Sunteți pe pagina 1din 58

Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de Inginerie Electric i tiina Calculatoarelor

as. univ. dr. ing. Ioan Ungurean


ioanu@eed.usv.ro www.eed.usv.ro/~ioanu

Luni, amf. DL, 8.00-10.00 1 Introducere in Linux 2 -Instalare Linux Mari, laborator C303, 8.00-10.00 3 Utilizarea sistemului Linux 4 Lucrul cu fiiere i directoare 5 Drepturile de acces pentru fiiere i directoare Miercuri, laborator C303, 8.00-10.00 6 Documentaia Linux 7 Un tur prin facilitile sistemului Linux 8 Editarea fiierelor

Joi, laborator C303, 8.00-10.00 9 Comenzi shell 10 Lucrul cu procese

Vineri, laborator C303, 8.00-10.00 11 Utilitare Linux 12 - Scripturi Shell

3. UTILIZAREA SISTEMULUI LINUX

Linux este un sistem de operare multi-user, multitasking Mai muli utilizatori pot sa execute mai multe taskuri in acelai timp, idepedent unul de altul Inainte de utilizarea sistemului, intotdeanua trebuie s ne logm (log in) Identificare pe baza de utilizator i parol Exist mai multe moduri de logare n sistem Consol: direct, cu ajutorul unui monitor, mouse i tastaturi ataate la sistem Terminal serial Conexiune prin reea

In majoritatea distribuilor Linux, consola emuleaz un numr de terminale virtuale Fiecare terminal virtual poate fi vazut direct ca o consol separat Fiecare utilizator poate utiliza terminale virtuale diferite Teminale virtuale: VT 1 through 6: login in mod text VT 7: login in mod grafic (dac este activat) Comutarea intre Vt se face cu Alt-Fn (sau Ctrl-AltFn dac suntem in X)

In Linux, totul se poate realiza prin introducerea de comenzi in consol Chiar si navigarea pe internet (accesarea paginilor web) Interfaa grafic utilizator (X Window System sau X) nu este necesar pentru funcionarea unui sistem Linux Dar este mult mai convenabil Pentru a trimite comenzi in X, se folosete un terminal emulator

Pentru a executa comenzi in mediul X, se deschide "terminal window" sau "terminal emulator" Emuleaz o consol text

Linia de comand indic faptul c sistemul este gata s accepte comenzi Poate fi configurat (se va discuta mai trziu) Este configurat implicit in funcie de distribuie Exemple: [user@host dir]$ dir$ $ # Dolarul ($) de obicei, nseamn: logat ca utilizator obinuit" Diezul (#) de obicei, nseamn: " logat ca root"

Comenzile Linux au urmtorul format: $ command option(s) argument(s)

CORECT 1. Separare $ mail -f personal $ who -u 2. Ordine $ mail -s test root $ who -u 3. Opiuni multiple $ who -m -u $ who -mu

GREIT
$ mail - f personal $ who-u $ mail test root -s $ -u who $ who -m-u $ who -m u

passwd: Schimba parola mkpasswd: Genereaz o parola aleatoare date, cal: Aflai data de astzi i afieaz un calendar who, finger: Aflai cine este activ (logat) n sistem clear: Cur ecranul echo: Scrie un mesaj pe ecran write: Scrie un mesaj pe alt ecran wall: Scrie un mesaj pe toate ecranele talk: Vorbete cu ali utilizatori din sistem mesg: Oprete/Pornete recepia mesajelor de la comenzile write, wall i talk

Comanda passwd permite schimbarea parolei

Parolele sunt importante pentru securitate trebuie s alegei o parol bun Minim 6 caractere Nu un cuvnt din dicionar, ziua de natere, etc ... Comanda mkpasswd genereaz o parol aleatoare

Comanda date afieaz data i ora curent

Comanda cal afieaz un calendar Sintaxa: cal [luna][an]

Comanda who afieaz cine este conectat pe sistem

Comanda finger afieaz informaii despre ali utilizatori Sintaxa: finger [user][@host]

Comanda clear terge ecranul

$ clear
$ echo Who wants to go to lunch? Who wants to go to lunch?

Comanda echo scrie un mesaj pe ecran


Comanda write afieaz un mesaj pe ecranul unui utilizator

$ write tux2 Message <ctrl-d>

Se folosete wall pentru a afia un mesaj pe toate ecranele utilizrilor


$ wall I'm back <ctrl-d>

Dac John vrea s vorbeasc cu Fred, introduce comanda:


$ talk Fred

Fred, de asemenea, n cazul n care dorete s vorbeasc cu John, introduce comanda:


$ talk john

Comand mesg controleaz dac ali utilizatori pot s ii trimit mesaje cu comenzile write, wall, talk sau prin direcionarea ieirii.

<backspace>, <ctrl-h> <ctrl-c> <ctrl-d> <ctrl-s> <ctrl-q> <ctrl-w> <ctrl-u> <tab>

Corecteaz erorile Termin comanda curente i se ntoarce in shell Oprete transmisia Se oprete temporar ieirea pe ecran Reia ieirea pe ecran terge ultimul cuvnt terge ntreaga linie Completare comanda sau nume de fiier

<sgeat sus> <sgeat jos> <sgeat stnga> <sgeat dreapta> <shift page-up> <shift page-down>

<Ctrl-R>

Comanda anterioar Urmtoarea comand Un caracter la stnga Un caracter la dreapta Ieirea comenzii anterioare Ieirea comenzii va fi afiat mai trziu, eventual, ne ntoarcem la linia de comand Caut o comand in istoricul de comenzi

Istoricul comenzilor poate fi vizualizat cu ajutorul comenzii history

Pentru a recupera (relua) o comanda din istoric se folosete !

n majoritatea distribuiilor, mouse-ul funcioneaz i in modul text Butonul stnga al mouse-ului Click: Marcheaz nceputul seleciei Trage (Drag): Marcheaz selecia Butonul din mijloc al mouse-ului Click: Paste Butonul dreapta al mouse-ului Click: Marcheaz sfritul seleciei

Cnd lsai temporar sistemul singur, blocai ntotdeauna terminalul Alte persoane ar putea abuza de contul dvs. Intr-un terminal in modul text, folosii comanda vlock (blocheaz terminalul) sau vlock -a (blocheaz ntreaga consol) Intr-un terminal in modul grafic, folosii meniul, iconia "padlock" sau xlock De asemenea, majoritatea screensaver-elor suport autoblocarea Un terminal blocat poate fi deblocat doar cu parola utilizatorului.

Cnd ai terminat de lucru pe un sistem, ntotdeauna deconectai-v (delogai-v) Alte persoane ar putea abuza de contul dvs. ntr-un terminal n mod text, utilizai logout, exit or sau Ctrl-D ntr-un terminal de modul grafic, utilizai meniul adecvat

4. LUCRUL CU FIIERE I DIRECTOARE

Un fiier este:
O_colecie_de_date\n Un_flux_de_caractere_sau_un_flux_de_octei\n Sistemul_de_operare_nu_impune_nici_o_structur_pentru_fiiere\n

_ caracterul spaiu \n caracterul linie nou

Ar trebui s descrie coninutul Trebuie s conine caractere alfanumerice Litere mari, litere mici, numere, @, _ Nu poate s conin spaii Nu trebuie s conin metacaractere shell: *?></;&![]|\'"(){} Nu trebuie s nceap cu + sau Se face diferena intre caractere mici i caractere mari Fiierele a cror nume ncepe cu . sunt ascunse Numele unui fiier poate conine maxim 255 caractere

Ci de acces complete ncep de la / (directorul rdcin) Ci de acces relative Incep de la directorul curent
Exemple: (directorul curent este /home/tux1) /home/tux1/doc/mon_report (complet) doc/mon_report (relativ) ../tux3/pgms/suba (relativ) ./test (un fiier din directorul curent) ~/test (un fiier din directorul curent)

Comanda pwd (print working directory) poate fi folosit pentru a alfa care este directorul curent

Cu comanda cd(change directory): $ cd dir_name

$ cd (mergi la directorul home) $ cd .. (mergi cu un director mai sus) $ cd - (mergi la directorul anterior)

Cu comanda rmdir(remove directory): $ rmdir dir_name

Crearea i eliminarea directoare multiple in acelai timp se poate realiza cu ajutorul flag-ului -p

Cu comanda ls : ls [ dir/file ]

Opiuni importante: -l listare cu mai multe informaii -a listeaz toate fiierele (inclusiv cele ascunse) -t listeaz fiierele sortate dup data schimbri -R listeaz coninutul recursiv

Comanda touch creeaz un fiier gol, sau actualizeaz timpul de modificare a unui fiier existent

Comanda cp copie fiiere: cp source[s] [target]

Copie un fiier in alt fiier:


$ cp .bashrc bashrc.old

Copie mai multe fiiere intr-un director:


$ cp doc/mon_report doc/walrus /tmp

Comanda cp poate copia directoare recursiv cu ajutorul flag-ului -R:

Pentru a preveni suprascrierea fiierelor, folosii:

Cu comanda mv : mv source[s] [target]

Pentru a muta un fiier in alt director:


$ mv doc/walrus ../../tmp

Pentru a redenumi un fiier:


$ mv doc documents

Folosii opiunea i suprascrierea fiierelor!

pentru

preveni

Mutarea i redenumirea fiierelor poate fi combinat de mv :

Pentru a muta un director: $ mv ./test /tmp mv este recursiv

Cu comanda cat:

Cu comenzile more sau less:

Cu comanda od:

Cu comanda strings:

Cu comanda rm:

Daca nu eti sigur, folosete opiunea i

Pentru tergerea recursiv a directoarelor:

5. DREPTURILE DE ACCES PENTRU FIIERE I DIRECTOARE

Permisiunile unui fiier sunt asignate la:

1. Proprietarului (owner) fiierului 2. Membri grupului la care este asignat fiierul 3. Tutor celorlali utilizatori

Permisiunile pot fi schimbate doar de proprietar sau de root (super-user)

Pentru a vedea permisiunile unui fiier, se folosete comanda ls cu opiunea -1

Fiiere obinuite:
r -fiierul poate fi citit w -fiierul poate fi modificat (scris) x -fiierul poate fi executat ( dac este executabil )

directoare:
r -coninutul directorului poate fi listat (ls) w -coninutul directorului poate fi modificat(adugare/tergere fiiere) x -intrarea in director poate fi posibil (cd)

Pentru schimbarea permisiunilor este folosit comanda chmod Sintaxa: chmod <MODE> <FILE[S]> Modul poate fi simboloc...

sau octal

Calcularea valorii in octal pentru permisiuni

SFRIT !!
:D