Sunteți pe pagina 1din 27

Executanti:Untila Constantin; Cazac Paulina Coordonator:Tanasov Lidia

Stiati ca? O pdure n suprafa de 1 km ptrat poate produce zilnic 9 tone de oxigen, aproape de 10 ori mai mult dect aceeai suprafa de teren agricol. ntr-o or un stejar n vrst de 100 ani d n atmosfer 1,7 kg oxigen pur, ceea ce reprezint raia zilnic de oxigen pentru 3 persoane. Pentru nlocuirea unei asemenea producii trebuiesc replantai cca. 2500 puiei. Un hectar de pdure sedimenteaz anual 50- 70 tone de praf. O perdea forestier lat de numai 30 m reduce cu 8-10 % intensitatea zgomotului. Din numrul mare de puiei care se planteaz la hectar (4000-7000), dup 80-100 de ani abia de mai rmn 5-6 sute de arbori. Prima lucrare de mpdurire s-a fcut n anul 1497 de tefan cel Mare la Codrul Cosminului.

Cuprins: Despaduririle Desertificarea

1.Functiile padurii 2.Cauzele despaduririlor 3.Efectele despaduririlor 4.Solutii

Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

Funciile pdurii n echilibrul mediului nconjurtor pstreaz i amelioreaz calitatea mediului; are rol de reglare a temperaturii; purific aerul fiind surs de oxigen i menine umiditatea acestuia; are o funcie edafic, estetic i ecologic; are rol antierozional; particip la circuitul hidrologic.

hazarde naturale ( erupii, cutremure, alunecri, avalane ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus pdurea de pe o suprafa de 70.000 kmp. ; incendiile ( att cele cu cauze naturale , ct mai ales cele provocate ) . Ex. : Indonezia n 1983 , au fost distruse 3,7 mil. Ha tierile( pentru consumul casnic, materie prim industrial ). Anual se exploateaz cca.3,5 miliarde mc de mas lemnoas ( mai ales n zona cald ), n timp ce capacitatea de regenerare este de numai de 2,7 mld.

Ca rezultat al aciunii umane, au avut loc: -Convertirea ecosistemelor naturale n agricole, meninute doar cu intervenia omului; -Supraexploatarea bogiilor subsolului, pdurilor, punilor, solului, speciilor de plante i animale, ceea ce a avut multe efecte negative: s-au redus bogiile naturale, au disprut unele specii; -Introducerea accidental sau intenionat a unor specii de plante i animale n zone nespecifice: de exemplu gndacul de Colorado; -Amenajri de teritorii: mine, baraje, canale, sisteme de irigaii, ce duc la distrugerea ecosistemelor naturale; -Poluarea mediului: intervenia factorului antropogen produce modificri profunde ce afecteaz biocenoza la nivelurile de organizare a materiei vii.

1.Protecia aerului Pdurea nu este numai un peisaj frumos. Pdurile sunt un fel de plmni ai pmntului, uriae fabrici de oxigen. Nevoile de oxigen cresc anual cu 4-5% , iar posibilitile lui de producere scad, din cauza diminurii suprafeelor de pdure. Totodat, pdurea obsoarbe dioxidul de carbon n procesul fotosintezei, noxele i gazele ce polueaz aerul, reine o mare cantitate de praf din atmosfer. ntr-un an, 1 ha de pdure purific aerul de 80 tone de praf, l umezete i-l mprospteaz de 10 ori mai bine dect un bazin de ap cu aceeai suprafa. Spaiile verzi diminueaz puternic zgomotele produse de vehicule, ntreprinderi industriale etc, reprezentnd un adevrat ecran acustic. Perdelele forestiere i grupele de arbori dintre locuinele oreneti reduc zgomotul pn la 50%.

2.Protecia apelor Apa i pdurea sunt indispensabile. Arborii din pduri, cu rdcinile lor, rein 40% din precipitaiile atmosferice i umezeala provenit din topirea zpezilor, facilitnd infiltrarea treptat a apei n sol i diminund fora puhoaielor ce se scurg spre albiile rurilor. Prticelele solide de sol, bolovanii i pietrele aduse de torenii de ap sunt reinute de pduri i nu ajung n bazinele de ap. n felul acesta pdurile le apr de colmatare. Pdurile din vile rurilor rein o mare parte din substanele poluante ce se scurg de pe terenurile agricole, acionnd astfel, ca veritabile filtre biologice. n acest mod pdurile stau la straja puritii apelor n bazinele acvatice. Ele regleaz i regimul hidrologic al apelor curgtoare, prevenind substanial inundaiile din timpul ploilor toreniale i al topirii zpezilor.

3.Protecia solului Pdurile contribuie la meninerea sntii solului prin reducerea eroziunii lor. Ele opresc vnturile care pot spulbera stratul fertil de sol de la suprafa; rdcinile arborilor opresc torentele de ap, care n cmp deschis spal cantiti enorme de sol i le depun n vi i bazine acvatice. Picturile de ploaie sunt interceptate de frunzele copacilor i de litiera (stratul format din frunze uscate i alte resturi organice care acoper solul din pdure), micornd n felul acesta viteza apei pe versani, ct i procesul de evaporare a apei din sol. Astfel un ha de pdure poate nmagazina n sol, n primii si 50 cm de la suprafa, o cantitate de aproximativ 1450 m de ap (echivalentul a 145 mm precipitaii).

4.Protecia i ameliorarea climatic Datorit structurii, densitii i dimensiunii arborilor, n interiorul pdurii se creeaz un climat propriu, cu nsuirile deosebite de cele ale terenurilor goale. n pdure temperaturile aerului sunt cu 2-4 mai sczute dect pe teren descoperit. Prin aceasta pdurea atenueaz temperaturile excesive din timpul verilor aride. Prin evaporarea intensiv a apei prin frunzele arborilor, pdurile menin o umiditate constant a aerului, contribuind la reglarea regimului pluvial. De aceea, n popor se spune c ,,pdurea atrage ploaia. Acolo, unde sunt pduri multe, lipsesc secetele distrugtoare.

O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera.

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale.

-Promovarea unei politici forestiere, care s in cont de recomandrile forurilor internaionale de specialitate; -Perfecionarea instituiilor de gospodrire a pdurilor; -Extinderea suprafeelor silvice pn la cel puin 1825% din teritoriul republicii. n acest sens ar fi necesar mpdurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii pentru agricultur; -Protecia nu numai a unor pduri reprezentative, ci a ntregului masiv pduros actual; -Interzicerea oricrui tip de exploatri forestiere; -mpdurirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice; -Completarea i modificarea legislaiei n domeniu, introducerii unor noi instrumente economice, financiare, tehnico-normative, penale n raporturile dintre instituiile silvice i persoanele fizice i juridice; -Elaborarea i implementarea unui sistem permanent de eviden i monitoring a pdurilor; -Crearea de fii forestiere de protecie n cmpurile deschise i a spaiilor verzi n centrele urbane; -Interzicerea vnatului n spaiile forestiere; -Modernizarea pregtirii profesionale a specialitilor n domeniul silviculturii, reciclarea actualelor cadre;

Desertificarea = este procesul de degradare a terenurilor si are loc n zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eolian din cauza defrisrilor masive, unde cderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de activittile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmat de pierderea capacittii solului de a sustine biodiversitatea si alte activitti umane

Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse n discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificrii UNCCD lansat la Paris n 1994, aceasta fiind fost semnat de Guvernul Romniei si ratificat de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul Romniei n aceast problem este cu att mai mare cu ct din faptul c 1/3 din teritoriul trii reprezint zone cu risc de desertificare

Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, dup cum estimeaz specialistii fiind nevoie de o perioad de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf de tipul celor ntlnite tot mai des n China ultimilor ani reprezint o problem tot mai mare, n msura n care ele afecteaz in mod direct sntatea ecosistemelor.Nu mai putem ignora c 10% pn la 20% dintre zonele uscate snt deja degradate. Suprafata total afectat de desertificare este estimat ntre 6 si 12 milioane de kilometri ptrati. Efectele acestui fenomen se vd deja, iar unii cercettori sustin c dac activittile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele

Regiunile cele mai expuse desertificrii, existente pe teritoriul Romniei sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Cmpiei Romne. n teritoriu, desertificarea se manifest prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea sever a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizrii,crustificarea si compactarea solului, acderea procentului de materie organic si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensittii perioadelor de secet si cresterea progresiv a intensittii radiatiei solare. Specialistii Agentiei Europene de Mediu au tras semnale de alarm nc de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii n Europa. Efectele nclzirii globale au devenit din ce n ce mai vizibile si n Romnia, cea mai expus zon a trii fiind Dobrogea, urmat de cmpia din sudul Romniei.

Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificrii din Romnia, dar mai ales din Dobrogea, este definit de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, n special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat n special de activitile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibil urmat de distrugerea ntregului ecosistem. Desertificarea antropic (prin activittile antropice) a fost pus n discutie ultima oar n anul 2003, cnd rezultatele unei statistici de specialitate au artat c acest gen de desertificare este mentinut de extinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafat. Din cariere se extrag substante minerale, n acest context zonele de extractie de suprafat reprezentnd zone de concentrare si reflexie ce capteaz si amplific cldura razelor solare sub efectul de oglind concav. Astfel apare n situ efectul de ser, zonele respective devenind ele nsele focare de extindere a desertificarii.

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun

Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri

Geografie.Manual pentru clasa a 12-aEditura Humanitas; Geografie.Manual pentru clasa a 12-aEditura Corint; http://www.ecomagazin.ro; Google Images; http://www.referat.ro