Eseu:Obtea steasc la romni

Motto:Nu poate fi neles sufletul

romnului i nelege dragostea pmntul su istoria lui, fr a poporului romn pentru

De la retragerea aureliana si pna n secolul IX dupa Hr., populatia daco-romana si apoi romna nu s-a mai putut organiza n stat datorita deselor valuri de popoare migratoare. De aceea in aceasta perioada singura forma de organizare a fost obstea sateasca teritoriala- unul dintre factorii care a contribuit enorm la definitivarea etnogezei romneti i a asigurat continuitatea specificului poporului romn timp de secole . Obstea sateasca avea un caracter democratic datorita egalitatii dintre membrii ei si un caracter teritorial care a facut posibila integrarea ei n stat. Termenii prin care a fost desemnata obstea sunt cel de 'sat' care provine din latinescul 'fasatum'care nseamna sat ntarit si cel de 'catun' care l-a dublat pe cel de sat. Termenul de 'sat' desemna att organizarea geografica ct si cea demografica n acest ultim sens fiind sinonim cu termenul de 'obste' de provenienta slava. Dar pn la urm, ce reprezint obtea steasc i care a fost rolul acesteia? Obstea sateasca era o comunitate reunita prin legaturi de singe, pe un hotar ce asigura indeplinirea tuturor indeletnicirilor stravechi omenesti: pastorit, agricultura, pescuit, vanatoarea, industrie casnica. Aceste sate, caci aceasta era obstea, aveau un teritoriu alcatuit prin alipirea, adesea la distante mari, a unor zone deosebite de munca. Teritoriul obstii era mpartit generic n 2 categorii: cmpul care reprezinta terenul de cultura si pasunea care includea n sens larg si padurea. Aceasta clasificare reprezinta cele 2 ocupatii traditonale : agricultura (de care se ocupa majoritatea membrilor) si pastoritul (de care se ocupa un numar restrns). Satele aveau parte la munte, parte la padure, la apa (rau sau balta), la islaz (pasune), la livezi, la campul de cultivat, la vatra satului. Sateanul avea dreptul de folosinta la toate partile componente ale mosiei sale, in calitatea sa de component al cetei satului - stapanul si administratorul mosiei satului. Din teritoriul satului anumite parti apartin familiilor (casa cu curtea, livezile, curaturilor), alte parti sunt folosite in comun: padurea, pasunile, apele. Campul cu ogoarele (locul cultivabil) formeaza o stapanire individuala cu loturi lucrate fiecare de catre o familie, dar, in acelasi timp, este o stapanire comuna a obstii, deoarece aceste loturi agricole se schimba periodic prin tragerea la sorti. Obstea, prin organele sale, exercita un drept de proprietate superioara asupra drepturilor de folosinta ale familiilor componente. Astfel, numai obstea avea dreptul sa determine periodic, prin tragere la sorti, locul pe care-l va folosi fiecare familie, ea putea admite sau respinge vanzarea de catre o familie a partilor sale de mosie. In privinta reglementarii muncii, obstea fixa pornirea plugurilor in acelasi timp pe toate delnitele, conducerea obstii avea drept de judecata si chiar de excludere a unor membrii care nu tineau seama de disciplina comunitatii, tot aceasta conducere tinea socotelile cetei pe raboj si repartiza sarcinile fiecaruia fata de nevoile obstii. La Adunarea Generala participau toti membrii majori ai obstii, majoratul fiind fixat ntre 18-30 de ani n functie de vrsta sau de data casatoriei. Participarea femeilor e incerta, fiind sigur numai faptul ca ele luau parte cnd se dezbatea o problema care le privea. Adunarea Generala avea o competenta generala cu privire la atribuirea de terenuri,

solutionarea unor litigii, organizarea apararii obstii, transferul de bunuri si alte tranzactii, numirea alesilor obstii. Conducerea obstilor era in genere colectiva. Din randul membrilor obstii se diferentiaza insa sfatul oamenilor buni si batrani, adica aceia care se bucurau de mai multa vaza. Sfatul oamenilor buni si batrni era format din membrii care se distingeau prin o conduita morala de nalta tinuta. Aveau atributii judiciare. Alesii obstii erau persoane cu calitati deosebite care anunta prin atributiile lor dregatoriile feudale de mai trziu. Alesii erau :vornicul - primul ntre alesi, avea atributii n legatura cu alegerea obstii ; postelnicul - se ngrijea de biserica ; jitarul pazea recolta ; nemesnicul - avea n grija gardurile tarinii ; judele - atributii militare si judecatoresti. Pana la intemeierea statelor feudale, chiar si dupa aceea, au functionat asocierile de obsti. Asocierile de obsti libere se faceau din necesitatea de a apara teritoriul obstei, vitele si granele, de cotropirea din afara si de eventuala anarhie dinauntru. Aceste asociatii reprezentau o unitate economica pe valea unui riu sau a unui cuib de sate inconjurat de munti si paduri. Totui, cu timpul obtea steasc i-a pierdut din importan i valoare. Condiiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otoman, au ubrezit aspectul obtii steti. Lovitura de graie i-a fost dat n secolul XIX, cnd n spaiul romnesc, formele fr fond i fac loc cu coatele n cadrul societii romneti. Obtile steti practic au fost desfiinate prin intermdiul reformelor administrative, juridice, agrare i ale nvmntului. Obtea steasc a avut un rol nsemnat n procesul de etnogenez i genez statal a poporului romn. Ea a constituit unica form de organizare a muncii i produciei a poporului romn ntre retragerea aurelian i formarea primelor voievodate. n contextul marii migraii a barbarilor, care a durat sute de ani, obtea steasc a reprezentat forma de rezisten a poporului romn n faa unor posibile asimilri. Mai mult, majoritatea populaiilor care au intrat n contact direct cu obtile steti, au fost asilimilate de aceste. i nu n ultimul rnd, obtea stesc a constituit garantul existenei i perpeturii specificului romnesc pe durata mai multor veacuri, fiind mediul perfect n cadrul cruia a fost posibil afirmarea adevratelor valori ale neamului romnesc. i cred c l putem parafraza puin pe Lucian Blaga zicnd: Venicia s-a nscut la sat, n obtea steasc. A efectuat: Siretanu Valeria