Intructiuni de protectia muncii pentru masini de gaurit fixe 1.

Inaintea inceperii lucrului se controleaza starea tehnica a masinii, a conductorilor electrici de alimentare si impamantare 2. Daca mandrina de prindere a burghiului prezinta elemente proeminente acesta se va proteja cu o aparatoare circulara din tabla neteda si care sa permita schimbarea comoda a sculei 3. Se va da o atentie deosebita regimului de turatie si racier 4. Se interzice folosirea burgielor neascutite, cu cozi uzate sau crestate, cu urme de ciocan etc 5. Pentru evitarea spanului lung se vor practica crestaturi pe muchiile taietoare iar avansul va fii intermittent. 6. Burghiul in capul axului principal sau in mandrina va fi fixat si centrat 7. Piesele ce se gauresc sau se alezeaza, trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine 8. La asezarea piese si fixarea ei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a ) se va curate masa de aschii cu ajutorul unui carlig, perii etc, indepartarea achiilor cu mana sau suflare cu gura, este interzisa, b ) fixarea piese de masa masinii se va face in cel putin 2 puncte, cat mai apropiate de piesa 9. Tinerea piesei cu mana este interzisa 10. Este interzisa franarea cu mana, a acului port-mandrina sau a burghiului, la oprirea masinii precul si franarea mandrinei cu mana, in scopul stingerii burghiului 11. Folosirea manusilor la actionarea comenzilor si a materialelor este interzisa 12. Manusile se folosesc numai la manipularea pieselor calde sau cu muchii ascutite 13. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp 14. La prelucrarea materialelor casante se vor purta ochelari sau se monta ecrane de protectie 15. Burghiul rupt in piesa se scoate cu un cleste sau dispozitiv special 16. La constatarea oricatot defectiuni: opreste masina si anunta maistrul 17. Fefectiunile masinilor se repara numai de personae autorizate 18. Iluminatul local se asigura cu lampa mobile la tensiune de 24v

Instructiuni de protectia muncii la polizoare fixe 1. Inainte de inceprea lucrarii se controleaza:  Daca discurile abrasive sunt fixate corect, cu garniture intre flance  Daca discurile abrasive nu au uzura intre ele, mai mare de 10%  Daca discurile abrasive nu au suruburi sau ovalizari vizibile  Daca carcasele au lateralele fixate rigid cu toate suruburile  Daca suportii pentru prelucrarea pieselor au forta de sprijin plana iar distanta fata de cioc nu depaseste 5 mm  Daca ecranele de protectie exista, sunt transparente si la coborare motorul polizorului porneste  Daca dupa pornire nu se produc zgomote sau trepidati  Daca instalatia de captare a prafului functioneaza bine 2. In cazul constatarii unor defeciuni  Se opreste din functiune polizorul  Se anunta maistrul  Se atarna vizibil tablita de avertizare “DEFECT” 3. Polizoarele cu regime de lucru continu, nu vor fi puse in functiune fara instalatie de ……. Mecanica 4. Polizarea se face numai pe suprafata frontala a discului, sprijinite pe support si tinute strans in maini sau scule ajutatoare 5. Angajarea piesei pe discul abraziv se face usor fara socuri 6. Pozitia corpului va fi laterala fata de axa frontala a discului 7. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp si incheiata 8. In cazul in care din anumite motive tehnologice nu se poate folosi ecranul, purtarea ochelarilor de protectie este obligatory 9. La rectificarea discurilor abrasive sau in cazul in care se degaja pulberi, se va purta masca pentru praf 10. Discurile abrasive trebuiesc folosite in functie de calitatea pieselor ce se polizeaza si la regime de turatie corespunzatoare 11. Este interzis:  A se poliza pe suprafetele laterale ale discului  A se poliza cand discul abraziv s-a consemnat pana la nivelul flanselor  Controlul functionarii polizoarelor se face zilnic de catre personalul de intretinere  Montarea si demontarea sicurilor se face numai de catre personae autorizate si numite prin decizie  Intretinerea si si reparatiile polizoarelor se fac de personae autorizate

Pentru gaurirea dupa trasaj la piesele care urmeaza sa fie prelucrate se executa unrmatoarele operatii: trasarea centrului gaurii si insemnarea lui . asa cum sunt daltile. a otelului turnat.02 mm. a aluminiului. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometrele pentru roti dintate. trebuie prinsa de masa. burghiele. cat si alegerii unui regime de aplicare necorespunzator. celuloidul. apoi se ipinge cu putere burghiul in sus pentru ca sa se fixeze bine coada sa conica in conul axului principal. trebuie sa fie sustinuta cu mana sau sa se puna pe masa. prin suprapunerea unei piese gata prelucrate peste piesa de prelucrat etc. in prealabil trebuie sa se slabeasca in asa masura jalcile incat coada burghiului sa poata patrude pana in fundul madrinei. Cand burghiul se fixeaza cu ajutorul mandrinei. Executarea gaurilor coincidente in 2 piese Executarea gaurilor in table Suprafetele inclinate si rotunde In timpul executarii operatiilot de gaurire se poate produce recuperarea burghielor.1 mm 0. alamei sau bronzului se face uscat sau cu emulsie. Dispozitivele de ghidare sunt prevazute cu bucse de otel pentru ghidarea burghiului astfel incat gaurile sa fie executate précis in piesa de gaurit. la incercaraea operatiei de gaurire. sculele de manevrare ( surubelnite. precum si unele scule si dispositive auxiliare ( perii de sarma. astfel ca la terminarea gauririi burghiului iesind din piesa sa nu se deterioreze masa masinii. astfel ca antrenorul burghiului sa ajunga in dreptul gaurii de scoatere care este prevazuta in axul principal. Lichidele de racier se aleg in functie de materialele care urmeaza sa fie prelucrate. micrometre de interior. se gasesc uscat. sarma etc. Viteza de aschiere si avansul se stabilesc in functie de diametrul si de calitatea sculei. Alte scule si dispositive au o intrebuintare limitata la o anumita operatie. la gaurirea fontei calite se folosesc petrol lampant. Potrivirea si fixarea burghiului Se executa pentru ca acesta sa nu se intepeneasca in piesa. Precizia de citire la subler este de 0. 0.001 mm. incat sa se sprijine pe masa masinii cu intraga suprafata a uneia dintre fete. Micrometrul Sunt mijloace de masurat care au o precizie mai mare decat sublerul si anume 0. Pentru scoaterea burghielor. Menginele pot fi : cu surub. lampi de incalzit etc ). pentru ca scula sa nu se deterioreze prin cadere. daca marginea gaurii de proba se afla la o distanta egala de cercul trasat adancirea centrului gaurii cu ajutorul unui punctuator ascutit la 90 – 120 grade pentru a se forma o adancitura in care sa poata intra varful burghiului. datorita atat uzurii acestora. cauciucul dur. Astfel la gaurirerea otelului de constructie.002 mm. Pentru executarea gaurii piesa care se aseaza direct pe masa masinii trebuie sa fie astfel potrivita. precum si de felul si calitatea mterialului piesei care se prelucreaza. chei de lacatuserie). se introduce cu bagare de seama coada conica a burghiului in conul axului principal. in mod obisnuit. In acest caz prinderea se executa cu ajutorul dispozitivelor cu suruburi cu gheare etc. Pentru fixarea burghiului direct in locasul conic al axului principal si coada burghiului. a fontei maleabile. stergandu-se cu carpe sau bumbac. ciocanele de lacatuserie. Sculele de lacatuserie si utilizarea lor Unele scule si dispositive servesc. cu cremaliera. executate fara trasaj. gaurirea fontei. micrometre de adancime si micrometre speciale. a reductiilor conice si a portmadrinelor din locasul conic al axului principal se introduce o pana in gaura prevazuta pentru acest scop in axul principal. cu ajutorul unui dispozitiv de ghidare. In cazul burghiului cu ajutorul reductiilor conice se procedeaza in acelasi mod in acelasi mod. fibra. gaurile pot fi. 0. trasarea unui cerc de control putin mai mare decat diametrul gaurii pentru a putea verifica. tarozii etc. Piesa la care se executa gauri fara fund. asezand placi de adaos sub ea. apoi se aplica lovituri usoare cu ciocaul pe capatul piese. coltare). Alegerea regimului optim de aschiere Alegerea regimului optim de aschiere rezulta din modul cum au fost stabilite fazele successive ale prelucrarii gauriiisi respective din adaosul de prelucrare al fiecarei faze successive de gaurire. Aceste aparate se clasifica in micrometre de exterior. in dreptul ei. pentru executarea aproape a tuturor peratiilor. gaurirea materialelor sfaramicioase ca marmura. tabla. dupa sablon.05 mm si 0. cleme. montandu-se in plus conurile reductiilor. Sublerul Este cel mai raspandit mijloc de masurat lungimi. Fixarea burghiului se poate face ori direct in locasul conic al axului principal ori cu ajutorul reductiilor conici sau al mandrinei. pmneumatice . o placa de lemn . fiind format dintr-o rigla cu o scara gradate si cu cursor cu vernier.Operatia de gaurire Operatia de gaurire cu masini de gaurire se executa dupa trasaj. Astfel sunt sculele si dispozitivele de fixare ( menghine. se executa folosind ca lichid apa curate.01 mm . Pentru gaurirea cu dispositive de ghidare.

taisurile foarfecelor trebuie sa se petreaca maxim 2 mm. pentru fixarea anumitor piese in timpul prelucrarii. indreptarea crustelor dure etc. taiere platbandelor si profilelor.De asemenea. Nicovalele sunt prevazule pe o parte cu un locas patrat cu latura de 16 mm. in care se fixeaza o pansa de ferastrau. Ele se folosesc pentru pilirea suprafetelor cu forme neregulate. avand o parte active ( varful). care pe fata frontala . noduri. Nicovalele de lacatuserie se executa din otel turnat OT60. rombite. Pile – disc sunt executate dintr-un disc de otel. Pilele sunt scule aschietoare. iar unghiul de degajare de 0-12 grade. cu dinti in taietura incrucisata. montat pe tija elastica 1. Clestii de prindere pot fi de diferite tipuri. de calitate OLC 45. are taiati dintrii. prin suruburi Ciocanele de lacatuserie se confectioneaza cu cap patrat sau rotund din otel carbon. avand duritatea de 170-240 HB. care constituie dantura pilei si care detaseaza aschii de grosime mica. semifine. Surubelnitele se intrebuinteaza pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si buloanelor cu cap crestat. prin aplicarea de lovituri cu cioanul. Panzele de ferastrau au forma unor bezni din otel prevazute cu dinti se-a lungul unei muchii. Ambele capete ale ciocanelor de lacatuserie sunt calite si revenite pe o lungime de 10 mm. confectionate din otel pentru pile. prevazut cu coada. barelor si profilelor laminate. Pentru masinile cu miscare de rotatie se utilizeaza pile disc. Cadrul are un maner. cleste rotund. care se aplica pe un support separate. Pile de mana si de masina Pile de mana: late. Prin folosirea daltilor se realizeaza decuparea tablelor. Servesc pentru sustinerea pieselor la prelucrarea acestora ( indreptare. Varful se caleste pe o portiune de 15 mm pana la o duritate de 50 unitati Rockwell. avand suprafata de lucru cu duritatea de 350-500 HB. actionat cu manivela 3. in taietura simpla sau incrucisata. . fiind actionate cu lovituri cu ciocanul simplu sau pneumatic. inima rosie( la fag) si coloratii nesanatoase. Se confectioneaza din oteluri aliate calibile sau din otel carbon de calitate imbunatatita. Lemnul trebuie sa fie sanatos. lama Pile: aspre. din otel carbon pentru scule. patrate. Menghina se fixeaza de masa de lucru. Unghiul de ascutire al taisurilor este de 70-85 grade. Cheile reglabile se pot folosi in limita deschiderii maxime a falcilor. difera de cele folosite la pilirea manuala prin forma carpului si a partii de prindere care depinde de masina la care se utilizeaza. La cheia dinamometrica forta de strangere care se aplica la manerul 4 se poate citi pe cadranul 2. in care caz partea active este constituita dintr-o masa de otel cu grosime mica. care se deplaseaza cu ajutorul unui surub conducator. avand dinti frezati pe una dintre fete. cleste pentru taiat. Reglarea deschiderii se asigura prin insurubare. pile inel sau pile freza. Cozile ciocanelor se executa cu sectiune ovala din semn rezistent si elastic ( salcam. Pile-freza sunt confectionate din otel. cutit. o tija si un maner. in dreptul indicatorului 3. fiind de 2 tipuri: dalti late si dalti in cruce Cheile de lacatuserie se folosesc pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si piulitelor. Lamele sunt calite si revenite pana la duritatea de 50-60 unitati Rockwell. indoire si taiere). Lungimea normala a surubelnitelor este de 50-300 mm Ferastraiele de mana sunt contituite dintr-un cadru rigid sau demontabil. Placile de indreptat se executa din fonta cenusie Fe21. Pilele se pot executa monbloc. in diverse dorme de corpuri de revolutie. semirotunde. Daltile se executa prin forjare. sau din 2 bucati. in care este prevazuta o deschidere pentru piulita sau pentru corpul surubului. Cheile au un maner si un cap. avand forma de bara prevazuta cu coada pentru fixarea manerului. in funtie de forma obiectului apucat: cleste lat. Unchiul de asezare al dintilor este de 30-35 grade. iar unghiul de asezare de 2-3 grade. Daltile de lacatuserie sunt scule de aschiere folosite current pentru taiere. Strangerea se efectueaza inte falca fixa 1 si cea mobile 2. fine Pilele de masina folosite pentru pilirea mecanizata. ira prin surubul de intindere si piulita flutere se utilizeaza intinderea panzei de ferestrau. rotunde. in stare rece sau calda. Foarfecele de mana sunt formate din doua cutite ( lame) din otel de scule asamblate cu un surub. taierea bavurilor la semifabricate forjate si trasate. fag. Se folosesc pentru indreptarea prin ciocanire a tablelor. ationandu-se asupra falcii mobile. Lama surublenitei trebuie sa aiba muchiile paralele pe o distanta cel putin egala adancimea cresturii surubului. Au dimensiunile de 500x500 mm. in special a materialelor. fara crapaturi. ovale. exista menchine rotative la care corpul menghinei se poate roti in jurul unui ax fixat la baza menghinei. cleste combinat. bastarde. cu fibre cat mai drepte. triunghiulare. Ciocanele de lacatuserie cu cap patrat se fabrica de la 150g pana la 2000 g greutate. Pentru ca sa taie usor . gauri. stejar etc ). taierea muchiilor pentru sudare cap la cap. prevazute cu un mare numar de dinti marunti.

Burghiele armate cu placute din materiale dure se folosesc pentru marirea productivitatii operatie de gaurire si cresterea surabilitatii taisurilor. Forma si dimensiunile filerelot rotunde sunt standarizate prin STAS 1160-69. in scopul protectie taisurilor. Adancitoarele sunt scute care se utilizeaza pentru executarea operatiilor de adancire. precum si a materialelor plastice dure. partea active a 3. in fuctie de natura materialului prelucrat astfel. iar detalonarea filetului intre canale formeaza unghiul de asezare. canalele dintre dintii a2. curatarea suprafetelor pieselor turnate si a cordoanelor de sudura si ascutirea daltilor. Aschierea se face pe partea de atac detalonata axial. tarozii se executa cu canale drepte deoarece prelucrarea acestora este mai usor de executat pentru obtinerea unol filete cu calitti superioare se folosesc totusi tarozi cu canale elicoidale. etc Burghiele elicoidale sunt scule aschietoare cu doua canale elicoidale. Acestea cuprind urmatoarele parti contructive:  Partea utila a . respective mentinerea timp mai indelungat a muchiilor si a diametrelor. tesire si adancire profilata La un tarod se disting urmatoarele parti:  Partea de aschiere  Partea de calibre  Coada  Capul patrat – serveste la prinderea tarodului in menghina Partea utila a tarodului este de fapt un surub transformat din scula aschietoare. In functie de materialul ce urmeaza sa fie prelucrat burghiul se executa in trei tipuri:  Tip N – pentru prelucrarea in principal a foinde si otelului  Tip M – pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase. partea laterala de alibrare si netezire a5 si partea laterala de ghidare a6. burghiele elicoidale pot fi de doua feluri: burghiul elicoidal pe dreapta si burghiul elicoidal pe stranga prevazut cu canalele elicoidale la stanga. planare exterioara. Pentru filetarea manuala. partea aschietoare a 4. armate cu placute din materiale dure. Unghiurile de asezare ale tarozilor trebuie sa aiba anumite valori. filetarea se fixeaza intr-o portfiliera. Filierele de forma hexagonala se folosesc pentru lucrarile de montaj. planare interioara. Unghiul de asezare alfa se prevede 7-9 grade. . iar unghiul de degajare y este de 10-12grade. astfel. Lacatusul de categoria I-a executa. formand fetele de degajare. de oarece se por roti cu cheia fixa Filierele prismatice sunt bacuri filetate la interior.  Corpul sculei  Coada c  Gatul care este portiunea dintre corpul sculei si coada  Andrenorul In fuctie de sensul in care se executa gaurirea. Filiera rotunda are forma unui inel intreg sau sectionat. pentru alize de aluminium 20-30grade etc In mod obisnuit. a materialelor metalice neferoase. Filierele sunt scule pentru executarea filetelor la exteriorul pieselor. prin polizare. dure 30 grade . Filierele aptrate si hexagonale sunt asemanatoare celor rotunde. formata din: dintii sculei a1. Pietrele de polizor sunt scule folosite pentru polizarea pieselor. late. hexagonale sau prismatice. pentru otelurile moi si tenace se folosesc tarozi cu unghiu de degajare de 12-15 grade. fie manual. prevazute cu gauri pentru aschii. precum si a maselor plastice moi  Tip D – pentru prelucrarea otelurilor austenitice. patrate. partea tronconica dela capat usureaza patrunderea tarodului in gaura de filetat. filetat la interior si prevazut cu cnale rotunde se face dintr-o singura trecere. Armarea se realizeaza cu placute din carburi metalice ( carburi de wolfram. iar partea cilindrica serveste la conducerea si partial la calibrare. avand numai alta forma exterioara. oentru materialele dure si 15-20 grade. carburi de tantal. care la prelucrarea formeaza achii lungi. pentru oteluri de contructie obisnuite 0-5grade. care la prelucrare formeaza aschi scurte. fie pe strung. Au forma unei piulite rotunde.Burghiele sunt de mai multe tipuri: elicoidale. duritate medie = 20-25grade pentru materiale moi. pentru alama 5-10grade. canalele impart tarodul intrun numar corespunzator de piepteni pentru filetare. carbura de titan ) sau placute mineralo-ceramice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful