Intructiuni de protectia muncii pentru masini de gaurit fixe 1.

Inaintea inceperii lucrului se controleaza starea tehnica a masinii, a conductorilor electrici de alimentare si impamantare 2. Daca mandrina de prindere a burghiului prezinta elemente proeminente acesta se va proteja cu o aparatoare circulara din tabla neteda si care sa permita schimbarea comoda a sculei 3. Se va da o atentie deosebita regimului de turatie si racier 4. Se interzice folosirea burgielor neascutite, cu cozi uzate sau crestate, cu urme de ciocan etc 5. Pentru evitarea spanului lung se vor practica crestaturi pe muchiile taietoare iar avansul va fii intermittent. 6. Burghiul in capul axului principal sau in mandrina va fi fixat si centrat 7. Piesele ce se gauresc sau se alezeaza, trebuie fixate rigid pe masa masinii cu ajutorul unui dispozitiv de prindere sau a unei menghine 8. La asezarea piese si fixarea ei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a ) se va curate masa de aschii cu ajutorul unui carlig, perii etc, indepartarea achiilor cu mana sau suflare cu gura, este interzisa, b ) fixarea piese de masa masinii se va face in cel putin 2 puncte, cat mai apropiate de piesa 9. Tinerea piesei cu mana este interzisa 10. Este interzisa franarea cu mana, a acului port-mandrina sau a burghiului, la oprirea masinii precul si franarea mandrinei cu mana, in scopul stingerii burghiului 11. Folosirea manusilor la actionarea comenzilor si a materialelor este interzisa 12. Manusile se folosesc numai la manipularea pieselor calde sau cu muchii ascutite 13. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp 14. La prelucrarea materialelor casante se vor purta ochelari sau se monta ecrane de protectie 15. Burghiul rupt in piesa se scoate cu un cleste sau dispozitiv special 16. La constatarea oricatot defectiuni: opreste masina si anunta maistrul 17. Fefectiunile masinilor se repara numai de personae autorizate 18. Iluminatul local se asigura cu lampa mobile la tensiune de 24v

Instructiuni de protectia muncii la polizoare fixe 1. Inainte de inceprea lucrarii se controleaza:  Daca discurile abrasive sunt fixate corect, cu garniture intre flance  Daca discurile abrasive nu au uzura intre ele, mai mare de 10%  Daca discurile abrasive nu au suruburi sau ovalizari vizibile  Daca carcasele au lateralele fixate rigid cu toate suruburile  Daca suportii pentru prelucrarea pieselor au forta de sprijin plana iar distanta fata de cioc nu depaseste 5 mm  Daca ecranele de protectie exista, sunt transparente si la coborare motorul polizorului porneste  Daca dupa pornire nu se produc zgomote sau trepidati  Daca instalatia de captare a prafului functioneaza bine 2. In cazul constatarii unor defeciuni  Se opreste din functiune polizorul  Se anunta maistrul  Se atarna vizibil tablita de avertizare “DEFECT” 3. Polizoarele cu regime de lucru continu, nu vor fi puse in functiune fara instalatie de ……. Mecanica 4. Polizarea se face numai pe suprafata frontala a discului, sprijinite pe support si tinute strans in maini sau scule ajutatoare 5. Angajarea piesei pe discul abraziv se face usor fara socuri 6. Pozitia corpului va fi laterala fata de axa frontala a discului 7. Parul va fi complet acoperit, imbracamintea stransa pe corp si incheiata 8. In cazul in care din anumite motive tehnologice nu se poate folosi ecranul, purtarea ochelarilor de protectie este obligatory 9. La rectificarea discurilor abrasive sau in cazul in care se degaja pulberi, se va purta masca pentru praf 10. Discurile abrasive trebuiesc folosite in functie de calitatea pieselor ce se polizeaza si la regime de turatie corespunzatoare 11. Este interzis:  A se poliza pe suprafetele laterale ale discului  A se poliza cand discul abraziv s-a consemnat pana la nivelul flanselor  Controlul functionarii polizoarelor se face zilnic de catre personalul de intretinere  Montarea si demontarea sicurilor se face numai de catre personae autorizate si numite prin decizie  Intretinerea si si reparatiile polizoarelor se fac de personae autorizate

Aceste aparate se clasifica in micrometre de exterior. trebuie prinsa de masa. la incercaraea operatiei de gaurire. apoi se ipinge cu putere burghiul in sus pentru ca sa se fixeze bine coada sa conica in conul axului principal. Sculele de lacatuserie si utilizarea lor Unele scule si dispositive servesc. a fontei maleabile. cat si alegerii unui regime de aplicare necorespunzator. sculele de manevrare ( surubelnite. apoi se aplica lovituri usoare cu ciocaul pe capatul piese. lampi de incalzit etc ). Alegerea regimului optim de aschiere Alegerea regimului optim de aschiere rezulta din modul cum au fost stabilite fazele successive ale prelucrarii gauriiisi respective din adaosul de prelucrare al fiecarei faze successive de gaurire. a aluminiului. se gasesc uscat. in mod obisnuit. fibra. Astfel sunt sculele si dispozitivele de fixare ( menghine. Executarea gaurilor coincidente in 2 piese Executarea gaurilor in table Suprafetele inclinate si rotunde In timpul executarii operatiilot de gaurire se poate produce recuperarea burghielor.002 mm. micrometre de interior. Micrometrul Sunt mijloace de masurat care au o precizie mai mare decat sublerul si anume 0. in prealabil trebuie sa se slabeasca in asa masura jalcile incat coada burghiului sa poata patrude pana in fundul madrinei. o placa de lemn . gaurirea fontei.Operatia de gaurire Operatia de gaurire cu masini de gaurire se executa dupa trasaj. 0. astfel ca la terminarea gauririi burghiului iesind din piesa sa nu se deterioreze masa masinii. a otelului turnat.01 mm . Sublerul Este cel mai raspandit mijloc de masurat lungimi. trasarea unui cerc de control putin mai mare decat diametrul gaurii pentru a putea verifica. cu cremaliera. astfel ca antrenorul burghiului sa ajunga in dreptul gaurii de scoatere care este prevazuta in axul principal. chei de lacatuserie).1 mm 0. montandu-se in plus conurile reductiilor. alamei sau bronzului se face uscat sau cu emulsie. dupa sablon.05 mm si 0. in dreptul ei. gaurirea materialelor sfaramicioase ca marmura. cleme. celuloidul. datorita atat uzurii acestora. Astfel la gaurirerea otelului de constructie. fiind format dintr-o rigla cu o scara gradate si cu cursor cu vernier. burghiele. Menginele pot fi : cu surub. micrometre de adancime si micrometre speciale. a reductiilor conice si a portmadrinelor din locasul conic al axului principal se introduce o pana in gaura prevazuta pentru acest scop in axul principal. se introduce cu bagare de seama coada conica a burghiului in conul axului principal. precum si de felul si calitatea mterialului piesei care se prelucreaza. stergandu-se cu carpe sau bumbac. Cand burghiul se fixeaza cu ajutorul mandrinei. Pentru gaurirea cu dispositive de ghidare. ciocanele de lacatuserie. Potrivirea si fixarea burghiului Se executa pentru ca acesta sa nu se intepeneasca in piesa. pentru ca scula sa nu se deterioreze prin cadere. In acest caz prinderea se executa cu ajutorul dispozitivelor cu suruburi cu gheare etc. Pentru executarea gaurii piesa care se aseaza direct pe masa masinii trebuie sa fie astfel potrivita. Alte scule si dispositive au o intrebuintare limitata la o anumita operatie. tabla. coltare). Pentru scoaterea burghielor. gaurile pot fi. precum si unele scule si dispositive auxiliare ( perii de sarma. sarma etc. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometrele pentru roti dintate. Lichidele de racier se aleg in functie de materialele care urmeaza sa fie prelucrate. incat sa se sprijine pe masa masinii cu intraga suprafata a uneia dintre fete. Piesa la care se executa gauri fara fund. trebuie sa fie sustinuta cu mana sau sa se puna pe masa. asezand placi de adaos sub ea.02 mm. tarozii etc. prin suprapunerea unei piese gata prelucrate peste piesa de prelucrat etc. asa cum sunt daltile. cu ajutorul unui dispozitiv de ghidare. la gaurirea fontei calite se folosesc petrol lampant. 0. Fixarea burghiului se poate face ori direct in locasul conic al axului principal ori cu ajutorul reductiilor conici sau al mandrinei. Pentru gaurirea dupa trasaj la piesele care urmeaza sa fie prelucrate se executa unrmatoarele operatii: trasarea centrului gaurii si insemnarea lui . pmneumatice . daca marginea gaurii de proba se afla la o distanta egala de cercul trasat adancirea centrului gaurii cu ajutorul unui punctuator ascutit la 90 – 120 grade pentru a se forma o adancitura in care sa poata intra varful burghiului. Viteza de aschiere si avansul se stabilesc in functie de diametrul si de calitatea sculei. cauciucul dur. Dispozitivele de ghidare sunt prevazute cu bucse de otel pentru ghidarea burghiului astfel incat gaurile sa fie executate précis in piesa de gaurit. Precizia de citire la subler este de 0.001 mm. executate fara trasaj. se executa folosind ca lichid apa curate. pentru executarea aproape a tuturor peratiilor. Pentru fixarea burghiului direct in locasul conic al axului principal si coada burghiului. In cazul burghiului cu ajutorul reductiilor conice se procedeaza in acelasi mod in acelasi mod.

Placile de indreptat se executa din fonta cenusie Fe21. Surubelnitele se intrebuinteaza pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si buloanelor cu cap crestat. prin aplicarea de lovituri cu cioanul. in special a materialelor. lama Pile: aspre. pentru fixarea anumitor piese in timpul prelucrarii. difera de cele folosite la pilirea manuala prin forma carpului si a partii de prindere care depinde de masina la care se utilizeaza. fiind de 2 tipuri: dalti late si dalti in cruce Cheile de lacatuserie se folosesc pentru strangerea sau desfacerea suruburilor si piulitelor. care constituie dantura pilei si care detaseaza aschii de grosime mica. Servesc pentru sustinerea pieselor la prelucrarea acestora ( indreptare. La cheia dinamometrica forta de strangere care se aplica la manerul 4 se poate citi pe cadranul 2. noduri. actionat cu manivela 3. Nicovalele de lacatuserie se executa din otel turnat OT60. pile inel sau pile freza. care se aplica pe un support separate. Nicovalele sunt prevazule pe o parte cu un locas patrat cu latura de 16 mm. Lungimea normala a surubelnitelor este de 50-300 mm Ferastraiele de mana sunt contituite dintr-un cadru rigid sau demontabil. cu fibre cat mai drepte. stejar etc ). cleste pentru taiat. Cheile reglabile se pot folosi in limita deschiderii maxime a falcilor. avand forma de bara prevazuta cu coada pentru fixarea manerului. exista menchine rotative la care corpul menghinei se poate roti in jurul unui ax fixat la baza menghinei. in stare rece sau calda. Cadrul are un maner. Panzele de ferastrau au forma unor bezni din otel prevazute cu dinti se-a lungul unei muchii. montat pe tija elastica 1. ira prin surubul de intindere si piulita flutere se utilizeaza intinderea panzei de ferestrau. ationandu-se asupra falcii mobile. indreptarea crustelor dure etc. Strangerea se efectueaza inte falca fixa 1 si cea mobile 2. ovale. triunghiulare. Pile – disc sunt executate dintr-un disc de otel. Unchiul de asezare al dintilor este de 30-35 grade. iar unghiul de degajare de 0-12 grade. barelor si profilelor laminate. in funtie de forma obiectului apucat: cleste lat. semifine. avand suprafata de lucru cu duritatea de 350-500 HB. Ele se folosesc pentru pilirea suprafetelor cu forme neregulate. in care este prevazuta o deschidere pentru piulita sau pentru corpul surubului. in dreptul indicatorului 3. rotunde. iar unghiul de asezare de 2-3 grade. taiere platbandelor si profilelor. sau din 2 bucati. de calitate OLC 45. fine Pilele de masina folosite pentru pilirea mecanizata. Daltile de lacatuserie sunt scule de aschiere folosite current pentru taiere. are taiati dintrii. Lamele sunt calite si revenite pana la duritatea de 50-60 unitati Rockwell. patrate. fiind actionate cu lovituri cu ciocanul simplu sau pneumatic. in diverse dorme de corpuri de revolutie. prevazute cu un mare numar de dinti marunti. Pilele se pot executa monbloc. Pilele sunt scule aschietoare. indoire si taiere). taierea bavurilor la semifabricate forjate si trasate. avand dinti frezati pe una dintre fete. taierea muchiilor pentru sudare cap la cap. Lama surublenitei trebuie sa aiba muchiile paralele pe o distanta cel putin egala adancimea cresturii surubului. Varful se caleste pe o portiune de 15 mm pana la o duritate de 50 unitati Rockwell. Se folosesc pentru indreptarea prin ciocanire a tablelor. Au dimensiunile de 500x500 mm. gauri. Clestii de prindere pot fi de diferite tipuri. Pile de mana si de masina Pile de mana: late. care se deplaseaza cu ajutorul unui surub conducator. cleste combinat. Daltile se executa prin forjare. Pentru masinile cu miscare de rotatie se utilizeaza pile disc. fara crapaturi. Cozile ciocanelor se executa cu sectiune ovala din semn rezistent si elastic ( salcam. din otel carbon pentru scule. cu dinti in taietura incrucisata. Reglarea deschiderii se asigura prin insurubare. taisurile foarfecelor trebuie sa se petreaca maxim 2 mm. Lemnul trebuie sa fie sanatos. care pe fata frontala . avand o parte active ( varful). in taietura simpla sau incrucisata. cutit.De asemenea. . Se confectioneaza din oteluri aliate calibile sau din otel carbon de calitate imbunatatita. Cheile au un maner si un cap. fag. Unghiul de ascutire al taisurilor este de 70-85 grade. Prin folosirea daltilor se realizeaza decuparea tablelor. Ciocanele de lacatuserie cu cap patrat se fabrica de la 150g pana la 2000 g greutate. avand duritatea de 170-240 HB. Pentru ca sa taie usor . prin suruburi Ciocanele de lacatuserie se confectioneaza cu cap patrat sau rotund din otel carbon. inima rosie( la fag) si coloratii nesanatoase. Pile-freza sunt confectionate din otel. confectionate din otel pentru pile. in care se fixeaza o pansa de ferastrau. Ambele capete ale ciocanelor de lacatuserie sunt calite si revenite pe o lungime de 10 mm. Foarfecele de mana sunt formate din doua cutite ( lame) din otel de scule asamblate cu un surub. rombite. cleste rotund. o tija si un maner. Menghina se fixeaza de masa de lucru. semirotunde. in care caz partea active este constituita dintr-o masa de otel cu grosime mica. prevazut cu coada. bastarde.

prevazute cu gauri pentru aschii. iar detalonarea filetului intre canale formeaza unghiul de asezare. Burghiele armate cu placute din materiale dure se folosesc pentru marirea productivitatii operatie de gaurire si cresterea surabilitatii taisurilor. precum si a materialelor plastice dure. canalele dintre dintii a2. hexagonale sau prismatice. formata din: dintii sculei a1. armate cu placute din materiale dure. Filierele aptrate si hexagonale sunt asemanatoare celor rotunde. Armarea se realizeaza cu placute din carburi metalice ( carburi de wolfram. avand numai alta forma exterioara. . Acestea cuprind urmatoarele parti contructive:  Partea utila a . a materialelor metalice neferoase. dure 30 grade . carbura de titan ) sau placute mineralo-ceramice. carburi de tantal. duritate medie = 20-25grade pentru materiale moi. late. iar partea cilindrica serveste la conducerea si partial la calibrare. precum si a maselor plastice moi  Tip D – pentru prelucrarea otelurilor austenitice.Burghiele sunt de mai multe tipuri: elicoidale. pentru alize de aluminium 20-30grade etc In mod obisnuit. partea active a 3. tarozii se executa cu canale drepte deoarece prelucrarea acestora este mai usor de executat pentru obtinerea unol filete cu calitti superioare se folosesc totusi tarozi cu canale elicoidale. In functie de materialul ce urmeaza sa fie prelucrat burghiul se executa in trei tipuri:  Tip N – pentru prelucrarea in principal a foinde si otelului  Tip M – pentru prelucrarea materialelor metalice neferoase. burghiele elicoidale pot fi de doua feluri: burghiul elicoidal pe dreapta si burghiul elicoidal pe stranga prevazut cu canalele elicoidale la stanga. iar unghiul de degajare y este de 10-12grade. fie manual. respective mentinerea timp mai indelungat a muchiilor si a diametrelor. Adancitoarele sunt scute care se utilizeaza pentru executarea operatiilor de adancire. patrate. care la prelucrare formeaza aschi scurte. tesire si adancire profilata La un tarod se disting urmatoarele parti:  Partea de aschiere  Partea de calibre  Coada  Capul patrat – serveste la prinderea tarodului in menghina Partea utila a tarodului este de fapt un surub transformat din scula aschietoare. pentru alama 5-10grade. formand fetele de degajare. partea aschietoare a 4. filetarea se fixeaza intr-o portfiliera. prin polizare. planare interioara. astfel. pentru oteluri de contructie obisnuite 0-5grade. pentru otelurile moi si tenace se folosesc tarozi cu unghiu de degajare de 12-15 grade. care la prelucrarea formeaza achii lungi. Pietrele de polizor sunt scule folosite pentru polizarea pieselor. Filiera rotunda are forma unui inel intreg sau sectionat. Filierele sunt scule pentru executarea filetelor la exteriorul pieselor. Unghiurile de asezare ale tarozilor trebuie sa aiba anumite valori. etc Burghiele elicoidale sunt scule aschietoare cu doua canale elicoidale. filetat la interior si prevazut cu cnale rotunde se face dintr-o singura trecere. Aschierea se face pe partea de atac detalonata axial. planare exterioara. Unghiul de asezare alfa se prevede 7-9 grade. partea laterala de alibrare si netezire a5 si partea laterala de ghidare a6. Lacatusul de categoria I-a executa. Filierele de forma hexagonala se folosesc pentru lucrarile de montaj. Pentru filetarea manuala. fie pe strung. partea tronconica dela capat usureaza patrunderea tarodului in gaura de filetat.  Corpul sculei  Coada c  Gatul care este portiunea dintre corpul sculei si coada  Andrenorul In fuctie de sensul in care se executa gaurirea. Au forma unei piulite rotunde. in scopul protectie taisurilor. in fuctie de natura materialului prelucrat astfel. curatarea suprafetelor pieselor turnate si a cordoanelor de sudura si ascutirea daltilor. canalele impart tarodul intrun numar corespunzator de piepteni pentru filetare. de oarece se por roti cu cheia fixa Filierele prismatice sunt bacuri filetate la interior. Forma si dimensiunile filerelot rotunde sunt standarizate prin STAS 1160-69. oentru materialele dure si 15-20 grade.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful