Mistretul se vaneaza la apropiere, la panda si in goana, cu gonaci sau caini. Oricare ar fi metoda adoptata, mistretul se ocheste in torace.

Nu se trage din fata, deoarece este greu de nimerit, iar exemplarul ranit moare la departare de locul impuscarii, fiind greu de gasit si extrem de periculos. Vanatoarea de mistreti la goana este metoda cea mai frecvent utilizata. Inainte de inceperea vanatorii, se stabileste in ce zona stationeaza mistretii in ziua respectiva. Acest lucru se realizeaza prin inconjurarea diferitelor zone si urmarirea urmelor lasate de mistreti: urme lasate de copite, urme lasate prin frecarea lor de arbori, prezenta culcusurilor si resturilor de mancare. Vanatorii trebuie sa cunoasca trecatorile mistretilor si directia in care ei isi gasesc refugiul atunci cand sunt deranjati. Trecatorile trebuie sa fie ocupate de vanatori in liniste. Daca vanatoarea are loc la munte trebuie avut in vedere directia vantului, ca acesta sa bata de la vanat spre vanator. In zonele de munte, pentru a atrage mistretii, zona respectiva trebuie momita cu mancare. Vanatoarea la goana cu gonaci Numarul gonacilor nu trebuie sa fie mare. Ei trebuie sa cunoasca terenul si sa fie disciplinati. Asezarea lor in goana are loc dupa ce s-au asezat vanatorii. O metoda recomandata pentru zonele de forma lunga, in care trecatorile mistretiilor se cunosc bine, se aseaza 3 linii de vanatori la distanta de 200-300 m una de cealalta. Linia 1 este ocupata de vanatori incepatori, iar in linia 3 de vanatori experimentati. Astfel, mistretii vor trece usor de linia 1, in linia 2 vor trece mai greu unde cativa vor fi impuscati, dar in linia 3 vor fi cei mai multi impuscati. Toti vanatorii vor avea satisfactia de a fi tras, iar metoda aceasta da rezultate bune. Pentru siguranta, se aseaza cativa vanatori la trecatorile din spate, nu mai mult de trei, deoarece mistretii solitari au obiceiul sa treaca peste linia de gonaci. Aceasta metoda poate fi practicata numai pe teren denivelat, cele trei linii fiind asezate in trei paraie paralele, incat gloantele trase dintr-o linie sa nu poata ajunge la linia urmatoare. Vanatoarea la goana cu caini Cainii trebuie sa fie dintre cei ce gonesc mistretii, sa nu se ia dupa urme de caprioara sau iepuri. Cainii trebuie sa fie de talie mica, rasa basett sau foxterrier, care nu au capacitatea de a alerga pe raza mare, cu simtul olfactiv dezvoltat, indrazneti si tenace, galagiosi, cu parul aspru care le permite sa goneasca prin desis. Exista cazuri in care mistretii batraini, cei solitari, se intorc sa infrunte cainii. In acest caz, cainii latra pe loc. Un singur vanator cu experienta si curajos se deplaseaza catre acel loc sa umpuste mistretul, nu mai multi ca sa nu se produca accidente. Urmele proaspete de mistret se urmaresc in goana cu cainele alaturi. Pentru ca vanatoarea sa aiba succes, se folosesc caini in numar mic si disciplinati. Un numar mare de caini nelinistesc terenul, alungand mistretii in diferite directii. Iarna, cand stratul de zapada este mare, nu se utilizeaza caini de talie mica, putand fi foarte usor atacati si raniti de mistreti. Vanatoarea la panda Vanatoarea la panda clasica se practica in august, la culturile de porumb si cartofi unde mistretii produc pagube. Panda se realizeaza noaptea, atunci cand mistretul isi cauta hrana necesara. Fiind intuneric se pot comite erori prin impuscarea animalelor domestice, prin ranirea vanatului, care pe timp de noaptea este greu de urmarit si se poate pierde. Din punct de vedere al eticii vanatoresti nu se recomanda aceasta metoda deoarece deseori se impusca femela. Inainte de inceperea vanatorii, trebuie cunoscut punctul unde ies mistretii din padure. Mistretii, la iesirea din padure, cerceteaza bine zona de pericole, si apoi intra in lan. De aceea, vanatorul se aseaza la o distanta de cateva sute de metri ca sa nu fie simtit si se intoarce noaptea cand mistretii au intrat in terenul unde se hranesc. Sansele apropierii de mistretul care se hraneste sunt destul de mari, deoarece, atunci cand mananca sunt mai putin atenti. Lumina lunii ajuta foarte mult vanatoarea la panda. Panda la hranitoare, se incepe din vara. Terenul se momeste cu hrana, cu regularitate, pe masura ce se consuma. Cand a inceput sezonul de vanatoare se face panda in apropiere, cand mistretii se apropie de hranitoare. Nu se trage in ei, decat atunci cand se indreapta spre hranitoare, vanatorul cunoscand traseul mistretilor catre hranitoare. Impuscarea lor la hranitoare ii poate alunga din zona respectiva. Panda la hranitoare, se practica foarte bine in ianuarie-februarie, atunci cand mistretii isi agonisesc mai greu hrana necesara. Panda la scaldatoare se practica dimineata cand mistretul se intoarce in padure, venind de la camp, unde a mancat. Se utilizeaza un observator inalt de 40-50 m distanta de la scaldatoare, pentru ca vanatorul sa nu fie simtit. Aceasta metoda se practica ziua. Panda la arbori cu fructe se practica atunci cand nu este fructificatie generala de stejar si fag, dar

exista arbori care au ghinda, jir, meri sau peri padureti. Panda se face in apropierea acestora. Vanatorul se camufleaza bine si sta in liniste pana cand are ochi liber catre mistret. Panda la ramaturi se practica ziua. Mistretii au obiceiul de a continua ramatul seara acolo unde au mai ramat in dimineata precedenta. Daca s-a identificat o ramatura proaspata, se poate sta seara la panda in apropierea ei. Vanatoarea la panda reuseste numai daca pe teren este liniste, vanatul nu este tulburat si vantul bate in favoarea tragatorului. Aceasta metoda se poate aplica ziua. Vanatoarea prin apropiere nu este o metoda aplicata mistretului, acesta fiind, in general, animal de noapte. Intalnirile cu mistretul pe lumina sunt rare si intamplatoare. Vanatoarea pe urma Se practica dimineata dupa ninsoarea din timpul noptii. Pe zapada moale si proaspata, mergand cu atentie si in liniste dupa urme, se poate impusca mistretul in culcus. Nu se incepe urmarirea inainte de ora 9-10 cand mistretii s-au culcat. Daca vanatorul ia o urma veche de seara, umbla peste tot unde a umblat mistretul noaptea. Daca ninsoarea a incetat dupa-amiaza sau seara, este un dezavantaj. Mistretul se ocheste in torace. Nu se trage din fata, deoarece nu este usor sa-l nimeresti in creier. Lovit in maxilar, mistretul pleaca mai departe si moare, undeva, de foame. Mistretul este rezistent la impuscatura. Urmarit imediat dupa ce a fost lovit, isi aduna puterile si pleaca mai departe. Este indicat ca urmarirea sa fie inceputa numai dupa 2-3 ore. In acest fel, scade pericolul unui eventual atac. De multe ori se intampla ca, atins fiind de glont, dupa ce a cazut si se zbate, sa se ridice si sa plece distanta de kilometri, fara sa mai poate fi gasit. Se recomanda sa se traga imediat ce se ridica in picioare. Valorificarea vanatului Mistretul impuscat, este vanatul care se altereaza cel mai repede. O singura noapte de toamna dupa impuscare, face ca toata carnea sa se altereze. Eviscerarea trebuie facuta imediat dupa care animalul se atarna de bot de o prajina, pentru scurgerea sangelului. Toracele se deschide, sprijinindu-l cu un bat pentru a se raci si aerisi mai repede. Daca mistretii sunt atarnati de picioarele din spate, atunci sangele s-ar aduna in cosul pieptului, accelerand alterarea. Cand se impusca mai multi mistreti, la transport nu se pun unul peste altul. Trofeul la mistret este constituit din coltii arma, coltii ascutitori, parul lung din coama si pielea preparata covor, cu capul montat intreg. Deoarece coltii-arma intra adanc in maxilar, botul se taie cu 20 cm in dosul coltilor, pentru a nu se atinge radacina. La prepararea covorului din piele, se acorda atentie parului din coama, sa nu fie smuls, cum se intampla de multe ori. In cazul unor trofee de valoare, la prepararea covorului din piele, coltii se scot si se inlocuiesc cu altii de calitate inferioara sau cu colti falsi. Din parul de pe coama se confectioneaza trofee pentru palarii vanatoresti. Evaluarea coltilor de mistret Lungimea coltilor-arma (maxilarul inferior). Se masoara cu precizie de 1 mm, curbura exterioara, de la radacina spre varf. Daca varful este rupt, se masoara cat a ramas. Se face media lungimilor celor doi colti, iar fiecare centimetru este un punct. Latimea coltilor-arma se masoara cu sublerul, cu o precizie de o zecime de mm, in punctul unde coltul are latimea cea mai mare. La mistretii tineri, acest punct va fi aproape de radacina. Se evita eventualele ingrosari anormale, care ar da valori necorespunzatoare. Media latimii celor doi colti, exprimata in milimetri, se inmulteste cu 3 si se obtin punctele. Circumferinta coltilor ascutitori se exprima in centimetri, masurandu-se cu precizie de 1 mm. Punctul masurarii este acolo unde circumferinta este cea mai mare, evitandu-se si aici ingrosarile anormale. La mistretii adulti, grosimea maxima este in imediata apropiere a portiunii tocite. De data aceasta, nu se mai face media rezultatelor la cei doi colti, ci fiecare intra in formula separata. Un centimetru este un punct. Supliment de puncte pentru frumusete se acorda pentru coltii mari, simetrici, dar mai ales pentru cei ascutitori, inclusiv curbura acestora. Se pot acorda de la 0 la 5 puncte. Penalizari se aplica pentru coltii-arma proveniti de la mistretii tineri, coltii lor avand latimea cea mai mare la radacina, si pentru coltii ascutitori rau conformati, scurti. Penalizarea poate fi de 0-10 puncte. Cele mai valoroase 25 trofee de mistret din Romania expuse in Marsilia (M), Bucuresti (B), Nitra (N), Plovdiv (P):

Nr loc.Locul vanarii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Ciornuleasa Ilfov Radulesti Vrancea Bihoci Zizin Casciorele Ilfov Marghita Barbosu C. Severin Crevedia Lapusnic Hunedoara Orjovoaia Prahova Garcin Brasov Vama Buzaului Brasov Pausa Bihor Milcov Olt Tarlung Isaccea Calata Cluj Adam Galati Hagota Sanmihai Bistrita Porumbacu Sibiu Suha Mare Suceava Pralea Bacau Sighisoara Mures Rasca Suceava

Anul vanarii 1978 1969 1979 1923 1977 1960 1979 1974 1976 1960 1980 1962 1979 1976 1965 1970 1971 1979 1967 1978 1967 1965 1975 1954 1971

Punctaj C.I.C. 144,00 142,85 141,05 138,95 138,87 137,65 137,50 136,95 136,80 136,50 136,50 136,25 135,85 135,65 135,40 135,15 134,90 134,45 134,40 134,40 134,00 133,90 133,90 133,50 133,45

Expozitii N, P B, P P P B, N, P M, B, N, P P P B M, B, N, P P B, N, P P B, N, P P M, P B, P N, P P B, P B, P M, B, P M, B, P M, B, P B, P

Cele mai valoroase 25 trofee de mistret din lume, expuse in Florenta (F), Marsilia (M), Budapesta (BP), Bucuresti (B), Nitra (N), Plovdiv (P), Nrnberg (N):

Nr. loc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Locul vanarii Bulgaria Burgas (I) U.R.S.S. Primarie (I) Romania Ciornuleasa (I) U.R.S.S. Moskovski Raion (II) U.R.S.S. Primorski Raion (III) Bulgaria Ludagorre (II) Romania Radulesti Vrancea (II) Lituania Prienaj (I) Iugoslavia Prokletije (I) Polonia Lucam (I) U.R.S.S. Hovaling (IV) Bulgaria Ljutasshir (III) Romania Bihaci (III) Polonia Krasinzyn (II) Polonia Brzegi Dolne (III)

Anul vanarii 1982 1976 1978 1976 1956 1973 1969 1969 1989 1980 1979 1982 1979 1967 1963

Punctaj C.I.C. 150,30 149,20 144,00 143,65 145,25 143,00 142,85 142,30 142,80 142,00 141,95 141,05 141,05 140,85 140,60

Expozitii N P N, P, N P P M, B, P B, P, N N N P P BP P N B

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Polonia Preszow Debica (IV) Polonia Lutowiska (V) Bulgaria Berkovita Mh (VI) Bulgaria Drajnavo (V) U.R.S.S. Krim Germania Harelberg (I) Romania Zizin (IV) Romania Cascioarele (V) U.R.S.S. Ianova (VI) Bulgaria Sadovita (VI)

1971 1956 1967 1978 1976 1972 1923 1977 1976 1980

140,00 139,75 139,55 139,40 139,40 139,00 138,95 138,87 138,85 138,80

P N P N, P P P P B, N, P P P