Sunteți pe pagina 1din 81
Confesiuni critice din articolele unui eseist de pe re eaua Internet O carte virtual despre
Confesiuni critice
din articolele unui eseist de pe re eaua
Internet
O carte virtual despre întâmpl ri din România de ast zi
! "# !

Cuprins

Un fel de joc pe banii statului

Plictiseal sau disperare?

1

Aprilie - Ziua p c lelilor

 

-

4 -

Abandonul colar…

-

5 -

Coinciden

-

7 -

Rromi romaniza i

-

8 -

Violen a juvenil

-

9 -

Microcipul i Biserica

-

11 -

Evolu ia ne las în urm cu 20 de ani

-

13 -

Ce se mai fur prin România?

-

15 -

Copiii români - str ini în România

-

17 -

Ceea ce nu te omoar , te face mai puternic

-

19 -

Suntem oameni sau mingi de ping-pong?

-

21 -

Vânt de prim var

-

23 -

Ce se mai fur prin România? [2]

-

25 -

-

26 -

B ncile din România - Ciupercu e care se vor ofili

-

27 -

B rba i sau feti e?

-

28 -

Goana dup promo ii - Furia reducerilor

-

30 -

Cine mai ofeaz în România - Regii oselelor

-

32 -

Programul "rabla" cu sens propriu i figurat

-

33 -

B rbatul sau femeia?

-

35 -

"Centura de castitate"

-

37 -

Pre edintele este luat peste picior

-

37 -

Nu exist prostie, ci doar ignoran

-

38 -

Se vor fuma bani mai mul i pe fiecare pachet

-

39 -

Românii sunt buni la toate

-

41 -

Amintiri despre viitor

-

43 -

Na ionala la p mânt în ora P mântului

-

45 -

Mediocritate i stagnare

-

46 -

-

48 -

For e invizibile

-

49 -

Minele uciga e

-

51 -

Alte abera ii din înv mântul românesc

-

52 -

Pa

tele - furia cump r turilor partea a II-a

-

54 -

Scârboasele tiri

-

56 -

Despre mafie i mafio i

-

58 -

Porcii nu zboar , dar bolile lor da

-

59 -

1

Mai animalic

-

60 -

Î i bat joc de înv mânt i de elevi

-

62 -

Printre birourile unei prim rii

-

64 -

Este vina crizei

-

66 -

A

venit c ldura i focul campaniei electorale

-

68 -

DNA - Direc ia na ional antifotbal

-

70 -

Printre mun ii de gunoaie

-

71 -

Ei ne umplu de bube

-

72 -

Cercuri vicioase

-

74 -

Pact cu diavoli a

-

77 -

Protec ia muncii i asigurarea de s n tate

-

78 -

Micul - simbol na ional

-

79 -

Introducere

Am început prin a urma cursurile Facult ii de Litere, am continuat prin a preda Limba Englez , a urmat ideea unui Blog, a unei Biblioteci virtuale i acum am ajuns s scriu o prim carte.

În cele 78 de pagini care urmeaz am cules articolele de critic pe care am început s le postez pe Blog înc din luna Octombrie a anului trecut. S nu crede i c am transcris aici un întreg blog, dar am încercat s selec ionez ceea ce mi se pare demn de a fi re inut din tot ce am scris acolo.

Dac în vreo clip v-a i gândit c ave i un caracter critic, s-ar putea ca dup citirea acestei c rti s fie nevoie s v gânditi înc o dat . Nu mi-au sc pat cele mai proaspete tiri, nici emisiunile de doi bani, am scris i despre educa ie, ecologie, politic , economie, etc. A spune chiar c aceast carte nu este de l sat la îndemâna copiilor sub 14 ani pentru c s-ar putea s în eleag prea multe lucruri.

Am folosit un limbaj mult prea curat pentru a descrie situa ii penibile dar asta nu înseamn c v ve i delecta cu o scriere academic . Limbajul este simplu i pe în elesul tuturor cititorilor.

V urez citire pl cut i foarte atent .

Special pentru oamenii cul i i inteligen i al dumneavoastr : Claudiu Savu

$

pl cut i foarte atent . Special pentru oamenii cul i i inteligen i al dumneavoastr

Un fel de joc pe banii statului

Mergi pe strad i vezi afi e cu tot

felul de persoane mai mult sau mai pu in cunoscute care se vor votate. Întrebarea este

destul de bine cunoscut i nu numai cet enii turmenta i i-o pun votez?"

"Eu cu cine

A început nebunia campaniei electorale

Nu vreau s intru în politic i nici m car nu-mi place s deschid conversa ii pe teme politice, dar a fi curios s citesc m car câteva comentarii legate de acest

fenomen social, comentarii scrise de ni te oameni cu adev rat inteligen i i care merit

.

s fie asculta i.

V spun sincer c nu o s merg la vot acum, poate nu o s merg la vot nici peste

suntem "du i de nas",

suntem mâna i ca ni te turme de oi pentru a satisface fanteziile politice perverse ale unor avizi de "ciolan" care nu au în fa a propriilor ochi altceva decât propriul interes.

20 de ani, pentru c oricum voturile noastre nu au valoare

%

Abandonul colar…

A vrea s abordez împreun cu dumneavoastr dou teme : abandonul colar i cre terea salarial din înv mânt, teme care mi se par foarte interesante.

În ceea ce prive te prima tem , m aflam într-o coal din mediul rural, instalam câteva calculatoare i am asistat la discu ii parc interminabile între o înv toare i o bunic a unei feti e ai c rei p rin i erau desp r i i datorit tat lui alcoolic. Feti a a ales s stea cu unchii ei din partea mamei i a abandonat coala din cauza faptului c

ace tia nu aveau posibilit i materiale

înduplece pe bunic s ia sub aripa ei protectoare acel copil

Din p cate bunica se afla

Profesoara încerca prin magia cuvintelor s o

într-o stare deplorabil , drept dovad c nu avea cu ce s se autoîntre in

Acest abandon colar pare s devin o mod printre copiii de azi i nu face altceva decât, a a cum spunea într-un interviu Traian B sescu, "s îngroa e num rul muncitorilor necalifica i care ne p r sesc ara". Crede i c coala a r mas un subiect chiar atât de neinteresant? Oare este vina copiilor, p rin ilor sau a profesorilor?

Tot

într-un reportaj am auzit c se va crea "o cascad " de asemenea avertismente care vor culmina, a a cum se întâmpl foarte des în ultimii ani, cu greva general pe perioad nedeterminat .

Trecând la a doua tem : profesorii intr pe rând în greve de avertisment

Am fost profesor, tiu ce înseamn s nu ai decât strictul necesar în frigider i în

Statul nu pl te te zilele de

grev , nu pl te te nimic în plus celor care ies pe str zi i î i expun p rerile totu i

false

cas , dar nu cred c grevele generale sunt o idee bun

Era clar c o m rire cu 50% a salariilor, chiar i în perioada electoral , nu era

De ce

trebuie s intr m în jocul celor de sus? Haide i mai bine s le ignor m jocurile politice, s ne mul umim cu cât primim i s încerc m metode alternative de ob inere de

fonduri suplimentare. În felul acesta politicienii nu î i vor mai putea face propagand prin intermediul înv mântului i poate c î i vor schimba treptat i ideile despre aceast structur social deosebit de important în opinia mea i a multora ca mine.

posibil . Practic a fost o minciun lansat în scop politic i nu o certitudine

&

Boga i i totu i s raci

Dat fiind faptul c au existat câteva replici legate de ideea banilor, a vrea s l muresc într-un fel lucrurile i s definesc bog ia a a cum o v d eu (om modest). Dup p rerea mea exist dou tipuri de bog ie : material i spiritual . i tot dup p rerea mea, bogatul are câte 50% din fiecare categorie de mai sus.

Din p cate, în România exist câteva zone bine delimitate în func ie de cele dou categorii : zone în care bog ia material este pe primul loc (zona de sud i sud-est), zone în care bog ia spiritual este dominant (zona de vest, centru i nord) i zone în care s r cia eclipseaz cu totul ideea de bog ie (zona de est). Normal c exist i numeroase conflicte pornite de la aceast zonare i de la problema banilor prost administra i.

Totu i, haide i s încerc m s definim omul bogat. A încerca un model standard i probabil ideal : un om cu o pozi ie medie în scara social , un om cult, un om c ruia nu îi place bravada gratuit , un om care tie s aprecieze atât valoarea cât i calitatea i simbolistica unui obiect. Din p cate nu sunt mul i oameni de acest gen în ara noastr

Banii par s fie un blestem pentru români. În momentul în care ei nu sunt, via a este grea. Atunci când sunt pu ini, via a nu este decent . Atunci când sunt destul de mul i, românul î i dore te lux i atunci când are lux românul începe s fie condus de bani. Oare noi ca popor nu suntem în stare s conducem banul într-un mod cât de cât logic?

Trecând peste acest aspect, aspectul material al bog iei i mergând la aspectul spiritual cred c sunte i de acord cu mine c România duce lips de cultur . De ce au ajuns c r ile s fie atât de scumpe? Pentru c boga ii nu investesc în bog ia spiritual i cultural . De ce nu mai citesc oamenii c r i? Pentru c munca prost pl tit le ocup tot timpul i ajung s fie ni te robo i industriali, practic dezumaniza i de sistem.

Religia, tradi ionalul izvor de frumuse e interioar i bog ie sufleteasc pare s fi secat. Nici m car legile vechi religioase nu mai pot aprinde în sufletul oamenilor dorin a pentru o adev rat îmbog ire atât material cât i sufleteasc (nu neap rat mântuire).

Închei aici comentariile, poate penibile, dar nu înainte de a lansa ni te întreb ri:

Oare este normal s avem un centru cultural i un centru financiar al rii? De ce trebuie s fie aceast ar atât de dezechilibrat din acest punct de vedere? Ce a i face cu un milion de dolari dac l-a i avea?

'

Coinciden

În data de 8 Ianuarie 2008, în zona de sud a venit iarna. A început s ning , este frig, polei în ora e, avarii la instala iile de înc lzire, gaz oprit, produsul zilei la casele de marcat ale supermarket-urilor fiind aerotermele i caloriferele electrice. Toate acestea vin într-o succesiune mai mult decât rapid . S fie coinciden sau nu?

Ca de obicei, românii se arunc s cumpere alternativele de înc lzire chiar dac problema gazului pare s se amelioreze. Si a a cum este normal, criza financiar parc a fost tears cu buretele atunci când vine vorba de confort si cump r turi diverse.

Iarna, în aceast zon , vine din nou abia dup s rb tori. oferii nu sunt preg ti i i nu au ma inile dotate cu elementele de protec ie împotriva poleiului i z pezii. Ca un capac peste toate, utilajele nu fac fa condi iilor impuse de iarna capricioas .

Infrastructura instala iilor transportului de gaz este nou i totu i crap din cauza temperaturii sc zute. i apropo de c ldur i de una dintre metodele de ob inere a ei Înc se folose te lemnul pentru înc lzire. P cat c lemnul nu se folose te numai pentru aceast necesitate. Mul i nu numai c fur lemnul pentru a- i construi vile i cabane, dar reu esc s distrug zone întregi de teren prin asemenea defri ri. Urm rile sunt cât se poate de grave i oamenii din zonele periculoase ar trebui s se roage s nu avem ploi.

Totu i, considerând partea frumoas a lucrurilor, ninsoarea este una calm , f r viscol, i descrie un peisaj de iarn foarte frumos care învesele te un cadru social enervant.

(
(

Rromi romaniza i

M-am gândit s abordez problema minorit ii conlocuitoare care pare s ne reprezinte cel mai "bine" peste hotare. În ultimul timp, se pare c s-a f cut un pas înainte, minoritatea maghiar devenind mai puternic i mai numeroas decât cea Rrom .

Cu to ii tim c exist printre rromi tipuri diverse de persoane. Exist oameni buni, oameni r i, oameni cul i i oameni incul i. Exist i o alt categorisire : Rromi i Rromi romaniza i. Romanizarea este un proces asem n tor celui care a ajutat la crearea poporului român. Un fel de înglobare intercultural pe care îns mul i nu o în eleg în sensul bun, i m refer mai ales la str in tate. De obicei rromii care opteaz pentru romanizare sunt oameni inteligen i care î i dau seama c a fi rrom în adev ratul sens al cuvantului este înjositor la nivel cultural i social într-o lume destul de conservatoare.

Apropo de acceptarea rromilor în rândul românilor: oare alegem oamenii potrivi i de fiecare dat ? Cunoa tem exemple de rromi care merit s fie aprecia i cu mult mai mult decât mul i dintre români. Exist i rromi care merit s fie considera i români pentru simplul fapt c nu ne fac niciun r u i nu ne stric imaginea, ci ne ajut în limita posibilit ilor pe care le au la îndemân . Îns exist i excep ii : cazuri în care rromii accepta i în societatea româneasc nu reu esc decât s - i dea arama pe fa .

Trecând la domeniul financiar : romaniza i sau nu, dac rromii sunt minoritate conlocuitoare, de ce nu exist curajul de a-i alinia legilor noastre? De ce exist numeroase cazuri de neplat a d rilor trecute cu vederea? De ce nu se impune plata impozitelor c tre stat de c tre rromi? Oare este o minoritate conlocuitoare sau un mic popor?

Nu avem nimic împotriva importului de cultur . Import m atât de multe elemente din culturile europene i interna ionale, de ce s nu import m câte ceva i de la rromi? Totu i crede i c manelele fac parte din vreo cultur ? Crede i c maneaua este muzica tradi ional a minorit ii rrome? Dac dori i s afla i adev rul, merge i i vorbi i cu un l utar. Exist lucruri interesante în cultura rrom care pot fi cercetate i împrumutate într-un mod cât se poate de diplomatic i pân la urm de firesc.

)

Violen a juvenil

Violen a pare a fi cuvântul de ordine în colile din România. În consecin , violen a este un subiect care nu lipse te în emisiunile TV sau radio sau în rubricile din ziare, fie ele pe hârtie sau online. În prim faz suntem împotriva violen ei. Îns dorin a de rating, probabil, este cea care ne face s populariz m i s facem reclam acestui subiect urât. Cum crede i c se va putea opri r spândirea pl cerii de violen în rândul copiilor dac apar mereu clipuri pe Youtube i mai apoi sunt preluate la TV?

Trecem peste aspectul violen ei în rândul adul ilor i ajungem la violen a juvenil . Violen a în rândul persoanelor minore pare s echilibreze balan a i s ajung la un procent de 50% din totalul cazurilor de violen la nivel na ional. Unii cred c aceast violen provine de la programele TV care provoac sau ofer exemple negative copiilor. Într-adev r, exist filme i desene animate care prezint acte de violen . Exist videoclipuri i melodii care descriu i ele acte de violen . Fiecare p rinte ar fi îndrept it s spun c nu î i poate controla copilul în fiecare moment, ceea ce înseamn c pericolul violen ei juvenile st la fiecare col de strad .

Dac vreodat a i avut ocazia s tr i i realitatea str zii sau m car s în elege i ce se întâmpl cu adev rat în a a numitele "g ti de cartier", atunci a i în eles care este sursa violen ei de orice fel. În momentul în care auzi i expresia aceasta, cu siguran v gândi i c este vorba despre ni te vagabonzi, ni te oameni f r Dumnezeu, ni te tineri care vor s - i bat joc de societate. Aceste lucruri sunt cu totul i cu totul gre ite.

Fiecare ga c de cartier are o organizare ierarhic în care cei mai în vârst (cei care au mai mult experien de via ) conduc. Contrar celor auzite prin pres , aceste g ti nu ac ioneaz asemenea sectelor, c utând s - i aduc noi enoria i. Oricine poate s intre i la fel de u or s ias dintr-o ga c . Dac vre i o explica ie mai simpl , o ga c este un fel de "bisericu ". În asemenea g ti exist oameni din toate categoriile sociale. Scopul lor nu este unul distructiv la adresa societ ii. Ei au ni te principii rebele, sunt critici la adresa sistemului învechit, sunt foarte aten i la tot ce exist nou în lume.

Problema intervine atunci când statul, mafia sau alte entit i încearc s paseze vina r uta ilor pe seama acestor g ti. În acel moment g tile riposteaz pentru a- i ap ra principiile. Astfel apare muzica de strad , apar filmele cu acela i subiect. În cele mai rele dintre cazuri, aceast lupt tacit explodeaz într-o lupt de strad . A i urm rit probabil cazurile extrem de mediatizate din Paris i Atena care au f cut înconjurul lumii.

Cea mai mare problem este îns aceea c românii nu în eleg toate aceste lucruri. Ei nu sunt în stare s - i educe copiii în a a fel încât ace tia s tie s diferen ieze lucrurile bune de cele rele. S tie s aleag între ce face bine ga ca i ce face r u, între cuvintele frumoase i educative din muzica de strad i înjur turile care

odioase.

Trebuie s ti i c de la vârsta de 13-14 ani am p truns într-o micu ga c i am început s ascult muzic de strad ( B.U.G Mafia i Parazi ii pentru cunosc tori). Educa ia pe care am primit-o, uneori mult prea strict , a fost destul de bun încât s m fac s fiu în stare s cern înv turile din aceste melodii. Drept urmare chiar i ast zi ascult asemenea melodii atât în român cât i în englez , dar nu înjur, nu m iau la b taie, nu scot pistolul în mijlocul clasei, nu lovesc profesorii, nu îmi înjunghii colegii.

sunt

Concluzia ar fi aceea c nu mass-media este cea care ar trebui s aib grij de educa ia copiilor împotriva violen ei, ci p rin ii. P rin ii sunt singurii care au puterea de a- i proteja copilul în fa a "modei". P rin ii sunt cei care trebuie s î i schimbe mentalitatea i s nu mai dea vina pe oricine altcineva f r ca m car s - i evalueze propria persoan .

i s nu mai dea vina pe oricine altcineva f r ca m car s -

*

Microcipul i Biserica

Poate c a i v zut la jurnalele TV sau poate c a i citit în pres faptul c Biserica este total împotriva noilor metode de identificare. În viitorul apropiat, cartea de identitate va avea inserat un microcip pe care vor fi stocate datele noastre de identitate. Ceea ce transform buletinul dintr-un simplu carton într-un card de identitate. Acest lucru este condamnat de Biseric i este dat pe seama Diavolului i cauzator de Apocalips .

Haide i s ne gândim pu in la r ul pe care ni-l poate face un microcip "implantat" în buletin. S-au f cut analogii între implantarea de cipuri animalelor de cas i aceast nou idee a cipului în buletin. Oare aceste dou fapte au vreo leg tur între ele? Probabil c vizionarea filmelor S.F. a dus la concluzia c orice microcip se implanteaz în corpul uman pentru a da informa ii despre respectiva persoan . Ei bine, nu este chiar a a. Dac ave i la îndemân un telefon care suport un card de memorie, pute i s în elege i foarte u or în ce const un microcip. Un astfel de card de memorie, cu o capacitate mult mai mic de stocare a informa iilor poate fi foarte u or inserat în textura plastifiat a buletinului. Asta înseamn c acel buletin va putea s primeasc o encriptare deosebit ( parolare mai pe în elesul necunosc torilor), va fi mult mai bine protejat i mult mai u or de folosit în diverse ipostaze. S v dau un exemplu practic :

merge i la cump r turi, sta i jum tate de or la coad la cas , ajunge i acolo i vi se emite un bon, apoi merge i la ghi eul de informa ii pentru a vi se emite factura fiscal . Acolo da i peste o persoan stresat la maxim care poate în acel moment nu are aten ie distributiv . Vi se ia buletinul, este introdus CNP-ul în baza de date, se cite te o cifr gre it de pe buletin, merge i la bancul de probe i vi se spune c factura este gre it . V întoarce i la ghi eul de informa ii, da i peste aceea i persoan stresat care v trateaz indiferent. V enerva i i v strica i întreaga zi. Iat i un exemplu din viitorul apropiat : merge i la cump r turi, ajunge i la casa de marcat, vi se cere buletinul, este scanat microcipul, vi se emite atât bonul cât i factura fiscal , merge i la bancul de probe cu un act valid i a i plecat ferici i acas . Nu vi se pare mult mai simplu?

Nu putem spune c ideea microcipului nu are i p r ile ei proaste, dar punând în balan , vom vedea c unii oameni, al turi de Biseric , fac din ân ar arm sar neîn elegând fenomenul în sine. Este clar c vor fi i gre eli de encriptare ale acestor microcipuri i gre eli de scanare, dar pe lumea aceasta nimic nu este perfect. Ce r u ne poate face un buletin mai sigur? Ce r u ne poate face un suport virtual încastrat într-o bucat de carton plastifiat? Dac este atât de grav problema acestui microcip, atunci de ce au fost acceptate card-urile de orice fel? Oare acestea nu merg pe acela i principiu? R spunsul la ultima întrebare este cu des vâr ire da. Un card are integrat un cip.

Înc o idee i am terminat aceast critic sup r toare pentru unii. De ce se

**

spune oare c acest microcip ne va minimaliza intimitatea? Crede i c identificarea i identitatea noastr au vreo leg tur cu intimitatea? Crede i c inserând vreo microcamer de filmare statul va putea s ne tie toate secretele? Introduce i buletinul în portofel i portofelul în buzunar i orice camer video î i va pierde sensul. Scanarea retinei i a amprentei digitale vi se pare ceva ie it din comun? Înseamn c nu a i fost niciodat la un control oftalmologic sau la o încorporare. Când merge i la un laborator oftalmologic i vre i s v face i o pereche de ochelari, un instrument electronic v scaneaz cu acuitate m rit retina pentru a depista tipul de boal pe care o ave i. Acela i aparat v va scana retina pentru a v defini i mai ales proteja identitatea.

A adar oameni buni, nu refuza i echipamentele electronice care v pot u ura via a, ci doar pe cele care într-adev r prezint un risc m rit datorat radia iilor sau substan elor toxice.

a, ci doar pe cele care într-adev r prezint un risc m rit datorat radia iilor

*

Evolu ia ne las în urm cu 20 de ani i num r toarea continu

De ce ne l s m absorbi i de o lume a III-a a s r ciei i a rudimentarului?

Ar trebui s ne punem aceast întrebare în fiecare minut sau poate chiar în

fiecare secund . România este într-adev r o ar s rac

spusele domnului Emil Boc. Cultural vorbind, România nu tie s conserve i nici s îmbog easc fondul de care dispune. Social vorbind, înc ne comport m ca în Evul Mediu. Politic vorbind, înc suntem condu i de apar in tori ai comunismului. Din punct de vedere sportiv, înc ne mai baz m pe talentul tinerilor i nu pe o preg tire de specialitate sau pe o infrastructur serioas . Arta româneasc este i ea într-o perioad de stagnare. Copiem tehnologia, dar nu o putem îmbun t i pe teritoriul rii noastre.

am în eles acest lucru din

Nu o s m refer decât la dou dintre domeniile de mai sus : domeniul economic i cel cultural. În cazul domeniului economic, domeniu care r mâne dominant pentru criza actual , trebuie s ne referim la agricultur . Din p cate, agricultura noastr a r mas la un stadiu arhaic. Atât cultura plantelor cât i cre terea animalelor sunt cât se poate de demodate. Urm ream la televizor un reportaj despre o ferm din Canada. Aici vacile erau mulse de un robot, sc rpinate de un robot, chiar i balega era cur at de un robot. Îngr mintele se f ceau prin dezagregarea natural a frunzelor c zute din pomi care nu erau l sate s acopere bulevardele i trotuarele, ci folosite. Apa rezultat din acest proces era i ea purificat i refolosit , iar microorganismele din ea erau puse la treab . Noi nu suntem în stare s recicl m hârtiile, ce s mai zicem despre frunzele de pe strad . Nu suntem în stare s ne sp l m pe mâini atunci când mulgem vaca. Nu suntem în stare s folosim îngr minte naturale care s nu d uneze în niciun fel s n t ii noastre i mai ales a copiilor no tri. Ce preten ii de ar civilizat mai putem invoca?

Trec acum la domeniul cultural i vorbim despre monumente arhitectonice l sate s se d râme natural. Ele sunt prea scumpe pentru a fi cump rate, statul nu investe te niciun leu pentru a le reface i conserva, ceea ce înseamn c se st i se a teapt d râmarea lor natural pentru a putea fi refolosit terenul bun pe care îl ocup . De asemenea vorbim despre c r i i manuscrise care sunt "p strate" în praful unor pivni e de biblioteci. Al ii reu esc s refac manuscrise vechi de mii de ani i apoi s le fotocopieze în a a fel încât ele s nu fie atinse nici m car de un fir de praf, noi nu

*$

suntem în stare s scan m 500 de mii de c r i i s le tergem de praf. Actualii no tri oameni de cultur se plâng de pensiile prea mici pe care le au i de faptul c nu vor mai putea s munceasc pân la adânci b trâne i în loc s for eze mâna statului în sensul îmbog irii fondului cultural i a p str rii tinerilor cu adev rat talenta i în ar .

Cum s nu r mânem în urm cu evolu ia când min ile noastre luminate lucreaz pentru marile puteri interna ionale? tia i c cel mai sub ire monitor LCD din lume a fost proiectat de un român? Ei bine afla i acum. Cump r m tehnologii înalte de sunet i imagine i habar nu avem cum sunt f cute. Nici m car nu tim s le repar m. Doamne fere te s vi se strice un aparat i s -l duce i la garan ie. O s fie trimis la Bucure ti, la reprezentan a oficial a firmei produc toare. În cazul cel mai r u, el nu va putea fi reparat nici m car în capital , ci va fi trimis undeva în UE pentru a fi reparat. i dac a i sta s vede i despre ce defec iune este vorba, v-a i da seama c o putea i repara singuri sau la electronistul Gheorghe care st la dou sc ri distan . Acela i electronist ar putea s - i promoveze cu succes ideea repara iei sau poate ideea de îmbun t ire a produsului în a a fel încât data viitoare el s nu se mai strice. Asta l-ar costa doar câteva ore de navigare pe Internet. Dar cum poate electronistul Gheorghe s se compare cu puternica firm de renume interna ional când lui îi este fric de modernitate?

Doar în momentul în care vom avea curajul s ne ridic m din aceast stare de lene, vom putea s începem s mic or m diferen a calculat în decenii care ne desparte de lumea modern . Pân atunci continu m s fim o pia bun de desfacere pentru produse. Sunt con tient c aceast schimbare nu va avea loc în urm torii 50 de ani i chestia asta m face s fiu indiferent fa de aceast problem .

*%
*%

Ce se mai fur prin România?

Ce se mai fur prin România? Dac în România comunist se fura cât se putea de

Dac în România comunist se fura cât se putea de mult, acum se fur cât se poate de u or. Vre i s începem de jos în sus sau de sus în jos?

Propun s începem cu un furt recent i foarte celebru : unitatea militar pr dat din care s-au furat arme de foc. V gândi i c a prinde un ho de arme este lucru u or? Ei bine a a ar trebui s fie pentru c , spre deosebire de alte obiecte, armele nu sunt chiar atât de u or de ascuns, mai ales când ele sunt furate în cantit i mari. i pân la urm , pentru ce s furi ni te arme tocmai din unitatea militar ? De ce s nu le furi dintr-un magazin de specialitate? Riscul ar fi fost mult mai mic i distrac ia la fel de mic . Ipotezele cu privire la acest furt sunt distractive. Dac a i urm rit jurnalul de tiri a i v zut c se presupune c ho ii au fost persoane din cadrul armatei, sau persoane care au vrut s fac o glum proast pe seama sistemului nostru de ap rare firav.

Hilar cazul acesta, hilare i ipotezele, hilare i simul rile televiziunilor care au reu it s "fenteze" filtrele de poli ie, având o arm în portbagajul ma inii. Hilar faptul c s-a furat tocmai din Ciorogârla. Un nume predefinit pentru a produce râsul.

Haide i s trecem mai departe i s vedem ce se mai fur prin România. Se fur aproape orice, mai pu in mâncarea de la gura omului la modul direct. Se fur pensiile b trânilor, se fur salarii stocate pe carduri de debit, se fur banii de pe cardurile de

*&

credit, se fur identit ile, se fur produse din magazine, se fur ma ini, se fur animale, se fur terenuri, se fur , se fur , se fur . Mai ti i cazul furtului bancomatului? Mai ti i cum acest bancomat a fost pur i simplu scos din peretele în care era încastrat? i care ar fi culmea furatului din România? S furi de la punga ul suprem.

În trecutul nu prea îndep rtat s-a întâmplat furtul secolului în România : i-a fost

Cum este posibil ca el, marele escroc, el marele acuzat

în cazuri de mit i furt de bani de la statul român, el marele voievod i mai apoi chiar sfânt, el Dumnezeul fotbalului i al afacerilor imobiliare, el traficantul de arme din perioada comunismului, într-un cuvânt CIOBANUL, s fie jefuit în asemenea hal? Ce s-a ales oare de s racii paznici personali ai lui Gigi? Ce s-a ales oare de firma BGS care oricum era în proces cu Gigi? Nu tim i nu vom putea ti niciodat pentru c totul s-a mu amalizat înc de la început. Cert este c pân i t ticul furtului i-a g sit na ul.

furat ma ina lui Gigi Becali

Furtul de identitate a ajuns i el pe t râmurile mioritice. De ce s încerc m s ne mai protej m portofelele în autobuze, sau în locurile aglomerate? P i, nu mai avem de ce, pentru c oricum, spre deosebire de identitate, totul este banal, totul î i pierde sensul. Vre i s v proteja i identitatea? Trebuie s ti i c cea mai u oar cale de a fi furat este calea online : da i datele din buletin sau de pe cardul de debit sau credit pe un site, fie c este un magazin online sau vreo ofert venit pe e-mail i în momentul imediat urm tor, identitatea dumneavoastr este preluat i copiat . Mai apoi este folosit în diverse scopuri financiare. Vre i s v proteja i identitatea? Atunci încerca i s evita i dezv luirea datelor din buletin în mediul virtual sau în orice alt mediu suspect.

Lucrul care deranjeaz cel mai mult este acela c furturile la nivel înalt sunt foarte rapid mu amalizate i mult prea pu in promovate în jurnalele de tiri. Ar trebui s existe mult mai mult colaborare între institu iile care investigheaz asemenea cazuri i popula ie. Oamenii ar trebui s înve e cum s se protejeze de marile furturi, nu de furtul de portofel din autobuz care nu aduce cine tie ce pagube pe timpul crizei.

*'
*'

Copiii români - str ini în România

Este clar c românii sunt înc priva i de plec rile frecvente în rile str ine. Chiar dac trecerea grani ei se face mult mai u or decât în trecut (la ora actual doar cu buletinul), cursul vie ii nu ne permite s plec m în str in tate decât poate într-un concediu sau forta i de un serviciu bazat pe rela ii interna ionale. Probabil c în momentul în care vom reu i s cunoa tem mult mai bine Europa, vom putea vorbi i despre un plus cultural i un schimb intercultural ceva mai intens mai ales pentru tineri.

Exist i reversul medaliei. Vorbim aici despre cei care ajung doar în vacan e s - i viziteze ara natal . Românii pleca i în str in tate sufer la fel de mult de lipsa timpului liber precum suferim i noi. Mai mult, unii dintre ei sunt pleca i acolo împreun cu toat familia. Copiii români muta i sau n scu i acolo în str in tate au parte, în majoritatea cazurilor, de un destin negru. Din p cate, ace ti copii ajung s fie nevoi i s se întoarc în ar din cauza vie ii grele pe care p rin ii lor o au peste hotare. Nu ar fi nicio problem dac venirea copiilor acas nu ar avea consecin e grave pentru ei.

Cred c am dreptate atunci când spun c lucrul cel mai r u pentru un copil este ca acesta s fie mutat de la o coal la alta. Mul i p rin i încearc s asigure o continuitate în cursul colii pentru copii. Nu numai c nu îi mut de la o coal la alta, ci evit s îi mute de la un profil la altul. Felicit ri acelora care reu esc acest lucru.

Haide i s ne întoarcem la oile noastre. Ce se întâmpl cu un copil care se întoarce în ar dup iva ani de coal în str in tate? În primul rând acel copil este

rupt de ambientul cultural în care era obi nuit s tr iasc . Din acest ambient fac parte prietenii, profesorii, colegii i multe alte elemente. În al doilea rând, acest copil sufer ocul agresivit ii din România i al lipsei de cultur . Dac a i urm rit la TV declara ia unui astfel de copil, probabil c a i auzit spusele lui : " Am venit în ar i nu pot s m obi nuiesc cu noii colegi de la coal . Nu pot s ascult aceea i muzic pe care o ascult ei (se referea la manele), nu pot s fac fa la num rul mare de informa ii pe

Într-adev r coala de aici este foarte

care nu le am i care îmi trebuie la coal preten ioas .

".

Din p cate, aceast situa ie nu ne face cinste. tiam c sistemul de înv mânt din România este unul deosebit de complex i programa colar este foarte înc rcat spre deosebire de programele colare europene. Anturajul în care este for at s intre un astfel de copil nu îi ofer nici urm de ospitalitate sau de toleran . Profesorii sunt i ei superficiali în cazul acestor copii. Oare exist vreo solu ie pentru aceast problem ?

Presupun c solu ia copiilor de a se putea readapta în ar este coala particular . P rin ii vor trebui s trimit bani în ar pentru a- i ine copiii la colile particulare,

*(

coli care pot asigura un ambient cât de cât apropiat de cel european. P rerea mea este c sistemul de înv mânt particular ar trebui s fie într-un fel copiat de cel de stat.

Înc un aspect i închei articolul. Am observat c , în mod nea teptat, un copil educat în str in tate este mult mai cult decât unul educat aici în ar . Cu toate c acolo nu se pune accent pe cultura general , ci mai mult pe specializarea profesional , acei copii dau dovad de o educa ie mult mai bun . Fac un apel c tre profesori : haide i s încerc m s în elegem c fiecare copil este diferit i trebuie tratat ca atare. Nu trebuie s mai facem tot felul de discrimin ri pe tot felul de teme. Este bine s facem uneori rabat de la normele programei colare i s ne apropiem mai mult de necesit ile i posibilit ile copilului pentru care pân la urm suntem considera i a fi un al treilea p rinte.

*)

Ceea ce nu te omoar , te face mai puternic

Tr im într-o lume a intrigilor, a ignoran ei, a vicleniei i a ilegalit ii. Ce poate face un om corect într-o lume mincinoas ? Cam a a ar trebui s ne întreb m în momentul în care dorim s p str m ac iunile noastre în limita impus de lege.

Titlul acestui articol este atât de puternic materializat în ziua de ast zi încât putem spune c acest slogan chiar ne conduce. Dac nu murim de foame în perioada de criz , atunci înseamn c suntem mai puternici la capitolul economii. Dac nu ne l s m atra i în jocurile corupte ale unor oameni importan i, înseamn c devenim mai puternici decât ei. Dac nu ne abandon m sau nu ne pierdem orice speran în a l sa ceva urma ilor no tri, înseamn c avem o voin mai puternic . Aceast în iruire de exemple ar putea continua i presupun c ar fi destul de lung , dar în acela i timp plictisitoare.

Cam ce poate s fac un om corect într-o lume mincinoas ? Începe prin a- i p stra calmul i prin a- i st pâni furia în fa a celor care nu au încredere în el i, mai mult, în fa a celor care vor s -i demonstreze contrariul. Continu prin a nu se l s dus de valul aprecierilor sau al "pup turilor în fund", val care îl conduce în mijlocul unor jocuri i al unor min i periculoase. În tot acest timp î i p streaz respectul fa de statul din care face parte, fa de legile impuse de acel stat i fa de concet eni. Ajuns s nu se mai sperie de persoanele care încearc s -i pun be e-n roate, acel om scap de tot mai multe bariere i complexe. Ajunge s tie s î i aleag oamenii de încredere, prietenii i du manii. Dac pe prieteni îi trateaz cu tot respectul din lume, pe du mani îi pune la zid mereu i apoi le întoarce spatele. În felul acesta este corect atât fa de prieteni cât i fa de du mani, acestora din urm nevrând s le cauzeze vreo traum .

Este bine de tiut c în fa a oamenilor corec i, care sunt foarte pu ini în România de ast zi, orice mincinos se autopedepse te. Normal c o minciun care nu î i atinge scopul se poate întoarce foarte u or împotriva mincinosului. Mai mult decât atât, mincino ii sunt i ei oameni care au con tiin . Orice e ec aduce o mic traum i orice minciun r mâne i încarc o con tiin deja pe jum tate plin .

Revenind la paragraful anterior, trebuie s continui ideea i s spun c un om corect este caracterizat de tupeu. Oare ce înseamn acest tupeu? Înseamn c va avea siguran a de sine, st pânirea de sine i capacitatea de a discuta cu orice tip de persoan . Dac un astfel de om va vrea s discute personal cu Pre edintele rii, el va ajunge s discute cu acest om foarte u or. De ce? Pentru c nimeni nu va putea vreodat s îl acuze de interese personale ilegale, nimeni nu va putea vreodat s -l acuze de corup ie la nivel înalt. Nimeni nu va reu i s îi creeze o imagine urât care s -l fac pe Pre edinte s nu doreasc un schimb de cuvinte cu acest om. Omul corect tie cum s spun verde în fa tot ce are de spus. Acest lucru îl face s fie v zut de al ii cam a a : "Omul sta are pile i spate c altfel nu ar fi putut el s ajung aici. Oare de cine este trimis sta? Oare o s vin s ne ia locul? Oare cât pag a dat? Ce or fi

*

fost p rin ii lui de are el a a un tupeu?", i felul acesta de bârf ar putea continua.

S în elegem oare c un astfel de om nu poate fi descris decât prin propozi ii

El ridic tot felul de întreb ri care nu î i au sensul i

r spunde acestor întreb ri prin simpla lui prezen fizic . În mod indirect, cei care î i

pun asemenea întreb ri vor afla r spunsul de la cei care l-au primit automat, f r s întrebe ceva. De obicei ace tia din urm sunt superiori în societate celorlal i.

interogative? În niciun caz

În ultim stadiu, un om corect ar putea s modifice ideologia unui grup restrâns de persoane urmând ca mai apoi s a tepte o minune care s schimbe fa a întregii lumi. Este clar c numai o minune ar putea ajuta un om corect s transforme o lume mincinoas i s o recreeze dup chipul i asem narea lui. Probabil c religia este singura care ne poate furniza un asemenea exemplu în persoana Mântuitorului Iisus Hristos. P cat îns c nici m car aceast imagine nu mai este pur , fiind voci care încearc s demonstreze contrariul i s r stoarne peste noapte o întreag tradi ie.

i s r stoarne peste noapte o întreag tradi ie. Aceasta este, dup p rerea mea,

Aceasta este, dup p rerea mea, imaginea unui om corect

Suntem oameni sau mingi de ping-pong?

Suntem arunca i zi de zi dintr-o parte în alta, dintr-un col în altul, dintr-un birou

în

altul, de la o u la alta

Dac personaliz m o bil de ping-pong i îi urm rim

mi

carea pe masa de joc, ne aducem aminte de situa ia noastr de zi cu zi. Înc de când

ne

trezim, grijile ne trimit cu gândul de la o activitate la alta. Ie im din cas i ajungem

la serviciu. Aici g sim al i juc tori de ping-pong în persoana efilor no tri.

Într-o ar atât de pu in organizat cum este România, fiecare om poate fi asem nat cu o minge de ping-pong. Cel mai important om al rii, în persoana Pre edintelui, este o minge jucat de for ele europene. El nu numai c trebuie s respecte direc ia impus de acestea, dar este nevoit s se izbeasc de fileul datoriilor financiare i al evolu iei deficitare de fiecare dat când nu respect aceast direc ie. Cel mai grav este faptul c uneori mingiulica simpatic p r se te masa de joc i sufer lovindu-se de p mânt. O astfel de lovitur este suferit de Pre edinte atunci când

for ele care îl conduc gre esc direc ia. Iat i analogia : jocul a mers foarte bine pân

când Europa a intrat într-un u or conflict cu Rusia. În acest moment toate mingiu ele

de joc au s rit de pe mas i s-au lovit de o criz a gazului. Din fericire, jocul i-a

reluat cursul lini tit destul de rapid datorit unor jocuri i diploma ii care ne cam dep esc.

Trecând la clasele sociale inferioare, mingiu ele de ping-pong sunt mult mai u or de manevrat. Ele sunt mult mai ascult toare i mult mai sensibile. Cet enii sunt juca i pe mesele intereselor înalte. Jocul este mult mai rapid la acest nivel i , a a cum este normal, implic mult mai multe zboruri de pe mas i lovituri la aterizarea pe p mânt. Multe mingiu e sunt sparte, altele au ghinionul s fie c lcate în picioare

Exist o minge de ping-pong care pân acum ceva timp era pus în vitrin ,

cercetat i protejat . Ea purta numele de "Tradi ie" i, cu toate c era pr fuit i

În ultimul timp, aceast minge a intrat în

joc. A început s fie criticat , aruncat mai mult pe p mânt decât pe masa de joc i c lcat în picioare de ni te juc tori indiferen i. Din cauza vechimii i a vie ii lini tite de pân atunci, aceast mingiu a cedat rapid, s-a spart i a fost aruncat într-un co

de gunoi, într-o "mocirl adânc ". Aceast mingiu va intra cândva într-un proces de reciclare.

alterat de timp, ea î i p stra locul de cinste

Oamenii simpli sunt cei care pot reface aceast mingiu , cei care o vor recupera, repara i repune în joc. Din p cate, acest lucru nu va fi posibil doar atunci când de sus în jos va avea loc un proces cât se poate de puternic de schimbare de roluri. Dac ne reg sim puterea i încrederea în propriile puteri, vom sc pa de rolul de mingiu de ping-pong i vom trece la un rol mai bun, cel pu in de palet de ping-pong. Abia atunci vom fi în stare s recuper m mingiu ele vechi i stricate i vom ti cum s le repar m i s le readucem în actualitate i la mod (lucru aproape imposibil).

*

O s m întreba i de ce este atât de important tradi ia. Eu o s v r spund c f r tradi ie nu exist prezent i nici viitor. Dac reu im s scoatem pe pia o inven ie, acest lucru se datoreaz cercet rii atente a tradi iei. Invent m un LCD foarte sub ire i îl brevet m. Ce presupune acest lucru? În primul rând, trebuie s tim ce înseamn un

LCD i cum a fost el proiectat i gândit prima dat . Mai departe, trebuie

cunoa tem istoria i evolu ia i abia dup aceea s încerc m s îl îmbun t im. Iat la

s -i

ce

ne

ajut

tradi ia

Din cauza faptului c prelu m idei din str in tate f r s le raport m la tradi ie, tradi ia se pierde i personalitatea cultural a rii se duce de râp . Vede i exemplul înv mântului. Am l sat în mocirl un înv mânt recunoscut la nivel interna ional ca fiind bun i am preluat idei inovatoare str ine care din p cate se potrivesc exact ca nuca-n perete în scheletul nostru cultural, social i poate chiar politic i economic.

Una este s preiei ni te idei noi i s le prelucrezi în a a fel încât s respecte normele specifice sistemului rii tale i alta este s preiei ni te idei i s le prezin i ca fiind ideale f r ca m car o secund s te gânde ti la impactul lor asupra tradi iei.

le prezin i ca fiind ideale f r ca m car o secund s te gânde

Vânt de prim var

Iat vine prim vara i cu ea vremea urât . A a cum se întampl de câ iva ani încoace în zona de sud a