 7. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp si incheiata 8. In cazul in care din anumite motive tehnologice nu se poate folosi ecranul, purtarea ochelarilor de protectie este obligatory 9. La rectificarea discurilor abrasive sau in cazul in care se degaja pulberi, se va purta masca pentru praf 10. Discurile abrasive trebuiesc folosite in functie de calitatea pieselor ce se polizeaza si la regime de turatie corespunzatoare 11. Este interzis: A se poliza pe suprafetele laterale ale discului A se poliza cand discul abraziv s-a consemnat pana la nivelul flanselor Controlul functionarii polizoarelor se face zilnic de catre personalul de intretinere Montarea si demontarea sicurilor se face numai de catre personae autorizate si numite prin decizie Intretinerea si si reparatiile polizoarelor se fac de personae autorizate

Operatia de gaurire Operatia de gaurire cu masini de gaurire se executa dupa trasaj, dupa sablon, cu ajutorul unui dispozitiv de ghidare, prin suprapunerea unei piese gata prelucrate peste piesa de prelucrat etc. Pentru gaurirea dupa trasaj la piesele care urmeaza sa fie prelucrate se executa unrmatoarele operatii: trasarea centrului gaurii si insemnarea lui , trasarea unui cerc de control putin mai mare decat diametrul gaurii pentru a putea verifica, la incercaraea operatiei de gaurire, daca marginea gaurii de proba se afla la o distanta egala de cercul trasat adancirea centrului gaurii cu ajutorul unui punctuator ascutit la 90 120 grade pentru a se forma o adancitura in care sa poata intra varful burghiului. Pentru gaurirea cu dispositive de ghidare, gaurile pot fi, executate fara trasaj. Dispozitivele de ghidare sunt prevazute cu bucse de otel pentru ghidarea burghiului astfel incat gaurile sa fie executate prcis in piesa de gaurit. Pentru executarea gaurii piesa care se aseaza direct pe masa masinii trebuie sa fie astfel potrivita, incat sa se sprijine pe masa masinii cu intraga suprafata a uneia dintre fete. In acest caz prinderea se executa cu ajutorul dispozitivelor cu suruburi cu gheare etc. Piesa la care se executa gauri fara fund, trebuie prinsa de masa, asezand placi de adaos sub ea, astfel ca la terminarea gauririi burghiului iesind din piesa sa nu se deterioreze masa masinii. Potrivirea si fixarea burghiului Se executa pentru ca acesta sa nu se intepeneasca in piesa. Fixarea burghiului se poate face ori direct in locasul conic al axului principal ori cu ajutorul reductiilor conici sau al mandrinei. Pentru fixarea burghiului direct in locasul conic al axului principal si coada burghiului, stergandu-se cu carpe sau bumbac, se introduce cu bagare de seama coada conica a burghiului in conul axului principal, astfel ca antrenorul burghiului sa ajunga in dreptul gaurii de scoatere care este prevazuta in axul principal, apoi se ipinge cu putere burghiul in sus pentru ca sa se fixeze bine coada sa conica in conul axului principal. In cazul burghiului cu ajutorul reductiilor conice se procedeaza in acelasi mod in acelasi mod, montandu-se in plus conurile reductiilor. Cand burghiul se fixeaza cu ajutorul mandrinei, in prealabil trebuie sa se slabeasca in asa masura jalcile incat coada burghiului sa poata patrude pana in fundul madrinei. Pentru scoaterea burghielor, a reductiilor conice si a portmadrinelor din locasul conic al axului principal se introduce o pana in gaura prevazuta pentru acest scop in axul principal, apoi se aplica lovituri usoare cu ciocaul pe capatul piese, pentru ca scula sa nu se deterioreze prin cadere, trebuie sa fie sustinuta cu mana sau sa se puna pe masa, in dreptul ei, o placa de lemn . Alegerea regimului optim de aschiere Alegerea regimului optim de aschiere rezulta din modul cum au fost stabilite fazele successive ale prelucrarii gauriiisi respective din adaosul de prelucrare al fiecarei faze successive de gaurire. Viteza de aschiere si avansul se stabilesc in functie de diametrul si de calitatea sculei, precum si de felul si calitatea mterialului piesei care se prelucreaza. Lichidele de racier se aleg in functie de materialele care urmeaza sa fie prelucrate. Astfel la gaurirerea otelului de constructie, a otelului turnat, a fontei maleabile, a aluminiului, gaurirea fontei, alamei sau bronzului se face uscat sau cu emulsie, la gaurirea fontei calite se folosesc petrol lampant; gaurirea materialelor sfaramicioase ca marmura, se executa folosind ca lichid apa curate; cauciucul dur, celuloidul, fibra, se gasesc uscat. Executarea gaurilor coincidente in 2 piese Executarea gaurilor in table Suprafetele inclinate si rotunde In timpul executarii operatiilot de gaurire se poate produce recuperarea burghielor, datorita atat uzurii acestora, cat si alegerii unui regime de aplicare necorespunzator.

Sublerul
Este cel mai raspandit mijloc de masurat lungimi, fiind format dintr-o rigla cu o scara gradate si cu cursor cu vernier. Precizia de citire la subler este de 0,1 mm 0,05 mm si 0,02 mm.

Micrometrul
Sunt mijloace de masurat care au o precizie mai mare decat sublerul si anume 0,01 mm , 0,002 mm, 0,001 mm. Aceste aparate se clasifica in micrometre de exterior, micrometre de interior, micrometre de adancime si micrometre speciale. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometrele pentru roti dintate, tabla, sarma etc.

Sculele de lacatuserie si utilizarea lor


Unele scule si dispositive servesc, in mod obisnuit, pentru executarea aproape a tuturor peratiilor. Astfel sunt sculele si dispozitivele de fixare ( menghine, cleme, coltare), sculele de manevrare ( surubelnite, chei de lacatuserie), ciocanele de lacatuserie, precum si unele scule si dispositive auxiliare ( perii de sarma, lampi de incalzit etc ). Alte scule si dispositive au o intrebuintare limitata la o anumita operatie, asa cum sunt daltile, burghiele, tarozii etc. Menginele pot fi : cu surub, cu cremaliera, pmneumatice

De asemenea, exista menchine rotative la care corpul menghinei se poate roti in jurul unui ax fixat la baza menghinei. Strangerea se efectueaza inte falca fixa 1 si cea mobile 2, care se deplaseaza cu ajutorul unui surub conducator, actionat cu manivela 3. Menghina se fixeaza de masa de lucru, prin suruburi Ciocanele de lacatuserie se confectioneaza cu cap patrat sau rotund din otel carbon, de calitate OLC 45. Ambele capete ale ciocanelor de lacatuserie sunt calite si revenite pe o lungime de 10 mm. Ciocanele de lacatuserie cu cap patrat se fabrica de la 150g pana la 2000 g greutate. Cozile ciocanelor se executa cu sectiune ovala din semn rezistent si elastic ( salcam, fag, stejar etc ). Lemnul trebuie sa fie sanatos, cu fibre cat mai drepte, fara crapaturi, noduri, gauri, inima rosie( la fag) si coloratii nesanatoase. Clestii de prindere pot fi de diferite tipuri, in funtie de forma obiectului apucat: cleste lat, cleste combinat, cleste rotund, cleste pentru taiat. Nicovalele de lacatuserie se executa din otel turnat OT60, avand suprafata de lucru cu duritatea de 350-500 HB. Servesc pentru sustinerea pieselor la prelucrarea acestora ( indreptare, indoire si taiere), in stare rece sau calda, prin aplicarea de lovituri cu cioanul. Nicovalele sunt prevazule pe o parte cu un locas patrat cu latura de 16 mm, pentru fixarea anumitor piese in timpul prelucrarii. Placile de indreptat se executa din fonta cenusie Fe21, avand duritatea de 170-240 HB. Au dimensiunile de 500x500 mm. Se folosesc pentru indreptarea prin ciocanire a tablelor, barelor si profilelor laminate. Daltile de lacatuserie sunt scule de aschiere folosite current pentru taiere, fiind actionate cu lovituri cu ciocanul simplu sau pneumatic. Prin folosirea daltilor se realizeaza decuparea tablelor, taiere platbandelor si profilelor, taierea bavurilor la semifabricate forjate si trasate, taierea muchiilor pentru sudare cap la cap, indreptarea crustelor dure etc. Daltile se executa prin forjare, din otel carbon pentru scule, fiind de 2 tipuri: dalti late si dalti in cruce Cheile de lacatuserie se folosesc pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si piulitelor. Se confectioneaza din oteluri aliate calibile sau din otel carbon de calitate imbunatatita. Cheile au un maner si un cap, in care este prevazuta o deschidere pentru piulita sau pentru corpul surubului. Cheile reglabile se pot folosi in limita deschiderii maxime a falcilor. Reglarea deschiderii se asigura prin insurubare, ationandu-se asupra falcii mobile. La cheia dinamometrica forta de strangere care se aplica la manerul 4 se poate citi pe cadranul 2, in dreptul indicatorului 3, montat pe tija elastica 1. Surubelnitele se intrebuinteaza pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si buloanelor cu cap crestat, avand o parte active ( varful), o tija si un maner. Varful se caleste pe o portiune de 15 mm pana la o duritate de 50 unitati Rockwell. Lama surublenitei trebuie sa aiba muchiile paralele pe o distanta cel putin egala adancimea cresturii surubului. Lungimea normala a surubelnitelor este de 50-300 mm Ferastraiele de mana sunt contituite dintr-un cadru rigid sau demontabil, in care se fixeaza o pansa de ferastrau. Cadrul are un maner, ira prin surubul de intindere si piulita flutere se utilizeaza intinderea panzei de ferestrau. Panzele de ferastrau au forma unor bezni din otel prevazute cu dinti se-a lungul unei muchii. Unchiul de asezare al dintilor este de 30-35 grade, iar unghiul de degajare de 0-12 grade. Foarfecele de mana sunt formate din doua cutite ( lame) din otel de scule asamblate cu un surub. Lamele sunt calite si revenite pana la duritatea de 50-60 unitati Rockwell. Unghiul de ascutire al taisurilor este de 70-85 grade, iar unghiul de asezare de 2-3 grade. Pentru ca sa taie usor , taisurile foarfecelor trebuie sa se petreaca maxim 2 mm. Pilele sunt scule aschietoare, confectionate din otel pentru pile, prevazute cu un mare numar de dinti marunti, care constituie dantura pilei si care detaseaza aschii de grosime mica. Pilele se pot executa monbloc, avand forma de bara prevazuta cu coada pentru fixarea manerului, sau din 2 bucati, in care caz partea active este constituita dintr-o masa de otel cu grosime mica, avand dinti frezati pe una dintre fete, care se aplica pe un support separate, prevazut cu coada. Pile de mana si de masina Pile de mana: late, rotunde, triunghiulare, ovale, rombite, cutit, patrate, semirotunde, lama Pile: aspre, bastarde, semifine, fine Pilele de masina folosite pentru pilirea mecanizata, difera de cele folosite la pilirea manuala prin forma carpului si a partii de prindere care depinde de masina la care se utilizeaza. Pentru masinile cu miscare de rotatie se utilizeaza pile disc, pile inel sau pile freza. Pile disc sunt executate dintr-un disc de otel, care pe fata frontala , are taiati dintrii, in taietura simpla sau incrucisata. Pile-freza sunt confectionate din otel, in diverse dorme de corpuri de revolutie, cu dinti in taietura incrucisata. Ele se folosesc pentru pilirea suprafetelor cu forme neregulate, in special a materialelor.

Burghiele sunt de mai multe tipuri: elicoidale, late, armate cu placute din materiale dure, etc Burghiele elicoidale sunt scule aschietoare cu doua canale elicoidale. Acestea cuprind urmatoarele parti contructive: Partea utila a , formata din: dintii sculei a1, canalele dintre dintii a2, partea active a 3, partea aschietoare a 4, partea laterala de alibrare si netezire a5 si partea laterala de ghidare a6. Corpul sculei Coada c Gatul care este portiunea dintre corpul sculei si coada Andrenorul In fuctie de sensul in care se executa gaurirea, burghiele elicoidale pot fi de doua feluri: burghiul elicoidal pe dreapta si burghiul elicoidal pe stranga prevazut cu canalele elicoidale la stanga. In functie de materialul ce urmeaza sa fie prelucrat burghiul se executa in trei tipuri: Tip N pentru prelucrarea in principal a foinde si otelului Tip M pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase, care la prelucrarea formeaza achii lungi, precum si a maselor plastice moi Tip D pentru prelucrarea otelurilor austenitice, a materialelor metalice neferoase, care la prelucrare formeaza aschi scurte, precum si a materialelor plastice dure. Burghiele armate cu placute din materiale dure se folosesc pentru marirea productivitatii operatie de gaurire si cresterea surabilitatii taisurilor, respective mentinerea timp mai indelungat a muchiilor si a diametrelor. Armarea se realizeaza cu placute din carburi metalice ( carburi de wolfram, carburi de tantal, carbura de titan ) sau placute mineralo-ceramice. Adancitoarele sunt scute care se utilizeaza pentru executarea operatiilor de adancire, planare interioara, planare exterioara, tesire si adancire profilata La un tarod se disting urmatoarele parti: Partea de aschiere Partea de calibre Coada Capul patrat serveste la prinderea tarodului in menghina Partea utila a tarodului este de fapt un surub transformat din scula aschietoare; astfel, canalele impart tarodul intrun numar corespunzator de piepteni pentru filetare, formand fetele de degajare, partea tronconica dela capat usureaza patrunderea tarodului in gaura de filetat, iar detalonarea filetului intre canale formeaza unghiul de asezare. Unghiurile de asezare ale tarozilor trebuie sa aiba anumite valori, in fuctie de natura materialului prelucrat astfel, pentru otelurile moi si tenace se folosesc tarozi cu unghiu de degajare de 12-15 grade, pentru oteluri de contructie obisnuite 0-5grade, pentru alama 5-10grade, pentru alize de aluminium 20-30grade etc In mod obisnuit, tarozii se executa cu canale drepte deoarece prelucrarea acestora este mai usor de executat pentru obtinerea unol filete cu calitti superioare se folosesc totusi tarozi cu canale elicoidale. Filierele sunt scule pentru executarea filetelor la exteriorul pieselor. Au forma unei piulite rotunde, patrate, hexagonale sau prismatice, prevazute cu gauri pentru aschii, in scopul protectie taisurilor. Aschierea se face pe partea de atac detalonata axial, iar partea cilindrica serveste la conducerea si partial la calibrare. Filiera rotunda are forma unui inel intreg sau sectionat, filetat la interior si prevazut cu cnale rotunde se face dintr-o singura trecere, fie manual, fie pe strung. Pentru filetarea manuala, filetarea se fixeaza intr-o portfiliera. Forma si dimensiunile filerelot rotunde sunt standarizate prin STAS 1160-69. Unghiul de asezare alfa se prevede 7-9 grade, dure 30 grade , iar unghiul de degajare y este de 10-12grade, oentru materialele dure si 15-20 grade, duritate medie = 20-25grade pentru materiale moi, Filierele aptrate si hexagonale sunt asemanatoare celor rotunde, avand numai alta forma exterioara. Filierele de forma hexagonala se folosesc pentru lucrarile de montaj, de oarece se por roti cu cheia fixa Filierele prismatice sunt bacuri filetate la interior. Pietrele de polizor sunt scule folosite pentru polizarea pieselor. Lacatusul de categoria I-a executa, prin polizare, curatarea suprafetelor pieselor turnate si a cordoanelor de sudura si ascutirea daltilor.