Generatia anului 2000

In manualul Genaratia anilor 2000- Scenarii de juventologie prospective de Freud Martller se vorbeste despre perspectivele tinerilor, tendintele dorintele, precum si modul de schimbare a mentalitatii si privirii vietii cu alti ochi, formarea noilor idei si posibilitati, toate fiind intelese chiar si vizibile in urma cercetarii sociologice. Aceasta lucrare este alcatuita din 4 capitole, fiecare din ele abordind anumite idei in privinta tinerilor anului 2000. In 1 capotul Juventologia prospective de abordeaza idei despre paradigmele juventologiei si cercetarea prospective a tineretului, in special o cunoastere, cit mai riguroasa, stiintifica si autentica a mutatiilor pe care transformarile lumii le impune lumii tineretului, dar pe care totodata, tinerile generatii le revendica si, uneori le provoaca in dinamica realitatii sociale. La fel se analizeaza toate segmentele privind tinerii in special schimbarea mentalitatii lor, a dezvoltarii noilor idei, perspective de integrare si manifestare in societate. Obiectul stiintifical juventologiei este tineretul considerat din punct de vedere epistimologic: ca o totalitate si ca subiect, , ca obiect al practicii sociale, iar din punct de vedere ontologic , ca reprezentind conditia umana juvenila avind o trasatura fundamentala ca: 1. Orientarea telenomica- tineretul este virsta celei mai ample orientari constiente fata de viitor prin nevoile, interesele, aspiratiile,idealurile, scopuri si mijloace adecvate pentru realizarea acestora. O alta ideie abordata in acest capitol este filosofiile viitorului si optiunea metodologica. Alegerea metodelor pentru cercetarea tinerilor anilor 2000 au fost alese anumite metode special care au avut o deosebita importanta, permitind colectarea mai eficienta a datelor inlaturind eronarea lor.
1

In realizarea unui studio explorative global al tineretului din anul 2000 dispunem de prea putine cercetari anterioare de acest tip: cele mai multe investigatii relative apropiate se situiaza in cimpul psihologiei. Metoda propusa pentru cercetare a fost cea a SCENARIILOR, precum si unele modalitati de abordare ca cea a lui Lock ceva este in curs de schimbare, si a 2 ideie ceva trebuie sa se schimbe. O a treia ideie a acestui capitol este Tineretul anului 2000- scenariile initiale . Pe baza acestei idei s-a abordat raspunsul la intrebarea Cum va fi genratia tinara a anului 2000? Scenariile initiale si cele dezvoltate vor acorda o atentie deosebita componentei deacronice care se refera atit lastructuri cit si procese obiective mai ales de nivel mediu si micro, cit si la orientarile valorice, stilurile de viata si comportamentele tinerilor, deci la actiunea prin care tinerii singuri vor revendica sau, chiar, vor impune prefaceri ale conditiei lor de viata si, deci profilului propriilor generatii. Capitolul II al acestei lucrari este Viziunea despre anul 2000. O ideie bine abordata in acest capitol este a lui Manking care a consider ca prospective anului 2000 trebuie sa fie una sub semnul unei orientari authentic democratice, umaniste. In acest capitol se pune accentual pe studierea viziunilor tinerilor anului 2000 fata de viitor si tendintele dezvoltarii tinerilor. Ceea ce le vor satisface necesitatile , dorintele permitindule de a se integra mai usor in societate, de a beneficia de o dezvoltare, invatamint si educatie la un nivel mai inalt. In urma studiului realizat sa demonstrat faptul ca tinerii au noi posibilitati de integrare, modalitati mai dezvoltate de informare, dezvoltare insa ei devin din ce in ce mai psimisti, scade interesul fata de aprofundare in materie, intelegere, preecum si manifestare a personalitatii. Capitolul III Tendintele dezvoltarii tineretului. Identitatea, mai exact identitatile tinerilor generatii din anul 2000 vor constitui rezultanta complexa a interactiunii dintre: a) lumea sfirsitului mileniului II si incepurtul mileniului III,
2

respective conditiile mediului social, politic, economic sio spiritual propriu diferitor zone si tari si b) tendintele de dezvoltare ale tinerilor insasi. La fel in acest capitol se pune accentual si pe intrebarea Cine ar fi tenerii anilor 2000?. S-a mentionat faptul ca in aceasta perioada din intreaga popuilatie tinerii cionstituiau 5sau 6 parte din populatie. In urma unor studii comparative si cercetari s-a mentionat faptul ca se tindea spre prelungirea duratei scolarizarii pentru o dezvoltara si invatare mai eficienta. In aceata perioada adolescentii erau controlati de adulti, exclusi din sectoarele esentiale, avind un statut ne favorizat in societate deoarece erau considerate inapti de a munci si de a se intretine de sine statator ne avind cunostinte aprofundate intrun anumit domeniu pentru a se integra in cimpul muncii. Tinerii au inceput sa aiba un rol important insa o problema carei afecta era educatia incorecta care nu le-a permis de a se dezvolta si forma ca personalitati din cauza posibilitatilor cit si a dezinteresului si lipsei de necesiate. In urma unor cercatari si studii diferiti autori vad tinerii si perspevtivele tinerilor anului 2000 diferit, ca de exemplu: unii autori ca Edgar Morin ajung sa sustina chiar prezenta unui process universal de juventologie, process cosubstantial evolutiei specie umane si care ar explica prelungirea continua a tineretii si ca urmare a procesului de invatare tor mai indelungat, necesar omului pentru a putea face complexitatii mereu crescinde a lumii in care traieste. Alti autori se refera la procese circumscrise social-istoric: in acest sens, sociologul American Kenneth Keniston a sintetizat numeroase indicia ale cercetarilor anterioare in conceptual de post adolescenta. O problem ace se pune analizei este rata cuprinderii in invatamint atinerilor de diferite virste sis exe: calcului facut de la autorii studiului porneste de la corelarea a 2 elemente esentiale: tendintele cresterii demografice cu ritmurile de crestere ale diferitelor sinteme de invatamint. Problema relatiei dintre tineret si muncapoate fi analizata in cel putin 3 componente principale: a ceea a absorbtiei, aceea a distributiei si aceea a utilizarii resurselor de munca reprezentate de generatiile tinere.
3

Capitolul IV Tineret 2000- Scenariile DEZVOLTATE. In acest capitol se pune accentul pe scenariile care au fost realizare pe parcursul acestui studiu, referinduse mai intii la definirea citorva context macrosociale si demografice specifice anului 2000. Acestea putind constitui tot atitea cadre obiective de studiere a conditiei, orientarilor valorice si comportamntelor tinerilor, in care se au fost urmarite citeve mutatii la nivel mediu si micro, precum si reactiile tinerilor ce vor prezenta pripriu zis scenariile alternative ale generatiei respective. Pentru realizarea scenariilor sa ajuns la concluzia ca unele idei nu se pot intilni decit in situatii exceptionale si, ca atare, se poate renunta la ele in construirea scenariilor tineretului anului 2000. Au fost mentionate sase subtipurui de context macro-sociale si demografice in interiorul carora vom dezvolta diferitele scenarii alternative si anume: A 12: capitalist,cu crestere inceata si pondere mica a tineretului A 22: capitalis, cu cresterea rapida si ponderea mica atineretului B 11: in curs de dezvoltare, cu cresterea inceata si ponderea mare a tineretului B 21: in curs de dezvoltare, cu cresterea rapida si ponderea mare a tineretului C 12: socialist, cu cresterea inceata si ponderea mica a tineretului C 21: socialist, cu cresterea rapida si ponderea mare a tineretului. Aceasta lucrare pune accentul pe tinerii anului 2000 care pasesc spre o noua etapa de dezvoltare pe plan profesional, educational. La fel se pune accentul si se ia in consideratie personalitatea tinerilor care sunt viitorul societatii.