PROCEDURA IN FATA CURTII DE JUSTITIE A EUROPEI

Curtea de jusitie a comunitatilor europene , numita pe scurt si curtea europeana de justitie (cej) isi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al comunitatilor europene . Sarcinile curti de justiti europene sunt prevazute in art 220-245 din tratatul Ue precum si in propriul sau statut .In 1989 pentru a usura activitatea curti de justiti europene a fost infiintata curtea de justitie prima instanta si apoi in 2004 alta instanta pentru problemele care privesc functionarii publici. Tribunalul functiononarilor publici ai Uniuni Europene de atunci Curtea de jusitie a comunitatilor europene nu mai este competenta decat pentru solutionarea cailor de atac inainte de persoanele fizice si juridice impotriva decizilor luate de curtea europeana de justitie de prima instanta .Mai nou insa cu putine exceptii , Curtea de jusitie a comunitatilor europene raspunde si de dosarele de chemare in judecata in prima instanta de statele member ale UE impotriva Comisiei Europene. Curtea de justitie este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali. Judecatori si avocatii generali sunt desemnati de comun acord de catre guvernele statelor membre , pentru mandate de sase ani cu posibilitatea reinnoirii.Ei sunt alesi din randul juristilor care ofera garantiile de independenta si care indeplinesc conditile cerute pt exercitarea ,in tarile lor a celor mai inalte functii. Judecatori curtii desemneaza din randul lor presedintele curtii pentru o perioda de 3 ani care poate fi reinnoita . Presedintele conduce lucrarile si servicile curtii si in cazul celor mia extinse complete de judecata prezideaza audierile si deliberarile. Avocatii generali asista curtea .Ei sunt insarcinati sa prezinte , in mod absolut impartial si independent un aviz juridic numit concluzii in dosarele in care sunt sesizati. Grefierul este secretarul general al institutiei ale carei servici le conduce sub autoritatea presedintelui curtii. Curtea poate sa se intruneasca in adunare plenara in MAREA CAMERA (treisprezece judecatori) sau in camere de cinci sau de trei judecatori. Adunarea plenara este sesizata in cazurile speciale prevazute de statutul curtii (atunci cand trebuie sa pronunte destituirea ombudsmanului , sa dispuna din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligatiile ce ii revin ,etc) si atunci cand apreciaza ca o cauza prezinta o importanta exceptionala .

Curtea se intruneste in Marea Camera atunci cand un stat membru sau o institutie ce este parte in proces cere acest lucru precum si cauzele deosebit de complexe sau de importante . Celelalte cauze sunt solutionate in camere de cinci sau trei judecatori. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pentru mandate de trei ani iar cei ai camerelor de trei judecatori pentru mandate de 1 an. Pentru a-si indeplini cu bine misiunea , curtii i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite pe care le exercita in cadrul procedurii avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminarii si al diferitelor categori de actiuni . Diferite tipuri de proceduri Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare Curtea de justitie colaboreaza cu ansamblu institutilor judecatoresti ale statelor membre care sunt instantele de drept comun in materie de drept comunitar .Pentru a asigura o aplicare efectiva si omogena a legislatiei comunitare si pentru a evita orice interpretare divergenta , instantele nationale se pot adresa CURTII DE JUSTITIE , cerandu-i sa clarifice o chestiune privind interpretarea dreptului comunitar , in scopul de a le permite , de exemplu sa verifice conformitatea legislatiei nationale cu aceasta din urma .Cererea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validitatii unui act de drept comunitar . Raspunsul curtii de justitie nu ia forma unui aviz ci a unei hotarari sau a unei ordonante motivate .Instanta nationala destinatara este tinuta de interpretarea data atunci cand solutioneaza litigiul .Hotararea curtii de justitie este in aceiasi masura obligatorie pentru celelalte instante nationale sesizate cu o problema identica. Tot prin intermediul cererilor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare fiecare cetatean European poate sa obtina precizarea regulilor comunitare care il privesc . Intradevar , cu toate aceasta cerere nu poate fi introdusa de cat de o instanta judecatoreaca nationala , toate partile deja prezente in fata acestuia din urma , statele membre si institutile europene pot participa la procedura initiata in fata curii de justitie. Astfel , mai multe principii importante ale dreptului comunitar au fost stabilite pe baza unor intrebari preliminari, adresate uneori de catre instantele judecatoresti nationale de gradul intai Actiunea de neindeplinire a obligatilor : Aceasta actiune permite curtii de justitie sa controleze respecatrea de catre statele membre a obligatilor care le revin in virtutea dreptului comunitar .Sesizarea curtii de Justitie este precedata de o procedra prealabila initiata de comisie prin care i se da statului membru posibilitatea de a raspunde plangeri indreptate inpotriva sa daca acasta procedura nu determina statul membru sa isi

indeplineasca obligatiile , poate fi introdusa in fata curti de justitie o actiune pt incalcarea dreptului comunitar . Acasta actiune poate fi introdusa fie de catre comisie , caz cel mai frecvent intalnit in practica , fie de catre un membru .In cazul in care Curtea de justitie contesta nindeplinirea obligatilor , statul este obligat sa puna imediat capat acestei situatii .Daca in urama unei noi sesizari a curtii de catre comisie , curtea de justitie stabileste ca statul membru respectiv nu sa conformat hotarari sale poate sa aplice acestuia penalitati sub forma de suma globala Actiunea in anulare : Prin intermediul acestei actiuni , reclamantul cere anularea unui act al unei institutii (regulament directiva decizie) .Curtea de justitie este competenta sa solutioneze actiunile introduse de catre un stat membru impotriva Parlamentului European si/sau impotriva Consiliului (cu exceptia acestuia din urma referitoare la ajutoarele de stat sau a competentelor de executare) sau pe cele introduse de catre o instituitie comunitarea impotriva alteia .Tribunalul este competent pentru a judeca , in prima instanta , toate celelate actiuni de acest tip si indeosebi actiunile introduse de catre persoane private. Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona: Aceasta actiunea permite Curtii sa controleze legalitatea inactiuni institutiilor comunitare.Ea poate fi introdusa totusi numai dupa ce institutiei respective i s-a solicitat sa actioneze .Atunci cand s-a constatat ilegitimitatea omisiunii, institutia vizitata trebuie sa puna capat abtineri de a actiona , luand masurile adecvate .Competenta de a judeca actiunea in constatarea abtineri de a actiona , este impartita intre CURTE si TRIBUNAL dupa aceleasi criterii precum actiunea in anulare. Recursul: Curtea de justitie poate fi sesizata cu recursuri privind numai motive de drept , formulate impotriva hotararilor si a ordonantelor pronuntate de tribunalul de prima instanta .Daca recursul este admisibil si este fondat , curtea de justitie anuleaza decizia tribunalului de prima instanta .In cazul contrar trebuie sa trimita cauza tribunalului care este tinut de decizia pronuntata la recurs Reexaminarea : Hotararile Tribunalului de prima instanta care statueaza asupra actinilor introduse impotriva hotararilor Tribunalului functiei publice al uniuni europene pot in mod exceptional sa faca obiectul unei reexaminari din partea curti de justitie. Regimul lingvistic : In ceea ce priveste actiunile directe, limba utilizata in cererea introductiva (care poate fi una din cele 21 de limbi oficiale ale UE ) va fi limba procedurala a cauzei, adica limba in care acasta se va desfasura . In ceea ce priveste cererile ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminarii , limba de procedura este cea a instantei judecatoresti care se adreseaza CURTII DE JUSTITIE .Dezbaterile care au loc in timpul audierilor sunt traduse simultan in functie de necesitati , in diferite limbi oficiale ale UE . Judecatorii delibereaza fara interpreti folosind o limba comuna care prin traditie este franceza.

BIBLIOGRAFIE
1. Fabian Gyula Curtea Europeana de Justitie,Editura Rosetti,Bucuresti 2002. 2. Augustin Fuerea-Institutiile UE ,Editura Universul Juridic,Bucuresti 2002 3. Elise Nicoleta Valcu,Drept Comunitar Institutional.Editura Sitech,Craiova 2010